MINISTERUL ADMINISTRAIEI I INTERNELOR ACADEMIA DE POLIIE ,,Alexandru Ioan Cuza SECRETARIATUL ACADEMIEI STUDII UNIVERSITARE DE MASTERAT MANAGEMENTUL OPERAIONAL

LA FRONTIERA EXTERN SCHENGEN

TEMA: COOPERAREA TRANSFRONTALIER PRIN SCHIMBUL RECIPROC DE DATE DESPRE AMPRENTE

CONDUCTOR TIINIFIC:

Absolvent:

Bucureti -2012-

Cuprins
Argument ................................................................................................................................ 3 CAPITOLUL I....................................................................................................................... 4 CONSIDERAII GENERALE .............................................................................................. 4 1.1.Noiune si evoluie............................................................................................................ 4 1.2. Amprenta digital i personalitatea ................................................................................. 5 1.3. Dactiloscopia ................................................................................................................. 10 1.4. Descoperiri recente - adermatoglifia ............................................................................. 11 1.5. Aplicaii i inovaii ........................................................................................................ 12 CAPITOLUL II .................................................................................................................... 16 CARACTERISTICI ALE AMPRENTELOR ...................................................................... 16 2.1. Proprietile desenelor papilare ..................................................................................... 16 2.2. Modul de formare a urmelor papilare si structura acestora ........................................... 18 2.3.Detalii caracteristice ale desenului papilar ..................................................................... 22 CAPITOLUL III ................................................................................................................... 25 SISTEMUL EURODAC ...................................................................................................... 25 3.1. Ce reprezinta EURODAC ............................................................................................ 25 3.2. Conceptul si componena EURODAC ......................................................................... 27 3.3. Compararea amprentelor .............................................................................................. 30 3.1. Transmiterea datelor ..................................................................................................... 32 CAPITOLUL IV ................................................................................................................... 35 AMPRENTA GENETIC ................................................................................................... 35 4.1. Ce este amprenta genetic ............................................................................................. 35 4.2.Istoric si evoluie n amprentarea genetic ..................................................................... 37 4.3. Aplicaii ale amprentrii genetice .................................................................................. 42 Bibliografie ........................................................................................................................... 47 Anexa 1 ................................................................................................................................. 49 Anexa 2 ................................................................................................................................. 58 Anexa 3 ................................................................................................................................. 60 Anexa 4 ................................................................................................................................. 67

Argument

Recunoasterea pe baza de amprente este folosit la scar larg pentru identificarea infractorilor. Procedeul este simplu: de la locul svaririi infractiunii se culeg amprentele, se transforma in format electronic si se cauta intr-o baza de date continand amprentele unor persoane cu dosar penal sau ale unui grup de suspecti. Prin prezenta lucrare am dorit s ofer informaii cu privire la evolutia conceptului de amprenta, a tehnicii de prelevare a diferitelor tipuri de amprente, urmrind totodata modul n care acestea isi gasesc aplicabilitatea in identificarea autorilor unor infractiuni sau a persoanelor care solicita azil in state membre ale Uniunii Europene. Importanta cooperarii transfrontaliere privin schimbul de date despre amprente este data de noua dimensiune a criminalitatii care se extinde pe teritoriul mai multor state, ingreunand astfel demersurile organelor de cercetare. Primul capitol prezint notiuni de baza despre amprente si dactiloscopie, precum si cateva caracteristici de baza ale impresiunilor papilare. n Capitolul II mi-am propus s ofer informaii cu privire la modul de prelevare a amprentelor digitate, tratnd totodata probleme legate de detaliii ale amprentelor. Am considerat c problematica procedurilor de schimb de date prinvind amprentele prin sistemul Eurodac este deosebit de importatnt i totodat interesant , astfel nct era necesar tratarea acesteia ntr-un capitol distinct,respectiv Capitolul III intitulat Sistemul Eurodac.Acest capitol cuprinde o ampl prezentare,oferind cititorului informaii utile cu privire la procedura ce se desfasoara pentru efectuarea schimbului de date intre statele membre ale Uniunii Europene. n ultimul capitol, Capitolul IV Amprenta genetica am urmrit cu precdere,dup cum este menionat i n titlu, evoluia n timp a notiunii de amprenta, respectiv cea ma noua si exacta metoda de identificare. Lund n considerare tendinele actuale ale criminalitatii organizate transfrontaliere, este necesara crearea de baze de date cat mai adaptate noilor cerinte, prin care sa se realizeze o cooperare eficienta intre state in vederea identificarii infractorilor si mentinerii unui climat de ordine si siguranta.

CAPITOLUL I CONSIDERAII GENERALE

1.1.Noiune si evoluie

Amprenta digital este urma pe care o las varful unui deget pe o suprafa i care red desenul proeminenelor i al adanciturilor din aceasta zon. Specialistii sustin ca amprentele digitale incep sa se formeze in perioada intrauterina, in cea de-a 13-a saptamana de sarcina, acest proces incheindu-se in cea de-a 17-a saptamana, iar forma lor depinde de numerosi factori, printre care ritmul de crestere al degetelor, alimentatia fetusului, presiunea sangvina, ceea ce face ca nu numai fiecare individ, ci si fiecare deget sa aiba propria amprenta. Chiar si in cazul gemenilor, desi amprentele digitale sunt destul de asemanatoare, ele nu sunt identice. Exista trei categorii principale de amprente digitale, in forma de arc/bucla (la dreapta sau la stanga), de vartej/spirala si circulare, iar in cadrul acestora, o multime de alte elemente (puncte, locuri de convergenta/divergenta, bifurcatii etc.) fac diferenta.1 Proeminentele si pliurile dermice au fost descrise, pentru prima data, in secolul al XVII-lea, de catre botanistul englez Nehemiah Grew. Peste o jumatate de secol, un medic, tot englez, aflat la post in Japonia (medic-chirurg, intr-un spital din Tokyo), Henry Faulds, publica intr-o revista un articol in care arata necesitatea amprentarii, folosindu-se de cerneala de imprimerie, ca mijloc de identificare a recidivistilor, a a cadavrelor, a raufacatorilor etc. Ii scrie si lui Charles Darwin, pentru a-i explica metoda sa, dar savantul, batran si bolnav, nu se mai poate ocupa de aceasta problema, trimitand observatiile lui Faulds, varului sau, naturalist si genetician, Sir Francis Galton. Timp de zece ani, acesta se dedica studiilor si este primul care publica o lucrare ampla, in care arata ca imaginea liniilor din varful degetelor este unica pentru fiecare om, estimand ca exista posibilitatea de 1 la 64 miliarde ca doi indivizi sa aiba aceeasi amprenta digitala. Ca urmare a cercetarilor lui Galton s-a ajuns la concluzia ca amprentele digitale pot fi folosite pentru identificarea persoanelor. In 1891, doctorul si seful politiei, Juan Vucetich, creeaza in Argentina prima baza de date (de amprente vucetiene), si tot el este cel care indentifica primul, pe baza unor astfel de probe, un criminal.2

1 2

www.learningcenter.ncit.pub.ro Lazr Carjan, Compediu de criminalistic, ediia aII a,Editura Fundatiei Romania de maine, 2004

In prezent, progresul tehnologic a facut posibila aparitia unor software-uri capabile nu numai sa stocheze un numar impresionant de date, dar care pot sa si compare amprente digitale si palmare. De asemenea, pentru evidentierea amprentelor digitale, pe langa metodele clasice (cu pudra alba, neagra, fluorescenta, solutii speciale etc.), astazi se foloseste frecvent unda laser (Polilight) care, printr-un sistem de fibre optice, evidentiaza amprentele digitale in spectru electromagnetic precum si cititorul de amprente, computerizat. Realizarea dispozitivelor biometrice de recunoastere a persoanelor pe baza amprentelor digitale a provocat nenumarate dispute, in ultimul timp, considerandu-se acest fapt un atentat la intimitatea si libertatea oamenilor. 1.2. Amprenta digital i personalitatea

Putem sa intelegem si intuitiv, dar au demonstrat-o si oamenii de stiinta, ca amprenta digitala poate oferi informatii pretioase despre profilul psihologic al unei persoane (mai ales, amprenta degetului mare), evident, la modul general, ca predispozitie, avand in vedere irepetabilitatea desenului din varful degetelor, dar si faptul ca acestea, pana la sfarsitul vietii, nu se schimba si nici nu pot fi distruse de leziuni superficiale ale tegumentului.

Amprenta digitala in forma de arc (bucla) tradeaza un temperament hotarat, puternic, o personalitate bine definita, adeseori interiorizata, un spirit creativ, care se manifesta pe deplin in actiunile individuale.

Amprenta digitala in forma circulara indica un temperament dinamic, emotiv, dar cu o mare capacitate de adaptare la diverse circumstante.

Amprenta digitala in forma de vartej (spirala) este specifica persoanelor prudente, rationale, echilibrate, cu spirit practic, care isi controleaza (si adesea isi ascund) emotiile.

Mai intotdeauna, extremitatile degetelor prezinta mai multe tipuri de forme (desene), ceea ce semnifica amestecul diverselor trasaturi, unele fiind insa dominante. Trebuie sa recunoastem ca, in afara de constatarea cercetatorilor, ca amprenta digitala accentueaza simtul tactil, dincolo de utilitatea in descoperirea infractorilor, nimeni nu a oferit pana acum explicatii multumitoare despre aceasta trasatura absolut inconfundabila a fiintei noastre.

O noua tehnologie de studiere a amprentelor ar putea oferi, in curand, informatii detaliate cu privire la ora la care suspectii cautati de politie s-au aflat intr-un anumit loc sau la substantele cu care acestia au intrat in contact. Cercetatorii de la Universitatea Sheffield Hallam din Marea Britanie se afla in plin proces de testare a noii tehnologii.Desi noua metoda ar putea fi folosita de politie, in cel mai bun caz, peste trei ani, oamenii de stiinta au pus la punct deja o modalitate de testare a substantelor pe care le-a atins un anumit suspect. Se poate afla daca cineva fumeaza, este fumator pasiv sau nu, spune coordonatorul studiului. De asemenea, cu ajutorul acestei metode se poate depista daca un infractor se afla sub influenta drogurilor.3 Tehnologia este eficienta chiar si atunci cand amprentele digitale sunt incomplete sau au fost distorsionate.Spre deosebire de procedeul obisnuit de identificare a amprentelor care presupune compararea cu inregistrarile dintr-o baza de date, noua metoda examineaza

www.dailymail.co.uk

materialul de la suprafata pielii si secretiile glandelor corpului uman. Orice substanta care intra in compozitia transpiratiei poate fi depistata prin studierea amprentelor. In prezent, oamenii de stiinta incearca sa stabileasca daca noua tehnologie poate fi folosita pentru descoperirea substantelor explozive, ceea ce ar putea da un impuls urias in lupta impotriva terorismului. n acest sens, la nivelul Uniunii Europene au fost adoptate deciziile Consiliului 2008/615/JAI privind intensificarea cooperrii transfrontaliere, n special n domeniul combaterii terorismului i a criminalitii transfrontaliere i 2008/616/JAI privind punerea n aplicare a Deciziei Consiliului 2008/615/JAI . Trebuie precizat faptul c, ntruct statele europene nu au ajuns la un numitor comun n ceea ce privete anumite aspecte prevzute n Tratat (nsoitorii narmai la bordul aeronavelor, migraia ilegal, msuri n caz de pericol iminent i cooperarea la cerere), acestea nu au fost preluate n textul deciziilor Consiliului 2008/615/JAI i 2008/616/JAI. Prin Legea nr. 146/2008 Romnia a aderat la Tratatul de la Prm. Aceast lege conine i declaraia privind participarea Romniei la formele de cooperare instituite prin Tratat. La depunerea instrumentelor de aderare, partea romn comunic depozitarului punctele de contact conform prevederilor art. 42 din Tratat. n prezent, legislaia naional nu prevede reglementri referitoare la forme comune de intervenie, situaia urmnd a fi reglementat prin modificarea i completarea OUG 103/2006. De asemenea, este n faz de definitivare Proiectul de Hotrre de Guvern pentru aprobarea metodologiilor de punere n aplicare a Legii nr.76/2008 privind organizarea i funcionarea Sistemului Naional de Date Genetice Judiciare i pentru crearea cadrului legal intern necesar aplicrii Deciziei 2008/615/JAI a Consiliului n ceea ce privete transferul automatizat al profilurilor genetice. 4 n domeniul schimbului automat de date referitor la nmatricularea vehiculelor se urmrete crearea cadrului legislativ printr-un Proiect de Hotrre de Guvern care s reglementeze modalitatea de finanare a cheltuielilor generate de utilizarea Sistemului EUCARIS (cotizaie anual). Conform celei de-a 7-a Decizii a Comitetului de Minitri (art 43 din Tratat), document aprobat la data de 23.09.2009 de ministrul administraiei i internelor, Romnia a operaionalizat schimbul de date n urmtoarele domenii:

www.europa.eu

 schimbul automat de date ADN, n cooperare cu partenerii austrieci (din octombrie 2009), iar din februarie 2010 ara noastr este n faza de teste cu Olanda, pe acelai domeniu; schimbul de date conform art. 14 (transmiterea datelor cu caracter personal, cu ocazia unor evenimente majore, cu impact transfrontalier) i art. 16 (transmiterea de informaii pentru prevenirea infraciunilor de terorism) din Tratatul Prm. Anterior transmiterii proiectului acestei decizii, Germania a derulat o procedur scris prin care s-a obinut acordul statelor semnatare cu privire la introducerea acestora pe lista statelor care au operaionalizat schimbul de date conform prevederilor Tratatului de la Prum. Autoritile competente romne au consultat punctele naionale de contact i au transmis partenerilor germani intenia de a fi inclui n Decizia a 7-ea a Comitetului de Minitri. n Romnia, n vederea monitorizrii msurilor ce revin fiecrei instituii cu responsabiliti n domeniul Prm i pentru o abordare unitar la toate nivelurile (legislativ, instituional, financiar i pregtire), n conformitate cu prevederile stipulate de cele dou decizii, a fost ntocmit un Plan de Aciune Prm. Acesta a fost aprobat n edina de guvern din data de 05.05.2010. 5 n ceea ce privete schimbul automat de date referitoare la nmatricularea vehiculelor i asigurarea schimbului automat de date dactiloscopice, evaluarea se va face conform procedurii descrise i n termenul prevzut n Deciziile Consiliului. Referitor la schimbul automat de date dactiloscopice, s-au fcut pai importani pentru obinerea unei finanri din partea Elveiei n cadrul Fondului de Coeziune (aproximativ 1,5 mil CHF), fonduri care vor fi utilizate pentru operaionalizarea schimbului automat de date dactiloscopice. n vederea investigrii faptelor penale, prile semnatare ale Tratatului de la Prum vor putea consulta n mod automat datele din bazele dactiloscopice ale celorlalte ri membre. Datele de referin nu conin dect date dactiloscopice (amprente papilare) i o un cod unic de identificare, fr a permite identificarea direct a persoanei implicate. Dac, n urma verificrii automate n bazele de date dactiloscopice ale celorlalte ri membre, o ar constat o potrivire (HIT) ntre datele dactiloscopice cutate i amprentele din baza de date a unei alte ri, statul care a iniiat cutarea se va adresa punctului de contact naional al celuilalt stat (n cazul Romniei punctul naional de contact este Centrul de Cooperare Poliieneasc Internaional) care i va furniza datele de identificare ale persoanei.
5

www.editura.mai.gov.ro

1.3. Dactiloscopia

Dactiloscopia este tiina privind studiul desenelor papilare" . Denumirea deriv din cuvintele greceti daktylos = deget i scopeo = a examina.6 In sens restrns, dactiloscopia are ca obiect de cercetare desenele papilare ale degetelor (amprente digitale), dar n criminalistic se uziteaz sensul larg, care cuprinde i desenele palmei (amprente palmare) i ale tlpii piciorului (amprente plantare). Desenele papilare (sau dermatoglife) sunt formate din sistemul liniilor paralele ale crestelor papilare, separate ntre ele de anuri papilare. Utilizarea impresiunilor digitale are ca scop: identificarea persoanei care i ascunde identitatea, prin compararea amprentelor papilare cu impresiunile din fiele dactiloscopice (dac este recidivist); identificarea persoanei care a lsat o urm papilar la locul faptei, prin compararea cu impresiunile persoanei suspecte; identificarea cadavrelor cu identitate necunoscut; compararea impresiunilor digitale descoperite n mai multe locuri,pentru stabilirea autorului comun. O amprent digital a unei persoane gsit pe un obiect face dovada contactului acesteia cu suportul pe care a fost descoperit urma, dar nu constituie, prin ea nsi, o prob de vinovie. Suprafaa palmei este compus din patru regiuni distincte: tenar (din dreptul degetului mare), hipotenar (din partea opus), digito-palmar (sub degete) i digital. Degetul este compus din trei zone desprite prin anuri de flexiune: falangeta (sus); falangina (mijloc) falanga (jos). Pielea care acoper mna este format din: epidermul, partea exterioar a pielii, alctuit din mai multe straturi decelule epiteliale. Celulele superioare ale epidermului sunt celule moarte i formeaz un strat cornos, aflat ntr-un proces permanent de descuamare; -dermul, esut fibros, elastic, care conine vasele arteriale i venoase, precum i terminaiile nervilor senzitivi; hipodermul, stratul cel mai profund, care face legtura ntre piele i organele interne.
6

Lazr Carjan, Compediu de criminalistic, ediia aII a,Editura Fundatiei Romania de maine, 200 4

10

La punctul de contact cu epidermul, dermul prezint ridicturi conice, denumite papile (din latin: papilla = proeminen, sfrc). n vrful papilelor se afl porii prin care este eliminat transpiraia. Papilelor dermice le corespund crestele papilare situate la suprafaa dermului. Forma crestelor papilare este reprodus identic de ctre stratul epidermic. Sudoarea secretat de glandele sudoripare i substanele grase secretate de glandele sebacee formeaz, la suprafaa epidermului, un strat de sruri i grsimi, care, la contactul cu un suport, se depun i redau ntocmai forma crestelor papilare. Crestele papilare existente pe suprafaa pielii de pe interiorul minilor i de pe talpa picioarelor formeaz desenul papilar, din care fac parte i ncreiturile pielii care strbat transversal crestele papilare, denumite linii albe, precum i liniile ce se formeaz n epiderm, n zona anurilor flexorale. Desenele papilare imprimate pe un suport, cunoscute i sub denumirea de dactilograme, sunt de dou feluri: dactilograme care reprezint desene papilare imprimate voluntar, denumite impresiuni sau amprente de comparat; dactilograme care reprezint desenele papilare imprimate involuntar pe un suport oarecare, denumite urme sau amprente n litigiu. In concluzie, dactiloscopia este o parte a tiinei criminalistice care are ca obiect examinarea amprentelor digitale, palmare i plantare, n scopul identificrii persoanei. 1.4. Descoperiri recente - adermatoglifia Cercettorii au descoperit recent o mutaie genetic ce poate genera o boal foarte rar, adermatoglifie, care se manifest prin lipsirea individului de orice fel de amprente. Studiul nu numai c ofer importante informaii despre cauzele genetice ale adermatoglifiei i despre formarea amprentelor digitale, dar i subliniaz importana studierii mutaiilor genetice pentru cercetarea biologiei umane Pielea uman prezint mici crestturi, numite dermatoglife, prezente pe degetele de la mini i de la picioare, precum i n palme sau pe tlpi. Dermatoglifele prezente pe buricele degetelor, cunoscute mai popular sub denumirea de amprente digitale, sunt larg folosite nc de la sfritul secolului 19 i nceputul secolului 20 pentru identificarea indivizilor. Pe lng avantajele pe care le poate conferi adermatoglifia, respectiv lipsa amprentelor digitale, unor indivizi care, din diverse motive, nu vor s fie identificai, aceasta poate pune mari piedici n cazul controalelor vamale efectuate n state care pentru 11

a permite accesul pe teritoriul lor solicit amprentarea de aceea a fost numit i boala ce ntrzie imigraia. Coordonatorul studiului, dr. Eli Sprecher de la Centrul Medical Souarsky din Tel Aviv, Israel explic: dei cunoatem faptul c amprentele digitale sunt complet formate dup 24 de sptmni de la concepie i nu mai sufer vreo modificare de-a lungul vieii individului, factorii ce determin crearea i forma lor n timpul dezvoltrii embrionare nu sunt foarte cunoscui. Pentru a putea nelege genetica formrii amprentelor, dr. Sprecher i colegii si au investigat o familie de elveieni ce sufereau de adermatoglifie. Toi cei afectai prezentau absena amprentelor nc de la natere, aceast absen fiind asociat cu un numr redus de glande sudoripare. Printr-o analiz genetic asupra membrilor familiei afectai i a celor sntoi, s-a descoperit c boala este cauzat de gena SMARCAD1. Mai precis, oamenii de tiin au demonstrat c existena unei versiuni a genei SMARCAD1, prezent exclusiv la nivelul pielii a suferit o mutaie la indivizii bolnavi.

1.5. Aplicaii i inovaii

A.Datorita unicitatii amprentelor fiecarei persoane, acestea sunt folosite in prezent de politie la identificarea presoanelor necunoscute prin citirea acestora si introducerea lor in baze de date.Cu gandul de a usura munca ofiterilor sai, Scotland Yard-ul a introdus 350 de noi echipamente de marimea unui telefon mobil, ce sunt capabile sa citeasca amprenta unei persoane si sa o identifice, in caz ca exista deja in baza de date, intr-un interval de cateva secunde.Acest aparat poate fi extrem de util atat la identificarea unui raufacator ce si-a lasat amprenta la locul faptei, dar si pentru identificarea unei persoane incapabile (din diferite motive) de afurniza datele personale. B.Tot n Marea Britanie este disponibil o nou tehnologie: o baz de date cu amprente ale modelelor de pantofi. Cercettorii de la Universitatea din Sheffield au dezvoltat o tehnologie cu ajutorul creia poza fcut unei urme lsate de un pantof (sau de un cauciuc) va putea fi comparat cu cele existente n baza de date n cteva secund e. Dup ce imaginea digital este trimis instantaneu la un laborator criminalistic, poate fi examinat cu acuratee, corectat pe alocuri i apoi comparat cu zecile de mii de modele existente n baza de date (acelai principiu ca i n cazul identificrii amprentei digitale). Tot procesul ar urma s dureze aproximativ 20 de minute. Analiznd mai repede detaliile de la locul unei crime, anchetatorii pot la rndul lor s reacioneze mai repede. Nigel 12

Allinson, eful echipei de cercettori de la Sheffield, spune c n baza de date exist deja 20.000 de modele de urme de pantofi i 3000 de urme de cauciucuri. Dispozitivul de Informaii despre nclminte va fi asemntor bazei de date cu mostre genetice, pe care Marea Britanie a creat-o n 1995 i care deine n prezent milioane de exemple de ADN. Amprentele tlpilor i semnele de la locul unei infraciuni, precum i informaii despre productor vor fi incluse n baza de date , care va fi nnoit zilnic. Ca i amprentele digitale, firele de pr, mostrele de sange sau fibrele, amprentele tlpilor se pot gsi la locul multor infraciuni, pe covoare, cadavre sau pmant, i pot fi adesea distinse uor. Indicii similare au fost deja utilizate pentru a descoperi suspeci n cazul unor atentate sau n alte cazuri importante. C.Milioane de copii, cu varste de peste 11 ani, au fost amprentai n Marea Britanie. Campania i propune ca toi cetenii rii s aib, n actele de la poliie, i modelul amprentelor, ca element de identificare . Informaiile vor fi folosite iniial n noile paapoarte biometrice pentru copii, urmand ca aceste date s fie automat transferate n baza naional a poliiei, la mplinirea varstei de 16 ani, a precizat un purttor de cuvant al guvernului de la Londra. Forat de pres, premierul Tony Blair a admis c amprentele vor putea fi folosite i mpotriva" cetenilor, dac acetia vor comite acte reprobabile. Vom elimina multe greeli judiciare, printr-o corect identificare a infractorilor", a precizat Blair. Presa britanic a criticat dur acest program sinistru", care limiteaz drepturile cetenilor i mrete presiunea statului poliienesc", care i mrete astfel capacitatea de monitorizare i supraveghere a populaiei. Adulii sunt i ei obligai s-i ofere datele biometrice, inclusiv amprentele, n momentul n care vor dori s-i rennoiasc paapoartele. Conform planurilor Registrului Britanic Naional, toi cetenii de peste 11 ani vor figura n bazele de date ale poliiei, iar costurile acestei operaiuni vor fi suportate de ceteni, pr in taxele de eliberare a paapoartelor.

D.Uniunea Europeana a semnalat ca ar putea oferi Statelelor Unite acces limitat la bazele sale de date politienesti. Oferta este o incercare a include toate statele membre in programul american Visa Waiver, ns nu se aplica decat daca UE primeste informatii similare de la Washington, "Suntem dispusi sa discutam cu prietenii nostri americani pe o baza strict reciproca ce informatii ar trebui impartasite pentru ca toate statele membre sa fie incluse in Visa 13

Waiver", a declarat intr-o conferinta de presa Jonathan Faull, director general al departamentului pentru justitie, libertate si securitate al Comisiei. Printre informatiile pe care le stocheaza UE se afla amprentele solicitantilor de azil si exista planuri sa fie luate si amprentele celor care solicita vize. Tarile din spatiul Schengen au si o baza de date cu persoane cautate de politie si vehicule furate.

Faull a spus ca UE nu va acorda Statelor Unite acces complet la bazele sale de date, dar va discuta pentru a vedea ce gen de informatii doreste partea americana. Majoritatea membrelor mai vechi ale Uniunii Europene fac parte din programul Visa Waiver, care permite cetatenilor lor sa calatoreasca fara vize. Grecia si 11 dintre cele 12 tari fost comuniste care au aderat in 2004 si 2007 sunt excluse. Washingtonul a presat aceste tari sa ii acorde acces la bazele de date ale politiei lor, in schimbul ridicarii vizelor, dar nu a oferit niciun fel de informatii in schimb, a spus oficialul european. Decizia administratiei Bush de a semna acorduri separate preliminare pentru ridicarea vizelor cu mai multe tari din Europa Centrala, in locul unui singur acord cu UE, a starnit tensiuni intre Bruxelles si Washington. Acele acorduri nu includ insa si acces la baze de date europene. UE si SUA au convenit sa rezolve problema temporar, permitand negocieri bilaterale intre Washington si statele membre in paralel cu negocierile UE-SUA. Ministrii de justitie si de interne europeni ar putea acorda vineri Comisiei Europene un mandat oficial pentru a negocia in probleme europene. Faull a spus ca aceasta include problema accesului la bazele de date, ca si proiectatul sistem american de permise electronice de calatorie, care presupune ca cetatenii sa completeze un formular pe internet inainte de plecare. Unele dintre tarile care au semnat acorduri preliminare cu Statele Unite, precum Cehia, au anuntat ca isi vor continua negocierile bilaterale cu Washingtonul si nu vor ca negocierile americano-europene sa le intarzie intrarea in Visa Waiver. In replica, Faull a spus ca UE nu tine lucrurile pe loc. E.Copiii care se nasc ncepnd cu luna octombrie 2011 la Timioara pot beneficia de o nou facilitate, util pe parcursul ntregii viei - imprimarea amprentelor pe certificatul de natere. Certificatele de natere ale copiilor nscui n USA cuprind, alturi de datele obinuite, i amprentele picioarelor nou-nscutului i pe cele ale mamei.Existena acestor amprente n certificate, dar i pstrarea lor n baze de date speciale, poate fi extrem de util n cazurile de copii disprui i apoi regsii sau n situaia neplcut a ncurcrii 14

copiilor n timpul spitalizrii. Pornind de la experiena celor din USA i din alte state europene unde amprentarea copilului imediat dup natere este uzual, din 1 octombrie 2011 i la o clinic din Timioara a fost iniiat acest proces. Manevra este absolut nedureroas i nu implic niciun fel de riscuri pentru bebelui. Amprentele originale rmn anexate foii de observaie a nou-nscutului, iar prinii primesc o copie a acestora. Astfel c, pe lng primele fotografii ale copilului n album pot fi adugate i primele amprente ale picioruelor lui.

F.Investigatorii din Buzau au reusit sa captureze un suspect de furt cu ajutorul unei tehnici inedite: infractorul lipise urechea de usa apartamentului, iar aceasta urma, comparata cu o baza de date, l-a tradat. Tehnica promite si ar putea fi folosita inclusiv la scanarile din aeroporturi.Individul este banuit ca a spart un apartament din oras si a plecat de acolo cu mult aur. Desi credea ca isi luase toate masurile ca sa nu fie prins, a facut o greseala. Ca sa nu fie identificat, suspectul si-a acoperit fata si a purtat manusi sa nu lase amprente. La iesirea din apartament, insa, si-a lipit urechea de usa sa asculte daca nu este cineva pe casa scarii. Nu s-a gandit nicio clipa ca urma pe care a lasat-o ii va ajuta pe politisti sa il prinda. Metoda este una simpla si folosita de cativa ani la noi. Criminalistul identifica urma, preleveaza probele si merge cu ele in laborator. Aici o compara cu amprentele urechilor luate de la grupul de suspecti din caz si stabileste astfel vinovatul. "Stabilitatea in timp a formei pavilionului este cauzata de structura sa cartilaginoasa. Acest gen de urme pot reda particularitati ale formelor anatomice" , a explicat subinspectorul Dragos Negoias, criminalist la Politia Buzau.7 Practic, fiecare dintre noi are o amprenta unica a urechii, intocmai ca in cazul buricelor degetelor sau ca in cazul irisului. Specialistii in criminalistica sustin ca scanarea acestei parti a corpului uman poate fi folosita ca metoda de identificare biometrica, in aeroporturi. Britanicii si americanii se gandesc sa introduca sistemul, pentru ca au ajuns la concluzia ca actualele metode de identificare biometrica a fetei pot fi induse in eroare din cauza imbatranirii.

www.crimetime.ro

15

CAPITOLUL II

CARACTERISTICI ALE AMPRENTELOR

2.1. Proprietile desenelor papilare Unicitatea. Calculele matematice au demonstrat c nu exist n lume dou desene ntru totul identice. Astfel, n urma unor combinaii efectuate de Galton i Balthazard s-a ajuns la concluzia c la aprox. 64 miliarde desene ar fi posibil s se gseasc dou desene papilare cu aceleai caracteristici coincidente. Chiar i la gemenii univitelini, ale cror desene au un aspect general asemntor, exist deosebiri de detaliu. Locard, ilustrul criminalist francez, nu atribuie ns dect o valoare relativ acestor rezultate, deoarece calculele matematice, aplicate legilor sau capriciilor biologiei, pot fi iluzorii."8 Imuabilitatea. Desenele papilare se formeaz pn n luna a asea de via intrauterin i se pstreaz neschimbate pn dincolo de moarte, ceea ce ofer posibilitatea amprentrii cadavrelor. Fixitatea i inalterabilitatea. Desenele papilare variaz doar ca dimensiune, nu i ca structur i detalii, de-a lungul ntregii viei. Ele pot suferi modificri cu ocazia unor accidente (ardere sau tiere profund), operaii sau maladii cutanate grave (lepr). Dar i n aceste cazuri, epidermul fie se reface, prezentnd aceleai caracteristici ale desenului ca nainte de alterare, fie se cicatrizeaz, oferind un element de identificare de neconfundat. Aceste proprieti confer desenelor papilare calitatea de a fi strict individuale, unice, de neregsit chiar i la degetele aceleiai persoane. Intr-o alt clasificare, principalele caracteristici ale crestelor papilare (dermatoglife) sunt: fixitatea, varietatea, ncadrarea n tipuri model i determinismul genetic: Fixitatea, care se menine din lunile a treia i a patra a vieii intrauterine, cel mai trziu din luna a asea9, att n raport cu vrsta, ct i cu mediul.10 Varietatea crestelor papilare, acestea fiind deosebit de mare, creeaz unicitatea fiecrei configuraii (...) prin detaliile de structur ale crestei denumite minuie. Ele constau din bifurcri, insule, creste scurte, anastomoze etc, care ntrerup la diferite intervale continuitatea linear a
8 9

Emilian Stancu, Tratat de criminalistic, Ed. Universul juridic,Bucureti, 2002. dr. Hale, 1952; Sarah Hoit, 1968 10 Sarah Hoit, 1968; Margaret Weninger, 1937

16

crestei, crend n ansamblul lor un model papilar caracteristic fiecrei persoane, cu imposibilitatea de a se repeta la doi indivizi. Palmele dreapt i stng ale unui individ sunt diferite sub aspect minuial dermatoglific; nici gemenii monozigoi (MZ) nu prezint modele identice. Descoperirea unicitii modelului papilar a revoluionat metodele de identificare a persoanei n criminalistic"11. Incadrarea n tipuri de model, pe baza triradiului, formaiuni cu aspect de delta tipuri:arcuri (configuraie fr triradiu), bucle i verticile
12

Un model se cu unul,

definete prin prezenta sau absena triradiului, n funcie de care, n mare, se poate vorbi de trei (configuraii respectiv dou triradii)" .13 Determinismul genetic al dermatoglifelor, demonstrat de asemnrile pregnante ale modelelor gemenilor MZ, de concordanele dintre parentali i progeni"14. Dermatoglifele au un mod complex de
15

transmitere,

fr

se

cunoate

un

m odel

universal

de

ereditate"

. Lidia Cotuiu a realizat urmtoarea clasificare (cu iniialele stabilite n nomenclatura

internaional): arcul (A), arcul piniform (T), arcul cu bucl (AL); bucla (L), bucla rachetoid (Lw), cu centrul n spiral (Ws), cu centrul elipsoidal (Wel), < buzunarul (WL), dublucentric (Wd); excepionale (Unk). Orientarea radial a modelului este indicat cu r (rL, rW etc). Aceast clasificare, ca i altele (urai, Cummins i Midlo, Okros, Wendt, 5chaumann) au la baz modelul stabilit de Galton n 1892: arcuri, bucle i verticile, care se pot subdiviza n raport cu domeniul de utilizare sau cu concepia fccrui autor. Noua specialitate, dermatoglifologia (termenul dermatoglyphics, de la derma = piele i glypho = a sculpta, a fost propus de Cummins i Midlo n 1926, care completeaz dactiloscopia, se afl n faze superioare de evoluie (asociativ, prin crearea unor organisme naionale i internaionale, i analitic, prin evaluarea datelor acumulate). S-au remarcat cercettorii strini: Okros, Sarah Hoit, Penrose, Blanka Schaumann, Alter, dar i doi romni: Constantin urai i Lidia Cotuiu. n ciuda unor sceptici, desenul papilar este departe de a-i dezvlui toate secretele.

11 12

Lidia Cotuiu Pereira, 1982 13 Lidia Cotuiu, 1988 14 Idem 15 Idem

17

2.2. Modul de formare a urmelor papilare si structura acestora Amprentele mulate sunt cauzate de contactul degetului cu o substan maleabil (mastic, plastilin, ciocolat, vopsea proaspt, cear), care reine imaginea n trei dimensiuni (urm de adncime). Amprentele vizibile pot fi pozitive (deget contaminat cu cerneal, snge, produse luminiscente etc.) i negative (prin ridicare de praf). Amprenta este direct vizibil dac exist un contact suficient cu suportul sau n situaia n care contrastul poate fi ntrit printr-o iluminare colorat, filtrat sau difuz. Amprentele invizibile (latente) trebuie tratate pentru a se detaa de fondul suportului pe care se afl. Pentru a fi relevate, ele sunt tratate prin pensulare cu pulberi speciale (negre, albe i fluorescente) sau evideniate chimic cu reactivi lichizi, cu vapori ori prin afumare. Contrastul de culoare poate fi ntrit printr-o iluminare oblic, filtrat sau difuz (polilight). Falangetele au relieful papilar cel mai variat, permind astfel clasificarea acestuia n tipuri, grupe i subgrupe. Desenul papilar este mprit convenional n trei zone: bazal, central i marginal.16 Zona bazal cuprinde crestele papilare aflate deasupra anului flexoral, orizontale i aproximativ paralele. Zona central (sau nucleul), cuprins ntre zonele bazal i marginal, este cea mai important pentru identificare, deoarece conine cele mai multe caracteristici sub aspectul formei i al numrului de detalii. Zona marginal, format din creste papilare sub form de arc, nconjoar nucleul cu un U ntors, urmnd conturul falangelui. Partea de sus (vrful) poart denumirea de zon distal, iar zonele laterale se numesc periferice. Cnd crestele limitante ale fiecrei zone se ntlnesc, se obine un aspect general de triunghi denumit delt, dup litera greceasc. Delta poate fi: alb, cnd cele trei creste limitante alctuiesc un triunghi cu unghiuri deschise, nchise sau mixte; neagr, cnd limitantele se ntlnesc ntr-un punct bine determinat i continu ntr-o singur creast.

16

Lazr Carjan, Compediu de criminalistic, ediia aII a,Editura Fundatiei Romania de maine, 2004

18

Centrul deltic se numete punctul deltic. La delta alb este centrul triunghiului, fiind marcat uneori printr-o creast punctiform. La delta neagr, punctul este constituit de locul de racordare a celor trei creste.

Clasificarea desenelor papilare

Sistemele de clasificare sunt diverse, dar toate se inspir din cteva forme fundamentale de desene, descrise pentru prima dat de Purkinje. Desenele papilare se mpart n cinci tipuri de baz: adeltic, monodeltic, bideltic, polideltic i amorf. Tipul adeltic nu are delta, iar crestele deseneaz parabole sub form de arc. Arcurile pot fi:

a. simple

b.piniforme

Tipul monodeltic sau la, n care zona central are forma unui la, cu dou subtipuri:

a. b.
-

dextrodeltic, cu delta n dreapta; sinistrodeltic, cu delta n stnga.

19

a. tipul dextrodeltic

b. tipul sinistrodeltic

Tipul bideltic, care prezint dou delte, plasate n dreapta i n stnga desenului central, este alctuit din creste papilare n form de cerc, oval (elipsoidal), spiral (verticale), lauri gemene sau duble etc.

Tipul polideltic (combinat). Are o frecven redus i include trei sau patru delte. De obicei, n centrul desenului se gsesc creste circulare flancate lateral de laturi.

Tipul amorf nu intr n clasificarea curent, formarea lui fiind de natur patologic, putndu-se transmite a. b. genetic. Prezint urmtoarele subtipuri: simian, caracteristic maimuelor, ntlnit la deficieni mintal; danteliform, cu creste sau fragmente de creste care cad perpendicular pe anul de

flexiune (malformaii accidentale cauzate de presiunea tisular n timpul vieii embrionare); un astfel de subtip a fost ntlnit i n ara noastr, fiind comunicat de Constantin urai i Corneliu Panghe; c. nedefinit, n care nu se distinge tipul din cauza distrugerii desenului ca urmare a unor leziuni sau a unor cicatrici.17

In concluzie, clasificarea desenului papilar are drept criteriu un reper natural principal delta. Pentru diferenierea n continuare a dou amprente de acelai tip i subtip s-a cutat un reper secundar centrul desenului. Dac sunt mai multe creste i numrul lor este impar se alege captul liniei mediane; dac numrul este par, se alege un punct ntre cele dou creste mediane. Centrul desenului astfel stabilit se unete cu delta printr-o linie imaginar sau efectiv trasat,
17

Lazr Carjan, Compediu de criminalistic, ediia aII a,Editura Fundatiei Romania de maine, 2004

20

denumit linia lui Galton sau linia delto-central. Numrul de creste intersectate (tiate") de aceast linie ofer un al doilea criteriu de clasificare al desenului papilar, cifric, care poate fi codificat (introdus n formula dactilos-copic pentru fiierele manuale sau n codul pentru prelucrarea automat a fiierelor computerizate). Centru

Linia deltocentral (linia lui Galton)

21

2.3.Detalii caracteristice ale desenului papilar Crestele papilare sunt redate nu numai prin linii continue, ci i prin lini: ntrerupte sau divizate. Aceste detalii sunt denumite minuii, elemente sau puncte caracteristice. Desenul papilar al unei falangete conine circa 150-200 detalii caracteristice, cu excepia adelticelor, care sunt mai simple.Detaliile care corespund att ca tip, ct i ca poziie sunt denumite puncte coincidente.18 Principalele detalii sau minuii, stabilite n practica dactiloscopic romneasc, sunt urmtoarele: Captul de creast: extremitatea unei creste sau punctul ei de oprire V. Sava i V.P. Margot consider c diferenierea fcut de unii autori nte nceputul de creast papilar" i sfritul de creast papilar" este lipsit ot sens, ntruct nu este vorba de o trstur dinamic la care s existe un pune de plecare i un punct de sosire.19

Intrerupere: creasta se oprete i, dup un spaiu alb de civa milimetri, continua n aceeai direcie.

Bifurcatia i trifurcaia: creasta se ramific n alte dou sau trei creste. Unii autori le deosebesc de contopire", considernd c n primul caz ramificaia se pjoiuce n sus, iar n al doilea caz, n jos.

18

Emilian Stancu, Tratat de criminalistic, Ediia a II-a revzut i adugit, Editura Universul Juridic, Bucureti, 2002 19 Gheorghe Pescu, Ion R. Constantin, Secretele amprentelor papilare, Editura Naional, 1996

22

Croetul (crligul): este un tip particular de bifurcaie, cnd din creasta Tnndpal deviaz o ramur scurt.

Butoniera: creasta se dedubleaz, descriind un oval, apoi se reface ntr-o creast unic. Mrimea absolut a butonierei este deosebit de important oentru identificarea asistat de calculator (tehnologiile AFI). Inelul: o variant a butonierei, cnd n locul ovalului apare un cerc Att butonera ct i inelul pot fi mediane, atunci cnd sunt plasate n mijlocul crestei, i laterale, cnd sunt situate alturi (juxtapuse) Anastomoza: creasta scurt care leag, ca o punte, dou creste adiacente.

Rentoarcerea: creasta papilar care n traseul su descrie o bucl i se ntoarce paralel cu sensul de ducere.-Este detaliul cel mai valoros alturi de anastomoza.

Fragmentul este o creast redus, mic, situat ntre dou creste lungi sau ncadrat n spaiul de ntrerupere al unei creste.

Punctul (insula): creasta este punctiform, izolat. Mai multe puncte continue, dispuse pe aceeai direcie, formeaz o creast papilar punctiform (insule multiple). Combinarea ntre ele a unora dintre aceste elemente (1-10) poate da natere la formaiuni complexe (arborescent, intersecie, depire etc). 20 Detaliile caracteristice se citesc circular, in sensul mersului acelor de ceasornic, iar dac nu se poate stabili tipul de desen papilar se citesc de la stnga la dreapta i de sus n jos. Poroscopia se ocup cu studiul morfologic i funcional al porilor sub aspectul formrii urmelor i al metodelor de examinare.
20

Camil Suciu, Criminalistic, Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti, 1972

Poroscopia studiaz forma porilor, a orificiilor glandelor sudoripare, aflate in palma minii i n talpa picioarelor. Forma porilor este fix i caracteristic: circular, oval, unghiular, n semilun, dantelat, triunghiular etc, iar diametrele ei pot varia ntre 80-250 miimi de milimetru. Pentru a fi comparai, porii vor fi mrii de 80-100 ori. Porii sunt caracterizai prin dou elemente de stabilitate: imuabilitatea i repartiia topografic (raporturi spaiale reciproce), fiind posibil identificarea, cu aplicabilitate restrns din cauza mbacsirii porilor cu substane de stratificare sau cu praful de relevare. Poroscopia este mai pretabil la examinarea impresiunilor de pe documente, unde amprentele apar n tu (Lucian Ionescu). Cretoscopia se ocup cu studiul marginilor crestelor papilare, a cror conformaie difereniat este dat de forma porilor. Porul este aezat n centrul sau la marginea crestei, sub forma unei dantelri (franjurare) care va da caracteristicile de muchie a crestei unic, fix i nealterabil pe care se bazeaz identificarea, n practic, din cauza mbacsirii microreliefului de ctre substanele de contaminare i apoi de cele de relevare, posibilitile de aplicare ale cretoscopiei sunt reduse. Elemente adiacente ale desenelor papilare sunt:21 cicatricile; liniile albe produse de cutele pielii; liniile anurilor de flexiune; negii sau alte malformaii.

21

Camil Suciu, Criminalistic, Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti, 1972

24

CAPITOLUL III

SISTEMUL EURODAC 3.1. Ce reprezinta EURODAC Spatiul Uniunii Europene, fiind un spatiu in care drepturile omului sunt garantate, reprezinta, in contextul conflictelor interetnice actuale, o destinatie pentru persoanele persecutate in tara lor de origine pe considerente inhumane/politice/rasiale care solicita azil in statele comunitare.22 In vederea eficientizarii si accelerarii procedurii de acordare a azilului, statele member ale Uniunii Europeneau hotarat infiinarea Sistemului Informatic EURODAC pentru procesarea corecta a amprentelor digitale ale solicitantilor de azil si stabilirea tarii responsabile cu procesarea unei cereri de azil. In conformitate cu principiul subsidiaritatii, stipulate la art. 5 al Tratatului Comunitatii Europene, de creare n cadrul Comisiei Europene a unui sistem pentru compararea amprentelor n domeniul azilului, s-a semnat la 11 decembrie 2000 Regulamentul nr. 2725 privind instituirea EURODAC sau Dublin 2 ce stabilete ara responsabil cu procesarea unei cereri de azil. EURODAC este o baz de date la nivel UE ce cuprinde urme de amprente ale solicitanilor de azil i a imigranilor ilegali, rolul ei fiind de a ajuta la stabilirea statului membru UE responsabil cu examinarea cererii de azil.

ncepnd de la 15 ianuarie 2003, amprentele oricrei persoane care cere azil n UE i n Norvegia i Islanda sunt nregistrate ntr-o baz de date numit EURODAC. Aceast baz
22

Victor Aelenei, Legislatie Schengen, Editura Pro Universitaria, Bucuresti, 2010

25

de date a fost creat n contextul dezvoltrii unei politici comune europene la nivelul azilului. Scopul principal al EURODAC este prevenirea unor cereri multiple de azil a unei singure persoane n statele membre UE. EURODAC stabilete care stat este responsabil cu procesarea cererilor de azil, n conformitate cu mecanismul i criteriile stabilite de aa-numitul Regulament Dublin-II. Acest sistem identific de obicei drept stat procesator al cererii de azil pe statul responsabil pentru intrarea sau rezidena solicitatorului de azil. Acel stat membru este responsabil pentru examinarea cererii n conformitate cu legislaia sa naional i este obligat s preia solicitanii de azil de care este responsabil aflai n mod nelegal n alt stat membru. n conformitate cu Regulamentul Eurodac, tuturor solicitanilor de azil cu vrsta de peste 14 ani trebuie s li se ia amprentele digitale n momentul prezentrii cererii de azil. Amprentele digitale sunt apoi transmise n format digital unitii centrale a Eurodac, care este instituit n cadrul Comisiei Europene. Sistemul compar amprentele cu cele deja nregistrate n baza de date, permind astfel autoritilor s verifice dac solicitantul a prezentat deja o cerere n alt stat membru sau dac acesta a intrat pe teritoriul Uniunii Europene fr documentele necesare.

EURODAC a fost primul instrument adoptat in domeniul azilului (Regulamentul (CE) nr. 2725/2000). Aceasta este o initiativa europeana emblematica, constand intr-un sistem informatic biometric, care faciliteaza asigurarea punerii in aplicare corespunzatoare a Regulamentului de la Dublin, contribuind la identificarea resortisantilor tarilor terte care, de obicei, nu detin documente de identitate. Sistemul s-a dovedit a fi un instrument util pentru 26

stabilirea statului membru responsabil de examinarea unei cereri de azil si pentru protejarea sistemului de azil impotriva abuzurilor, prin evitarea situatiei in care aceeasi persoana depune mai multe cereri de azil in state membre diferite. Cu toate acestea, dupa mai multi ani de functionare, s-au impus anumite actualizari, in special pentru a reduce intarzierea cu care unele state membre transmit datele, respectiv timpul scurs intre luarea amprentelor digitale si transmiterea acestora catre unitatea centrala a EURODAC. EURODAC const n: baz de date dactiloscopice central informatizat (sistem central) care cuprinde: o unitate central, un sistem care asigur continuitateaactivitii. o infrastructur de comunicaii ntre sistemul central i statele membre care furnizeaz o reea virtual criptat dedicat datelor Eurodac (infrastructur de comunicaii).

3.2. Conceptul si componena EURODAC

Sistemul Eurodac permite rilor din Uniunea European (UE) s contribuie la identificarea solicitanilor de azil i a persoanelor care au fost prinse trecnd fraudulos o frontier extern a Uniunii. Comparnd amprentele, rile din UE pot determina dac un solicitant de azil sau un cetean strin descoperit ca aflndu-se ilegal ntr-o ar a UE a mai cerut azil ntr-o alt ar din UE sau dac un solicitant de azil a intrat fraudulos pe teritoriul Uniunii. Eurodac const dintr-o unitate central instituit n cadrul Comisiei, echipat cu o baz de date central computerizat pentru compararea amprentelor i un sistem pentru transmiterea electronic a datelor ntre rile UE i baza de date. Pe lng amprente, datele transmise de rile UE includ:

ara UE de origine; sexul persoanei; 27

locul i data cererii de azil sau a reinerii persoanei; numrul de referin; data la care au fost prelevate amprentele; data la care au fost transmise datele ctre unitatea central. n cazul solicitanilor de azil, datele se pstreaz timp de zece ani, cu excepia cazului

n care persoana respectiv dobndete cetenia unei ri din UE, caz n care datele sale trebuie terse imediat. Datele referitoare la cetenii strini reinui pentru trecerea frauduloas a unei frontiere externe se pstreaz timp de doi ani de la data prelevrii amprentelor. Datele sunt terse imediat, nainte de ncheierea celor doi ani, n cazul n care ceteanul strin:

primete un permis de edere; a prsit teritoriul Uniunii; a obinut cetenia unei ri din UE. n cazul cetenilor strini despre care se constat c sunt prezeni ilegal ntr-o ar din

UE, se pot compara amprentele acestora cu cele din baza de date central, pentru a determina dac persoana respectiv a mai introdus o cerere de azil ntr-o alt ar din UE. Dup transmiterea amprentelor n scopul comparrii, acestea nu se mai pstreaz n Eurodac. n ceea ce privete protecia datelor cu caracter personal, rile din UE care trimit date spre Eurodac trebuie s asigure desfurarea legal a prelevrii de amprente i a tuturor operaiilor ce implic prelucrarea, transmiterea, conservarea sau tergerea datelor. Comisia trebuie s se asigure c regulamentul este aplicat corect de ctre unitatea central i s ia msurile necesare pentru a asigura securitatea acestuia. De asemenea, Comisia informeaz Parlamentul European i Consiliul cu privire la msurile pe care le ia. Activitile de prelucrare a datelor desfurate de rile UE sunt monitorizare de ctre organismele naionale de supraveghere, iar activitile Comisiei sunt monitorizate de ctre Autoritatea European pentru Protecia Datelor (AEPD). n plus fa de toate rile UE, acest regulament este aplicat i de ctre rile care (n baza acordurilor internaionale) aplic Regulamentul Dublin, adic Islanda, Norvegia i Elveia. Sistemul informatic EURODAC este compus dintr-o Unitate Central, instituit la nivelul Comisiei Europene i care opereaz o baz de date central computerizat de stocare a 28

amprentelor i mijloacele electronice care s asigure transmiterea datelor ntre Statele Membre i baza de date central. Unitatea Central efectueaz comparaiile n ordinea sosirii cererilor. Fiecare cerere trebuie rezolvat n 24 de ore. n cazul datelor tranmise electronic, un Stat Membru, pentru motive legate de legea naional, poate cere n mod special compararea urgent care s fie efectuat ntr-o or. Atunci cand aceste termene limit nu pot fi respectate datorit circumstanelor din afara resposabilitilor Unitii Centrale, aceasta va procesa la cererea prioritar imediat ce aceste circumstane nceteaz. n astfel de cazuri, n msura n care este necesar pentru funcionarea eficient a Unitii Centrale, aceasta va stabili criteriile pentru asigurarea rezolvrii cererilor prioritare, precum i procedurile operaionale pentru procesarea datelor primite i pentru transmiterea rezultatelor comparrilor.23

Datele referitoare la solicitanii de azil, la persoanele retinute datorit trecerii ilegale a frontierei externe i la persoanele descoperite cu edere ilegal pe teritoriul unui Stat Membru care sunt procesate la nivelul Unitii Centrale, sunt procesate n numele Statului Membru de origine, conform condiiilor Stabilite prin Dublin II. Unitate Central ntocmete trimestrial statistici privitoare la propria activitate, indicand urmtoarele elemente:

23

Victor Aelenei, Legislatie Schengen, Editura Pro Universitaria, Bucuresti, 2010

29

 numrul de conexiuni pentru persoanele care au depus o solicitare de azil n alt Stat Membru numrul de conexiuni pentru persoane cu varsta de minim 14 ani descoperii cu edere ilegal pe teritoriul unui Stat Membru care au depus anterior o solicitare de azil n alt Stat Membru numrul de conexiuni pentru persoane cu varsta peste 14 ani retinuti de ctre autoritile de control competente, trecand ilegal frontiera unui Stat Membru ( pe uscat, pe ap sau pe calea aerului, venind dintr-o ar ter i care nu este returnat) care au depus ulterior o cerere de azil numrul seturilor de date transmise pentru solicitanii de azil, pentru persoanele solicitante de azil cu varsta peste 14 ani reinui de ctre autoritile de control competente, trecand ilegal frontiera unui Stat Membru pe uscat, ap sau calea aerului aerului, venind dintr-o ar ter i care nu este returnat si pentru strinii cu varsta de minim 14 ani descoperii cu edere ilegal pe teritoriul unui Stat Membru care au depus anterior o solicitare de azil n alt Stat Membru numrul amprentelor pe care Unitatea Central a trebuit s le solicite pentru a doua oar de la Statul Membru de origine, deoarece amprentele trimise iniial nu puteau fi comparate prin folosirea sistemului computerizat de recunoatere a amprentelor. Baza de date central computerizat cuprinde tipurile de amprentare digital a strinilor reinui datorit trecerii ilegale a frontierei externe, nereturnai n baza acordurilor de readmisie, a strinilor descoperii cu edere ilegal pe teritoriul unui stat membrusi amprentele tuturor sau cel puin ale degetelor arttoare i, dac acestea lipsesc, amprente ale tuturor degetelor, pentru toi strinii ce au depus o solicitare de azil pe teritoriul unui stat membru. 3.3. Compararea amprentelor Procedura de amprentare se stabilete la nivelul fiecrui stat membrun conformitate cu practica la nivel naional a acestuia. Fiecare stat membru al Uniunii Europene, inand cont de drepturile stipulaten Convenia European a Drepturilor Omului i n Convenia Naiunilor Unite pentru Protecia Drepturilor Copilului, colecteaz n mod prompt amprente ale tuturor

30

degetelor fiecrui solicitant de azil cu varsta de peste 14 ani i transmite imediat tipurile de date ctre unitatea central.24 n vederea verificrii dac un resortisant al unei ri tere sau un apatrid care se afl ilegal pe teritoriul su a prezentat anterior o cerere de protecie internaional pe teritoriul altui stat membru, oricare dintre statele membre poate transmite sistemului central orice date dactiloscopice privind amprentele digitale care au fost luate unui astfel de resortisant al unei ri tere sau apatrid cu vrsta de cel puin 14 ani, nsoite de numrul de referin folosit de statul membru respectiv. 25

Ca regul general, exist motive pentru a verifica dac un resortisant al unei ri tere sau un apatrid a prezentat anterior o cerere de protecie internaional n alt stat membru atunci cnd: resortisantul unei ri tere sau apatridul declar c a prezentat o cerere de protecie internaional fr s indice statul membru n care a prezentat cererea; resortisantul unei ri tere sau apatridul nu solicit protecie internaional, dar se opune returnrii n ara de origine susinnd c se afl n pericol; sau

24 25

Victor Aelenei, Legislatie Schengen, Editura Pro Universitaria, Bucuresti, 2010 Idem

31

resortisantul unei ri tere sau apatridul ncearc s mpiedice ndeprtarea sa refuznd s coopereze n stabilirea identitii sale, n special prezentnd documente de identitate false sau neprezentnd nici un document.

Atunci cnd statele membre iau parte la procedura menionat, acestea transmit sistemului central datele dactiloscopice ale tuturor sau cel puin ale degetelor arttoare i, n cazul n care acestea lipsesc, amprentele tuturor celorlalte degete, ale tuturor resortisanilor unei ri tere sau apatrizilor care au fost introdui in baza de date. Datele dactiloscopice ale unui resortisant al unei ri tere sau ale unui apatrid se transmit sistemului central numai n scopul comparrii cu datele dactiloscopice ale solicitanilor de protecie internaional transmise de alte state membre i deja nregistrate n sistemul central. 3.1. Transmiterea datelor

Fiecare stat membru, n cel mult 48 de ore de la depunerea unei cereri, astfel cum aceasta este definit la articolul 20 alineatul (2) din Regulamentul Dublin, ia fr ntrziere amprentele digitale ale tuturor degetelor fiecrui solicitant de protecie internaional cu vrsta de cel puin 14 ani i, n cel mult 24 de ore de la luarea amprentelor , transmite sistemului central datele dactiloscopice, mpreun cu datele referitoare la statul membru de origine, locul i data cererii de protecie internaional i numele de utilizator al operatorului. Prin derogare, n situaia n care amprentele digitale sunt deteriorate grav, dar numai temporar, i nu pot oferi date dactiloscopice adecvate, sau n situaia n care este necesar aplicarea unei perioade de carantin din cauza unei boli contagioase grave, perioada de 48 de ore, prevzut n prezentul alineat, pentru luarea amprentelor digitale ale solicitanilor de protecie internaional, poate fi prelungit cu cel mult trei sptmni. Statele membre pot, de asemenea, extinde perioada de 48 de ore n cazuri de for major bine ntemeiate i dovedite, pentru perioada n care aceste circumstane se menin. Se aplic n mod corespunztor perioada de 24 de ore pentru transmiterea datelor solicitate. Amprentele digitale sunt procesate i transmise n formatul de date stabilit prin regulament. n msura n care este necesar pentru funcionarea eficient a sistemului central, 32

Autoritatea de gestionare stabilete cerinele tehnice pentru transmiterea formatului de date de ctre statele membre ctre sistemul central i viceversa. Autoritatea de gestionare se asigur c datele dactiloscopice transmise de statele membre pot fi comparate de sistemul computerizat de recunoatere a amprentelor digitale. Statele membre transmit pe cale electronic: datele dactiloscopice; statul membru de origine, locul i data cererii de protecie internaional; sexul; numrul de referin folosit de statul membru de origine; data amprentrii; data transmiterii datelor sistemului central; numele de utilizator al operatorului.

Datele vizate sunt nregistrate automat n sistemul central, n msura n care este necesar pentru funcionarea eficient a sistemului central, Autoritatea de gestionare stabilete cerinele tehnice pentru a se asigura c datele pot fi transmise n mod corespunztor pe cale electronic de statele membre spre sistemul central i viceversa. Numrul de referin menionat face posibil conexarea fr echivoc ntre date i o persoan anume i cu statul membru care a transmis datele. n plus, acesta trebuie s permit s se afle dac astfel de date se refer la o persoan menionat la articolul 6, 10 sau 13. Numrul de referin ncepe cu litera sau literele de identificare prin care se identific statul membru care transmite datele. Litera sau literele de identificare sunt urmate de codul de identificare a categoriei de persoane. "1" este codul pentru datele privind persoanele menionate la articolul 6, "2" pentru datele privind persoanele menionate la articolul 10 i "3" pentru persoanele menionate la articolul 13. Autoritatea de gestionare stabilete procedurile tehnice necesare pentru ca statele membre s asigure primirea datelor trimise de sistemul central fr ambiguitate.

33

Sistemul central confirm primirea datelor transmise n cel mai scurt timp posibil. n acest scop, Autoritatea de gestionare stabilete cerinele tehnice necesare pentru a se asigura c statele membre primesc confirmarea primirii, n cazul n care aceasta este cerut.

34

CAPITOLUL IV

AMPRENTA GENETIC

4.1. Ce este amprenta genetic Amprenta genetic este o configuratie particular a secvenelor de ADN ale fiecrui individ. Ca i imaginea amprentelor digitale (degete, palme, picior), amprenta genetic este specific fiecarui individ: cu exceptia gemenilor adevarati (homozigoti). Totusi, probabilitatea ca amprentele genetice a doi indivizi sa fie identice este mai mica de 1 la 10 miliarde. Necesitand foarte putin material biologic (sange, sperma, fragmente de piele, par, etc), studiul amprentei genetice este folosit mai ales in cercetarea paternitatii sau in criminalistica pentru a disculpa sau ca proba hotaratoare in acuzarea unui suspect. Ideea de a identifica oamenii pe baza caracteristicilor genetice nu este nou. Grupele sanguine ABO, descoperite n 1900 de Karl Landsteinerr26, au constituit primul marker genetic folosit n criminalistic, la care s-au adugat grupele sanguine MN (1927) i factorul Rhesus (1937). n anii 1970 i 80 s-au fcut progrese, analizndu-se diferitele forme ale unor enzime (izoenzime) din hematii i ser sanguin. Certitudinea c proba provenea ntradevr de la suspect depindea de numrul de proteine analizate (de obicei patru); aceast certitudine se numete capacitate de discriminare. Capacitatea de discriminare oferit de aceste tehnici combinate este de numai 1:1000, mai bun dect capacitatea de 1:10 a analizei grupelor sanguine, dar nc nu suficient de bun. Pentru a obine o discriminare mai bun, era nevoie s ne analizm mai amnunit structura genetic. Genomul uman este constituit din 46 perechi de cromozomi: 23 de la mam, 23 de la tat. Avem, aadar, cte doi din fiecare cromozom (excepie n cazul brbailor cromozomii sexuali) i, astfel, dou copii ale fiecrei gene.

26

n 1930, Karl Landsteiner a primit premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicin pentru descoperirea grupelor sanguine la om (www.nobelprize.org)

35

Componentul principal al cromozomilor este acidul deoxiribonucleic (ADN), care conine informaii pentru producerea proteinelor necesare vieii. Totui, din cele 3 miliarde de perechi de baze (pb), numai aproximativ 4% codific proteine, restul sunt adesea doar de umplutur constnd din secvene repetitive organizate n aglomerri (clusters). Dac se compar ADN-ul a dou persoane, el este identic n cea mai mare parte, variabilitatea gsindu-se mai ales n aceste secvene repetitive.

36

La persoane diferite aceste secvene sunt repetate de un numr diferit de ori: o persoan poate avea cinci repetiii ntr-un locus (situs) ADN specific, alt persoan poate avea apte. Folosind probe, de ex. din snge sau sperm, putem analiza secvenele repetitive din mai muli loci ADN; aceast analiz se numete amprent genetic. La fel ca amprentele digitale, amprentele genetice pot fi folosite pentru identificarea persoanelor. Dei termenul amprentare genetic (sau identificarea profilului genetic) este folosit curent, nu toat lumea tie c el cuprinde dou tehnici foarte diferite, dintre care numai una este folosit curent n practica criminalist.

4.2.Istoric si evoluie n amprentarea genetic Prima metod de amprentare genetic a fost inventat n 1984 de Alec Jeffreys27, are a folosit secvenele ADN cunoscute ca numr variabil de repetiii n tandem (VNTR - variable number tandem repeats; de ex. Secvena D1S80, (AGGACCACCAGGAAGG)n). Aceste secvene, cu 10-100 pb per repetiie, pot fi analizate folosind enzime de restriciec, care funcioneaz ca foarfeci moleculare i taie ADN-ul la nivelul unor secvene specifice (secvene de recunoatere). n ntregul genom, o secven de recunoatere de 6 pb apare de circa 730 000 de ori.

27

www2.le.ac.uk/departments/genetics/jeffreys

37

Dac se taie genomul cu o anumit enzim de restricie, se obin aproximativ 730 000 fragmente de restricie de lungimi diferite. i aici devin importante VNTR-urile: numrul de repetiii ntr-o aglomerare VNTR particular poate varia ntre indivizi, ceea ce nseamn c i lungimea fragmentelor respective de restricie este diferit ntre indivizi. Numim acest fenomen polimorfismul lungimii fragmentelor de restricie (RFLP - restriction fragment length polymorphism).

Prezentare a dou VNTR de la dou persoane diferite. Situsurile tiate de enzimele de restricie (foarfeci moleculare) sunt indicate de o sgeat. n funcie de numrul de repetiii VNTR, sunt generate fragmente de ADN de mrimi diferite Dintre cele 730 000 fragmente de restricie, numai cteva vor fi diferite ntre indivizi prea puine ca s fie vzute cu ochiul liber. n loc de asta, cercettorii folosesc o tehnic numit Southern blotting, care permite s fie vizualizate numai secvenele de interes. Pentru asta, ei separ fragmentele de restricie n funcie de mrime, prin electroforez n gel, folosind curentul electric ca s fac fragmentele de ADN ncrcate electric s se deplaseze n gel. Distana parcurs este determinat de mrimea fragmentului. n continuare, ei transfer 38

ADN-ul pe o membran i utilizeaz o sond marcat radioactiv care este complementar cu VNTR-urile de interest. Are loc procesul de hibridizare (ataare) a sondei cu secvenele corespunztoare i, punnd membrana peste un film radiografic, se obine o imagine a benzilor marcate radioactiv, fiecare reprezentnd un fragment de lungime diferit. Aceast imagine este amprenta genetic. Cte VNTR-uri trebuie comparate pentru a identifica cu certitudine o persoan ? Dac cercettorii aleg VNTR-uri cu suficiente variante (de ex. D1S80, care poate fi repetat de 15 pn la 41 de ori), ei trebuie s compare doar patru VNTR-uri diferite pentru a ajunge la o capacitate de discriminare de 1:1 milion - mult mai bun dect discriminarea de 1:10 oferit de tiparea ABO.

Analiz RFLP dup digestia ADN cu enzime de restricie. 1. Separarea n funcie de mrime a fragmentelor de ADN digerate prin electroforez n gel. Moleculele mari, cu mobilitate mic n gel, pot fi vzute n partea de sus a imaginii; moleculele mici, cu mobilitate mai mare n gel, sunt n partea de jos. 2.-3. Tehnica Southern blot. ADN-ul separat este transferat pe o membran i detectat ulterior pe membran folosind sonde marcate radioactiv care recunosc VNTR A i B 4. Pe filmul radiografic expus se vede o amprent individual pentru fiecare persoan Descoperirea, la sfritul anilor 1980, a repetiiilor de secvene scurte n tandem (STR short tandem repeats) secvene de 2-9 pb repetate, numite i microsatelii -, mpreun cu inventarea PCR, au deschis drumul pentru tehnica rapid de amprentare genetic folosit astzi de criminaliti.

39

O diagram simplificat care demonstreaz amplificarea prin PCR a fragmentelor specifice de AND Prin PCR, un locus ADN de interes (de ex. STR-ul de 4 pb cunoscut ca D18S51, (AGAA) n) este amplificat exponenial, generndu-se un miliard de copii ale unei singure molecule de ADN n cteva ore (Figura 3). Pentru criminaliti, avantajul este c se poate analiza astfel chiar i cea mai mic prob ncepnd cu 30 de celule (observai n tabelul de mai jos comparaia cu amprentarea genetic bazat pe RFLP). Pentru analiza PCR, avem nevoie de STR-uri flancate de secvene comune tuturor fiinelor umane (numim aceste secvene conservate). Atunci putem folosi primeri (amorse) molecule scurte complementare secvenelor marginale conservate (genele 1134 i 1135 n Figu ra 4) pentru a iniia PCR. Odat ADN-ul amplificat, l putem separa fie prin electroforez n gel fie, n medicina legal modern, prin secveniere electroforetic automat.

Imagine schematic a STR D1S80 (denumirea D1S80 ne spune c STR se afl n cromozomul 1, regiunea 80) de la doi indivizi. Sgeile negre reprezint primerii folosii pentru amplificarea acestui STR particular Exist dou copii ale fiecrui cromozom, deci vom avea cte dou copii pentru fiecare STR. Dac o persoan are acelai numr de repetiii (adic aceleai alele) pentru fiecare copie a STR, din analiza PCR vor rezulta fragmente de ADN de aceeai mrime: individul este 40

homozigot pentru alela STR. Dac cei doi cromozomi conin alele diferite pentru acel STR, vom obine fragmente de dou mrimi i spunem c individul este heterozigot.

Amprenta genetic a locusului D1S80 obinut de elevi (canalele numerotate 116) din ADN-ul propriu. Banda din extrema dreapt, marcat M, conine fragmente de ADN de dimensiuni cunoscute, folosite ca markeri.Individul indicat cu sgeata verde este homozigot pentru locusul D1S80 (o singur band este vizibil). Individul indicat cu sgeata roie este heterozigot (dou benzi). Sgeile albastre indic doi elevi care sunt heterozigoi i au acelai numr de repetri pentru fiecare alel din locusul D1S80; asta nseamn c ei nu pot fi deosebii prin amprentare. S -ar putea s fie gemeni, dar este la fel de posibil ca dou persoane nenrudite s aib acelai numr de repetri, dac se analizeaz un singur STR. Dac analizm un singur STR, ansele ca dou persoane nenrudite s aib aceeai amprent genetic obinut prin PCR sunt mari ntre 1:2 i 1:100. Motivul este c STR-urile au mai puine alele i heterozigozitate mai sczut dect VNTR-urile folosite pentru amprentarea genetic bazat pe RFLP. Pentru a depi acest dezavantaj, analizm simultan mai multe STR-uri; cu 16 STR, aa cum este uzual n criminalistica din Germania, putem obine o capacitate de discriminare de 1:1 miliard (echivalent cu o persoan din populaia lumii;).

Electroferograma unei femei, obinut prin multiplex PCR i secveniere electroforetic automat ulterioar. Au fost analizate opt STR-uri (D3, TH01, D21, D18, SE33, vWA, D8 i FGA) i amelogenina (care indic sexul). Curbele albastr, verde i neagr reprezint STR-uri amplificate (cu numrul de repetri sub maxime). Curba roie este markerul (dimensiunile fragmentelor de ADN exprimate n pb)

41

Comparaie ntre amprentarea ADN prin RFLP i PCR

RFLP Cantitatea de ADN iniial Sensibilitate Calitatea ADN necesar pentru analiz 3050 g + Complete genome

PCR Cel puin 200 pg (aprox. 30 de celule) pentru un tipar STR complet +++ Genomul complet nu este necesar; produii de degradare sunt suficieni din cauza secvenelor scurte implicate (lungimea total a secvenei unui STR, inclusiv repetrile multiple i secvenele marginale, este de aproximativ 50500 pb) Ore + (Mai puine alele i mai puin heterozigozitate per locus) Totui, amplificarea prin multiplex PCR (PCR cu mai mult de o pereche de primeri) i marcarea multicolor permit examinarea simultan a mai mult de 16 loci, ceea ce asigur o excelent capacitate de discriminare 2 pb 9 pb (4 pb n cazurile judiciare) Este posibil procesarea probelor n regim high-throughput Numr mare

Durat

Zile - sptmni

Capacitate de +++ discriminare per locus (Mai multe alele i mai mult heterozigozitate per locus)

Unitate repetitiv Detecie automat Numr de loci validai (important dac se analizeaz persoane nrudite) Risc de contaminare

10 pb 100 pb Nu este posibil Numr limitat

+++

Sunt necesare msuri Da (din cauza Nu (nu se folosesc sonde radioactive) de securitate sondelor radioactive) suplimentare? 4.3. Aplicaii ale amprentrii genetice Amprentarea genetic prin PCR are o larg aplicare n criminalistic: ea permite poliiei s elimine sau s identifice suspeci pe baza materialelor genetice cum ar fi foliculi de pr, piele, sperm, saliv su snge .Totui, amprenta genetic singur nu este o dovad suficient pentru condamnare, ntruct rudele apropiate pot avea amprente foarte asemntoare (iar gemenii monozigoi le au identice).

42

n plus, pentru a complica investigaiile criminalistice internaionale, dei exist o recomandare European de a analiza 16 STR-uri, fiecare ar decide care STR-uri vor fi analizate, ceea ce face ca rezultatele s fie dificil de comparat. Metoda bazat pe PCR este folosit, la oameni, i pentru testarea paternitii, diagnosticarea maladiilor genetice (de ex. Maladia Huntingdon), identificarea victimelor catastrofelor, trasarea arborelui genealogic, cutarea persoanelor disprute i studierea personajelor istorice (de ex. Ultimul ar al Rusiei i familia sa). n cazul altor organisme, poate fi folosit n scopul proteciei mediului (de ex. pentru analiza fildeului confiscat), n investigaiile privind drogurile (de ex. pentru analiza plantelor de canabis capturate), pentru controlul calitii apei i alimentelor (de ex. prin identificarea microbilor contaminani), n medicin (de ex. pentru detectarea infeciilor virale cum ar fi HIV, hepatita sau grip) i n investigaiile privind bioterorismul (de ex. pentru identificarea tulpinilor microbiene). Amprentarea genetic prin RFLP, dei considerat depit din cauza avantajelor evidente oferite de metoda PCR , este nc folosit pentru clasificarea plantelor i animalelor n cercetarea fundamental. Ea este util n special atunci cnd nu exist suficiente informaii despre genomul unor specii amintii-v c, pentru metoda PCR, avem nevoie de regiuni cu variaii mari ntre indivizi i care sunt flancate de regiuni conservate cu secvene cunoscute. Desi nu a fost acceptata pe deplin de public, profilul ADN sau amprenta genetica este o proba folosita in salile de judecata si care poate ajuta criminalistii in investigatiile lor. In momentul de fata se crede ca amprenta genetica nu poate fi modificata. Mai mult, in cazul unei investigatii criminalistice, ADN-ul prelevat este considerat o proba mai puternica decat un martor ocular aflat la locul producerii unei crime sau infractiuni. Din pacate, cele mai recente experimente au demonstrat ca orice laborator de biologie moleculara are capacitatea de a "altera ADN"-ul. Raportul inaintat de cercetatori arata ca oricine poate inlocui ADN-ul folosind o "centrifuga". Dispozitivul este folosit in laboratoare pentru a separa componenta lichida dintr-o proba. Numele lui vine de fapt de la miscarea rotativa la viteza foarte mare pe care o face. Ipoteza cercetarilor a demonstrat ca in cazul in care sangele de pe un obiect este plasat intr-o cetrifuga, in urma procesului rezulta un lichid care poate fi considerat o mostra biologica, dar care nu contine nici un fel de ADN original . Solutia sta in "metilatia ADN", care este de fapt o modificare chimica a amprentei genetice, dar care nu intervine cu nimic in schimbarea ADN-ului original. De fapt, metilatia 43

este un fenomen important care regleaza expresia genetica din timpul dezvoltarii organismului uman. O mostra de ADN trecuta prin centrifuga nu ar prezenta modificarea chimica. In acest fel, chiar daca medota cere mai mult timp, criminalistii pot determina daca probele prelevate au fost alterate in laborator sau sunt originale. Tratatul de la Prm se concentreaz, n principal, asupra mbuntirii schimbului de date dintre autoritile de aplicare a legii din statele semnatare i acoper trei domenii reglementate de legislaia european: terorismul, criminalitatea transfrontalier, migraia ilegal. Pe lng mbuntirea schimbului de date, tratatul prevede: compararea pofilurilor ADN, amprentelor i datelor cu privire la nmatricularea schimbul de date personale i de alt natur n legtur cu evenimentele majore; msuri pentru prevenirea atacurilor teroriste (schimbul de date personale, introducerea msuri pentru combaterea migraiei ilegale (msuri comune de repatriere); operaiuni comune; n cazuri de urgen, aciuni n teritoriul altei pri contractante fr consimmntul asistena n cazul unor evenimente majore, dezastre i accidente grave. n ceea ce privete schimbul de date genetice toate prile semnatare vor nfiina i gestiona baze de date ADN n vederea investigrii faptelor penale. Prile contractante vor garanta c datele de referin din bazele naionale ADN vor fi disponibile, pentru a proceda la o consultare automat, prin compararea profilurilor ADN de ctre celelalte ri. Datele de referin sunt stocate n baza ADN avnd un cod de referin, care realizeaz legtura cu Sistemul Naional de Date Genetice Judiciare (SNDGJ), ce conine datele de identificare ale persoanei. Dac n urma unei cutri automate, se constat o potrivire ntre profilul ADN transmis i un profil ADN nregistrat n baza de date a unei alte ri (HIT= rspuns pozitiv), statul care a iniiat cutarea va fi informat pe cale automat despre aceast potrivire i despre codul din baza SNDGJ. Dup ce a primit rspunsul, acest stat poate cere autoritilor celuilalt stat datele personale corespondente, prin intermediul punctelor de contact naionale (n cazul 44

autovehiculelor;

ofierilor narmai la bordul aeronavelor);

anterior al acesteia;

Romniei punctul naional de contact este Centrul de Cooperare Poliieneasc Internaional). Schimbul de date suplimentare este guvernat de legislaia statului solicitat. Germania i Austria au fost primele care au nceput compararea automat a bazelor de date naionale, iar Spania le-a urmat. Rezultatele au nceput, deja, s fie vizibile, Austria i Germania putnd verifica reciproc coninutul bazelor de date cu informaii despre ADN nc din luna decembrie 2008. Aceast dat marcheaz momentul iniial n care dou state i acord acces reciproc la bazele de date ale poliiilor naionale. Dup cum evidenia ministrul german de interne, Wolfgang Schaubler, doar n primele opt sptmni de funcionare la verificrile din partea Germaniei au rezultat n 1500 de hit-uri n bazele de date austriece, n timp ce cercetrile austriece s-au soldat cu 1400 de hit-uri n bazele de date germane. Dintre acestea n 32 de cazuri era vorba despre cercetri legate de omucidere. Fiecare dintre rezultatele gsite n bazele de date sunt ulterior atent verificate, deoarece crimele nu pot fi rezolvate doar pe baza informaiilor despre ADN. Referitor la aceast form de cooperare, s-au ridicat unele semne de ntrebare: au statele membre capacitatea tehnologic de a adera la un astfel de principiu? Dein toate statele membre baze de date ADN?28 Mai mult, a fost naintat de unii critici ipoteza c grupul Prm va submina eforturile comunitare de mprtire a informaiilor n UE ca un ntreg, din moment ce doar o mn de ri sunt implicate n Prm. Aceste suspiciuni s-au risipit, ns, iar Tratatul de la Prm s-a dovedit a fi cel mai bun mod de a ncuraja accesul reciproc la bazele naionale de date. Progresele rapide nregistrate de rile partenere Prm, au determinat i alte State UE s adopte sistemul Prm.
Astfel, n februarie 2007, statele membre au fost de a cord s ncorporeze, cel puin o parte dintre reglementrile Prm (cele privind accesul reciproc la bazele naionale de date) n cadrul normativ european, ceea ce a reprezentat un important salt n procesul de schimb de informaii la nivel transfrontalier.
28

Hugo Brady (Senior Research Fellow pentru Centrul pentru Reform European) considera c ideea Programului de la Haga din 2004 ( pn n 2008, toate poliiile naionale s -i acorde acces reciproc la propriile baze de date), nu este realist, pentru c, pe de o parte, nc exist state membre care nu au ce s mprteasc n acest sens, cum ar fi cazul Italiei sau al Poloniei care nu au baze de date ADN funcionale. Pe de alt parte, exist state membre ale cror prevederi legislative, n materia recoltrii i pstrrii datelor ADN, nu sunt compatibile. n spe, poliia britanic are dreptul s recolteze probe ADN de la orice persoan arestat, date care vor fi pstrate permanent n baz, pe cnd n Suedia, nregistrrile ADN nu pot fi pstrate dect pentru cei care au executat cel puin doi ani de nchisoare i, n nici un caz, nu pot fi pstrate permanent. Vezi Hugo Brady, The EU and the Fight against Organised Crime, Londra: Centrul pentru Reform European, aprilie 2007

45

Concluzii Pe fondul schimbrilor la nivel European si internaional in ceea ce privete evoluia criminalitii transfrontaliere, a fost adoptat Decizia 2008/615/JAI a Consiliului din 23 iunie 2008 privind intensificarea cooperrii transfrontaliere, n special n domeniul combaterii terorismului i a criminalitii transfrontaliere. n acest context, rile mnembre ale Uniunii Europene trebuie s creeze fiiere naionale de date ADN n vederea cercetrii infraciunilor. Datele de referin, constnd din partea necodat a ADN-ului i dintr-un numr de identificare care nu permite identificarea direct a persoanelor, trebuie puse la dispoziia altor ri ale Uniunii Europene pentru efectuarea de cutri automatizate. Aceste cutri se efectueaz prin intermediul punctelor naionale de contact prin compararea profilurilor ADN, dar numai n cazuri individuale i numai printr-un sistem de tip hit/no hit (rspuns pozitiv/negativ). n cazul n care cutarea duce la identificarea unei concordane, punctul naional de contact care efectueaz cuta rea primete o notificare automatizat a datelor de referin. Dac nu se gsete niciun profil pentru o persoan investigat sau mpotriva creia au fost demarate proceduri penale, statul membru solicitat poate avea obligaia de a stabili un profil ADN pentru persoana respectiv. De asemenea, rile UE trebuie s asigure disponibilitatea datelor de referin din sistemele naionale automatizate de identificare a amprentelor (SAIA). n acest scop, datele de referin vor consta numai din date dactiloscopice i un numr de identificare. Cutrile se efectueaz prin compararea datelor dactiloscopice i, la fel ca n cazul cutrilor de ADN, numai n cazuri individuale i ntr-un sistem de tip hit/no hit (rspuns pozitiv/negativ). Stabilirea concordanei se efectueaz de ctre punctul naional de contact al rii UE solicitante. n cazul unei concordane ntre datele de ADN sau dactiloscopice, transmiterea de date suplimentare cu caracter personal i de alte informaii n legtur cu datele de referin se realizeaz n temeiul legislaiei naionale, inclusiv al asistenei judiciare reciproce, (AJR) din ara UE solicitat.

46

Bibliografie

Cursuri i monografii: Victor Aelenei, Legislatie Schengen, Editura Pro Universitaria, Bucuresti, 2010 Emilian Stancu, Tratat de criminalistic, Ed. Universul juridic,Bucureti, 2002 Camil Suciu, Criminalistic, Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti, 1972 Vasile Berchean, Cercetarea penal (criminalistica teorie i practic). ndrumar complet de cercetare penal, Editura i Tipografia Icar, Bucureti, 2002 Gheorghe Pescu, Ion R. Constantin, Secretele amprentelor papilare, Editura Naional, 1996 Lazr Crjan, Curs de criminalistic, Editura Curtea Veche, Bucureti 2003 Lazr Carjan, Compediu de criminalistic, ediia aII a, Editura Fundatiei Romania de Maine, Bucureti, 2004

Articolei reviste: ,,Criminalistica, revist de informare, documentare i opinii

Acte normative: Legea nr. 146/2008 Regulamentul Consiliului nr. 2725/2000 din 11 decembrie 2000, privind instituirea sistemului Eurodac pentru compararea amprentelor n scopul aplicrii eficiente a Conveniei de la Dublin Regulamentul Consiliului (CE) nr. 407/2002 din 28 februarie 2002 de stabilire a anumitor norme de punere n aplicare a Regulamentului (CE) nr. 2725/2000

47

Alte surse: www.europa.eu - Site-ul oficial al Uniunii Europene; www.asociatiacriminalistilor.ro www.mai.gov www.learningcenter.ncit.pub.ro www.dailymail.co.uk www.editura.mai.gov.ro www.crimetime.ro www.nobelprize.org

48

Anexe

Anexa 1 Dicionar de termeni (Dicionar de Criminalistic, Editura Stiinific si Enciclopedic, Bucuresti, 1984) Anastomoz - detaliu rar al desenului papilar, care const dintr-o creast care face legtur transversal intre alte dou creste papilare, de unde si denumirea de pode. Arc - tip de desen papilar, la care crestele papilare pornesc de la o margine a desenului spre cealalt, urmand acceasi direcie cu crestele care se afl la baza desenului. Cu cat creste deprtarea fa de baza desenului cu atat crestele papilare se curbeaz cu convexitatea ctre varf, fiind asemntoare arcurilor de cerc. Subtipuri: arc simplu, arc lipit, arc pin. Amprentare - operaiune de obinere a amprentelor papilare ale unei persoane ori cadavru uman prin imprimare pe hartie sau pe un alt suport. Amprentarea se realizeaz, de obicei, prin folosirea tusului topografic. Pentru evitarea murdririi cu tus a persoanei si acurateea amprentelor sunt utilizate si alte metode de amprentare ca, de exemplu, amprentarea chimic. Amprentarea trebuie efectuat astfel incat impresiunile obinute s fie clare si s reproduc intocmai si in intregime desenul degetului sau regiunii papilare care intereseaz. Tehnic amprentrii cadavrelor prezint unele deosebiri in raport cu tehnica folosit in cazul persoanelor in via, impuse de intervenia unor fenomene ca: rigiditatea cadaveric, deshidratarea, imbibaia hidric, putrefacia ori mumificarea. Amprenta - urm lsat prin presare pe o suprafa. 1. Amprenta digital, urm lsat de deget pe o suprafa si care reproduce forma crestelor si sanurilor de pe faa interioar a degetului. 2. Amprenta palmar, urma lsat de palm. 3. Amprenta plantar, urma lsat de talpa piciorului descul. 4. Amprenta papilar, termen generic prin care se defineste orice urm care este creat de crestele (papilare) si sanurile ce se gsesc pe faa interioar a degetelor, palmei, tlpii piciorului. Amprenta poate fi: a) latent (invizibil), cand este produs prin depunerea transpiraiei si grsimei de pe creast,; b) vizibil sau colorat, cand este creat prin depunerea unei substane colorate aflat pe creste: praf, murdrie, sange, vopsea etc.; c) mulat, cand a fost creat in adancime intr-o materie plastic de tipul: chit, plastilin, ciocolat, cear moale, unsoare sau grsime solidificat s.a. Amprenta de comparaie - urm creat experimental pentru a servi la compararea cu cea in litigiu. Amprenta de comparaie se obine de la fiecare din obiectele sau persoanele bnuite c ar fi putut lsa urma de litigiu. 49

 Bideltic - tip de desen papilar care are in centru numeroase creste curbe inchise ca un oval sau care se continu in spirale, lauri ori alte forme circulare. La dou puncte opuse de pe perimetrul regiunii centrale circulare iau nastere dou figuri triunghiulare asemntoare literei grecesti R (delta). Bifurcaie - detaliu caracteristic unei creste papilare marcat de desprirea acesteia in dou ramuri. Bifurcaia constituie o caracteristic individual in identificarea dactiloscopic. Butonier - detaliu caracteristic pe traseul unei creste a desenului papilar ce ia nastere prin desprirea acesteia in dou ramuri care, dup un drum scurt, se reunesc. Butoniera constituie una din caracteristicile individuale in identificarea dactiloscopic. Capt de creast papilar - locul de unde incepe sau se sfarseste o creast papilar, in morfologia unui detaliu papilar. Constituie un detaliu caracteristic in dactiloscopie. Cartoteca dactiloscopic - sistem de organizare si clasare manual a fiselor cu amprente digito-palmare dup formule care permit regsirea sigur si rapid a acestora pe baza exeminrii urmelor papilare. Sunt cunoscute urmtoarele tipuri de cartoteci: a) cartoteca dactiloscopic decadactilar, in cadrul creia amprentele celor zece degete pot fi cartate dup formule ca cea complet adeltica = pan la cea deltic de tipul ar fi = b)cartoteca dactiloscopic palmar, care este de natur recent si funcioneaz pe baza formulei de clasificare a desenelor palmare c) cartoteca dactiloscopic monodactilar organizat pe baza unui complex de formule care permite identificarea fptuitorului dup urme lsate de un singur deget. Centrul dactilogramei: 1. Unul din punctele pe care se sprijin capetele Liniei lui Galton (delta central) de la reticulul lupei dactiloscopice, in vederea codificrii unei amprente papilare; 2. Punct situat in mijlocul desenului papilar si care, in funcie de configuraia nucleului, se determin astfel: a) la nucleul la simplu: locul unde se termin curbura laului cu partea opus deltei; b) la nucleul liniar: captul superior al crestei papilare care este mai deprtat de delt; c) la nucleul la multiliniar: captul superior al crestei papilare situat la jumtate plus una din totalul crestei (numrul dinspre partea deltei) cand sunt cu so si al crestei din mijloc, cand sunt fr so; d) la nucleul lauri suprapuse: locul de intersectare a lor; e) la nucleul lauri suprapuse liniare: captul superior al crestei papilare aflat in interiorul laului mai deprtat.

50

 Centrul deltic - unul din punctele pe care se sprijin capetele Liniei lui Galton (delta central) de la reticulul lupei dactiloscopice, in vederea codificrii unei amprente papilare pentru a fi introdus in cartotec. Centrul deltic se determin astfel: la deltele negre, in locul de contact al celor dou brae; la deltele albe, punctul din spaiul triunghiular al deltei situat la distane egale fa de cele trei laturi. Cicatrice - semn rmas dup vindecarea unei plgi pe piele, afectand morfologia desenului papilar. Cicatricea constituie un detaliu caracteristic de identificare a unei amprente papilare. Clasificare dactiloscopic - operaie prin care amprentele papilare (digitale, palmare, plantare) sunt ordontate si grupate dup anumite criterii, in diferite clase, toate avand la baz numrul si poziia deltelor si formarea nucleului. Creasta papilar - proeminen liniar curb care se gseste pe faa intern a degetelor, palmelor si tlpilor picioarelor de la om. Crestoscopie - metod de examinare microscopic a traseului marginilor unei creste papilare in scopul descoperirii formelor particulare identificatoare. Dactilogram - urma desenului papilar, imprimat pe suprafaa unui obiect. Dactilograma imprimat voluntar este denumit si impresiune digital ori amprent digital de comparat. Dactilograma imprimat involuntar cu ocazia comiterii unei fapte penale este denumit si urm digital sau amprent digital n litigiu. Danteliform - subtip de desen papilar in clasificarea dactiloscopic, facand parte din tipul amorf. Subtipul danteliform este format, in total sau in parte, din fragmente de creste papilare, care cad perpendiculare pe sanul de flexiune, succedandu-se neregulat, uneori intercalate cu sectoare punctiforme, creind aspectul unei dantele. Delta - detaliu al desenului papilar care descrie o figur triunghiular ce ia nastere la confluena a trei grupri de creste papilare, fiecare grupare avand direcia crestelor diferit de celelalte dou. Deltele pot fi: a) albe, figuri formate dintr-un spaiu triunghiular care ia nastere la confluena a trei grupri de creste (poate fi deschis, deschis la dou unghiuri, deschis la un singur unghi si nchis). b) negre, figuri papilare cu trei brae asemntoare literei majuscule Y. (poate fi cu brae egale, cu dou brae egale, cu brae inegale si delta neagr lung) Depsire - detaliu caracteristic al desenului papilar marcat de locul unde sfarsitul unei creste papilare depseste cu 2-3 mm inceputul altei creste care isi are traseul alturat. Dermatoglif - configuraie a crestelor papilare transmis ereditar (asemntoare, dar nu identice). Dermatoglifele se folosesc in procesul expertizei medico-legale de stabilire a paternitii. 51

 Desen papilar - configuraie format de crestele papilare pe suprafaa pielii de pe degete, de pe interiorul palmei si a tlpii piciorului uman. Detaliu papilar - amnunt al formei unei creste papilare. Detalii caracteristice ale crestelor papilare - inceput de creast, sfarsit de creast, bifurcaie, trifurcaie, ramificaie, contopire, contopire tripl, fragment de creast papilar, butonier, inel, inel punctat, depsire de creast, creast aderent (carlig), intrerupere de creast, punct papilar, grup de creste papilare, triunghiul crestelor papilare, anastomoz, deviere de creste, creste alternative, intersecie, reintoarcere. Deviere - detaliu caracteristic al desenului papilar care se formeaz in locul unde dou creste, care vin una in intampinarea celeilalte, cu puin inainte de a se intalni se inconvoaie brusc si se sfarsesc. Expertiz dactiloscopic - gen al expertizei criminalistice care are ca obiect identificarea criminalistic a persoanei dup urmele lsate de desenele papilare, caracterizate de cele dou proprieti eseniale: unicitatea (individualitatea) si fixitatea (stabilitatea). Extradelic - in afara deltei. Extradelic caracterizeaz acel desen dactiloscopic in care elementele identificatoare sunt situate in afara perimetrului cuprins intre delt si nucleu. Fixitate - calitate a morfologiei desenelor papilare, exprimat prin stabilitate. Desenul papilar al omului se formeaz definitiv in luna a sasea a vieii intra-uterine si rmane acelasi in toate amnuntele morfologiei sale pan la moarte, distrugandu-l numai putrefacia (cercetri recente indic faptul c desenul papilar se formeaz in luna a patra). Formula dactiloscopic decadactilar - notarea dup un anumit sistem de reguli a simbolurilor care reprezint tipul, subtipul si varietatea tuturor desenelor papilare de la cele zece degete ale mainilor unui individ. Folie adeziv - foaie de material plastic tratat pe o singur fa cu un produs lipicios si acoperit cu o foaie subire transparent de material plastic. Folia adeziv poate fi transparent, alb sau neagr si se foloseste pentru ridicarea direct a urmelor papilare relevate cu prafuri, a oricror urme create prin stratificare cu substane pulverulente, precum si pentru ridicarea urmelor materie sub form de paticule. Formula dactiloscopic decadactilar cuprinde la randul ei trei formule: primar, secundar si suplimentar. Sunt diferite sisteme de a alctui o formula dactiloscopic decadactilar. Cea mai folosit in Romania este urmtoarea: a) formula primar se stabileste prin scrierea simbolurilor care reprezint tipul sau subtipul desenului papilar de la fiecare din cele zece dactilograme. Simbolurile stabilite pentru tipuri si subtipuri sunt urmtoarele:

52

Tipul

Subtipul

Simbolul literal

Simbolul cifric 1 11 2 3 4

Arc

arc simplu

A Ap D S
toate B

arc pin

La

dextrodeltic

sinistrodeltic

Cerc

Pentru subtipurile

Combinat

trideltic

T Q
si O

5 6 0

quatrodeltic

Amorf

simian danteliform

nedefinit cel

(inclusiv X prin

distrus

cicatrice)

Formula primar este reprezentatsub form de fracie, la numrtor fiind inscrise simbolurile pentru mana dreapt iar la numitor cele pentru mana stang, dup urmatoarele reguli: primul se scrie simbolul exprimat in litere de la degetul arttor al fiecrei maini, iar in continuare simbolurile cifrice ale celorlalte degete in ordinea: mare, mijlociu, inelar, mic. 53

Formula primar va avea urmtorul aspect: mna dreapt mna stng

F.p.

F.s.

F.s.

Formula dactiloscopic monodactilar - notarea dup un sistem de reguli a simbolurilor care reprezint tipul, subtipul si varietatea tuturor desenelor papilare, folosind un numr mai mare de indicatori. Pentru elaborarea formulei dactiloscopice monodactilare se procedeaz astfel: a) se scrie tipul dextro sau sinistrodeltic prin simbolul corespunzator acestora, D sau S; b) se scrie apoi simbolul ce rezult din configuraia laului nucleu al dactilogramei, care este considerat laul inferior cu tot ce cuprinde braele sale: la simplu (nucleu alb) = 0; la liniar = 1; la biliniar = b; la triliniar = t; la multiliniar = m; la concav = v; lauri suprapuse = s; lauri suprapuse liniare = sl; lauri comune = c; lauri comune liniare =cl; lauri duble = d; lauri duble liniare = dl; la neregulat = e. Pentru punerea formulei, lupa cu reticul cu cercuri concentrice se asaz pe dactilogram in asa fel incat punctul gravat in centrul cercului cel mai mic s se suprapun pe partea cea mai inalt a laului care constituie nucleul. Deci din varful laului, in formula dactiloscopica monodactilar se examineaz tot ce se afl intre braele laului nucleului pan la limita celui de-al doilea cerc al reticulului si se ia in considerare configuraia numai pan la limit. Fragment papilar - denumire prescurtat a oricrei urme care reproduce o parte dintr-un desen papilar. Grup de creste papilare - urm fragmentar a unui desen papilar care, datorit numrului redus de linii papilare, nu se poate stabili de la ce fel de dactilogram si din ce regiune provine. Impresiune papilar - impresiune creat de desenul papilar al degetelor, palmelor si plantelor. Infradeltic - sub delt. Prin acest termen se fixeaz poziia general a unor caracteristici ale unei dactilograme ca fiind situate intre delt si baz. Intradeltic - inuntrul deltei. Prin acest termen se fixeaz poziia general a unor elemente caracteristice ale unei dactilograme ca fiind situate intre delt si nucleu. nceput de creast papilar - locul unde incepe o creast papilar. Pentru a se stabili care este inceputul sau sfarsitul unei creste papilare, caracteristicile unei dactilograme se citesc si 54

se descriu in sensul acelor de ceasornic. Cand se examineaz un fragment de urm papilar la care nu este posibil determinarea nucleului, citirea se face de la stanga la dreapta si de sus in jos. Lingur de amprentat - dispozitiv construit dintr-o lama metalic ori din mase plastice, curbat pe forma si laimea unui deget, care foloseste la amprentarea cadavrelor, deoarece degetele acestora nu pot fi rotite ca la persoanele in via. In acest scop se d cu un strat foarte subire de tus pe degetele cadavrului, dup care se introduce in lingur un cartonas alb si se apas pe deget imprimandu-se astfel intregul desen papilar de la o margine la alta. Linia lui Galton (linia de calcul) - linia care uneste centrul unei amprente digitale cu central deltei. Este trasat pe reticulul lupei dactiloscopice si serveste la numrarea crestelor papilare intersectate de aceasta, in scopul clasificrii. A fost conceput de Sir Francis Galton, intemeietorul Dactiloscopiei. Lupa dactiloscopic - lup special construit pentru examinarea si stabilirea formulei pentru clasificarea amprentelor digitale. Lupa dactiloscopic este montat pe un stativ de 6-8 centimetri inlime, iar la baza stativului se monteaz un set de reticule: pe primul este marcat linia de calcul, pe altul o gril si pe cel de-al treilea cercuri concentrice pentru codificare manual in vederea introducerii pe calculator. Malformaie papilar - defect congenital al desenului papilar. Papil - proeminen conic pe suprafaa dermului, strbtut de un canal in varful creia se gseste un por prin care este eliminat transpiraia. Papilele dermice sunt insiruite liniar, un sir de papile dand nastere unei creste papilare. Polidactilia - anomalie congenital care const in existena a mai mult de 5 degete la un membru superior sau inferior al corpului uman. Polidelic - desen papilar care are mai multe delte. De exemplu: bideltic, trideltic, quatrodeltic, care face parte din tipurile cerc si combinat. Poroscopie - partea dactiloscopiei care se ocup cu examinarea urmelor porilor dintr-o amprent in scopul identificrii. Orificiile porilor au form, dimensiune si plasament ca si detaliile caracteristice de identificare ale crestelor papilare. Examinarea comparativ poroscopic prezint o completare a punctelor de coinciden indicate la traseul crestelor papilare in cadrul expertizei dactiloscopice. Pudr relevant - pulbere extrem de fin, colorat, care ader foarte usor la grsimea si aminoacizii coninute de urmele papilare latente lsate de fptuitor la locul unei infraciuni. Prin pudrarea urmei latente (invizibile) cu o pensul foarte fin (din pr de coad de veveri, din puf de gasc, de stru etc.), aceasta se coloreaz intens, relevandu-se conturul crestelor 55

papilare. Pudrele relevante sunt de diverse culori: albe, violete, verzi etc., alegandu-se pentru evidenierea urmei o culoare care s fie in contrast cu fondul. Dac fondul este pestri (de exemplu mozaic) se foloseste pudr fluorescent care devine vizibil sub radiaii ultraviolete, iar fondul devine intunecat uniform. Punct papilar - detaliu caracteristic de identificare. Se gseste, de regul, intre dou linii papilare, in centrul unui inel, in centrul unei amprente digitale ori in centrul deltei. Rachet - form a nucleului unui desen papilar tip monodeltic sau bideltic constituit dintr un la care nu are braele libere, ci se unesc continuand intr-o singur creast, intreaga figur luand aspectul unei rachete de tenis. Ramificaie - detaliu caracteristic de identificare intr-o amprent papilar. Se formeaz prin bifurcarea traseului unei creste papilare la care, apoi, dup un drum scurt, unul din brae se bifurc din nou s.a.m.d. Sfrsit de creast papilar - locul unde se termin traseul unei creste papilare. Constituie detaliu caracteristic de identificare a unei amprente papilare. Simbol dactiloscopic - semn convenional, literal sau cifric, folosit pentru notarea unor caracteristici ale amprentelor papilare in scopul inscrierii lor in formula dactiloscopic. Vezi si formula dactiloscopic decadactilar si formula dactiloscopic monodactilar. Spiral - form caracteristic a nucleului unei amprente papilare din tipul cerc (bideltic) care este constituit dintr-o creast papilar spiralat. San flexoral - increitur a pielii de pe degete, palm si talpa piciorului care se formeaz in dreptul unei articulaii. In expertiza dactiloscopic sunt cunoscute sanurile flexorale ale falangetei, falanginei, falangei, ale regiunilor digito-palmar si hipotenar. Fiecare san de flexiune la un individ are o form particular a grupului de increituri si constituie puncte de coinciden in expertiza dactiloscopic, avand aceeasi valoare de identificare ca si detaliile caracteristice ale crestelor papilare. San papilar - intervalul dintre dou creste papilare. Trideltic - subtip de desen papilar cu trei delte care face parte din tipul combinat. Trifurcaie - creast papilar care intr-un punct se ramific in trei brae. Constituie un detaliu caracteristic de identificare intr-o amprent. Trus de relevare a urmelor de metale - valiz in care se gsesc sprayuri cu soluii relevante si o lamp u.v. cu intensitate mare, cu ajutorul creia se pot pune in eviden urmele lsate de obiectele metalice pe pielea uman. Zona bazal - parte a desenului falangetei care se formeaz din linii drepte sau convexe, situate intre desenul central si cuta interfalangic. 56

 Zona central - parte a desenului falangetei, format din liniile desenului central care se pot prezenta in form de cercuri, spirale, laturi etc. Se mai numeste si zona nuclear si prezint cea mai mare importan pentru identificarea dactiloscopic. Zona marginal - este partea exterioar a desenului falangetei, constand din creste papilare in form de arc.

57

Anexa 2 Dicionar de termeni (Mircea Covic , Dragos Stefnescu, Ionel Sandovici, Genetica modern, Editura Polirom, 2004)

ADN - acidul dezoxiribonucleic deine informaia genetic pentru structura si funcia organismelor vii, o exprim prin sinteza unui ARNm si a unei proteine specificesi o transmite in succesiunea generaiilor de celule si organisme. ADN este alctuit din dou catene polinucleotidice, spiralizate intr-o elice dubl.; ADN formeaz cromozomii. ADNc - ADN complementar este o form de ADN sintetizat de ctre trascriptaza invers pe baza unei matrie alctuite din ARNm. ADNcodant - secvene de ADN care codific anumite pri (domenii) dintr-o protein; alctuieste exonii unei gene. ADN mitocondrial (ADNmt) - ADN din cromozomulcircular al mitocondriei. ADNmt se gseste in celul in mai multe copii, care sunt transmise de la mam la toi copii si. ADN polimeraz - enzim care sintetizeaz o nou caten de ADN folosind ca matri una din catenele vechi de ADN (replicare semiconservativ). ADN recombinant - o molecul de ADN care conine componente din mai multe molecule parentale (de exemplu, o secven de ADN uman inserat intr-un vector plasmidic sau fagic). ADN repetitiv - secvene nucleotidice scurte sau foarte scurte, repetate de un numr mare de ori, netranscrise, ADN moderat repetitiv este alctuit din secvene scurte, de 300-1000 pb, repetate de zeci si sute de mii de ori si dispersate in genom; ADN inalt repetitiv este alctuit din secvene foarte scurte (2-200 pb), repetate in tandem, de milioane de ori. ADN satelit - fracie a ADN-ului care difer prin compoziia in baze de fracia majoritar a ADNului, formand o band distinct dup centrifugarea in gradient de clorur de cesiu; conine secvene de ADN inalt repetitiv. Amprentare genomic - expresia diferit a materialului genetic in funcie de sexul printelui transmitor. Amprent ADN - model specific de dispunere a unor repetiii de secvene scurte de ADN, dispuse in tandem si hipervariabile; acest model este caracteristic fiecrui individ. Anticipaie - tendina unor boli autozomal dominante de a debuta la o varst mai precoce sau a se manifesta intr-o form mai grav in generaii succesive. 58

 ARN - acid nucleic format dintr-o singur caten polinucleotidic (in care dezoxiriboza este inlocuit cu riboz, iar timina cu uracilul). ARN mesager (ARNm) este matria pe care se sintetizeaz polipeptidele. ARN de transfer (ARNt) transport aminoacizii activai in poziia corespunztoare din ARNm. ARN ribozomal (ARNr) este un component al ribozomilor. Fenotip - totalitatea caracterelor morfologice, fiziologicesau biochimice ale unui organism sau celule; realizarea acestor caractere poate fi determinat de constituia genetic, de factorii externi sau de combinaia lor. Fuziune centric: fuziunea centromerelor a doi cromozomi acrocentrici pentru a forma o translocaie Robertsonian. Fuziune genic: o gen care rezult din combinaia (total sau parial) a dou gene diferite. Malformaie congenital - defect morfologic primar al unui organ sau parte de organ care rezult printr-un proces intrinsec de dezvoltare anormal si este prezent la nastere. Marker ADN - secven polimorfic de ADN ce ocup un anume locus, folosit in cartografierea genic si diagnosticul molecular indirect. PCR (Polymerase Chain Reaction) - vezi reacia polimerizrii in lan. Polimorfism ADN - variaii ereditare in secvena nucleotidelor, de obicei in regiunile necodante. Reacia polimerizrii in lan (PCR) - tehnic de amplificare a unei secvene specifice de ADN prin cicluri repetate de sintez indus de perechi de primeri cu orientare reciproc. Repararea ADN - leziunile de ADN produse prin mecanisme diferite sunt indeprtate si reparate printr-un set complex de procese. Vector - acid nucleic care este capabil de autoreplicarea si meninerea intr-o celul gazd si care poate fi utilizat pentru clonarea unei gene sau a unui fragment de ADN. X Fragil - se refer la cromozomul X care in situsul Xq27 poate prezenta o lacun sau o ruptur atunci cand celulele sunt expuse la un antagonist al acidului folic; sindromul X fragil se caracterizeaz printr-o dismorfie facial caracteristic, retard mental si macroorhidism. Zigot - celul rezultat in urma fertilizrii ovulului de ctre un spermatozoid.

59

Anexa 3 Tipuri de impresiuni papilare

1.nceput de creast papilar

3.Creast aderent sau carlig

4. Bifurcaie 2.Sfarit de creast papilar

60

5.Ramificaie

7. Contopire

6.Grup de creste papilare

8. Depire

61

9.Fragment

11.Butonier

10.Contopire rapid

12. Deviere

62

13. Creste alternative

15.Triunghiul catetelor de creste

14. Inel

16.Inel punctat

63

17.ntrerupere de creast

19. Anastomoz

18.Punct papilar

20.Tifurcaie

64

21.Intersecie

23.Cicatrice

22.Rentoarcere

65

Anexa 4 Plane i formulare

Plan dactiloscopic demonstrativ editat la o statie de lucru AFIS

67

Control de calitate la o fi deadactilar

68

69

70

71

72

73