Sunteți pe pagina 1din 9

SUB 1:Tipuri de actiuni in constructii 1.

actiuni dinamice periodice sunt actiuni care pe durata lor de manifestare se repeta dupa o anumita per de timp numita per actiunii.Pot fi periodice armonice (fig.a) si se reprez printr-o functie trunghiular armonica(sin,cos), si act per nearmonice (fig.b) care se repeta in timp dar nu pot fi caracterizate prin o functie triung armonica.(act data de un val ;act data de rafalele de vant) 2.actiuni dinamice neperiodice care pot fi de scurta durata-exploziile act num socuri(impulsuri) (fig.a),si de lunga perioada- cutremurele (fig.b) SUB 2 :Procedee de analiza dinamica 1.analiza determinista include met de la statica , se rezolva o anumita problema plecand de la val precise ale actiunilor ,ale caract mater, pt care se obtine un raspuns(deeplas, ef etc) 2.analiza nedeterminista presupune o abordare pe baza de modele static probabilisticeasupra actiunilor si asupra caracter de rez mat si asupra rasp structural. SUB 3 :Grade de libertate dinamica GLD cum se aleg !"# pt un cadru !radele de lib din !"# reprez nr de deplas independente necesare pt definirea pozitiei deplasate a maselor fata de pozitia lor initiala.$ struct poate fi idealizata ca un ansamblu de elemente (stalpi grinzi pereti) interconectate in noduri.#eplasarile nodurilor reprez grade de libertate,intr-o pb plana un nod are % !"# 2 deplas si o rotire.iar intr-o pb spatiala un nod are & !"# % depl si % rotiri. 'n cadru plan cu o deschidere si un nivel are & !"#. ((ig a) SUB4 : Princip lui d lamnert! ec de misc pt un sist cu 1 GLD $ str deform asupra careia action mai multe forte ramane in echilbru daca suma tuturor frortelor este ) cu zero.(ortrlr care se iau in considerare sunt forta de inertie,f. #e amortizare, forta elastica (data de suportul structurii) si fortele ext perturbatoare. *c de misc... mu(t)+cu(t)+,u(t))P(t) u(t)-se dator deform suport structural m-masa , c-amortizarea, ,-rigiditatea fig1 SUB " :Pulsatia si perioada proprie # semni$ $izica Pulsatia - , perioada . si frecventa f depind de masa si rigiditaea structurii. .) Perioada proprie de vibra/ie reprez timpul minim necesar pentru ca o mi0care simpl1 periodic1 sau oarecare s1 se repete identic. .)223- 4sec5 -) Pulsa/ia proprie de vibra/ie reprezint1 num1rul de vibra/ii complete care se produc 6ntr-un interval de timp egal cu 27 secunde -)radical ,3m -)223. f)(recven/a proprie semnific1 num1rul de vibra/ii complete produse 6ntr-un interval de timp egal cu o secund1, se determin1 cu expresia f ) 13 . ) -322 4sec-15 48z5 SUB % :Tipuri de amortizare,ce tip de amortizare intra in ec de miscare SUB & : mortizare 1Fractiunea din amortizare critica este o masura adimensionala a amortizarii, proprie unui sistem si care depinde inclusiv de masa si rigiditatea acestuia 2Amortizarea critica : 92- -2): 9cr)- ; ) c3ccr )1 ccr <amortiz crit (parametru oricarei struct) ccr) 2, 3; <procent din amortizarea critica

%=mortizare supracritica 92- -2 >: c > ccr 9> ;>1 ; ) c3ccr >1 ?=mortizarea subcritica 92- -2 @: 9@ - c @ ccr ;@1 ; ) c3ccr @1 A#ecrementul logaritmic al amortiz reprezint1 logaritmul natural al raportului dintre dou1 amplitudinii succesive decalate de o perioad1 B ) ln un 3un+1 ) 22; 3radic 1- ;2 ) C 22; &"egatura dintre decrem log al amortiz si coef dintre amortiz critica si amort vascoasa SUB '( )enom de rezonanata.variatia factorilor de amplificare dinamica la o str cu 1 !"#la rezonanta si in afara rezonantei Dtare de vibra/ie 6n care se g1se0te un corp sau un sistem fizic cEnd asupra lui se exercit1 o ac/iune exterioar1 periodic1, cu o frecven/1 egal1 ori apropiat1 cu frecven/a proprie vibra/iei corpului sau a sistemului SUB 1*( +,PULSUL definitie este o actiune de tip soc dinamic care dureaza un timp foarte scurt(mai mic decat per fund) . =re 2 componente o parte a rasp care se prod pe dur socului si o parte a rasp care se prod dupa incetarea actiunii tip soc. .impul de actiune al fortei ext este foarte scurt de aceea nu se poate conta pe capacitatea de amortizare a struct. SUB 11( -T+U.+ dinamice oarecare de lun/a durata(INTEG DUHAME $ actiune din oarecare poate fi considerata ca o succesiune de impulsuri p(F ), fiecare conlucrand la un rasp de tipul ec u(t))13m- x sin -(t- F) x P(F ) dF Gasp tot pe intreaga succesiune de impulsuride-a lungul istoriei actiunii este u(t))13m- Ht: x sin -(t- F) x P(F ) dF )> integr duhamel

SUB 12(SP0-T10 #efinitie sunt reprez garfice a rasp max al unei str cu un !"# pt un cutremur dat in functie de perioda .si amortizare ; (miu).Pot fi reprez ale acceler, vit sau depl. Dpectrele de raspuns reprezinta o metoda de sintetizare a raspunsului seismic al unor sisteme cu 1 !"# sub actiunea unei 6nregistrari seismice date. Pt obtinerea spectrelor se calc perioada . si pulsatia - se intoduc in seismosoft ca re le genereaza. Pt det raspunsului unui sist cu 1 !"# se citeste val max iar dc nu se det prin calac deplasarilor maxime. Pt un sist cu mai multe !"# se det -det maselor modale

-detdet per proprii .I,.#,.J -spectru de rasp elastic pt fiecare mod <beta)>Dd SUB 13( 0c de miscare pt un sistem cu mai multe !"# *c care genereaza misc (i+(a+(r)(et )>ec de misc pt..... 4K5Lu(t)M+4I5Lu(t)+4N5Lu(t)M)L(extM 4K5-matr maselor 4I5- matr de amortiz 4N5-matr de rigiditate =t cand actiunea este seismica )> 4K5Lus(t)ML1M+Lu(t)M+4I5Lu(t)+4N5Lu(t)M) L:M SUB 14(,atr de amortiz pt un sist cu mai mu!te G D =mortiz unei str e de mi multe feluri -de tip vascos lineara-este proport cu viteza se exprima sub forma coef O c P sau in Q din amortizare miu -la str cu comp nelineara amortiz de tip vascos exista dar scade ac pondere, apare amortiz histeretica ce dep de modul de comp a matersub in carc ciclice. =mort de tip vascos poate fi util la generarea matr de amortiz fol o rel propusa de GaRleigh 4I5e) a:4K5e+a1+ 4N5e Ioef scalari a: si a1 se det in functie de Q din amortizarea critica ;, daca se fol primele 2 moduri proprii de vibr pt care calc -1 si -2 si pt care am det amortiz ;1 si ;2 )> ca rel dintre vect de amortizare si pulsatie devine L ;M) S 4T5LaM SUB 1"(,atr de inertie Katricea de iner/ie sau matr maselor este o matr diagonala sau plina, se obtine introd pe diag masele care oscileaza dupa dir !"# considerate. m1 4m5)L m2 .. M mn SUB1%( 2alori si 3ectori proprii"forme deformate, cum se o#tin,semnif fizica Pb valorilor si vect proprii dpvd pravtic este asociata vibr libere fara amortizare. 4K5Lu(t)M+4N5Lu(t)M): ,, dc struct are amortiz zero ea va vibr la infinit. Kodul propriu de vibr este definit de .i. $ forma deformata3vector propriu 4U5i se obine din deplasari normalizate coresp gradelor de libertate dinamica. ai3ai U1i 4U5i ) L bi3ai M ) L U2i M ci3ai U%i -

%!"#

VW1- - - - - XXX a1- - - ---VXX a2- - - - - - - VXX a% - - - - -- V V V V VW 2- - - - - VXXb1 ------ XV b2- - - - - - XXV b%- - - - - - - - - - V V V V VW% ---- ----VXc1 ------ XXV c2- - - - - - - - - - -VXX c%- - - - - - V V V V Y Y Y Y .1 > .2 > .%

.1) per fundamentala Zal proprii )> din ecuatia caracteristica , cu conditia ca determ radacinilor polinomiale sa fie zeo. Demnific fizica a val proprii obtinute este aceea ca struct poate vibra liber cu fiecare per proprie.=mplitudinile coresp fiecarei per proprii reprez deformatele structurii atunci cand struct vibr cu acea per proprie.Per cea mai mare va fi per fundamentala. SUB 1&( ,oduri proprii de 3ibratii #epind de tipul de structura -pt str sensibile (mici in plan dar inalte-turnuri) per .>:.[s ; Gasp dinam se realiz prin suprap pana la 1: moduri de vibr -pt str simple nr modurilor proprii este @ 1: -pt str complexe este nr modurilor proprii este > 1: \i(t)+2;i -i \i(t)+ -i2 \i(t) ) Pi]3K]i ) Pi]3K]i x us(t) - -> ec pt mod i de vibr SUB 14( ,atr spectrala! matr modala( Katricea spectral1 se constituie prin scrierea pe diagonala principal1 a pulsa/iilor sau a p1tratului pulsa/iilor proprii 6n ordine cresc1toare -1 4-5)L -2 .. M -n Katr modala defineste vectorii proprii si este alc1tuit1 prin scrierea pe coloane a formelor proprii de vibra/ie. U 11 U 12...... U 1n 4U5)L U 21 U 22...... U 2n M U n1 U n2...... U nn SUB 1'( Prop de oto/onalitate a 3ect proprii Pt verificarea calculelor pputem folosi propr de ortog a vect proprii fata de toate cele % matr 4K5,4N5,4I5, mai ales pt matr maselor pt ca este o matr diagonala. LUMi. 4K5L UMi ) : LUMi. 4I5L UMi ) : LUMi. 4N5L UMi ) : SUB 2*( ,et de obtinere a rasp sisemelor cu mai m GLD 1.met de calc a rasp max prin suprapunere modala folosind spectre seismice de raspuns pt fi^ecare din modurile proprii luate in consid se det val max a coord generaliz in val absoluta V\iVmax ; pt fiecare dintremodurile proprii luate in consid vom calc deplasarea pt u, in modul i Vu,,iVmax ) U,i V\iVmax , astfel se obtin rasp max pt modurile proprii considerate. 2. met de calc a rasp seismic prin suprapunere modala ipoteza pe care se bazeaza met de calc a rasp dinamic prin supr modala este aceea ca rasp din semnificativ dpvd tehnic este continut intr-un nr propriu de vibratii; rasp structural este rrez suprap efectelor din acele moduri de vibratii; ec de suprapunere este u ,(t) ) sum de la i)1 la n U,i \i(t) u,(t) < deplas dupa dir !"# U,i - vectori proprii \i < coord generalizata

SUB 21( Superpozitie 5suprapunere modala67etape 1.alcatuirea ec de miscare 4K5u(t)+4I5u(t)+4N5u(t)): 2.scrierea ec caracteristice 4N5- -24K5):, analiza de val si vect proprii, se det un nr de val si vect proprii adecvat struct analizate %.pt fiecare din modurile de vibr alese se rez inegrala duhamel pas cu pas pe intreaga durata a actiunii seismice pt a obtine rasp in coord generalizate SUB 22(analiza spectrala7etape 1.scrierea ec de miscare, 2.analiza de val si vect proprii %.det rasp modale max ?.suprapunere modala SUB 23(8ipocentru !epicentru!det poz epicentrului 'n cutremur incepe printr-un soc puternic similar unei explozii intr-o zona din interiorul scoartei profunde a pamantului. Ientrul acestei perturbari ( teoretic se reduce la un punct) se numeste focar sau hipocentru. Punctul de la suprafata terestra care se afla pe directia razei ce trece prin hipocentru s.n. epicentru. #*D*_ Pt a det pozitia epicentrului sunt necesare % statii de comunicare. . #*D*_ SUB 24(-lasi$icarea undelor seismice De impart in 1.unde seism de profunzime (unde masice) care se impart in unde prim si secundare 2.unde seismice de suprafata Unde primare: se transmit pe dir de la focar spre supraf terenului prin comprimare si intindere a vol de masa prin care trece, ele se transmit prin deformatii volumice #*D*_ Unde secundare : se transmit pependicular pe dir de propagare a undelor primare, ele introduc in mediul prin care se propaga eforturi unitare de forfecare Zit de propagare a und primare este mai mare decat cea a undelor secund. SUB 2%( Posibilitati de predictie a cutremurelor. *ste posibila avand in vedere medode de predictie. *le se bazeaza pe masuratori ale deplasarilor marginilor faliilor unde se cunoaste ca sunt epicentre ale cutremurelor. = doua categori de masuratori se bazeaza pe emanatia anumtor gaze prin fora`e de f mare adancime. =ceste masuratori se refera la masurarea si monitorizarea de gaze Gadan < gaze inerte generate prin descompunerea radioactiva Gadiului care la randul sau se gaseste in cantitati imp in roci de mare adancime = treia met aplicabila se bazeaza pe faptul ca cutremurele au o anumita ciclicitate, met se bazeaza pe prelucrarea statistica a evenim seismice anterioare si elab de predictii ptr evenimentele viitoare. .oate acestea sunt procedee cae pot prevede un cutremur cu o anumita probabilitate

SUB 2&( -are este deosebirea dintre scara ,, si scara 1ic9ter . Ia ptr orice fenomen fizic si ptr cutremure a aparut necesitatea unei evaluari calitative si cantitative a miscarilor seismice si a energiei dega`ate. =sa au aparut scarile de intensitate seismica. antensitatea seismica este un parametru care se apreciaza dupa efectele pe care le produc cutremurele. *xista si scari care fac aprecierea pe baza unor inregistrarti ex.. Dcara Gicheter. Iea mai veche si utilizata este scra Mercali modificata. *ste impartita in 12 grade, este subiectiva, si se bazeaza pe efectele produse de cutremure. Dcara magnitudinilor a lui Gicheter este obiectiva, masuratori. #a magnitudinea cutremurului care este definit ca fiind lg al amplitudinii maxime a unui pendul standard, avand perioada .) :,bs, fractiunea din amortizarea critica c ):,b; amplasate intr-un teren rigid fara cladiri, la distanta 1:: ,m de epicentru. M=lgA SUB 28.Modelarea actiunii seismice fct de analiza efectuata(spectre ,accelerograme)

SUB 2'( :onarea seismica7macrozonare ! microzonare an momentul de fata nu se poate spune ca exista o zonare specifica a suprafetei terestre a Pamantului . *xista zonari standardizate pe teritoriul statelor < macrozonare. =ceasta zonare se face fie adoptand una din scarile amintite fie utizand alte procedee. an Gom problema zonarii a evoluat, in momentul de fata teritoriul Gom este zonat dpdv seismic in & zone de la = la ( fara a adopta o anumita scara. (iecarei zone ii este atasat un coef de protectie antiseismica Ns)as3g. 'n alt element care are influiente asupra nivelului actiunii seismice il reprezinta perioada de colt, ptr aceasta exista o alta harta de macrozonare. #*D*_ Sub 3*(Spectru elastic! spectru de proiectare! spectre normalizate Sp elastic Iomponenta vertical1 a ac/iunii seismice este reprezentat1 prin spectrul de r1spuns elastic pentru accelera/ii pentru componenta vertical1 a mi0c1rii terenului. Sp de proiectare =ceste spectre pleaca de la foma prelucrata a mai multor spectre seismidce de raspuns pentru cutremure anterioare. Dpectrele au forme mai putin complicate decat cele liniare Iomportarea structurii este reprezentat1 printr-un model liniarelastic,iar ac/iunea seismic1 este descris1 prin spectre de r1spuns de proiectare. Sp normalizate de r1spuns elastic pentru accelera/ii se ob/in din spectrele de r1spuns elastic pentru accelera/ii prin 6mp1r/irea ordonatelor spectrale cu valoarea de vErf a accelera/iei terenului a$. SUB 31( -um se de$ineste Tc si ce semni$icatie $izica are Ionditiile locale de teren sunt descrise prin val per de colt a spectrului de rasp pt zona respectiva..c caract sintetic compoz de frecvente a misc seism a terenului .c reprez limitele dom de per in care acc spectrala are val max si este modelata simplificat printr-un palier cu val constanta. .c ) 4sec5 SUB 32! -um se inroduce in calcul 9azardul seismic

8azardul seismic descrie amenintarea potentiala cauzata de fenomenele care apar odata cu producerea unui cutremur" 8azardul seismic pentru proiectare este descris de valoarea de vErf a accelera/iei orizontale a terenului ag determinat1 pentru intervalul mediu de recuren/1 de referin/1 (aKG) corespunz1tor st1rii limit1 ultime, valoare numit1 accelera/ia terenului pentru proiectare. aKG)1:: ani =ctiunea seism dintr-un pct oarecare de pe teren la suprafata este descrisa prin spectru de rasp elastic pt accel absolute.=ct seism oriz este descrisa prin 2 comp ortogonale interdependente intre ele SUB 33( -um se de$ineste ductilitatea unei str;-um se introd in calc ) seism cap de disipare structurala a ener/ #uctil reprez cap elem de a lucra in domen postelastic.#uct unei str ) suma ductilit elem structurale. Ialc capacit de ductilitate a unei str se face pornind de la calc ductilit fiec elem in parte. .b evitata formarea art plastice in stalpi.Duma mom capabile ale stapului intr-un nod sa fie > decat sum mom cap ale riglelor dintr-un nod. SUB 34( -oe$ din P1**<2**% neces pt calc ) seism ;-coef de importanta e-factor de corectie c- fact de amplific a seism .-per proprie m-masa (b-forta taiet de baza f-fact de comportare specific tipului de str Dd-spectru de proiectare .1 <per fund de translatie <pt cladiri cu pana la ?: m SUB 3"(-alc ) seism prin met suprapunerii modale cu spectre de rasp con$ P1**<2**% =ct seism se evalueaza pe baza spectrelor de rasp =ct seism oriz e descompusa prin 2 comp oriz evaluate pe baza aceluias spectru de rasp dinam de proiectare.Iomp vert a act seism va fi caract prin spectru de rasp vert. =ceasta met se aplica cladirilor care nu indeplinesc cond specificate pt util met simplificate cu forte later static echivalente. Ialculul se va efectua cu modele spatiale iar actiunea seismica se va aplica pe directiile oriz relevante si dir princip ortogonale . an calc se vor consid modurile proprii cu o contrib semnific la rasp seismic total.. (orta taiet de baza (b, aplic pe dir de actiune a miscarii seism in modul propriu de vib (b,) ;i Dd(.,)m, m, ) (sum de la i)1 la n miDi,) 3 sum de la i)1 la n mi D2i,

SUB 3%( calc ) seism prin met $ortei statice ec9i3alente =ceasta met se poate aplica la c-tii care pot fi calc prin luarea in considerare a 2 modele plane ortogonale si al caror rasp seismic total nu este influentat semnificativ de modurile proprii de vibr.an acest caz modul propriu fundamental de translatie are contrib predominanta in rasp seismic total. -se det forta taiet de baza (b ) ;i Dd(.1) m e -se det spectru de proiectare Dd(.1) @ De(.1)3f .1 ) It 8%3? < pt clad 8 g ?:m .1 ):.1n str in cadre din ba cu @ %et .1 ) I1 8hF3* I1-coef )> pante 8-inaltime F-densit sau se poate calc cu rel It) :.:[A3 h=c SUB 3&( )ortele seismice 3ert( Pt care elem de ctie se calc ) seism 3ert De calc at cand este importanta (la plansee cu desc mari cu console copertine grinzi cu desc mari, grinzi cu poduri rulante ) Zerificarea fortelor verticale se face pentru 1. elemente cu efort axial predominant (stalpi, tiranti, structuri suspendate) 2. grinzi si console cu forte taietoare mari ce rezulta din incarcari verticale concentrate mari sau deschideri importante %. plansee de tip dale rezemate direct pe stalpi fara grinzi. ancarcarile seismice verticale reprezinta produsul dintre incarcarile gravitationale de calcul si coeficientru Iv)(1..2) . ,s unu este la stalpi, 1.A este pentru grinzi cu forte taietoare mari iar 2 este pentru plansee cu dale SUB 3'( Stare limita ultima (Stare limita de ser3iciu Stare limita ultima S!U Zerificarea la starea limita ultima are drept scop evitarea pierderilor de vie/i omene0ti la atacul unui cutremur ma`or, foarte rar, ce poate ap1rea in via/a unei construc/ii, prin prevenirea pr1bu0irii totale a elementelor nestructurale. De urm1re0te deopotriv1 realizarea unei mar`e de siguran/a suficiente fata de stadiul ced1rii elementelor structurale Ierin/ele associate st1rii limite ultime, se consider1 realizate dac1 sunt 6ndeplinite condi/iile privind rezisten/a, ductilitatea, stabilitatea. Zerificarea structurii la starea limit1 ultim1 trebuie s1 aib1 6n vedere 0i limitarea deplas1rilor laterale pentru - limitarea degrad1rilor structurale, 6n vederea asigur1rii unei mar`e de siguran/1 suficient1 fa/1 de deplasarea lateral1 care produce pr1bu0irea - evitarea pr1bu0irii unor elemente nestructurale care ar putea pune 6n pericol vie/ile oamenilor - limitarea efectelor de ordinul 2, care dac1 sunt excesive pot duce la pierderea stabilit1/ii structurilor - pentru evitarea sau limitarea efectelor coliziunii 6ntre cl1dirile vecine, 6n situa/iile 6n care dimensiunile rosturilor seismice nu pot fi oricEt de mari. Pere/ii din zid1rie din structurile din cadre se vor verifica la starea limit1 ultim1, separat, pentru - efectele rezultate din interac/iunea cu structura; - efectele ac/iunii seismice perpendicular1 pe planul peretelu *- modul de elasticitate e)1 pt clad @ 2 niv