William H.

Urban

The Draw- a-person catalogue for interpretative analysis second edition !"#$%

Western &sychological 'ervices (everly Hills -)alifornia bo* $$+ ,"-.!/0TH ltd. phone 123-3!$++#+# any reproduction without permission prohibited

)U&456'1 !. .. 7. 3. +. #. $. 9. 5ntroducere )adrul istoric 0dministrarea probei 5nterpretarea probei 4aportul final &recau8ii necesare )atalogul D0& 0ne*: ; protocolul ; raportul interpretativ

!. 5ntroducere 0cest catalog este desemnat a fi un a<utor clinic pentru interpretarea T=H65)55 &4>5=)T5?= D='=6U@ >AU@U5 D0&%. )a atare, furniBeaB: clinicianului, practicianului Ci studentului categorii de clasificare variate Ci ipoteBele interpretative sugerate, deBvoltate de specialiCti Dn D0&. =ste o compila8ie a unor materiale importante organiBat: pentru uBul imediat Ci practic Dn interpretarea probei D0&. > mare parte din acest cata- log deriv: din lucr:rile lui (ender, (ucE, Foodenough, Hammer, Golles, Aachover Ci ale altor specialiCti Dn domeniul desenelor proiective.

0ran<amentul alfabetic a fost sugerat de lucrarea lui Golles Un catalog pentru interpretarea calitativ: a probei HT&. )atalo- gul lui Golles Ci lucrarea lui Aachover &roiec8ia personalit:8ii Dn desenul figurii umane asigur: cea mai mare parte a con8inutului catalogului. 'elec8ia, elaborarea, organiBarea Ci preBentarea tuturor materialelor 8ine doar de responsabilitatea autorului. .. )adrul istoric >bserva8iile pertinente au putut Dntotdeauna s: detecteBe conota8ii emo8ionale Dn lucr:ri de art:. 6u este surprinB:tor faptul c: diferi8i clinicieni au fost interesa8i Dn clasificarea Ci validarea unor tr:s:turi intuitive ale personalit:8ii artiCtilor. Hnc: din !99+ =beneBer )ooEe observa c: desenele copiilor relev: caracteristici de personalitate ale acestora. Hntre !"-- Ci !"!+ dou: proiecte de cercetare interna8ional: au fost ini8iate pentru a investiga desenele copiilor. =i au strIns material de la profesori Ci clinicieni din multe 8:ri, dar, din nefericire, aceste dou: studii n-au fost completate deCi unele concluBii preliminare au fost comunicate. Hn anii J.- Klorence @. Foodenough a scris A:surarea inteligen8ei prin desene. =a a ar:tat cum desenele oglindeau deBvoltarea intelectual: a copilului Ci a creat o scal: pentru aprecierea prin scor a desenelor pentru aflarea vIrstei mentale. Foodenough a prev:But o deBvoltare C5 utiliBare pe mai departe a desenelor pentru studiul personalit:- 8iiL insight- ul ei dovedindu- se foarte serios. @ucr:rile lui (ender, (ucE, Hammer, Golles, @evy, Aachover C.a. au l:rgit cunoaCterea desenelor predictive. Aare parte din munca lor este preBentat: Dn form: concis: Ci redus: la ipoteBe interpretative Dn acest catalog. 0semenea materiale pot fi utiliBate de aceia care au o cunoaCtere de fond a teoriilor dinamice ale personalit:8ii pentru a s:pa Dn taini8ele interioare ale subiectului, adic: a descoperi impulsurile negate, inacceptabile, reprimate. 7. 0dministrarea probei D0& 0dministrarea probei D0& este e*trem de simpl:. Tot ceea ce se cere este un teanc de coli de hIrtie alb: 9 !M. pe !! .!,+"cm pe .$,$.cm% Ci un creion bine ascu8it, negru, de plumb, nr... 0cestea sunt aCeBate la DndemIna subiectului astfel DncIt el poate alege o foaie de hIrtie, o poate aCeBa Ci utiliBa dup: cum doreCte. 5 se spune1 ?: rog face8i desenul unei persoane. 6u este nevoie de alte indica8ii din moment ce scopul este s: furniB:m subiectului o situa8ie cIt se poate de nestructurat:. Hntreb:rilor puse de subiect li se va r:spunde1 0ceasta depinde de tine 1po8i face cum vrei. D0& este baBat pe presupunerea c: un individ va fi for8at s: structureBe aceast: situa8ie relativ nestructurat: Dn concordan8: cu dinamica baBal:, tipic: Ci unic: a personalit:8ii sale relevInd date esen8iale despre el DnsuCi prin abordarea de c:tre el a sarcinii de desenare a unei persoane. 'e presupune c: Dn desenul unei persoane vor fi preBente, Dntr- o anumit: m:sur:, atIt imaginea despre sinele real, cIt Ci cea despre sinele ideal. =l va putea, desigur, s: preBinte o persoan: semnificativ: pentru el1 p:rinte, rud:, so8, profesor etc. Hn timpul e*amin:rii, e*aminatorul observ: Dndeaproape comportamentul subiectului, DnregistrInd verbaliB:rile spontane Dn c:rticica de protocol. Hntregul comportamen t comple* deBv:luit Dn timpul situa8iei de testare are nevoie s: fie cercetat, evaluat Ci interpretat. )onCtientiBarea totalit:8ii personalit:8ii Dn interiorul cadrului de testare este de o importan8: capital: Dn interpretarea reBultatelor la testul D0&. Hn timpul test:rii D0& subiectul poate fi prea preocupat de calit:8ile artistice ale desenelor lui.

'ubiectul poate fi asigurat c: nu este vorba despre un test de abilit:8i artistice Ci c: aceste abilit:8i nu vor fi luate Dn considerare la corectarea Ci interpretarea testului. 'e pare c: este cel mai bine s: se e*plice subiectului curios c: desenele D0& sunt folositoare Dn Dn8elegerea gIndirii Ci afectivit:8ii subiectului. =ste esen8ial s: se Dmp:rt:Ceasc: subiectului importan8a probei D0&, caracterul ei confiden8ial Ci locul s:u de procedur: de rutin:. 0ltfel, subiec8ii pot fi e*cesiv de reBisten8i la test, fie desenInd figuri schematice sau stiliBate, fie refuBInd Dn Dntregime testarea. )Ind prima figur: este desenat:, e*aminatorul Dl roag: pe subiect s: deseneBe o figur: de se* opus. =*aminatorul va evita s: foloseasc: termenul de b:rbat sau femeie , permi8Indu- i subiectului s: defineasc: prima figur:. >caBional, un subiect poate pretinde c: prima lui figur: nu are se*. 'e poate permite subiectului s: deseneBe o alt: figur: Ci s: continuie cu un desen al se*ului opus sau poate considera prima figur: de ce se* doreCte el. Dac: desenele subiectului sunt figuri stereotipiBate, de e*emplu figuri schematice be8e, linii%, caricaturi sau desene stiliBate e fructuoas: repetarea testului pIn: la desenarea unei figuri complete. Dup: completarea probei D0& e*aminatorul mul8umeCte subiectului pentru cooperare Ci marcheaB: desenul pentru indicarea numelui subiectului, vIrstei, se*ului, datei test:rii Ci ordinii desenelor. =*ist: variet:8i interesante de D0&. De e*emplu e uneori folositor s: se utiliBeBe . foi de hIrtie cu indigo Dntre ele astfel DncIt s: fie f:cut: o copie a desenului original. )opia relev: clar Cters:turile Ci permite e*aminatorului s: Dntrebe subiectul dac: ar vrea s: fac: modific:ri Dn desenul original1 schimb:rile pot fi comparate cu copia desenelor originale. 0semenea schimb:ri indic: Bone de preocupare CiMsau dificult:8i. 5ndiviBii nor- mali tind s: fac: schimb:ri care Dnbun:t:8esc deasenele ar:tInd mai mult echilibru Ci controlL persoanele an*ioase tind s: fac: modific:ri care relev: control slab, rigiditate, fragilitate Ci constrIngere. 'ubiec8ii rigiBi Ci evaBivi tind s: devaloriBeBe situa8ia de testare, desenInd figuri schematice sau repreBent:ri umane minimale. 0cestor subiec8i e indicat s: li se cear: s: deseneBe o figur: complet:. 0cest lucru este oarecum echivalent cu testarea limitelor Dn administrarea probei 4orschach. Un obiectiv al test:rii D0& este stimularea subiec8ilor la producerea mai multor materiale astfel DncIt evaBivitatea s: nu poat: acoperi total defectele. 'ubiec8ii sunt Dm- pinCi uCor s: se hot:rasc: dac: continu: s: fie rigiBi, Dn gard:, constrInCi sau sunt ca -pabili s:-Ci e*pun: resursele. = indicat s: se cear: subiec8ilor s: deseneBe capete sau busturi detaliate Dn caBul Dn care au desenat figuri c:rora le lipsesc detaliile capului fe8ei%. Nona capului este cel mai relevant indicator al concep8iei despre sine Ci al abilit:8ii de a se descurca Dn mediul social. Hn teoria D0&-ului capul este locul sensului sinelui. 0lte variante ale D0& includ1 !. Draw- 0-&erson- 5n-The-4ain .. Draw- 0n-0nimal 7. Draw- 0-Aember- >f-0-Ainority- Froup TotuCi aceste varia8ii consum: timp Ci adaug: pu8in la standardul D0&. 3. 5nterpretarea D0& 5nterpretarea D0& apare unora ca deBam:gitor de simpl: Ci superficial:, altora le pare a fi o sarcin: de o e*trem: dificultate Ci incomprehensibil:.

Un pas ini8ial Dn interpretarea D0& este de a descrie pur Ci simplu figurile desenate. 'unt tinere sau b:trIneO 0ctive sau inactiveO Kle*ibile sau rigideO Krumoase sau urIteO Aasive sau miciO ?esele sau tristeO Kormale sau obiCnuiteO Ausculoase sau slabe Ci atrofiateO 0gresive Ci dominante sau pasiveO Aulte asemenea probleme pot fi ridicate Ci pot sugera diferite ipoteBe interpretative privind subiectul care a desenat asemenea figuri. 'e presupune aici c: perceperea imaginii corporale prin desene implic: proiec8ia unor tr:iri personale care inconCtient ghideaB: subiectul Dn a se descurca cu e*aminarea D0&. Unii e*aminatori le cer subiec8ilor s: descrie figurile pe care le-au desenat folosind fraBe cum ar fi1 08i putea s:-mi spune8i de ce fel de persoane v: aminteCte acest desenOL )e fel de persoan: este OL Kace8i o mic: povestire despre aceast: persoan:. 'ubiec8ii mai naivi vor releva adesea date importante care- l privesc pe el DnsuCi Dn timpul unei asemenea proceduri, sporindu- se prin aceasta validitatea clinic: a D0&. DeCi procedeele de mai sus nu sunt tehnici D0& standardiBate de interpretare, ele asigur: puncte de plecare folositoare din care e*aminatorul poate deriva ipoteBe mai semnificative. &e lIng: aceasta ele permit e*aminatorului s: compare descrierile sale cu cele ale colegilor s:i Ci cu cele ale subiectului. UrmInd acestei faBe ini8iale a descrierii, e*aminatorul ar trebui s: cerceteBe 3 Bone ma<ore ale desenelor D0&1 !. )apul .. AIinile, bra8ele, umerii Ci pieptul 7. Torsul trunchiul% 3. &icioarele Ci labele picioarelor 'copul este aici de a identifica Bonele de conflict, e*agerare, omisiune Ci distorsiune. )are p:r8i ale corpului sunt scoase Dn eviden8: Dn mod special prin haCurare, m:rire sau negarea realiBat: prin omisiuneO Unde a f:cut subiectul Cters:turiO )e linii sunt accentuateO )e linii sunt slabeO Unde dispare controlul motorO Unde sunt linii v:lurite sau DntrerupteO >dat: ce aceste Bone de tratare neobiCnuit: au fost g:site pot fi puse pe list: ipoteBele interpretative. 0ceste Dnregistr:ri vor fi e*aminate ulterior c:utIndu- se inconsecven8ele putInd fi utiliBate Ci Dn alte analiBe. 'e vor lua Dn considerare cele 3 Bone ma<ore de mai sus1 )0&U@ este sediul concep8iei despre sine al =ului, rela8ionIndu- se perceptiv cu lumea e*terioar:. >chii Ci urechile primesc stimuli aceste sau date date Ci e*trapersonale. )reierul organiBeaB: Ci interpreteaB:

asigur: integrarea Ci controlul intelectual ieCire

asupra sistemelor de r:spuns. dependen8a oral:% Ci ca o capului se asemenea 0ici este de

Fura serveCte pentru Dncorporarea unor lucruri manifest: aspira8ii Ci frustra8ii intelectuale.

a agresivit:8ii, prieteniei Ci a unor emo8ii. Hn Bona

acceptat:, respins:, ignorar: dragostea. 0stfel, deasemenea, este respins: sau acceptat: lumea altor fiin8e umane sau se ia o alt: atitudine Dn raport cu ea. 0spira8ii de str:lucire pot fi relevate Dn detalierea facial:. Disperare, ur: sau agresivitate profund: pot fi v:Bute Dn ochi DntunecoCi, sfredelitori.

Hipersensibilitatea valid:

sau chiar suspiciunea pot fi v:Bute Dntr- o detaliere

neobiCnuit: a urechii. )apul poate s:-i furniBeBe e*aminatorului cea mai Dn8elegere asupra interac8iunii subiectului cu al8ii ca Ci a concep8iei de sine . A0565@=, (40P=@=, UA=455 Q5 &5=&TU@ se combin: pentru a forma o unitate func8ional: capabil: s: e*ecute comenBile corticale sau impulsurile corporale, pot fi observate forma, m:rimea, puterea, gradul de e*tindere spre e*terior, gradul de agresivitate Ci semnele conflictuale Dn interiorul acestei unit:8i func8ionale. DeseneaB: subiectul figurile c:utInd a<utorO )aut: el s: se manifeste agresivO 'e iau ei la trInt: cu lumeaO 'mulg ei orice pot de la al8iiO 'e retrag ei fa8: de ceilal8i Ci fa8: de lume pentru a se interioriBaO 'unt ei capabili din punct de vedere fiBic sau sunt slabi Ci inadecva8iO )um este puterea fiBic: a subiectului fa8: de puterea figurilorO 0cestea sunt numai c:teva Dntreb:ri la care trebuie s: se r:spund:. T>4'U@ T4U6)H5U@% indic: simbolic ca fa8ad: sau tr:s:turi de putere similar: celei a bra8elor, frontispiciu, partea pe care subiectul midline% o la

umerilor, pieptului. 0ici Dmbr:c:mintea acoper: corpul Ci e important: preBint: lumii. 0ici este v:But: subliniera liniei mediane

persoanele dependente sau la cele preocupate de dificult:8i somatice. 5mpulsurile fiBice ale corpului pot fi deschise si accentuate, ca Dn caBul nudurilor sau figurilor Dn costum de baie, sau Dmbr:cate rigid, formal, ca Dn Dmbr:c:mintea de la Aadison- 0venue- brooEs- (rothers. 5ndicatori ai constrIngerii Ci controlului sunt cravatele, cordoanele, bi<uteriile care caut: s: taie s: reteBe% impulsurile asociate Dn mod simbolic cu torsul. &5)5>04=@= Q5 @0(=@= &5)5>04=@>4 indic: autonomia, auto- miCcarea, autodirec8ia Ci echilibrul. )ineva care deseneaB: picioare lungi arat: tendin8e de autonomie. > figur: echilibrat: sau care se clatin: arat: stabilitate sau respectiv instabilitate emo8ional:. 'tabilitatea sau instabilitatea pot fi relevate prin simetrie sau asimetrie. @a figurile b:rb:teCti picioarele sunt indicatorul masculinit:8ii sau al dubiilor privind masculinitateaL la figurile feminine picioarele indic: preocup:ri se*uale. 56T=40)P5U6=0 )=@>4 &0T4U N>6= )>4&>40@= ='T= ='=6P50@R, discrepan8ele de interpretare Dntre ele trebuie s: fie reBolvate. Hn acest moment e*aminatorul ia Dn considerare mediul subiectului, structura lui familial:, nemul8umirile principale, descrierea desenelor Ci comentariile spontane. 0<ut: punerea fa8: Dn fa8: a reac8iilor tipice ale subiectului la

problemele Ci frustr:rile sale cu ipoteBele selectate din desenele sale. 5ntricarea interpret:rilor devine evident: pe m:sur: ce se observ: detaliile, se trateaB: Ci se semnific:. 5ntegrarea cu gri<: a ipoteBelor Dntr- un tablou total al personalit:8ii este absolut necesar:. 'inteBa este cea mai dificil: faB: a e*amin:rii Ci interpret:rii. +. 40&>4T K560@ 4aportul final al descoperirilor D0& include urm:toarele1 !. Descrierea situa8iei de testare Ci a reac8iilor subiectului la testare. .. Descrierea sumar: a atitudinii subiectului fa8: de D0&. 0 fost tem:tor, dornic, vorb:re8, auto- revelatorO @iniCtit, metodic, impulsivO 0 c:utat s: fie asigurat, a cerut alte Dndrum:riO 0 fost preocupat de sine, autodepreciator, rigid, dispre8uitorO 0 Dncercat s: fac: pl:cere e*aminatoruluiO 0 fost el iscoditorO )Dt de mult a durat probaO 0Dntrebat despre timp, despre tipul de desen la care se aCteapt: e*aminatorulO 7. 5mpresia general: despre figurile desenate. 3. Tratarea diferen8iat: a figurilor masculine si feminine. 'e*ul desenat DntIiO 'e*ul mai atr:g:tor attractive%O 'e*ul mai apropiat de v:rsta subiectuluiO 'e*ul mai capabilO 'e*ul mai activO 'e*ul cu o dispoBi8De mai bun:O Diferen8a Dn profiluri, m:rime sau plasare. 'e*ul cu care se identific: subiectul. 'e*ul cu care subiectul pierde mai mult timp sau Dl detaliaB: mai mult Ci mai bine. 'e*ul cu cei mai mul8i indicatori de conflict. +. Discutarea ipoteBelor interpretative g:site Dn catalog #. 4eBumat Discrepan8ele Dntre ipoteBele interpretative, aprecierile clinice, istoria trecut:, comportamentele preBente ale subiectului sunt reBolvate pe cIt posibil Dn tabloul final al personalit:8ii integrate ce se realiBeaB:. &4=)0UP551 6ici o interpretare privind comportamen tul uman nu trebuie f:cut: f:r: aprecierea Ci utiliBarea global: a datelor despre mediul bio- social al subiectului. 5nterpret:rile care contrasteaB: cu impresiile clinice trebuie verificate Ci 8inute Dn reBerv: cu gri<: pIn: sunt sau nu sunt verificate de probe, de comportamente preBente sau viitoare sau din test:ri ulterioare. DeCi D0& furniBeaB: o p:trundere considerabil: Dn structura personalit:8ii C5 Dn Bonele ce intereseaB: fiBicul, nu poate preBice cu acurate8e viitorul din moment ce nu pot fi prev:Bute Ci controlate toate circumstan8ele care implic: subiectul. Dac: un clinician are doveBi reBonabile furniBate de evenimente el poate ghici inteligent acte Ci DntImpl:ri viitoare. 0semenea ghiciri pot totuCi s: altereBe comportamen tul unui clinician astfel DncIt va fi o probabilitate crescut: sau sc:But: ca un subiect s: se manifeste conform e*pecta8iilor clinicianului. 0ceast: situa8ie este similar: cu cea a b:iatului c:ruia i se spune c: e b:iat r:u . 0<ungInd s: cread: acest lucru, el va opera pe baBa acestei credin8e cu reBultate deBastruoase. &e baBa studiilor Ci cercet:rilor D0&, nu este recomandabil s: fie categorisi8i indiviBii sau previBionate dificult:8i viitoare dac: datele clinice Ci istorice anamnestice% nu dau o baB: puternic: descoperirilor D0&. )hiar cele mai biBare desene nu indic: decIt situa8ii preBente. Desenele pot fi aproape lipsite de mecanismele utiliBate Bilnic de un subiect pentru a func8iona ca un membru productiv acceptabil din punct de vedere social al familiei sau comunit:8ii%. =*presii biBare Ci radical diferite ale gIndurilor Ci tr:irilor pot fi descoperite, dar controalele asupra inabilit:8ilor aparente pot fi Dn8elese doar prin cunoaCterea activit:8ilor Bilnice Ci a istoriei trecute a adapt:rii unui subiect.

)linicienii care descoper: o psihopatologie aparent: ar trebui s:-Ci aminteasc: c: descoperirile Ci concluBiile, oricIt de clare ar apare au un efect limitat. Kor8Ind intui8ii sau informa8ii inacceptabile asupra pacientului, chiar Dntr- un mod prietenos Ci cu cele mai bune inten8ii, cei ce se str:duiesc s: p:streBe asemenea intui8ii Ci materiale ascunse, Dnseamn: a c:uta deBastrul atDt pentru pacient cIt Ci pentru clinician. > calitate a muncii clinice efective este capacitatea de a asculta, de a aduna date Dn mod obiectiv Ci de a suspenda aprecierea. )Ind interpret:rile sunt necesare, preBentarea lor trebuie s: fie discret:, respectuas: Ci sincer:, mai degrab: decIt spectacular:. )linicienii Ctiu c: to8i indiviBii au probleme psihopatologice mai mult sau mai pu8in%L totuCi aceCtia func8ioneaB: deoarece au de asemenea elemente care le contrabalanseaB:, comportamen te compensatorii, mecanisme idiosincratice de adaptare. 0stfel, este important: luarea Dn considerare puterea Ci modurile de adaptare, adoptate pentru a face fa8: sl:biciunilor, care men8in autonomia func8ional:. Dispre8ul fa8: sl:biciunile celorlal8i indic: deseori sl:biciunea celui care dispre8uieCte. $. )0T0@>F 56T=4&4=T0T5? D0& 0normalitatea este indicat: de veBi Ci 56D5)0T>4U@ D= 0@04A0%1 !. (iBarerii ale fiBionomiei siluetei- figuri% .. 5ncongruen8: e*cesiv: Dn tratarea p:r8ilor fe8ei 7. Tratare suprasimbolic: a fiBionomiei 3. Tratarerea proast:% a fiBionomiei +. >rganele interne v:Bute prin corp #. Tensiune e*cesiv:, haCuri, linii ap:sate $. )onfuBia profilului cu vederea Dntreag: a capului A0)H>?=4% 0)P5U6= veBi Ci A5')04= !. Kigur: siluet:% Dn miCcare1 femei e*hibi8ioniste, care poBeaB: desenate adesea de adolescen8i cu aspira8ii de str:lucire .. 'iluet: activ:1 b:ie8i preadolescen8i ... indiviBi hiperactivi ... desenat: ocaBional de indiviBi liniCti8i cu dorin8: puternic: de putere 7. 6ivel sc:But de activitate1 neurotici rigiBi, constrInCi ... indiviBi deprima8i ... psihotici ... obeBi 3. AiCcare blocat:1 schiBofreni ... persoane foarte an*ioase care tr:iesc cu impulsuri blocate Dn e*presie sau activitatea se*ual:. +. )aracteristici corporale rigide1 persoane cu artrit: care simt c: impulsurile fiBice sunt blocate fiBiologic ... catatonici ... paranoici ... nevrotici constrInCi care sunt obsesiv- compulsivi #. 'iluete cu picioarele bine Dnfipte Dn p:mInt, ieCind Dn DntImpinarea mediului1 comportare normal: cu lumea, Dn manier: stabil:, realist: $. Tratare diferen8iat: a ac8iunii1 b:ie8ii deseneaB: siluete mai active decIt fetele, care sunt mai preocupate cu Dnf:8iCarea. De la b:ie8i se aCteapt: s: fie puternici, plini de succes, activi Dn sporturi Ci Dn afaceriL de la fete se aCteapt: s: fie liniCtite verbal Ci active social mai degrab: decIt s: depun: eforturi fiBice.

0F4='5U6= !. Degete- gheare1 ostilitate Ci agresiune Dndreptate spre lume .. 5magine siluet:% cu ochii DnchiCi la culoare Ci str:pung:tori1 conCtiin8: ostil: Ci suspiciune fa8: de lume, g:sit: adesea la paranoici 7. 'iluet: cu picioarele dep:rtate Ci mIinile ridicate Dn semn de provocare1 poate indica lupta pentru a avea propriul drum Ci M sau pentru stabilirea individualit:8ii. 3. 6as turtit1 agresiuneL probabil agresiunea a fost pedepsit: Dn tinere8e Ci nu mai este accesibil: pentru moment +. 6:ri accentuate1 furie primitiv: nesofisticat:L literal frem:tInd de furie #. AIini Dnm:nuCate ascunse sau t:iate 1control reprimat al tendin8elor de manifestare a unor tr:iri ostile, agresive $. &umni strInCi1 pumnul strIns al omului furios care Dncearc: s:-Ci reprime furia 9. &:r foarte haCurat1 agresiune Ci furie profund: ... poate fi indice al unei se*ualit:8i abundente desfrIu% 0@)>>@5)5 5D=6T5K5)0T5 &4561 !. >ralitate1 este accentuat:L de obicei indic: dependen8a oral: Aachover%L veBi Ci D=&=6D=6T0, @5655@= A=D5=6= D= A5G@>)%, (UNU604= .. Tr:s:turi depresive1 indicate Dn special de un nivel sc:But al activit:8ii 7. Tr:s:turi faciale confuBe1 slab: putere a =ului 3. 5ndicatori ai unui conflict se*ual1 veBi Ci @0(=@= &5)5>04=@>4, &04, 60' 56D5)0T>45 060T>A5)5 Discu8ie1 0ceCtia nu se refer: la nuduri sau figuri subliniate ci la figuri siluete% cu tr:s:turi anatomice clar indicate. De obicei aceCtia sunt indicatori patognomici, dar se DntIlnesc Ci Dn caBuri rare de subiec8i cu un interes neobiCnuit pentru anatomie combinat cu tensiune Ci ostilitate. Hn unele caBuri este vorba de o sfidare sau tachinare a e*aminatorului cu Dncerc:ri de reducere a e*amin:rii la o absurditate astfel DncIt s: fie mai pu8in amenin8:toare. !. 5ndici anatomici1 schiBofreni cronici reprima8i ... ocaBional indiviBi maniaci activi .. 5ndici costali1 de obicei nu sunt considera8i patologici Aachover% ... indic: probabil un accent pe putere Ci frumuse8e la subiec8ii masculi 7. @inii schi8ate la piept sau centura pelvian:1 nu sunt considerate a avea indica8ii patologice ... arat: rigiditate ... pot apare la femei de vIrst: mi<locie care preBint: involu8ie Ci care sunt obligate s:-Ci reconsidere rolul lor se*ual Ci atrac8ia care o repreBint: subiec8ii masculi. ... pot apare la adolescente preocupate de rolul feminin 3. >rgane genitale la o siluet: nud:1 pot fi desenate de studen8ii la arte plastice datorit: antrenamentului CiMsau interesului. ... persoane Dn cur: psihanalitic:, indic: interes curent ... adolescen8i cu preocup:ri se*uale Ci curioBitate ... schiBofreni regresa8i la nivele sc:Bute, mai pu8in controlate de deBvoltarea emo8ional:. 04T45T5)5 identifica8i prin1 !. HnveliC e*terior dur1 indic: impermeabilitate corporal: ... poate spori preocup:rile somatice

(40P= Discu8ie1 Tipic, bra8ele sunt instrumente pentru a% mInuirea lumii b% respingerea altora c% c:utarea celorlal8i deschidere la ceilal8i% d% Dmpingerea altora e% atragerea altora mai aproape f% e*primarea furiei g% ap:rarea propriului =u h% ob8inerea a ceea ce se vrea i% a face dragoste <% auto- erotism. (ra8ele indic: sentimente Ci dorin8: de putere sau sl:biciune !. >mise1 poate fi o sc:pare din vedere uBual: Aachover% ... poate indica tr:iri puternice de culpabilitate privind ostilitatea sau se*ualitatea Aachover% ... poate indica depresie schiBofrenic: cu retragere afectiv: fa8: de oameni sau obiecteL negarea lumii Ci refuBul de a se ocupa de ea chiar simbolic Aachover% .. Tratarea conflictului1 se poate produce cInd subiectul are tr:iri ambivalente privind retragerea sau modalitatea de a face fa8: mediului. ... dorin8: de putere ... ostilitate CiMsau se*ualitate 7. 'curte1 lipsa ambi8iei Aachover% ... se simte slab, se d: b:tut Dn fa8a vie8ii Golles% 3. 'labe, sub8iri1 sentimente de sl:biciune Ci inutilitate Golles, Aachover% ... tr:ire puternic: a lipsei de realiBare Aachover% +. )a aripile1 contact slab, schiBoid cu ceilal8i Aachover% #. Hndoite1 respingerea lumii Aachover% ... Dndep:rtarea lumii Ci a oamenilor din cauBa suspiciunii Ci ostilit:8ii Golles% ... control rigid asupra manifest:rii violente a impulsurilor $. @a spate1 tr:iri de culp: Ci dorin8a de a ascunde mIinile ... nevoia de a controla e*presia agresiunii Golles% 9. Ault haCurate1 indic: uneori un sentiment al pedepsirii Aachover% ". @arg deschise1 dorin8a de putere este important:, accentueaB: puterea fiBic: Ci muscular: fa8: de creier Golles% !-. 0ccentuarea bicepCilor1 dorin8e fiBice ... poate apare la figuri masculine desenate de femei care manifest: protest masculin ... homose*uali ... adolescen8i masculi !!. @ungi1 ambi8ios Ci doritor de succes Golles% ... cere dreptate Ci aten8ie !.. &rea lungi1 ambi8ie drept compensare pentru sentimentele de inadecvare !7. Deschise c:tre mediu1 c:utInd afec8iune Ci interac8iune social: Aachover% !3. Direc8ie Ci fluen8: a liniilor bra8elor1 indic: grade de e*tensie Dn mediu Aachover% !+. Aai mari la mIini decIt la um:r1 tind s: indice lipsa autocontrolului Ci sau tendin8a de a fi impulsiv Golles% !#. =*tinse Dn afar: subiectul are nevoie de suport emo8ional cInd este stresat =)H5@5(4U@ subiectului indicat prin1 !. =chilibrul siluetei figurii%1 legat de tr:irile subiectului de echilibru mintal .. 0rmonie, simetrie, propor8ie1 indic: gradul de armonie mintal: sau de conflict intrapsihic @5650 (0N0@0 veBi1 @5650 '>@U@U5% Discu8ie1 subiectul are nevoie de suport. 0stfel el deseneaB: linia de <os pe care stau figurile desenate. (04(0

"

Discu8ie1 chiar Dnaintea Bilelor lui 'amson Ci Dalila, p:rul Ci barba repreBentau virilitatea, puterea, b:rb:8ia. 0ceast: interpretare continu: s: fie f:cut:. !. De 8ap1 simbol al virilit:8ii indicInd nevoia de a-Ci demonstra masculinitatea Dntr- un mod neobiCnuit. ... poate indica elemente artistice, antisociale, beatnice sau schiBoide ... dac: e prea haCurat:1 suprapreocupare pentru virilitate ... poate apare la adolescen8i, homose*uali, b:trIni masculici la unii paranoici DnchiCi .. (arb: mult haCurat:1 dorin8a de virilitate Ci dubii Dn leg:tur: cu masculinitatea 7. (arb:1 substitut falic1 indiciul nevoii de demonstrare a virilit:8ii Golles% ... simbolul puterii ... simbolul statutului K='= !. 0ccentuate de haCuri m:rime sau Cters:turi1 pot indica fi*a8ia stadiului anal, Dmpreun: cu imaturitatea psihose*ual: reBultant: ... posibil: homose*ualitate (U4T0 Discu8ie1 (urta sau intestinele% este centrul prin care se introduc alimentele. 0tIt mIncarea cIt Ci copiii sunt purta8i Dn burt:. !. @arg:, mare, destins:1 tinde s: indice tr:iri de sl:biciune fiBic: Ci preocup:ri somatice ale b:rba8ilor involua8i sau deprima8i. ... poate indica nevoia de a avea rolul de femeie gravid: la femeile nesatisf:cute de rolurile preBente ... poate indica dorin8a lacom: de a lua cIt mai mult posibil ... tipic Dn desenele copiilor ... organicitate .. 'tomac gol sau lipsa stomacului1 indicator biBar, poate ar:ta vid schiBofrenic, deBintegrare )>4D>6 )U4=0% veBi Ci @5650 T0@5=5 Discu8ie1 tradi8ional, cordonul, din moment ce separ: cele dou: <um:t:8i de sus Ci de <os ale corpului, simboliBeaB: controlul. 'imbolic, cordonulMcureaua separ: partea de sus a controlului intelectual de partea de <os a e*presiei se*uale ale corpului. )ordonul de8ine un loc pentru portofel, arme sau alte simboluri ale puterii sau autorit:8ii !. Ault haCurat1 preocupare pentru controlul senBualit:8ii .. 0bsen8a cordonului1 nu e neobiCnuit:L fluiditate, e*primare uCoar: a emo8iilor. Dac: nu e*ist: indicii contrare, absen8a unui cordon indic: fle*ibilitate Ci acceptare a se*ualit:8ii 'S65 Discu8ie1 tradi8ional sInul asigur: laptele d:t:tor de via8:, simbol al mamei Ci al ob8inerii obiectelor de la mam:. 'Inul este asociat cu dependen8a, mai degrab: a lua decIt a da. !. HaCurare intens: sau l:rgime dispropor8ionat:1 dependent, imatur, individ care se caut: pe sine Aachover% .. Kemeie matern:, cu bust mare1 desenat: de b:rba8i imaturi psihic Ci de femei crescute Dn c:mine Dn care au fost dominate sau supraprote<ate de mame sau surogate de mame 7. Aici1 pot indica avari8ie Dn oferirea iubirii, afec8iunii, aprob:rii c:tre copii ... dac: sunt desena8i de o femeie pot indica respingerea se*ualit:8ii feminine ... pot indica sentimentul respingerii de c:tre mam: Aachover%

!-

... pot indica teama de se*ualitate feminin: matur: Aachover% 3. )u linie <oas: c:Bu8i%L masculi care depind de mam: care nu se pot desprinde de Cor8 +. 0ccentuare a sInilor Ci pelvisului1 de c:tre femei, indic: identificarea puternic: cu imaginea matern: productiv:, dominant:. ... de c:tre b:rba8i, indic: dependen8a de figura matern: Ci o c:utare puternic: a dragostei Ci aprob:rii #. Hnal8i Ci fermi1 siluet: de femeie tIn:r: cu dorin8e se*uale tinere Aachover% ... poate indica respingerea unei se*ualit:8i feminine mai mature pentru o iubire liber:, b:ie8oas: egal: cu a b:rba8ilor. 60'TU455 Discu8ie1 6asturii au o importan8: din momentul Dn care pun o barier: dorin8elor de independen8: la copii. Hi este necesar: copilului o maturiBare psihic: considerabil: pentru a-Ci deBvolta controalele motorii grosiere Ci fine necesare Dncheierii Ci descheierii hainelor. 0stfel, copilul este for8at s: depind: de mam: pentru acest a<utor mult timp dup: ce a ob8inut independen8a Dn ariile sfincteriene. !. 'ub linia median: de mi<loc%1 poate indica dependen8a continuat: fa8: de mam: sau regresie la dependen8a oral: Golles% ... poate indica preocup:ri egocentrice, somatice Aachover% ... poate indica conCtien8: corporal: cu preocup:ri Dn leg:tur: cu supunerea Ci dependen8a fa8: de o autoritate Aachover% .. 0ccentuare1 dependen8:, imaturitate ,inadecvare Aachover% 7. @a manCete1 detaliere compulsiv: cu accentuare stereotip: formal: asupra controlului '0&)0 !. 'apca1 poate indica imaturitate ... poate fi o Dncercare de mascare a senBualit:8ii D='=6=@= )>&55@>4 'U6T caracteriBate prin 1 !. )ap1 este mare Aachover% .. Aaini1 sunt slabe 7. Fura1 apare cronologic timpuriu1 e accentuat: pentru a indica dependen8a oral:, trebuin8e de dragoste, afec8iune Ci recunoaCtere Aachover% 3. 0ccentuare oral:L e normal: la copiii mici Aachover% +. @inie curb: cu capetele ridicate Dn sus drept gur:1 dorin8a de a cICtiga aprobarea de la aceia pe care copilul Di iubeCte Ci de care are nevoie Aachover% #. >chi care nu v:d1 sunt obiCnui8iL semn de dependen8:, emo8ionalitate superficial:, lips: de discriminare Aachover% $. Transparente1 sunt obiCnuite 9. 'iluete asem:n:toare cu p:ian<enii1 de aCteptat Dntre 7 si # ani, vIrsta cronologic: ". Degete1 de obicei ine*istente sau sub8iri Ci bidimensionale indic: inabilitatea de a se descurca cu mediul !-. Hmbr:c:mintea1 este ine*istent: sau uCoar: !!. 0ctivitate1 este obiCnuit:, indic: hiperactivitatea copiilor mici (R4(50 Discu8ie1 Tradi8ional b:rbia este asociat: cu conceptele polare de dominan8: Ci supunere

!!

!. &uternic:, proiectat:1 dorin8: sau nevoie de dominan8: sau ascenden8: , de obicei Dn situa8ii sociale, nu necesar Dn rela8ii se*uale Golles% .. 'lab:1 sentimente de sl:biciune, mai ales in situa8ii sociale 7. Despicat:1 nevoia Ci hot:rIrea de a munci Dn vederea atingerii scopurilor propuse HA(4R)RA56T= 1 Discu8ie1 Aachover descrie Dmbr:c:mintea drept compromis f:cut de subiect Dntre sentimentele de modestie Ci etalarea corpului. Hmbr:c:mintea de pe siluete indic: nivelurile de suprafa8: ale personalit:8ii !. Hmbr:c:mintea desenat:1 de obicei este neprelucrat:, vag: sau repreBent:ri simbolice Aachover% .. &rea Dmbr:cat1 narcisist al Dmbr:c:min8ii Aachover% ... Dmbr:c:mintea folosit: pentru ademenirea social: sau se*ual: 7. &rea pu8in Dmbr:cat1 narcisic corporal, absorbit de sine, introvert preocupat e*cesiv de deBvoltarea corporal: , tinde s: prefere fantasme unor DntIlniri contacte% sociale Aachover% 3. 6esiguran8: - dac: trebuie sau nu s: Dmbrace1 poate indica c: subiectul este tulburat de o puternic: conCtientiBare corporal: Aachover% +. (i<uterii1 combinate cu tr:s:turi cosmetice, accentuarea p:rului de str:lucire, arat: adaptarea psihopat: la femei tinereL e o ipoteB: mai valid: dac: tr:s:turile se*uale ale Dmbr:c:min8ii sunt accentuate Aachover% )@>W6 indic:1 !. Dncercarea de a reduce testarea la absurd .. Dncercarea de a reduce impulsurile Ci dorin8ele la absurdit:8i inofensive 7. poate avea tendin8e e*hibi8ioniste 3. poate face pe clownul cu ceilal8i +. inteligen8: peste medie FU@=4 !. Dnalt1 scrobit - atitudine de Dn:l8ime ce accenteaB: st:pInirea intelectual: a impulsurilor fiBice .. accentuat1 poate indica necoordonarea impulsurilor corporale cu controlul mental , avInd ca reBultat c:utarea de c:tre subiect a refugiului Dn fantasme de autoapreciere ... control rigid al impulsurilor fiBice la cineva care nu poate accepta nevoi fiBiologice, se*uale sau ostilitate. )>6K@5)T INDICATORI !. haCurare Dn leg:tur: cu adecvarea .. omisiuni Dn leg:tur: cu adecvarea CELE MAI FRECVENTE ZONE mIini IPOTEZE preocup:ri

bra8e

preocup:ri

!.

7. Cters:turi Dn leg:tur: cu autonomia Ci se*ualitatea 3. linii a. frante breaEs in% leg:tur: cu Ci se*ualitatea b. tremurate leg:tur: cu se*ualitatea c. tremurate leg:tur: cu autonomia d. Bim8ate leg:tur: cu controlul +. 0simetrie a. Dn leg:tur: cu controlul b. Dn leg:tur: cu pericolele e*terioare c. preocupare Dn leg:tur: cu pericolele e*terioare

picioare

preocup:ri

nas

preocup:ri Dn autonomia

crotch

preocup:ri Dn

picioare

preocup:ri Dn

linia gItului

preocup:ri Dn

linia taliei

preocup:ri

urechi

preocupare

ochi

)>6'=)?=6P0 )>6'5'T=6P0% H6 T40T04=0 K5FU455 '5@U=T=5% !. (un:1 arat: egalitatea relativ: a st:rii de spirit Ci a comportamen tului .. =*trem:1 poate indica caracterul plat al afectului Ci conformare rigid: 7. 'lab:1 poate indica impulsivitate, deBintegrarea eului, deficien8a mintal:, organicitate )>4>060 !. )oroana1 este rareori desenat:, simbol al puterii, poate indica mania grandorii, nevoi puternice de domina8ie Ci o ruptur: Dn contactul cu realitatea virtual: D5K>4A5TRP5 !. Diformit:8ile se DntIlnesc tipic Dn Bone de diformitate real:, preBent: sau trecut: ... relev: dificult:8i reale sau simbolice cu partea corpului desenat: ca deformat:

!7

D=@5)?=6P5 caracteriBa8i prin1 !. 'olda8i sau cow- boys1 dorin8a de putere Ci for8: .. 'imboluri ale agresiunii1 puCti, cu8ite, bastoane be8e% 7. 0ccent pe m:rime Ci for8:1 m:rimea crescut: a corpului indic: dorin8: de control intelectual D=&=6D=6P0 - 56D5)0T>45 !. 0ccent pe linia median: de mi<loc%1 Dn special nasturii din <osul liniei de mi<loc sau Dn <osul a*ei corpului .. Fura concav: receptiv: oral1 se DntIlneCte la persoane pasive Ci receptive, care pot deveni paraBite Ci care pot cere aten8ie, iubire, aprobare Aachover% 7. Kigur: siluet:% mare, dominatoare1 g:sit: la b:rba8ii dependen8i de mam:, supraprote<a8i, care se simt slabi Ci nea<utora8i din cauBa dependen8ei de femei puternice 3. >chi goi care nu v:d1 semn de dependen8: Ci emotivitate superficial: Aachover% +. AIini Ci bra8e slabe1 inabilitate Dn adaptarea la mediu #. 0ccentuarea buBunarelor1 persoan: dependent:, receptiv: $. Tr:s:turi faciale infantile, tinereCti1 respingerea responsabilita8ii D=&4='50 indicatori1 !. 0ccentuarea oral:1 obiCnuit: Aachover% .. 6ivel sc:But de activitate 7. &ostur: aplecat: sau aCeBat: 3. =*presie facial: acr: +. Krunte Dncre8it: 1 #. &:r r:v:Cit $. 4eBisten8: Dn desenarea corpului, picioarelor sau labelor picioarelor1 nivel coborIt de activitate ... preocup:ri Dn leg:tur: cu autonomia ... neacceptarea impulsurilor fiBice ... lipsa de energie ... lipsa de entuBiasm Aachover% 9. )onflict la nas Ci la picior1 preocup:ri Dn leg:tur: cu se*ualitatea ". >chi care nu v:d1 incapacitatea abord:rii adapt:rii la lume !-. (ra8e Ci mIini omise1 tr:iri profunde de inadecvare !!. )orp destins Ci o form: proast:1 tr:ire de deBintegrare fiBic: !.. Detaliere s:rac: !7. &icioarele Ci labele picioarelor desenate la Dnceput !3. &:r nehaCurat D=T0@5=4= Discu8ie1 silueta desenat: cu mai mult: gri<: Ci mai detaliat este de obicei se*ul cu cea mai mare investi8ie de energie libidinal: din partea subiectului !. =*cesiv:1 obsesivi- compulsivi care trebuie s: structureBe cu gri<: o situa8ie astfel ca dorin8ele reprimate s: nu scape de sub controalele lor e*cesive .. @ipsa lor complet:1 persoane sever tulburate Ci deprimate dau doar contururi simple1 figurile e*prim: tr:iri slabe, goale, aCa cum sunt tr:ite de astfel de indiviBi 7. Detalii pu8ine1 obiCnuite la copii ... deficien8i mintal ... depresivi ... organici

!3

... normali evaBivi 3. Detalieri caracteristice tipurilor de personalitate1 ... impulsivi1 detalii am:nun8ite, multe Cters:turi din moment ce sunt preocupa8i cu structurarea fiec:rei situa8iiL ei au tr:iri an*ioase dac: lucrurile nu sunt e*act aCa cum trebuie. ... paranoiBii1 detaliaB: e*cesiv ochii Ci urechile, suprastiliBeaB: p:rulL sunt preocupa8i de influen8ele presupus ostile asupra lorL sunt compulsivi preocupa8i de se*ualitate din moment ce a iubi Dnseamn: pentru ei s:-Ci coboare ap:r:rile Dmpotriva durerii. ... adul8i inteligen8i1 includ mai multe detalii de tip consecvent bine propor8ionate Dn raport cu adul8ii proCti, copiii, depresivii, nevroticii ,psihoticii. ... deficien8ii mintal1 au desene slab detaliate, reminiscen8e ale desenelor copil:reCti ... psihoticii1 cei Dn faBa acut: pot preBenta detalii biBare, indicatori anatomiciL psihoticii cronici pot fi prea controla8i pentru a desena mai mult decIt figuri schematice sau tr:s:turi uCoare cu distorsiune grosier: Ci lips: de echilibru ... depresivii1 figuri slabe, inactive, slabe, goale D='=6= D50F40A0T5)= arat:1 !. FIndire simbolic: e*trem:1 schiBofrenici deteriora8i Aachover% .. &osibil: rigiditate Ci constric8ie1 personalit:8i nevrotice, Dn regresie Ci normali rigiBi @5655 ?0F5, )>6KUN= !. 4egresii la un stadiu psihotic1 pot fi indicate .. 5ncertitudine Ci an*ietate1 la nevrotici 7. Depresie, lips: de entuBiasm Ci energie 3. 5ndiciu de sl:biciune1 Dn Bona desenat: vag +. @ipsa spiritului revendicativ1 timiditate U4=)H5 Discu8ie1 urechile sunt importante Dn m:sura Dn care culeg conversa8ii Ci asigur: feed- bacE -ul senBorial Dn rela8iile cu alte persoane. =le asigur: date senBoriale pentru a se descurca cu lumea e*tern: Ci prin acasta cu semnalele de pericol !. 0ccentuare1 sensibilitate la lumea e*terioara ... paranoiBi Golles% Aachover% ... persoane surde Aachover% ... inabilitate fiBic: auditiv: ... ocaBional la homose*ualii care se simt persecuta8i pentru se*ualitatea lor devian8a Aachover% ... nevroticii e*trem de sensibili la critici ... e*trema accentuare poate indica halucina8ii auditive .. @ipsa accentuarii1 refuB de a asculta criticile Golles% ... negarea preocup:rii pentru p:rerile celorlal8i ... negarea halucina8iilor auditive ... din moment ce includerea urechii se face la o vIrst: mai mare decIt alte tr:s:turi faciale, omisiunea lor este mai pu8in semnificativ: decIt omiterea p:r8ilor corporale mai active Aachover% '=A6= =K=A560T= @0 '5@U=T= A0')U@56=

!+

Discu8ie1 semnele de mai <os indic: feminitate sau identificarea cu rolul feminin Dn societate. 0ceste semne apar Dn desenele homose*ualilor deschiCi, ale paranoicilor homoerotici, ale obsesiv- compulsivilor, uneori Ci la unii normali care tind s: fie sensibili, idealiCti, bine educa8i sau cu interese estetice. !. Fene lungi .. Fura moale cu buBe groase 7. 'prIncene arcuite 3. )oafura precis:, aran<at: +. Talie ca de viespe #. )oapse Ci fese mai mari $. Tocuri Dnalte 9. Tr:s:turi faciale str:lucitoare K5FU45 F>0@= tind s: indice1 !. =vaBiune .. Depresie 7. Deficien8: mintal: 3. 4egresie +. Tr:iri schiBofenice de vid QT=4'RTU45 Discu8ie1 Cters:turile indic: an*ietate Ci insatisfac8ie deschis: Dn raport cu Bona desenat:, func8ia Bonei desenate sau semnifica8ia simbolic: a Bonei desenate Aachover% !. Aai dese la nevrotici ... obsesivi- compulsivi ... psihopa8i cu aparen8e nevrotice Aachover% .. Aai pu8in dese la copiii mici ... deficien8i mintal ... schiBofreni regresa8i ... organici ... senili ...maniaci ... depresivi Aachover% D=T0@55 =4>T5)= !. @ipsa lor1 incapacitate de a se descurca cu se*ualitatea care reiese din neacceptarea se*ualita8ii Dn via8:L imaturitate psihose*ual: sau evaBiune psihologic: fa8: de se*ualitate .. &reocup:ri e*cesive pentru ele1 preocup:ri se*uale la adolescen8i ... artiCti ... persoane Dn timpul tratamentului psihanalitic ... se*ualitate inadecvat: sau impoten8: '&4S6)=6=@= Discu8ie1 sprIncenele, ca Ci p:rul, au conota8ii se*uale !. Hngri<ite1 stereotip social care reflect: rafinament Ci Dngri<ire ... femei cu aspira8ii de str:lucire Ci narcisism corporal, adesea critice Dn raport cu e*primarea liber: a tr:irilor lor Aachover% .. 4idicate1 atitudine dispre8uitoare, de superioritate Aachover% ... atitudine interogativ:

!#

7. 'tufoase1 primitiv, aspru grosolan%, posibil neinhibat >)H55 Discu8ie1 ochii sunt considera8i Tferestre ale sufletuluiT Ci relev: tr:iri interioare. =i sunt deasemenea organele care stabilesc contactul cu e*teriorul. )a Ci urechile, ochii asigur: date senBoriale pentru a permite eului s: se descurce cu lumea Ci sunt un dispoBitiv cibernetic de facilitare a feed- bacEurilor !. Dispropor8ionat de mici1 dorin8: de Dnchidere fa8: de lume .. )are nu v:d1 imaturitate emo8ional: Ci egocentrism ... adul8i copil:roCi sau regresa8i ... deficien8i mintal la un nivel mai <os ... copii mici Aachover% ... dependen8:, emotivitate superficial:, lips: de discriminare Aachover% 7. >rbi, DnchiCi, ascunCi de p:l:rie sau cu cearc:ne accentuate1 re8inere marcat: de a privi lumea ... posibil: ostilitate fa8: de ceilal8i ... tendin8a de a evita situa8ii nepl:cute Golles% ... tendin8a de e*clude nepl:cerea 3. Aari, acentua8i1 pot fi ostili Ci amenin8:tori ... poate fi un individ str:lucitor, indicativ al tendin8elor e*hibi8ioniste, in special la fete ... b:rba8i homose*uali Aachover% ... poate un isteric egoist +. 'tr:pung:tori1 stare e*agerat:, paranoid:, de alert: Dn raport cu lumeaL suspiciuni fa8: de motivele Ci comportamen tele altora Aachover% ... Dngustarea viBiunii dar conCtientiBare penetrant: la personalit:8i paranoide #. @argi, DncreB:tori1 e*cita8ie se*ual: Aachover% $. )ruciCi1 gIndire confuB: Aachover% 9. >rbit: mare cu ochii mici1 curioBitate viBual: puternic: cu conflicte de culpabilitate, posibil conflicte voyeuriste Aachover% K0P0 Discu8ie1 fa8a este fa8ada preBentat: lumii. =ste cel mai de Dncredere indicator al st:rii de spirit din D0&L ea stabileCte tonul desenului prin e*presiile de dragoste, ur:, team:, agresivitate, blInde8e, afect nepotrivit, rebeline, confuBie, polite8e sau an*ietate ale fe8ei. !. 0ccentuare puternic:1 preocupare pentru rela8iile sociale Ci aparen8ele e*terioare Golles% ... compensare a inadecv:ri, sl:biciunii sau lipsei de afirmare prin desenarea unei imagini de sine agresiv, dominatoare din punct de vedere social Aachover% ... impuls interior pentru afirmare social: Aachover% .. ?ag: sau omis:1 evaBiv fa8: de conflicte care implic: rela8ii interpersonale Aachover% ... retragere din rela8ii sociale ... calculat Aachover% 7. Korm:1 dac: e oval:, feminin:, sensibil:, estetic:

!$

... 3. ... +. fe8ei

dac: e col8uroas:, p:trat: indic: puterea, dorin8e mascline de putere Desenat: la urm:1 are dificult:8i Dn rela8iile sociale doreCte s: evite autorelevarea @inii suplimentare la pliul naso- lasial1 dau profunBime Ci maturitate

... preocupare fa8: de matritatea emo8ionale sau aparen8: de maturitate Aachover% #. Krunte Dncruntat:1 aspira8ii intelectuale sau accentpe control emo8ional ... persoan: cronic Dngri<orat:, psihastenic: @0(=@= &5)5>04=@>4 Discu8ie1 picioarele asigur: oamenilor baBa sau instrumente de locomo8ie. @abele picioarelor sunt un simbol al autonomiei !. 'imbolistica labelor picioarelor1 deseori simbol falicL important Dn desene de adolescen8i sau barba8i mai Dn vIrst: cu preocup:ri se*uale ... pot fi traumatiBate pentru a fi desenate de fete adolescente ... pot fi controlate printr- o detaliere compulsiv: .. 'emnifica8ia simbolic: a picioarelor1 picioarele asigur: indicele tr:irii motilit:8ii psihice sau fiBiologice 7. >mise1 semne de lips: de mobilitate sau autonomie ... deprimare, descura<are Golles% 3. Koarte mici1 control constrictiv, rigid, al se*ualit:8ii ... posibil: dependen8: fa8: de ceilal8i Golles% +. Koarte mari1 tind s: indice nevoia e*cesiv: de securitate ... nevoie puternic: a unui suport fundament% solid #. Koarte lungi1 preocupare pentru se*ualitatea masculin: ... nevoia de independen8: Golles% Aachover% $. Koarte ascu8ite1 combinate cu degete Dn form: de ghear: sau al8i indicatori de ostilitate, sus8ine ipoteBa c: ostilitatea reprimat: sau tr:irile de ostilitate nu pot fi acceptate 9. 'iluet: pe vIrfurile picioarelor1 distan8are de realitate si nevoie puternic: de a evada din mediul frustrant ... poate fi indicat: o ambi8ie neobiCnuit: ". Detaliere e*cesiv:1 obsesie a detaliului !-. Tocuri Dnalte1 homose*uali, homoerotici ... femei cu aspira8ii de str:lucire !!. &icioare cu vIrfurile dep:rtate unul de altul Dn direc8ii opuse%1 ambivalen8:, Dn special Dn leg:tur: cu dorin8a de independen8: Golles% !.. @abele picioarelor ca niCte be8e1 imaturitate Ci insecuritate Dn picioare Dn mers% Aachover% ... copii, individualita8i slabe '5@U=TR K=A5656R !. Aare, masculin:1 femei care preBint: protest masculin, care invidiaB: rolul masculin ... femei cu contacte heterose*uale limitate .. Aici, slabe1 b:rba8i grandioCi ... femei slabe, sensibile, delicate

!9

D=F=T= veBi Ci AS565 !. Degete1 unelte de manipulare a mediului ... puncte de contact social ... poten8ial de agresiune ... poten8ial de comunicare .. Aari, ascu8ite sau Dn form: de gheare1 tr:iri semnificative de ostilitate Golles% ... paranoici ... agresiune deschis: Aachover% 7. HncleCtate sau t:iate1 eforturi DndIr<ite de a suprima impulsurile agresive 3. (:81 agresivitate infantil: Aachover%L veBi Ci TDn form: de ghear:T +. 0sem:n:toare unor petale sau chiorchini de struguri1 abilitate manual: slab: #. Ault haCurate1 vin:, probabil privind se*ualitatea sau ostilitatea Aachocer% $. &umn strIns1 delicven8:, adolescen8i cu spirit rebel aproape de a ieCi la suprafa8:1 figurativ - ar:tInd pumnul lumii Aachover% 9. Hnm:nuCate1 reprimarea agresivit:8ii Ci posibilitatea iBbucniri fugitive de agresivitate ". Aai mult de + degete1 foarte ambi8ios, acaparativ Aachover% !-. )a ghearele1 agresivitate primitiv: Aachover% !!. Koarte lungi1 adul8i superficiali Dn regresie !.. Detaliere e*cesiv: a Dncheietrilor Ci unghiilor1 Dncercare de men8inere a unui control rigid asupra ostilita8ii K4U6T= !. 0ccebtuare a proeminen8ei frontale1 scopuri Ci ambi8ii puternic intelectualiBate Aachover% .. Hnt:rit:1 nesemnificativ: prin ea Dns:Ci cu e*cep8ia faptului de a ar:ta preocupare pentru controlul mental. F:sit: la organici. ... lobul frontal distrus, distrugere cerebral: traumatic: ... cei cu migrene cefalee% ... deficien8i mintal ?=D=4= D56 K0PR !. &rofil1 implica8ii ale e*hibi8ionismului, naivit:8ii, comunic:rii sociale ... mai des la femei Ci la persoanele dependente social @5650 '>@U@U5 veBi @5650 D= (0NR% Discu8ie1 linia solului poate indica tr:iri de nesiguran8: sau nevoia unui punct de referin8: sau a unei grani8e Golles% &R4 veBi Ci (04(R !. Koarte haCurat1 se*ualitate e*cesiv: ... an*ietate sever: Dn leg:tur: cu se*ualitatea sau cu controlul mental ... an*ietate Dn leg:tur: cu gIndirea sau imagina8ia

!"

... conflict viril cu posibilitate de evolu8ie spre se*ualitate delicvent: Aachover .. @ung Ci haCurat1 ambivalen8: sau ostilitate Dn leg:tur: cu se*ualitatea Golles% 7. &:r ciufulit de femeie1 la adolescen8i indic: impulsivitate adesea de natur: se*ual: Aachover% ... neDncredere masculin: Dn femei, g:sit: la alcoolici Ci paranoici cu deBiluBii centrate pe femei 3. &:r feminin neDngrifit Ci coafur: masculin: foarte aran<at:1 se g:seCte la masculi infantili dinpunct de vedere psihose*ual Ci indic: deBordine se*ual: Dn leg:tur: cu femeile la femei% Ci control Dn leg:tur: cu b:rba8ii la b:rba8i% +. )oafur: elaborat:1 femei sociopate c:rora le place s: se autoafiCeBeL vanitate ... b:rbat sociopat sau homose*ual c:ruia Di place s: se autoafiCeBe ... fete adolescence cu dorin8e de str:lucire #. Pepos, ordonat1 la siluete feminine indic: control se*ual, posibil: sterilitate Aachover% $. Non: acoperit: cu p:r cu un grad de umbrire1 indic: m:sura Ci adecvarea virilit:8ii Ci dorin8a de virilitate Aachover% 9. )a spuma1 asociat cu imoralitatea se*ual: Ci o lips: a controlului Aachover% ". 0bundent, Dn aran<ament liber1 asociat cu femei active, atractive din punct de vedere se*ual Aachover% !-. =*citare la p:r1 legat: de deCteptarea nevoilor se*uale infantile !!. Ault: aten8ie acordat: p:rului1 narcisie, centrat pe sine, vanitos !.. &:r nehaCurat1 depresie, libidou sc:But AS565 veBi Ci D=F=T= !. Aari1 doritoare de for8:, tipice pentru adolescen8i sau b:ie8i tineri, posibil pentru a compensa sl:biciunea Aachover% ... tendin8a de a face adapt:ri rafinate la rela8ion:ri sociale din cauBa sentimentelor de inadecvare Ci impulsivitate Golles% .. >mise1 tr:ire a inadecv:rii modului cum se descurc: cu ambian8a Golles% ... tr:iri de viniv:8ie Dn leg:tur: cu agresivitatea, ostilitatea, tr:irile se*uale Aachover% ... sens posibil de sindrom de castrare 7. Desenate la sfIrCit1 Cov:ial: Dn descurcarea cu ambian8a, din cauBa unor tr:iri de inadecvare sau negarea unor dorin8e de putere Golles% 3. Hn buBunare sau la spate1 sofisticat artistic )ooE Ci Wood% ... evaBiune, nu vrea s: se ocupe de situa8ieL psihopa8i Aachover% +. Koarte haCurate1 vin: Dn leg:tur: cu o ac8iune real: sau fantastic:1 masturba8ie, atac, furt Golles% #. @Ing: organele genitale1 recuper:ri se*uale Golles% ... vin: Dn leg:tur: cu masturba8ia Aachover% ... ap:rare Dmpotrivaa unei apropieri se*uale Golles% $. &erturbarea trat:rii mIinii1 obiCnuit:L e posibil s: arate lipsa de Dncredere Dn realiB:ri Ci contacte sociale Aachover% &R@R45= veBi Ci Q0&)R

.-

!. &:l:rie1 ascunde se*ualitatea masculin: ... tr:iri masculine de impoten8: ... compensare se*ual: masculin: inconCtient: Aachover% ... Dncercare feminin: de ascundere a impulsivit:8ii se*uale Ci de a preBenta o Tfa8ad: bun:T, acceptat: social .. &e capul unui nud1 indica8ie de regresie, indica8ie schiBoid:, de se*ualitate infantil: Ci fantasme compensatorii de virilitate Aachover% )0& Discu8ie1 capul este prima parte a siluetei umane pe care copii Dnv8: s: o deseneBe. = cea mai de Dncredere parte a corpului desenat: Ci e*prim: trebuin8e Ci receptivitate, trebuin8e intelectuale Ci Dncerc:ri de a controla emo8iil. Hn desenarea capului subiectul ilustreaB: inconCtint elemente de preocupare intelectual:1 gradul de preocupare cu imagina8ia, controalele ra8ionale, preocuparea pentru rela8iile interpersonale Ci concep8ia de sine. =ste de obicei prima parte desenat: Ci ultima care se deBintegreaB: Dn siluetele desenate de suiec8ii cu leBiuni organice. !. Aare1 arat: tendin8e intelectuale puternice ... activitate imaginar: considerabil:, ca surs: de satisfac8ie Golles% ... preocupare organic: Dn leg:tur: cu procesul gIndirii Golles% Aachover% ... copiii Aachover% ... deficien8i mintal ... tr:iri de inadecvare intelectual: cu accent corespunB:tor pe realiB:ri intelectuale ... posibil: grandioBitate Ci atitudini egocentrice baBate pe tr:iri de inadecvare ... agresiune @evy% ... migrene cefalee%L chirurgie a creieruluiL indic: Bona de tensiune Aachover% ... tineri cu inadapt:ri emo8ionale Ci sociale datorate unor handicapuri Dn lectur: sau Dn unele obiecte Ccolare Aachover% ... paranoici, narcisici, persoane DncreBute dar intelectuali adev:ra8i, eu m:rit l:rgit% .. Aic1 obsesivi- compulsivi Golles% Aachover% ... e*presia obsesiv- compulsional: a dorin8ei de negare a sediului gIndurilor ascunse Ci a tr:irilor culpabile Aachover% ... dorin8a de negare a controlului intelectual care Dmpiedic: satisfacerea impulsurilor corporale Aachover% ... posibile tr:iri de inadecvare intelectual: 7. Detaliat sau accentuat e*cesiv1 sugereaB: o imagina8ie activ: Aachover% 3. HntorcIndu- Ci privirea de la privitor1 posibil semn de retragere Golles% ... respingerea situa8iei de test1 evBiune ... respingerea problemelor ambientale +. &rofil1 posibil indiciu de evaBiune, uCoar: retragere, vin: Golles% )R@)S5

.!

!. 0ccentuat1 b:rbat imatur psihose*ual Aachover% ... posibile tendin8e homose*uale deschise sau neacceptate Golles% )>0&'= !. 0ccentuate1 posibile tendin8e homose*uale ... posibile orient:ri homose*uale deschise sau neacceptate Golles% ... posiil: infantilitate psihose*ual: la b:rba8i .. HaCurare e*cesiv:1 panic: homose*ual:, Dn special la parannoici Aachover% 7. )onfuBie Dn linia coapsei1 posibil conflict homose*ual ... preocupare Dn leg:tur: cu se*ualitatea feminin: 56D5)0T>45 D= H>A>'=UU0@5T0T= Discu8ie1 Urm:toarele aspecte sunt importante clinic1 0ceast: list: de semne homoeroticesemnific: doar tendin8e homose*ualeinconCtiente, acoperite, controlate, sau interese estatice, sensibilitate, dependen8:. 5nformarea persoanelor de tendin8ele homoerotice necunoscute, inacceptabile, acoperite, este antiterapeutic: Ci traumatiBant:. 5ndiferent de gradul sau e*tinderea semnelor, asemenea informa8ii trebuie folosite cu mare discre8ie Ci cu apreciere clinic: sigur:. !. >chi mari Ci gene lungi la figuri b:rb:teCti Aachover% @evy% De Aartino% .. Tocuri Dnalte la siluet: b:rb:teasc: Aachover% De Aartino% 7. &rofil masculin Dnfrumuse8at @evy% 3. Fur: moale, catifelat: +. 'prIncene arcuite #. )oafur: Dngri<it: $. TTalie de viespeT Dn siluet: b:rb:teasc: 9. 0ccentuarea feselor Ci rectului la b:rba8i ".'lab: diferen8iere Dntre b:rbat Ci femeie 56D5)0T>45 5'T=45)5, 5A&U@'5?5 !. .. 7. 3. +. #. $. 0p:sare neregulat: a liniilor @ips: de preciBie @inii Bim8ate Aare variabilitate Tratare neDngri<it: a p:rului Tr:s:turi faciale infantile AIini Ci bra8e slabe

56D5)0T>45 05 U6>4 T4R545 D= 560D=)?04= !. .. 7. 3. +. siluete figuri% foarte mici siluete figuri% foarte mari, slabe, grandioase mIini Ci bra8e slabe ochi orbi sau f:ra e*presie picioare ca niCte be8e

..

#. degete ca niCte petale $. picioare sub8iri, slabe 9. absen8a labelor picioarelor ". accentuarea liniei de mi<loc, Dn special nasturii !-. buBunare accentuate !!. silueta figura% feminin: dominant:, mare, desenata de b:rbat !.. Dntoarcere introspectiv: de la lume1 ar:tat: de ochi care nu v:d f:r: e*presie%, fiin8e f:r: urechi, figuri cu privirea pierdut: care se uit: Dn alt: parte% D='=6= 56)>A&@=T= pot fi datorate1 !. depresiei .. evaBiunii 7. unor niveluri standarde% <oase de realiBare Vcopil1 deficien8i mintal Aachover% 3. constric8ie nevrotic: (5GUT=455 veBi HA(4R)RA56T= 04T5)U@0P55 !. 0ccentuate1 obsesiv - compulsiv indic: preocupare pentru detalii mici, neimportante Ci un control e*cesiv asupra obiectelor fiBice V sens de integritate corporala defectuoas: Ci nesigur: V artritici V preocup:ri somatice ale schiBofrenilor, narcisiCtilor corporali, obsesiv compulsivilor, artriticilor Aachover% F=6U6)H5 !. 0ccentua8i1 tendin8e homose*uale Golles% .. Hncheieturi detaliate1 obsesivi - compulsivi Vpreocup:ri somatice &04T=0 'TS6FR 0 D='=6U@U5 veBi Ci &@0'04= Discu8ie1 partea stInga a paginii pe care se deseneaB: este considerata partea sinelui, Dn timp ce partea dreapt: este considerata partea mediului incon<ur:tor Aachover%. !. &rivirea spre stInga1 introspec8ie, preocupare pentru sine Aachover% &5)5>4U@ veBi Ci @0(0 &5)5>4U@U5 !. Kara labele picioarelor1 tr:iri patologice de constric8ie Ci dependen8: Golles% V tr:ire de lips: de autonomie V sentimentul castr:rii Golles% V dificultatea accept:rii dorin8elor se*uale .. @ungi1 lupt: pentru autonomie Golles% 7. Aari groase%1 lupt: pentru autonomie V ambivalen8a fa8: de lupta pentru autonomie Golles% 3. 'curte1 tr:iri de imobilitate, de lips: de autonomie Golles% +. T(road stanceT1 sfidarea autorit:8ii Golles% V negarea insecurit:8ii

.7

V consolidare Dmpotriva Cocurilor e*terne V accentuarea nevoii de stabilitate #. 5ncruciCate sau strIns lipite1 rigiditate V respingerea se*ualit:8ii V respingerea apropierilor se*uale ale altora Golles% $. 0trofiate1 tr:iri de sl:biciune, inadecvare, sim8irea crescut: a pierderii puterii Ci autonomiei datorate degener:rii fiBice Dn involu8ii Ci senilitate Aachover% 9. Ault haCurate1 uneori, semn de panic: homose*ual: Aachover% V poate indica un conflict ce priveCte str:duin8ele de autodirec8ionare V poate indica preocuparea reprimat: pentru se*ualitate dac: sunt desenate de o femeie ". &icioarele Ci labele desenate la Dnceput pot fi un indiciu al descura<:rii Ci depresiei

)0@5TRP5@= @565=5 !. )onsecvente1 adaptarea poate fi considerat: stabil: .. @inii slabe1 lipsa revendicativit:8ii, posibil: tendin8: de a se ar:ta Cters Ci de timiditate Aachover%. ... an*ios, timid, nesigurL utiliBeaB: retragerea ca ap:rare primar:. ... nesiguran8:. ... control rigid al pulsiunilor care cauBeaB: constric8ie sever: Ci subproduc8ie. ... depresie, lips: de vitalitateL pierdere a entuBiasmului. ... linie ectoplastic: indic: regresie Ci retragereL tipic: pentru schiBofrenici. ... intelectual Ci introvertit. ... spiritual. 7. @inii Dnc:rcate revendicativ, dominant, luptInd pentru putere Ci control. ... poate indica impulsuri deschis ostile. ... poate fi semn de auto- asigurare. ... poate indica an*ietate dac: este combinat cu umbrare Ci ap:sare puternic:. ... alcoolic cronic, schiBoid Ci la cei care sufer: de temeri de depersonaliBare Aachover%. ... ocaBional la schiBofrenici Ci maniaci e*cita8i1 semn de agresiune motorie Aachover%. ... semn de tensiune Ci ostilitate Golles%. ... tulburare organic: a creierului. 3. @inii groase1 indic: bariere fiBice fa8: de mediuL tipice pentru tendin8e schiBoide. +. 0p:sare variabil:1 isterici sau ciclotimi1 instabil, impulsiv, uCor de frustrat Aachover%. #. @inii Bim8ate1 pot indica an*ietate. ... pot ar:ta un control mental s:rac. ... pot indica standarde <oase de egalitate $. @inii neregulate, tremurate, discontinue cu ap:sare uCoar:1 alcoolici, schiBoiBi Aachover%.

.3

9. Umbrire haCurare% puternic:, p:tare puternic:1 copii ... nevrotici an*ioCi ... psihotici ". @inii neDntrerupte1 determinare ... leBiune central: !-. @inii uCoare, Dntrerupte, inegale1 tem:tor, nesigur, inadecvare !!. )oordonare slab:1 tensiune deschis:, an*ietate, posibil: leBiune central: dac: liniile sunt neregulate% !.. 'chi8are1 miCc:ri liniare f:r: sens, sau schi8are artistic: slab:%1 an*ietate, nesiguran8:, insecuritate. (UN= !. &line1 senBual, dependent, ia mai degrab: decIt d: Dn rela8ii emo8ionale ... vanitate, narcisism Aachover% ... Dn figur: de b:rbat desenat: de b:rbat, efeminare Aachover% ... sensibilitate ... posibil: supra- idealiBare .. 0rcuire cupid:1 e*hibi8ionist, senBual precoce, fete vanitoase Aachover% 7. )oncentrare erotic:1 erotism oral Aachover% ... umbrirea este f:cut: de subiec8ii mai naivi ... 8igara sau pipa indic: o sofisticare mai mare T40T04=0 K5FU45@>4 D= (R4(0T '0U K=A=5= Discu8ie1 Tratamentul diferen8iat al se*elor este important, deoarece indic: arii de conflict privind rolurile se*uale, ostilit:8i, dependen8:, dorin8e de putere Ci fi*are la niveluri imature ale se*ualiB:rii. !. (:rba8i infantili, imaturi se*ual1 pot desena figuri bine modulate, detaliate, simpatice1 idealuri ale =ului. ... evidente figuri materne puternice1 cineva de care poate depinde un asemenea b:rbat .. Homose*uali1 deseneaB: b:rba8i efemina8i Ci femei puternic masuliniBate Aachover% ... uneori femei Ci b:rba8i DncInt:tori Dmpodobi8i% 7. (:rba8i grandioCi, e*hibi8ioniCti, egoiCti1 pot desena figuri feminine slabe 3. Kemei care protesteaB: Dmpotriva b:rba8ilor1 au tendin8a s: deseneBe b:rba8i slabi, inadecva8i +. 5dentificare cu se*ul opus1 aceste persoane deseneaB: DntIi se*ul opus, indicInd confuBia se*ual: Ci a rolurilor ... pot fi incapabili s: deseneBe figura aceluiaCi se* #. DeseneaB: se*ul opus DntIi1 indic: o posibil: inversiune se*ual: ... confuBia identific:rii Ci a rolului se*ual ... ataCament sau dependen8: puternic: fa8: de p:rintele de se* opus ... imatur psihose*ual1 posibil s: caute divor8, promiscuitate sau folosirea e*cesiv: a alcoolului

.+

@5650 D= A5G@>) !. 0ccentuat:1 puternice nevoi de dependen8: ... preocupare pentru simptome somatice Aachover% ... dependen8i isterici ... posibile tr:iri de inferioritate corporal: Aachover% ... imaturitate emo8ional: Aachover% .. 0ccentuare prin ap:sare1 sugereaB: conversia agresiv: a conflictelor corporale Aachover% 7. 6asturi de-a lungul liniei de mi<loc1 dependen8: matern:, c:utarea femeii pentru putere Ci sf:tuire, DCi neag: uCor individualitatea pentru a place unei femei pentru a mul8umi femeia% 3. ?ag:1 persoane mai vIrstnice preocupate de declinul lor fiBic Aachover% =U&4='50 K=P=5 Discu8ie1 aceast: categorie se ocup: de impresiile formate de figuri. @ista ad<ectival: de mai <os poate servi ca un a<utor Dn descrierea figurilor desenate. !. Kericit:, vesel:, entuBiast:, optimist: .. Trist:, nefericit:, posac:, deprimat:, descura<at:, posomorIt: 7. 0ctiv:, viguroas:, animat:, alert: 3. 0patic:, slabit:, pasiv:, inert:, rece, letargic:, plictisit: +. Kle*ibil:, docil:, blInd:, liber:, plastic: #. 4igid:, 8eap:n:, infle*ibil:, care nu se pleac: $. 'ever:, dur:, aspr: 9. 0tr:g:toare, chipes:, str:lucitoare, angelic: ". 4esping:toare, urIt:, sup:rat:, rea, satanic:, de satir !-. =chilibrat:, stabil:, puternic:, controlat: !!. >chi de cocoC, neechilibrat:, nepropor8ionat:, impulsiv:, deBechilibrat: !.. )ald:, care vine Dn DntImpinare, prietenoas:, atr:g:toare, care invit: !7. 4ece, nesim8itoare, retras: !3. 'lab:, infantil:, adolescentin:, imatur:, b:ie8oas:, copil:roas: !+. @upt:toare, determionat:, ambi8ioas:, agresiv:, silitoare !#. Dispre8uitoare, sarcastic:, sardonic:, snoab:, care priveCte de sus !$. 0spr:, auster:, autoritar:, dominant:, care cere, strict:, sever: !9. &ompoas:, grandioas:, egocentric:, centrat: pe sine !". >arb:, care nu vede, preocupat: de sine, introspectiv: .!. O% Foal:, alb:, vag: ... (enign:, cald:, care se complace, inimoas:, generoas: .7. Aic:, liliputan:, nesemnificativ:, subdimensionat: .3. Figantic:, mamut, colosal:, dominatoare, herculean:, puternic:, plin: de n:Buin8:, copleCitoare. FU40 veBi Ci (UN= !. 0ccentuat:1 erotism oral ... nevoi puternice de dependen8:

.#

... imaturitate .. )urb: cupid:1 erotism adolescentinL n:Buin8: c:tre tinere8e Aachover% ... narcisism, adolescent: vanitoas: 7. Din8i care se v:d1 semn puternic de agresiune oral: a unei naturi infantile Aachover% ... tendin8e ostile orale1 muCcat, sarcasm t:ios 3. @arg:, cu col8urile Dn sus1 afinitate for8at: ... tendin8a de a se preBenta BImbind, de a preBenta o fa8ad: acceptabil: care s: mascheBe tr:iri mai pu8in acceptabile +. )rest:tur: a gurii1 ostilitate Ci furie ... agresivitate, hipercritic, sadic verbal Aachover% #. )oncav:1 dependen8: oral: Aachover% ... imaturitate psihose*ual: ... care cere aten8ie Ci aprobare $. Hnchis: rigid1 refuBul de a se autoreleva ... respingerea nevoilor de dependen8: ... poate fi semn de suprimare O% sau ostilitate ... poate indica o culpabilitate referitoare la fellatio% 9. (at<ocoritoare1 dispre8 pentru altii ... agresiune, ostilitate, probabil din cauBa tr:irilor de sl:biciune Ci nesiguran8: ". 0ccentuat:1 mofturoCi la mIncare food faddists% ... alcoolici ... dificult:8i se*uale legate de contactele oral- genitale ... dependent oral ... simptome gastrice ... agresivitate oral:1 Dn<ur:turi Aachover% !-. Aic:1 o anumit: respingere sau negare a nevoilor de dependen8: oral: la compulsivii rigiBi ... negare a dependen8ei orale la egoiCti Ci persoane independente !!. >mis:1 respingere sever: a nevoii de afec8iune ... respingere sever: a oralit:8ii ... sentimente de culpabilitate severe ... astmatici Aachover% ... deprima8i A5Q)04= !. 0ctivitate1 tendin8a de a identifica persoane active care doresc s:-Ci reBolve problemele .. Hiperactivitate1 efort de compensare pentru a controla lumea Ci a spori predictibilitatea 7. &asivitate1 simptom al patologiei crescInde la cineva cu tr:iri e*cesive de sl:biciune Ci inadecvare AUQ)H5 !. ... ... ... 0ccentua8i1 pot ap:rea la studen8ii Dn art: homose*uali b:rba8i% absorbi8i de sine narcisiCti centra8i pe propriul corp Aachover% Golles%

.$

... cei cu atrofii musculare AU'T0P0 !. matur: ... femeie .. egoism ... Ault haCurat: umbrit:%1 str:duin8e pentru o se*ualitate masculin:

ocaBional, semn al ostilit:8ii fa8: de un b:rbat, dac: e desenat: de o Aic:, curat:, Dngri<it:1 se*ualitate controlat:, preocupare pentru sine, apare Dn desenele unor homose*uali controla8i, inteligen8i

FST Discu8ie1 gItul leag: capul de corpL furniBeaB: un indice al coordon:rii controlului mental cu impulsurile fiBice Aachover% !. @ung, sub8ire1 lips: de coordonare a controlului impulsurilor, spre tiparul schiBoid Aachover% ... poate semnifica ostilitate, mai ales Dnso8it de un guler Dnt:rit .. @at, gros1 atitudine Dnc:p:8Inat:, posibil: rigiditate ... bun: asimilare a impulsurilor Aachover% 7. Unidimensional1 lips: infantil: de control asupra impulsurilor Ci dorin8elor 3. >miterea liniei de baB: a gItului la profil1 flu* liber al tendin8elor baBale Dmpreun: cu un control inadecvat Golles% +. 0ccentuare prin cravat:, colier sau alte elemente care Dl demarcheaB:1 accentueaB: controlul intelectual asupra impulsurilor fiBice Aachover% 56D5)0T>45 05 6>4A0@5TRP55 Discu8ie1 0proape to8i indiviBii TnormaliT au Bone patologice. )el mai adesea, Dn testarea psihologic:, clinicianul sau diagnosticianul este for8at s: caute patologicul Ci poate subevalua indicatorii puterii Ci stabilit:8ii. De aceea, pentru a reaminti, autorul enumer: cIteva caracteristici ale unui D0& Ts:n:tosT. !. A:rimea1 figuri de # sau $ inci Dn:l8imeL silueta femeii e pu8in mai mic: sau egal: cu a b:rbatului dar nu mai mare. .. &lasament1 tendin8a de a plasa siluetele Dn mi<locul paginii spre <um:tatea de sus. 7. &unctul de plecare1 cei mai mul8i Dncep cu capul Ci tr:s:turile fe8ei. 3. Timpul1 ma<oritatea !- - !. minute sau mai pu8in pentru D0&. +. 'pontaneitate1 silueta arat: o oarecare anima8ie, miCcare, adic: este fle*ibila, nerigid:. #. &ropor8ie1 tendin8a de a propor8iona realist siluetele, f:r: distorsiuni, Dn afar: de unele minore. $. &reBentare estetic:1 tendin8a de a face siluetele simetrice Ci pl:cute la privit. 9. Qters:turi1 minime, dar cInd apar, desenul se Dmbun:t:8eCte. ". )alitatea liniei1 tendin8a de a face linii consistente, ar:tInd presiune constant:, sigur:.

.9

!-. 'e*1 de obicei se*ul propriu se deseneaB: primulL mai mult timp folosit pentru detalierea se*ului propriu decIt pentru cel opus. !!. )aractere se*uale1 se*ul ambelor siluete evidentL femeia va avea sIni, p:r mai lung decIt b:rbatul, Colduri rotunde. (:rbatul va avea pieptul Ci umerii mai largi, p:r mai scurt decIt femeia, Colduri plate Ci se va accentua mai mult haCurarea p:rului b:rbatului decIt celui al femeii. !.. ?Irsta siluetelor1 apro*imativ vIrsta subiec8ilorL !7. )urea la b:rba8i1 semnul controlului conven8ionalL !3. Hmbr:c:mintea formal:1 indic: controlul formal Ci tendin8e conservatoareL !+. >chii1 au pupile dar nu accentuat DntunecateL !#. 6:rile sunt absente1 e*ist: astfel lipsa agresivit:8ii infantileL !$. 'ubiectiv1 accept: siluetele desenate f:r: o autocritic: nemeritat:L ... nu cere asigur:ri sau Dndrum:ri de la e*aminatorL !9. 'im8ul umorului1 poate accepta deficien8ele Dn desen cu umorL !". &icioarele neaccentuate labele picioarelor%L .-. Urechile1 neaccentuateL .!. Hntreaga siluet:1 Dntreaga siluet: desenat:, Dn afar: de arii minore omise. 60' Discu8ie1 6asul este un simbol al se*ualit:8ii, dar Ci al luptei pentru putereL probabil, o mai mare accentuare a nasului ca simbol al puterii decIt al se*ualit:8ii. !. @ung1 agresiuneL c:utarea ascenden8eiL activ Ci DntreprinB:tor socialL .. HaCurat1 posibile tr:iri de castrare la b:rbatul infantil care proiecteaB: defecte unei femei Aachover%L 7. )Irn1 se*ualitate infantil:L dependen8: copil:roas:L 3. Triunghiular1 dorin8e de putereL se*ualitate infantil:L +. Turtit1 lupte pentru putere care au fost pedepsiteL #. 0ccentuat1 indicii pentru preocupare falic: Aachover%L ...adolescen8i Ci persoane cu team: de castrareL $. 0scu8it1 tendin8e spre domina8ie cu posibil: agresiuneL 9. )oroiat1 sentimentul c: Dmb:trInirea afecteaB: se*ualitatea masculin:L ... semne de gIndire rea Ci amar: 6R45 !. =viden8e1 semn de agresiune primitiv:L m:sura depinde de m:rime Ci haCurare1 literal spus fream:t: de furie . 6UDU45 Discu8ie1 'unt rar desenate, dar sunt desenate de1 !. 'tuden8i Dn arte Aachover%L .. &ersoane cu psihanaliB: ortodo*:L 7. )ei preocupa8i de se*L 3. ?oyeuriL +. 'chiBofrenici deprima8iL

."

#. (:rba8i neserioCi preocupa8i de se*ualitate. >('='5?-)>6?U@'5?55 0u tendin8e spre 1 !. Detaliere e*cesiv:1 buBunare, nasturi, Cireturi de pantof, cus:turiL .. 0ccentuarea simetrieiL preciBie, echilibruL 7. Aulte Cters:turiL 3. Ault timp pentru a termina1 nu pot termina deseneleL +. DeseneaB: corpuri virile cu bra8e lungi, puternice Ci capete mici1 doresc s: ignore controlul mintal rigid, dureros Ci s: se supun: impulsurilor fiBice deschise Aachover%L #. Hntreab: mult1 Dncearc: s:-l for8eBe pe e*aminator s:-i structureBe testulL >A5'5U65 Discu8ie1 >miterea unei p:r8i a corpului implic: un conflict sau preocupare fa8: de Bona omis:. Dac: mIna este Bona omis:, se va vedea AS60. Hnainte de a deBvolta o ipoteB: conflictual:, trebuie considerat: situa8ia imediat:, istoria social:, statutul conflictual al Bonei omise, semnifica8iile simbolice ale Bonei omise Ci alte date pertinente. >4F065)5T0T= !. )apul nepropor8ionalL .. )ap prea mareL 7. @inii groase Ci simpleL 3. 'inteB: slab:L +. K:r: detalii, multe omisiuniL #. 'iluete prea mariL $. 'entimentul importan8ei e*primat de c:tre subiectL 9. 4igiditatea abord:riiL ". 'tereotipieL !-. )reionare greoaie a capuluiL !!. 0p:sare neobiCnuit:L !.. Hnr:marea siluetei cu linii suplimentareL !7. Qters:turi rare infrecvent%L !3. &ropor8ii slabe nepropor8ionare%L &0406>5)55 tind s: !. 0ccentueBe capul1 compensare emfatic: pentru tr:irile de inadecvareL .. 0ccentueBe ochii Ci urechile1 preocupare e*cesiv: fa8: de lumeL tr:iri c: lumea este ostil: Ci amenin8:toareL 7. DeseneBe profile1 evaBiune Ci suspiciune Dn situa8ia de testareL 3. DeseneBe ochi sfredelitori 1 pruden8: fa8: de ceilal8i. 0ten8ie la ameninin8:rile Ci pericolele dinspre al8iiL +. DeseneBe degete gheare1 ostilitate e*trem: Ci agresivitate direc8ionat: spre mediuL

7-

#. DetalieBe e*cesiv p:rul1 preocupare deosebit: fa8: de controlul se*ualL $. DeseneBe semne homoerotice1 inversiune se*ual: la unii paranoiciL 9. 4efuB: s: deseneBe. &=@?5' Discu8ie1 pelvisul este literal leag:nul civiliBa8iei L sediul se*ualit:8ii feminineL pentru b:rbat mediul cel mai gratificant. !. Hnchidere pelvian: incomplet:1 conflict se*ual Golles%L ...tendin8e homose*uale cu posibile sentimente de vin: Ci an*ietateL .. Aare1 fecunditate, naCterea de copii Aachover%L ...superioritatea femeii fa8: de b:rbatL ...preocupare pentru graviditateL ...dependen8a b:rbatului fa8: de mam: sau imaginea mameiL ...preocuparea femeii fa8: de problema gravidit:8iiL &=4'=?=404= Discu8ie1 aceasta se refer: la repeti8ii neadataptive ale unor r:spunsuri. 0desea, perseverarea se manifest: la indiviBii limita8i sau deteriora8i mintal, la nevroticii care caut: refugiul Dn r:spunsuri sigure, repetitive, Dncredin8ate unei Bone de activitate limitat: Ci sigur: Ci la simulan8i. &=4'>060 D='=60TR Discu8ie1 din moment ce desenele au o mare valoare pentru aceia care DCi proiecteaB: sentimentele fa8: de oameni Dn cadrul unui singur desen, subiec8ii ar trebui s: fie Dntreba8i pentru a ob8ine concep8ia lor asupra siluetelor desenate. =*aminatorul Dncearc: s: descopere dac: siluetele desenate sunt legate de concep8ia asupra sinelui Ci a altora, dac: desenele indic: concep8ii e*istente sau dorite asupra lumii Ci a oamenilor. Hntreb:rile puse sunt deschise, nespecifice Ci nu trebuie s: sugereBe r:spunsuri. !. 5deal sau fa8ad:1 persoana care ar fi dorit subiectul s: fie sau s: apar: altoraL .. 5maginea de sine1 aCa cum se vede subiectul pe sineL 7. 5maginea autorit:8ii1 cineva cu care subiectul trebuie s: se Dn8eleag:L 3. &ersoan: semnificativ:1 mama, tat:l, fra8i rude% sau alte persoane semnificativeL +. &ersoan: nepl:cut:1 una fa8: de care subiectul are sentimente ambivalente patron, so8ie, vecin, etc.%L #. 'e*ul opus1 r:spunsul la o figur: se*ual:L $. &ersoan: poBitiv: sau negativ:1 sentimente fa8: de b:rba8i sau femeiL 9. &ersoan: puternic: sau slab:1 confesiunea deschis: a sl:biciuniilor Ci defectelorL ...poate indica un efort sincer de a compensa defecteleL ...poate fi Dn acelasi timp confesiune Ci efortul de a se schimba Aachover% ". &ersoan: mutilat:1 respingerea conceptului simboliBat de partea mutilat: a corpului Golles%L

7!

...tulburare mental: emo8ional:% sever:. &=4'&=)T5?0 Discu8ie1 perspectiva se refer: la partea din silueta desenat: preBentat: lumii de c:tre subiect. !. &rofil1 mai matur Ci mai sofisticat decIt vederea din fa8: care este relativ mai naiv: Ci nesofisticat: Aachover%L .. Dispropor8ia profilului1 slab: <udecat: Aachover%L 7. ?edere Dntreag:1 tendin8a spre e*ibi8ionism Ci de a se ar:ta la femeile vanitoase, adolescente, b:rba8i activi socialL 3. ?edere Dntreag: a femeii, profil masculin1 din partea b:rbatului semn de autoprotec8ie Ci usurin8a de a e*pune femeia Aachover%L +. )onfundarea profilului fe8ei cu fa8a Dntreag:1 rar:, cu e*cep8ia primitivilor, deficien8ilor mintali gravi, organici, schiBofrenici. #. &rofilul fe8ei cu vederea Dntreag: a corpului1 postur: Dncordat: V <en: social:, vin: relativ: la contactele sociale V inpulsul de a ar:ta corpul Aachover% $. Dntreaga siluet: din profil1 eBitare Dn a face fa8: lumii V tendin8a de a se ascunde pe sine V tendin8a de a se retrage din lume Golles% 9. Dntreaga siluet: Ci fa8: f:r: a sugera profilul1 rigiditate V determinarea de a face fa8: vie8ii direct Gulles% '5A(>@U45 K0@5)= !. &uCti, 8ig:ri, pipe, bastoane, pantofi, nasuri .. 5ndic:1 fric: de impoten8: V ostilitate fa8: de femei V imaturitate psihose*ual: V preocupare se*ual: V impulsuri se*uale1 comple*ul lui Don Guan 560(5@5T0T= '0U (>0@R K5N5)R Discu8ie1 &uterea fiBic: este accentuat: de cei care se simt inadecva8i fiBic. )ineva sigur pe sine Dntr- o Bon: fiBic: specific: nu are nevoie s: accentuaBe acea Bon: Aachover% Golles%. &@0'0A=6T H6)0D404= H6 &0F56R% Discu8ie1 Dncadrarea Dn pagin: arat: Dn mare unde se plaseaB: subiectul relativ la mediul s:u !. 'us pe pagin:1 se simte TDn aerTL f:r: baB: solid: .. Deasupra mi<locului paginii1 se simte lucrInd spre un scop intangibil Golles% (ucE% V tendin8a de a recurge la imagina8ie pentru satisfacerea nevoii de putere (ucE% V poate fi distant Ci inaccesibil (ucE% V poate indica optimism Dn lupta pentru atingerea pentru atingerea scopurilor Aachover% V poate indica Dnfumurare sau privirea Tde susT a altora @evy%

7.

7. Dn centrul paginii1 insecuritate Ci rigiditate V nevoia de a men8ine un control atent Golles% V grad normal de control Ci rigiditate 3. 'ub mi<locul paginii1 se simte nesigur Ci inadecvat cu o oarecare depresie Aachover% Golles% (ucE% V concret sau Tlegat de realitateT Dn via8: Ci gIndire Golles% (ucE% V atitudine defetist:L depresie @evy% V nevoia unor funda8ii solide, control Ci echilibru V poate demonstra stabilitate, calm, echilibru @evy% +. &artea stIng: a paginii1 dominan8: emo8ional: Golles% V accent pe trecut Golles% V tendin8e spre impulsivitate Golles% V orientat c:tre sine Aachover% V conCtient de sine @evy% #. &artea dreapt: a paginii1 control emo8ional Golles% (ucE% V face eforturi mari pentru a reuC5 V orientat c:tre mediu Aachover% V e*tratensiv $. )ol8ul din stInga sus al paginii1 an*iosL dorin8a de a se feri de e*perien8e noi Ci de a se Dntoarce Dn trecut, sau de a c:uta satisfac8ii imaginare Golles% (UNU604= !. 0ccentuate1 infantil, dependent Aachover% V deprov:ri afective sau materne formeaB: unor adapt:ri psihopatice Aachover% V adolescen8i cu dorin8e de virilitate care intr: Dn conflict cu dependen8a de figura matern: Aachover% V dependen8: oral:1 o persoan: care ia, care nu d:, imatur: V femeie care DCi accentueaB: independen8a &4>K5@ !. =vadare controlat: sau reBinsten8: la relevare de sine V poate indica control matur al sentimentelor cu refuB de a se e*hiba .. Kigur: Dntreag: din profil1 tot corpul din profil% serioase tendin8e de a se retrage Ci opoBi8ie Golles% ... evaBiune controlat: sau reBinten8: la autorelevare Urban% V tendin8e de retragere nepatologice dac: nu sunt preBente Ci alte semne de retragere Urban% 7. &rofil ambivalent1 o parte a corpului Dntoars: Dn alt: direc8ie decIt cealalt: parte a corpului V tendin8a de a indica frustrare e*trem: cu dorin8: puternic: de a abandona o situa8ie nesatisf:c:toare Golles% V tendin8e introversive Ci e*toversive, o ambivalen8: care produce confuBie Urban% H6T4=(R45 Discu8ie1 )Ind un subiect pune Dntreb:ri, el doreCte ca e*aminatorul s: structureBe situa8ia Dn locul lui. Hntreb:rile pot indica nesiguran8: fa8: de

77

aCtept:rile e*aminatoruluiL pot ar:ta nesiguran8: tipic: subiectului sau pot ar:ta evadare din situa8ie, curioBitate, an*ietate, gri<:, confuBie. 4:spunsurile la toate Dntreb:ri trebuie date astfel ca situa8ia de testate s: r:mIn: nestructurat:. @a sfIrCitul test:rii e*aminatorul poate r:spunde mai complet Ci specific la Dntreb:ri, dar cu discre8ie Ci <udecat: clinic:. 4=)T !. 0ccentuare1 semn rar de tendin8e paranoide sau homoerotice Aachover% 56D5)0T>45 05 4=F4='5=5 Q5 4=T40F=455 !. >chi orbi .. Fur: concav:, receptiv: 7. AiCcare Dnghe8ata1 silueta este prins: Dn contemplare Aachover% 3. &rofil care priveCte spre stInga +. &rofil rigid #. 4efuBul de a desena $. 'l:biciune1 picioarele labele picioarelor% ca niCte be8e, picioare slabe, bra8e slabe, degete ca petalele de flori, siluet: foarte mic: @5&'0 D= T40F=4= D= 565AR H6 0 D='=60 Discu8ie1 @ipsa de tragere de inim: Dn a desena poate indica1 !. Timiditate .. 0n*ietate 7. =vaBiune1 teama de autorelevare din cauBa unor tr:iri c: lucrurile nu merg prea bine 3. Depresie +. Hnc:p:8Inare &04T=0 D4=0&TR 0 5A0F5655 veBi Q5 H6)0D404= H6 &0F56R Discu8ie1 &artea dreapt: a paginii este partea mediului, Dn timp se partea stIng: este partea sinelui Aachover%

'5@U=T0 H6 0@=4F04= DiscuWie1 > siluet: alergInd indic: un nivel Dnalt de energie direc8ionat: primar c:tre ieCirea dintr- o situa8ie nepl:cut:, dup: Golles poate indica Ci o impulsivitate isteric: 56D5)0T>45 05 ')H5N>K4=65=5 !. AiCcare blocat:1 are tr:s:turi statice, autiste, introversive V impulsuri spre realiBare Ci putere baBate pe imagina8ie Aachover% .. &artea stIng: a paginii de desenat1 o tr:s:tur: de introversiune 7. )ap m:rit1 via8: imaginativ: bogat:

73

3. Detalierea urechii Ci a ochiului1 in schiBofrenia paranoid: arat: preocupare pentru halucina8ii auditive Ci e*trem: suspiciune +. )orp rigid1 constric8ie constriction% #. Desen biBar1 lipsa contactului cu realitatea $. 4efuBul de a desena1 reBult: din evaBiune sau depresie 9. Transparen8:1 ar:tarea organelor interneL indic: furie Ci an*ietate convertite Dn preocuoare corporal: somatic% Aachover% ". 'uccesiune confuB:1 succesiunea normal: este de la cap la picioare !-. &rofil confuB !!. Dispropor8ie grosier: !.. Kigur: diagramatic: diagram ma tic figure% !7. 'iluet: formaliBat:, indicatoare a luptei compulsive pentru control !3. 4epreBentarea organelor genitale !+. DeBumaniBare1 oameni ca animalele 0UT>-)45T5)0 Discu8ie1 )omentarii auto- critice cum ar fi1 T6u pot desenaT T=ste groasnicT, T5a te uit:, arat: caraghiosT, etc. indic: urm:toarele1 !. =stimare de sine coborIt: Ci posibil: depresie .. Dorin8a de evita criticile e*aminatorului 7. Dorin8a de asigurare din partea unei figuri cu autoritate 'U))='5U6=0 '=U=@>4 Discu8ie1 @evy afirm: c: 9$X din +--- de subiec8i au desenat la Dnceput persoane de acelaCi se* cu ele. Hntr- un eCantion de !# homose*uali !7 sau 9!X au desenat la Dnceput se*ul opus. 5nterpret:rile posibile ale desen:rii DntIi a se*ului opus sunt urm:toarele1 !. 5nversiune se*ual: @evy% .. 5dentificare se*ual: confuB: Golles% Aachover% 7. 0taCament puternic sau dependen8: de p:rintele de se* opus Aachover% 3. 0taCament puternic sau dependen8: fa8: de un membru al se*ului opus @evy% )>6K@5)T '=UU0@ !. &icioarele unei femei mult haCurate .. )onstric8ia, haCurarea sau accentuarea pieptului Ci gItului 7. 0ccentuarea se*ualit:8ii 3. @ips a diferen8ei se*uale Dntre b:rbat Ci femeie1 b:rbatul Ci femeia sunt desena8i asem:n:tor +. 'e*ul opus desenat DntIi #. 6uduri D=?506T '=UU0@ Discu8ie1 )oncentrare pe o arie sau pe un organ specifice poate apare Dn accentuarea erotismului. Fradul accentu:rii ca depinde de t:ria dorin8elor se*uale Ci de e*perien8ele trecute Aachover%

7+

'5A(>@U45@= '=UU0@= includ1 !. .. 7. 3. +. &:laria &antofii 6asul &ipa, puCca, bastonul, 8igareta, 8igara de foi &:rul

H0QU404=0 indic:1 !. 0n*ietate1 gradul an*iet:8ii este dat de t:ria haCurii .. 0n*ietatea liber: Kree- floating%1 haCurare e*trem:L poate indica Dndoial: de sine, auto- critic:, sentimentul de a fi incapabil de a face fa8: mediului ostil &06T>K55 !. Detaliere1 la tinere pubere este semn de preocupare obsesiv: pentru obiecte se*uale1 curioBitate Ci preocupare anormale pentru se*ualitatea masculin: Aachover% .. 0scu8i8i1 agresivitate 7. Ault haCura8i1 preocupare Ci dorin8: se*ual: 3. @ipsa pantofilor1 agresiune Ci se*ualitate primitive Ci nereprimate +. )u catarame1 femeile e*hibi8ioniste Ci narciCi decoreaB: mult pantofii UA=455 Discu8ie1 Umerii asigur: for8: Ci putere. Hmpreun: cu mIinile, bra8ele Ci picioarele, umerii formeaB: un comple* care indic: dorin8a de putere. Dup: Golles, um:rul stIng are implica8ii feminine, iar cel drept masculine. !. Aari1 sentimente de for8:, preocupare e*trem: pentru putere Golles% V adoleescen8i Aachover% V de la femei indic: protest anti- masculin, dorin8e de for8: Ci putere asupra b:rbatului Aachover% .. Aici1 sentimente de inferioritate Golles% V lipsa accentu:rii puterii fiBice cu interese compensatorii sau substitutive 7. &:tra8i1 Dmpreun: cu indicatori de rigiditate Ci ostilitate indic: o atitudine e*trem: de ap:rare Ci ostilitate Golles% 3. (ine propor8iona8i Ci rotun<i8i1 o uCoar:, fle*ibil: Ci bine echilibrat: e*presie a puterii Golles% +. 0tIrnInd lopsided%1 deBechilibru emo8ional V semn de conflict se*ual de rol #. Qters:turi Ci Dnt:riri1 preocupare pentru dorin8e Ci impulsuri fiBice pentru deBvoltarea corpului Ci e*presie a puterii Aachover% AR45A=0 D='=6U@U5 Discu8ie1 Dac: silueta care repreBint: imaginea de sine este mic: ipoteBa este c: subiectul se simte mic sau neadecvat Ci r:spunde cererilor mediului cu sentimente de inferioritate. Dac: silueta imagine de sine este mare subiectul

7#

r:spunde la presiunea mediului cu tr:iri de e*pansiune Ci agresiune. >rice e*trem: indic: psihopatologie @evy% !. Aedia1 Dn <ur de $ inci .. 4aportul dintre m:rime Ci spa8iu1 poate merge paralel cu rela8iile dinamice Dntre subiect Ci mediul s:u, sau Dntre subiect Ci figurile p:rin8ilor @evy% V poate fi legat de implicarea imaginativ: a subiectului V poate indica gradul de estimare de sine realist: rela8ionat: la e*pansivitatea subiectului 7. Diminuat sau foarte mic1 eu contractat Aachover% Vsentimente de inadecvare Ci preocupare de adaptare la mediu Aachover% Golles% @evy% V schiBofrenie regresiv:, vegetativ:L nivel energetic sc:But Ci eu diminuat Ci slab Aachover% V depresie profund: 3. Koarte mare sau m:rit1 Dncercarea de a se proba pe sine pe hIrtie V grandioBitatea paranoicului cu sentimente de inadecvare puternice, inacceptabile, reprimate Aachover% V estimare de sine fanteBist: V poate fi caracteristic unui maniac care DCi r:spIndeCte desenul pe toat: pagina sau dep:CeCte marginile V dac: e s:rac propor8ionat, gol Ci s:r:c:cios poate semnifica1 deficien8: mintal:, organicitate, sau la desenele unui copil +. Dep:CeCte pagina1 lipsa capacit:8ii de planificare V tendin8a de a fi maniac, hiperactiv &RT0T, AS6G5T Discu8ie1 @a adul85, p:tarea indic: o not: regresiv: Ci an*ietate sever:. &:tarea nu este neobiCnuit: la desenele copiilor 0T5TUD56=0, &>N5P50 'T06)=% !. &icioarele larg dep:rtate1 afirmativ V nesiguran8a baBei a fost compensat: .. 'trIns1 rigiditate, restric8ie 7. )u spatele la privitor1 respingere Ci team: 3. 'e clatin:1 echilibru mental precar +. &icioarele strIns apropiate1 Dncordare, conCtient, stIngaci, reBistent la avansurile se*uale K5FU45 @5&5T= 'T5)Y K5FU4='% indic:1 !. =vaBiune .. 4igiditate1 ap:rat: intelectual 7. &sihopatie1 f:cute de cei care g:sesc rela8iile interpersonale deBgust:toare Golles% 3. 5nsecuritate1 Dndoial: de sine @evy% 'T>A0) veBi Q5 (U4T0 (=@@Z%

7$

Discu8ie1 'tomacul este partea corpului cea mai susceptibil: la an*ietate Ci la conversiunea acesteia Dn plIngeri fiBice1 de notat marea inciden8: a afec8iunilor gastro- intestinale de origini psiho- genetice. &sihodinamic, un stomac plin este asociat cu sentimente de bun:stare, Dn timp ce un stomac gol este asociat cu sentimente de singur:tate Ci gol. Tipic, schiBofrenicii se simt goi pe din:untru cum se simt ma<oritatea persoanelor deprimate Ci deprivate emo8ional. Desenele lor pot releva aceasta. @5650 A5Q)04=0 )4=5>6U@U5% !. @ung:1 control Golles% .. 'curt:1 impulsivitate Golles% 7. Nim8at:1 ostilitate Gagged% V posibil: impulsivitate Golles% 3. 'chi8at: sEetchy%1 insecuritate Ci an*ietate V semn al sentimentului de inadecvare dac: presiunea este mic: +. Hnspre corp1 introversiune @evy% #. Dinspre corp1 e*troversiune @evy% $. &resiune ap:sare%1 indic: nivelul energetic @evy% 9. 0p:sare puternic:1 indic: an*ietate Ci tensiune ". &resiune vertical:1 indic: determinare, afirmare, masculinitate 'U))='5U6= Discu8ie1 )ei mai mul8i subiec8i Dncep cu capul Ci continu: Dn <os spre picioare !. =Bitare Dn a merge mai <os de cap sau de talie1 re8inere Dn a face fa8: conflictelor legate de semnifica8ia simbolic: a Bonelor evitate Aachover% .. )onfuB:1 impulsiv, maniac sau supraactiv 7. DeBvoltare bilateral: a unor Bone foarte mici1 rigid, compulsiv Aachover% 3. Tr:s:turi faciale desenate la urm:1 neadaptare implicInd re8inere sau incapacitate Dn a face fa8: anga<amentelor emo8ionale Aachover% V tendin8e schiBoide )0NU45 )H54U4F5)0@= Discu8ie1 Aayer, (rown Ci @evine au studiat desene f:cute de pacien8i Dnainte Ci dup: opera8ii. >pera8ii care implic: Dnl:turare de sIn, amput:ri, chirurgie a ochiului sau urechii. Toate ariile chirurgicale au fost identificate Dn D0& ca arii ale an*iet:8ii. Tr:s:turile regresive ale siluetelor tindeau s: se clarifice sau s: se diminueBe dup: opera8ie, indicInd eforturile f:cute pentru a compensa Ci a accepta reBultatele opera8iei '5A=T45= !. (ilateral:1 rigiditate Ci represie Aachover% V efecte biBare pot indica schiBofrenie paranoid: .. =*trem:1 compulsiv, rece emo8ional Ci distant 7. Tulburare marcat:1 neurotici cu sentimente de indecvare V hipomaniaci sau isterici cu tulbur:ri impulsive V copil:rii de isterici Aachover% Aachover% stIng:cie fiBic: Ci Aachover%

79

V nevroB: an*ioas: sever: D56P5 Discu8ie1 Un accent pus pe din8i indic: agresivitate oral:, sarcasm muCc:tor, o concep8ie sardonic: de via8:, Dnfumurare sau alte sl:biciuni care trebuie compensate Aachover% T=A0 Discu8ie1 siluetele desenate uneori spun poveCti Ci preBint: o varietate de teme !. )owboy1 agresiune Dn via8a imaginar: Dndreptat: spre e*presia activ:, fiBic: a sentimentelor1 copii, adoleCcen8i delicven8i .. >m de B:pad:1 evaBiune din problematica corporal: 7. )lown desene animate, figuri caraghioase1 pot e*prima dispre8 sau ostilitate fa8: de sine V reduce e*aminarea sau e*aminatorul la o absurditate 3. &ersoan: Dn vIrst:1 efoturi spre maturitate Ci control +. &ersoan: mai tIn:r:1 folosire a unei ap:r:ri infantile V tIn<eCte dup: libertatea de e*presie Ci responsabilit:8i limitate ale copil:riei V imatur emo8ional D=F=TU@ A04= !. 4igid1 preocupare Dn leg:tur: cu masturba8ia )40?0T0 !. Un simbol falic1 preocupare fa8: de se*ualitatea masculin: V controlul se*ualit:8ii Ci al impulsurilor fiBice .. Hn miCcare1 ocaBional indic: agresiune se*ual: deschis: V preocupare se*ual: intens: Aachover% 7. &apion1 informal, tineresc, promiscuitate se*ual: D=F=T=@= D= @0 &5)5>04= - 0))=6TU0T=, AR45T= !. 0gresiune primitiv: Aachover% .. 'trInse1 reprimarea unei agresiuni Aachover% &=4'>060 )04= '= )@0T56R T>&&@56F% !.'entimentul neechilibrului1 pre- schiBofrenic Hammer% V personalitate Dn stare de flu*, instabil: A04F56=0 'U&=45>04R 0 &0F5655 Discu8ie1 &ersoana care atinge marginea de sus a paginii sau trece peste marginile acesteia Dncearc: s: se suprae*tind: Dn rela8iile cu al8ii Ci de a avea o via8: imaginar: e*trem de activ:. &ersonalitate ciclotimic:.

7"

T406'&04=6P0 siluetelor%1 !. Tendin8e voyeuristice Aachover% ... ruptur:, fisur: de <udecat:, apreciere Aachover% T4U6)H5 Discu8ie1 trunchiul este originea impulsurilor fiBice !. >mis1 respingerea impulsurilor fiBice ... b:rba8i involutivi ... copii Aachover% ... pierderea imaginii corporale Golles% .. @ung Ci Dngust1 caracteristic: schiBoid: Golles% 7. =Cec de Dnchidere, Dncheiere1 preocupare se*ual: Aachover% 3. Koarte mic1 negarea impulsurilor se*uale Golles% ... sentimente de inferioritate Ci sl:biciune fiBic: Aachover% +. Koarte mare1 multe impulsuri instinctuale nesatisf:cute Golles% ... lupt: pentru dominan8: fiBic: Aachover% #. Trunchiul se*ului opus mult haCurat1 ostilitate fa8: de se*ul opus Aachover% @5650 T0@5=5 Discu8ie1 @inia taliei taie originea impulsurilor fiBice. Aachover noteaB:1 deasupra taliei sunt Bonele puterii fiBice a b:rba8ilor Dn timp ce sub ea sunt Bonele se*uale. @a femeie, deasupra sunt sInii cu fluidul d:d:tor de via8: Ci dedesubt sunt Bonele reproducerii Ci se*ualit:8ii !. 0ccentuat:1 control se*ual .. Ault haCurat: sau t:iat:1 control e*trem al se*ualit:8ii poate cauBat de sentimente de vinov:8ie sau de sentimentul de pierdere iminent: a controlului se*ual ... combinat cu un conflict Dn Bona gItului, cu o atitudine rigid:, lipsa miCc:rii, lipsa sau ascunderea mIinilor Ci rigiditatea bra8elor, vor indica rigiditate e*cesiv: Ci fragilitate a controlului cu eCecul Dn adaptarea cerin8elor lumii 7. 4efuBul de a desena mai <os de linia taliei1 se*ualitate tulburat: Ci blocat: Aachover% 3. 0mInarea desen:rii1 un bloca< Dn a se descurca cu ariile corporale ale se*ualit:8ii +. =*trem de Dngust:, strImt:1 sugereaB: control precar care este evident Dn iBbucnirile temperamentale Aachover% ... narcisic, centrat pe sine, vanitos

56D5)0T>45 D= 0@04AR &=6T4U > TU@(U404= A56T0@R '=?=4R veBi Ci ')H5N>K4=650% !. >chi care nu se v:d .. 5ndicatori anatomici

3-

7. Furi deschise 3. Furi care rIn<esc +. &umni strInCi #. )aracteristici bestiale $. HaCurare e*trem:, p:tare 9. Furi crestate ". Degete ca ghearele !-. >miterea unor p:r8i importante1 bra8e, mIini, picioare !!. 'iluete rigide, diagramatice !.. @ipsa echilibrului, cl:tinare !7. 6uduri cu organele genitale accentuate !3. AIBg:leal: !+. )onfundarea profilului cu fa8a !#. Desene mici, goale !$. Desene mari, grandioase, care dep:Cesc pagina !9. >chi care privesc saCiu --- 'KS4Q5T ---

)05=TU@ D= &4>T>)>@ 0@ T='TU@U5 [ [ D40W- 0-&=4'>6\\ de William H. Urban, A. 0. =ditat de Western &sychological 'ervices , (o*. $$+ (everly Hills, )alifornia 6ume ?Irst: 'e* Data naCterii

3!

0dresa Telefon Qcoal: Frad sau educa8ie Aotivele referirii Date medicale- neurologice- psihologice Date socio- economice

&rofesia 4eferin8: de

):tre e*aminatori10ceast: broCur: de protocol este destinat: a fi preBentat: Dmpreun: cu [ [)atalogul de analiB: interpretativ: a desenului persoanei \ \ de William Urban editat de Western &sychological 'ervices%. &entru titlurile [ [5n terpretare \ \ se sugereaB: s: se fac: referin8: la catalogul D0& de mai sus. )oncluBii Ci apreciere reBumativ:1 Tulburare mental: Memo8ional: --3 +-" !!- !# 2 22

@eBiune cerebral: organic: --$ 9-!3 - sau 2 22

4ecomand:ri1

;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;; =*aminator Data

D5'&>N5P50 Q5 H6KRP5Q04=0 '5@U=T=@>4 'ilueta masculin: !. .. 7. 'ilueta feminin: !. .. 7.

3.

3. +. #. FreCeli AiCc.%

3. +. #. FreCeli AiCc.%

&@0'04=0 '5@U=T=@>4 H6 &0F56R (:rbat1 <um. sup., <um. inf., partea st., partea dr., centru pagin:, Dncercuit 5nterpret:ri1

N>6= D= D5'&4>&>4P5= Descriere !. .. 7. 3. AiCc:ri% 0455 D= H0QU4R45 &UT=465)= Q5M'0U QT=4'RTU45 !. .. 7. 3. +. 0ltele AiCc:ri% Descriere

5nterpret:ri

5nterpret:ri legate de Bon: arie%

T4R'RTU45@= )0&U@U5 'ilueta masculin: &:r >chi Urechi 6as

Descrip8ie

5nterpret:ri

37

Fur: (:rbie 'ilueta feminin: &:r >chi Fene 'prDncene Urechi 6as Fur: (:rbie UA=45, (40P=, AS565, D=F=T= 'ilueta masculin: Umeri (ra8e AIini Degete 'ilueta feminin: Umeri (ra8e AIini Degete N>6= '5A(>@5)= '=UU0@ 'ilueta masculin: &erineu Trouser fly% 6asul m:rimea% &:rul haCurarea% &icioarele Kese 'ilueta feminin: &erineu 'Ini Kese &:rul haCurarea% &icioarele Tr:s:turi ale controlului 'ilueta masculin: &iept AanCete 0titudine )alitatea liniei Fradul de detaliere @inia gItului 'ilueta feminin: &iept

33

AanCete 0titudine )alitatea liniei Fradul de detaliere @inia gItului

3+

@5'T0 D= ?=45K5)04= 0 U6>4 TU@(U4R45 '=?=4= A56T0@=M =A>P5>60@= !. 0r:tarea organelor interne .. 'iluet: care se clatin: 7. >rgane genitale accentuate la silueta nud: 3. 'iluete deBumaniBate +. Tr:s:turi bestiale #. K:r: tr:s:turi faciale $. Kiguri saCii 9. Degete cu gheare ". 5nconsecven8a profilului facial !-. Fur: c:scat:, rIn<it: !!. 'iluete rigide, diagramatice !.. Fur: crestat: buBe sub8iri% !7. HaCurare puternic:, crestat: !3. Desene mici, golaCe !+. Desene mari, grandioase, care dep:Cesc pagina !#. HaCurare e*cesiv: a ochilor Ci urechilor

@5'T0 D= ?=45K5)04= 0 U6>4 TU@(U4R45 >4F065)= )=4=(40@= !. )apul dispropor8ionat .. )ap mult prea mare 7. @inii greoaie Ci simple 3. 'inteB: slab: +. 0bsen8a detaliilor #. 'iluete mult prea mari $. 'im8ul neputin8ei e*primat de subiect 9. 4igiditatea abord:rii ". 'tereotipie !-. 'chi8are greoaie a capului !.. 0p:sare neobiCnuit: !7. Hncadrarea siluetelor cu linii suplimentare !3. 'lab: propor8ionare !+. Qters:turi neobiCnuite

T>T0@ ;;;;;;;;;;;;;;56T=4&4=T04= T>T0@ ;;;;;;;;;;;;;;56T=4&4=T04= --3 6u neap:rat semnificativ, #-$ UCoar: posibilitate de leBiune dac: tabloul clinic nu sus8ine cerebral: ipoteBa patologic: 9-!3 &osibilitate mare de leBiune cerebral: +-" > tulburare acut: !-- !# Tulburare emo8ional: sever: D560A5)0 &=4'>60@5TRP55

;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;; =U0A560T>4 D0T0

3#

40&>4TU@ 56T=4&4=T0T5? 0@ D='=6U@U5 &=4'>06=5 (aBat pe )atalogul de analiB: interpretativ: a desenului persoanei Ci (roCura de protocol a desenului persoanei de W5@@50A H. U4(06. A. 0 editat de W&' 6ume ?Irst: 'e* 0dresa >cupa8ia Qcoala dac: urmeaB:% 'tare civil:1 singur , div. , v:duv, desp:r8it 'urs: de referin8: 0dresa Aotivele referirii @ocul e*amin:rii =*aminator D0& 4eBumat Ci concluBie1 observa8ii Ci descoperiri D0& Data naCterii Telefonul Tel. de la serviciu Fradul educa8iei 6r. copii Telefon Titlu

4ecomand:ri

;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;; =U0A560T>4 D0T0 4=0)P50 'U(5=)TU@U5 @0 '5TU0P50 D= T='T04= D0& 3$

5ndica8ii1 =*aminatorul D0& DncercuieCte acel cuvInt acele cuvinte% care- l descriu cel mai bine pe subiect. 'pa8iile pentru cuvintele descriptive care nu sunt cuprinse, dar pe care =*. poate s: le completeBe Ci s: le Dnlocuiasc:. Kiecare sec8iune 0, (, ), etc. % ar trebui cIte un cuvInt sau mai multe Dncercuite. 'ec8iunile finale sunt incluse pentru a fi folosite de =*. 0. 0&04=6P0 - cur:8enie meticuloas:, medie, neDngri<it (. H6F45G54= - curat Ci bine Dngri<it, mediu, neDngri<it ). &>'TU40 - rigid:, dreapt:, medie, aplecat: D. A=4' - energic, mediu, eBitant, moale, stIngaci =. 'T4S6F=4= D= AS6R - foarte puternic:, puternic: , ferm: , slab: K. 06U5=T0T= A065K='TR - frunte umed: , palme umede , tremur F. 4=0)P50 K0PR D= =U. - prietenoes:, pl:cut:, reBervat:, rece H. D=&=6D=6P0 K0PR D= =U. - se baBeaB: pe el DnsuCi, pasiv 5. 40&>4TU45@= )U =U. - bun, mediu, rece , suspicios G. 4=0)P50 @0 D0& - dornic , interesat , negativ Y. ?=4(0@5N04= - abundent:, medie, f:r: comentarii @. 0T5TUD56= D=K=6'5?R- simte D0& folositor, neutru, criticist A. 5A&@5)04=0 =U@U5 - serioas:, aparent:, neprovocat 6. 0(>4D04= D0& - uCoar:, spontan:, eBitant:, revuB >. =6=4F5= - rapid, repede Ci uCor, muncitor, Dncet &. QT=4'RTU45 - nici una, multe, pu8ine ]. 0T5TUD56=0 K0PR D= '56= - supraapreciere, realist:, hipercritic: 4. H6)4=D=4= H6 '56= - sigur pe sine, unele dubii, oscilant '. )>A&>4T0A=6T - normal, aparte, biBar, autistic T. @5A(0G - bun , mediu , defectuos U. 65?=@U@ D= 56T=@5F=6PR - alert:, mediu, prost

5A&4='55@= 0'U&40 'U(5=)TU@U5 =?>)0T= D= K5FU45@= D0& D='=60T=

39

5ndica8ii1 =*. interpreteaB: impresiile sale asupra figurilor D0& desenate de subiect. 0ceste interpret:ri sunt Dnregistrate prin aprecieri evalu:ri% pe o Bon: a con8inutului. Aai <os este un continuum Dntre termenii descriptivi ai figurilor D0& desenate. Hn fiecare continuum =*. plaseaB: un A pentru silueta masculin: Ci un K pentru cea feminin: pe cele dou: puncte care i se par =*. cel mai potrivite, deci fiecare linie continuum% va avea un A sau un K. &e aceast: cale =*. formuleaB: atIt o concep8ie literar: cIt C5 una grafic: a trat:rii diferen8iate a se*elor. @iniile adi8ionale sunt pentru a introduce noi continuumuri de c:tre =*., scriind cei doi termeni descriptivi care limiteaB: fiecare nou continuum pe care e*perien8a =*. Dl conduce s: cread: c: este semnificativ. Treimea superioar: inferioar: !. ?iguros .. Deschis 7. &rietenos 3. (ine dispus +. 'tr:lucitor #. Krumos )hipeC% $. )urat 9. Tr:s:turi regulate ". 6atural !-. Aaturitate emo8ional: !!. 0paren8: adult: !.. )apabil !7. Aasiv !3. Drept !+. )ontrolat !#. Detaliat !$. &erceptiv ?ede% !9. 'ofisticat !". 'ensibil .-. 5ntelectual .!. )onCtiincios @inii Dngri<ite% ... Kericit .7. )onsecven8a trat:rii .3. &u8ine Cters:turi )>6T56UUAU45 Treimea medie Treimea &asiv 4espingere >stil Kurios &lat 6epreten8ios 6eDngri<ite 'chimonosite 'tiliBat afecte% 5maturitate 5nfantil: 'lab Aic 'e clatin: 5mpulsiv Fol 5mperceptibil >rb% 6aiv 6esim8itor )orporal 5mpulsiv Deprimat 5nconsisten8: Aulte

3"

T40T04=0 (R4(0T -K=A=5= 5ndica8ii1 folosind seriile de continuumuri de la pag. anterioar: =*. indic: prin Dncercuire b:rbat sau femeie, care se* asigur: dup: p:rerea lui reac8iile subiectului, r:spunsul sau identificarea acestuia. !. )are se* e mai aproape de vIrsta subiectului b:rbat femeie .. Hn care desen foloseCte subiectul mai mult: energie 7. Hn care desen subiectul arat: mai lmult: concentrare 3. )are desen e mai detaliat +. )are desen e mai Dnalt #. )are desenpare mai puternic $. )are se* pare mai s:n:tos 9. )are este se*ul dominant ". )are se* arat: mai mult: miCcare !-. )are se* arat: mai multe probleme psihopatologice !!. !.. ;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;; 5&>T=N= 56T=4&4=T0T5?= 5ndica8ii1 0. 4eBuma8i descoperirile ma<ore ale D0&. UtiliBa8i ipoteBele sugerate Dn )atalogul interpretativ al desenului persoanei Ci M sau impresiile Ci e*perien8a dumneavoastr: clinic: (. )oncluBiile e*aminatorului privind reac8iile Ci r:apunsurile subiectului sunt corelate Ci integrate ). =ste descris: tratarea diferen8iat: a se*elor ;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;; 0. (. ). ;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;; )ompleta8i 'UA04U@ Q5 )>6)@UN55@= de la pag. 3+ cu scurte paragrafe care preBint: descoperirile pertinente de mai sus. @ega8i aceste descoperiri cu motivele referirii

+-