Sunteți pe pagina 1din 16

Valorificarea potentialului turistic al judetului Bihor CAP 1.

Localizarea si caracterizarea zonei


1.1 Localizare geografica Judetul Bihor este situate in partea Nord-Vestica a Romaniei, fiind strbatut de paralela de 47 latitudine N si de meridianul de 22 longitudine E, pe cursurile ri!ului Repede !i ri!ului Negru" Este m#rginit la est de $un%ii &puseni, iar la 'est de (mpia )isei" &re ca 'ecini la est-*ude%ele lu*, &lba, +ala*, la nord - +atu $are, la sud - &rad, la

'est--ngaria" Relieful este 'ariat, fiind dispus .n trepte ce coboar# de la

est la 'est,

dinspre culmile$un%ilor &puseni spre (mpia de Vest" +uprafata *udetului este de 7/44 0m2" 1.2. Din punct de vedere al organizarii administrative , Judetul Bihor cuprinde 12 orase, dintrecare 4 municipii-3radea, +alonta, Beiu!, $arghita, 42 de comune si 424 de sate" +uprafata *udetului este de 7/44 0m2, respecti' 5,2 6 din teritoriul %#rii" 7ensitatea popula%iei este de 84,2loc"90m2" resedinta de *udet este municipiul 3radea cu 22:"282 loc" 1. Cai de acces si infrastructura Judetul Bihor are ca limita 'estica granita cu -ngaria, facand astfel legatura intre cele doua tarisi fiind un important punct 'amal al tarii prin 'ama Bors rutier, si pe cale ferata, 'ama EpiscopiaBihorului" Este strabatut de ::4 0m drumuri, din care :22 0m moderni;ate, 45: 0m nationale.mp#r%ite .ntre E:2, 7N 14, 7N 7: !i 7N 74, 474 0m cai ferate" 7e asemenea aeroportul din3radea este o importanta poarta de intrare din ;ona nord-'estica" a o opinie personala pri'ind locali;area si de;'oltarea *udetului, potentialul turistic este foarte ridicat, datorita faptului ca se afla la granita cu -ngaria factor ce poate determina cresterea numarului de straini, deoarece ni'elul de de;'oltare al infrastructurii -ngariei in ceea ce pri'este autostra;ile, face legatura rapida intre granita tarii si &ustria sau <ermania, iar prin prisma faptului ca *udetul pre;inta o de;'oltare a infrastructurii si a cailor de acces, repre;entate prin drumuri nationale si chiar un drum european important ce strabate *udetul, pot repre;enta un atu in 'alorificarea potentialului turistic si atragerea turistilor romani si straini" ele mai 'echi m#rturii arheologice despre trecutul .ndep#rtat al *ude%ului Bihor se concreti;ea;# .n unelte de piatr# g#site .n dunele de nisip din ;ona +#cueni !i 'alea lui $ihai, fiind datate din paleolitic" 1.! Dezvoltarea economico"sociala a judetului =opulatia *udetului Bihor era de /45847 loc, cu o densitate de 78,7 loc90m2dintre care 2882:2 barbati si 52/:57 femei" 7intre acestia 248725 se afla in mediul urban si24/174 in cel rural" Resursele naturale ale *udetului sunt repre;entate prin resursele de lignit >=ope!ti, Borumlaca, 3!orhei?, bau@it# >$un%ii =#durea raiului?, nisipuri bituminoase >7erna, )#t#ru!?, petrol >+uplacu de Barc#u?, argile refractare >B#lnaca?, marmur# >B#i%a, hi!c#u?,

bentonit# >Vadu ri!ului?, precum !i prin i;'oare cu ape geotermale >l(ng#3radea - B#ile Aeli@ !i B#ile 1 $ai, $#d#ras, R#b#gani !i )#m#!eu? !i ape minerale >)inca !i+t(na de Vale?" Resursele solului le formea;# .ntinsele suprafe%e ocupate de p#duri >cer, gorun,g(rni%#, fag, brad, molid?, p#!uni !i f(ne%e naturale" Economia *udetului se caracteri;ea;# printro de;'oltare continu# a tuturor ramurilor" B n produc%ia industrial#, concentrat# .ndeosebi .n municipiul 3radea, ponderea cea mai ridicat# o auramurile industriei u!oare >bl#n#rie, .nc#l%#minte !i confec%ii?, alimentar#, urmate de industriaenergetic# !i construc%ii de ma!ini, metalurgia neferoas# - inclusi' e@trac%ia, industria chimic#,e@ploatarea !i prelucrarea lemnului >3radea, Beiu!?" Bine de;'oltat# este !i industria materialelor de construc%ii in special in ;ona &lesd" &gricultura este intensi'# !i multilateral# - de%ine un rolimportant .n economia *ude%ului, ocup(nd 447"1:7 ha teren agricol, din care 594 este teren arabil>524"284 ha?" Ni'elul'eniturilor este de 811 lei9loc la ni'elul anului 2227, rata soma*ului este de 2,4 insemand :72: someri la ni'el *udet" Rata sca;ulta a soma*ului in acest *udet se datorea;a in mare partein'estitiilor mai ridicate care au atenuat efectele restructurarii industriei" Cn'estitiile totale lani'el *udet pe anul 2227 au fost de apro@imati' 21/:,1 mii lei dintre care 1:7,:mii lei proprietate ma*oritara de stat si 1442,4mii lei proprietate ma*oritara pri'ata" =ib-ul *udetului estede 447/,4milioane lei la ni'elul anului 222:"

CAP 2. Caracterizarea poten#ialului turistic


2.1 Resursele naturale $eliefulD este 'ariat, fiind dispus .n trepte ce coboar# de la est la 'est, dinspre culmile $un%ilor &puseni spre (mpia de Vest" Bn est, pe teritoriul *ude%ului, se g#sesc culmile .nalte, 'estice, ale masi'ului muntos Bihor - cu .n#l%imi ce trec de 1"822 m !i masi'ele odru-$oma, =#durea raiului !i Ees - de .n#l%imi mai mici >/22-1"222 m? - ce completea;# ca o treapt# mult mai *oas# silueta .nalt# a Bihorului" &ceste culmi mai cobor(te, ce p#trund ca ni!te tentacule spre 'est, sunt desp#r%ite .ntre ele de depresiunile Beiu!ului, pe ri!ul Negru, !i Vad-Borod, pe ri!ul Repede" 7ealurile piemontane fac trecerea spre treapta cea mai *oas#, spre (mpia de Vest > (mpia ri!urilor, .n sud !i (mpia Barc#ului, .n nord?" Clima% continental-moderat# se afl# sub influen%a maselor de aer 'estice, mai umede !i mai r#coroase" )emperatura medie anual# 'aria;# .ntre :F !i 12,/F , iar cantit#%ile precipita%iilor c#;ute cresc de la 'est spre est, fiind cuprinse .ntre /22 !i 1"222 mm" &lora DVegeta%ia pre;int# o eta*are determinat# de treptele de relief >*neapan, ienupar, afin, brad, ste*ar, gorun, carpen, frasin, ulm?" &auna% sil'ostepei este slab repre;entat#, alcatuit# din pop(nd#i, h(rciogi, iepuri, prepeli%e !i c(te'a specii de reptile" &pele r(urilor !i lacurilor sunt bogate .n p#str#', lipan, mrean#, crap, stiuca, biban, etc" Aauna padurilor este cea mai insemnata si bine repre;entata, cuprin;and specii ca cerbul, muflonul, mistretul, ursul, rasul, *derul, cocosul de munte, fa;anul, etc" $e#eaua hidrografic'% repre;entat# de Barc#u, ri!ul Repede !i ri!ul Negru care curg de la est la 'est"

G& -RCD Gacul Bul;, Gacul arasu, Gacul efa, Gacul +tuf, Gacul urcubata >H#noaga?, Gacul 7iosig, Gacul Aa;anilor, Gacul Ga =otcoa'a, Gacul $artiha;, Gacul $unteni, Gacul Negru, Gacul =asteur, Gacul =etea, Gacul erpilor, Gacul +imian, Gacul =onoare, Gacul +alard, Gacul )eleagd, Gacul Vaida, Gacul Vasad, Gacul Vida, Gacul <alospetreu, Gacul Iomorog etc" ()iective turistice Jude%ul Bihor, prin frumuse%ea !i originalitatea peisa*ului natural, prin monumentele istorice !i prin elementele etnografice, ofer# turi!tilor 'ariate !i bogate posibilit#%i de recreere !i instruire" &ccesul la frumuse%ile naturale ale *ude%ului este facilitat de e@isten%a unor artere de circula%ie bine .ntre%inute, precum !i a unor cabane .n care drume%ul poate g#si loc de odihn#" 7in punct de 'edere turistic, deosebim .n *ude% o serie de ;one amena*ate, .n;estrate cu c#i de comunica%ii, cabane, marca*e etc", pe l(ng# care mai e@ist# o sumedenie de ;one de interes turistic, ale c#ror frumuse%i reclam# intrarea lor ne.nt(r;iat# .n circuitul turistic al %#rii" Ne 'om opri aten%ia asupra celor mai .nsemnate" Pe*teri Pe*tera +r*ilor - >la 8: 0m de 3radea, 7N 7:, 3radea-comuna +udrigiu J 7J 7:5 sat hi!c#u?, de o rar# frumuse%e, .nc(nt# pri'irile 'i;itatorilor cu o superb# arhitectur# speologic#" Re;er'a%ia speologic# >peste 1 0m lungime, la altitudinea de 414 m? desf#!oar# o 'ariat# gama de forma%iuni stalagmitice !i stalactitice precum !i resturi de fosile ale ursului de ca'ern#-disp#rut .n urm# cu 1/"222 de ani, Petera ,c'ri*oara - situat# la o .n#l%ime de 1222 de metri, in apropierea satului <arda, pestera +carisoara este celebra prin ghetarul pe care il adaposteste in interiorul stancilor ei calcaroase" )emperatura relati' constanta din interiorul pesterii >2F ? mentine constant 'olumul ghetarului tot timpul anului, intre 42"222 si //"222 mc" &cest fenomen este unic in Europa" &ccesul la sala principala a pesterii, de forma circulara, se face pe o scara care coboara printr-un coridor aproape 'ertical la 48 de metri sub pamant" 7in sala principala se poate a*unge in alte incaperi cu pereti de gheata, cu stalactite si stalagmiteD palatul +an;ianei, Biserica, atedrala, etc" Petera B'tr-nului repre;inta insurgenta apelor ce ies la lumina prin pestera descrisa mai sus, fiind situata .n ;ona Cmasul Batr(nului de pe =latoul carstic 12 Iotare" =artea cea mai spectaculoasa a pesterii o repre;inta +ala $are unde dimensiunilor gigantice li se adauga o .nc(ntatoare risipa de concretiuniD stalactite >baldachine, curgeri parietale, draperii, coralite?, stalagmite,domuri, gururi, coloane" &cestea sunt completate pentru a .ntregi peisa*ul cu cursul subteran presarat cu forme de ero;iune, cascadele din ;ona intrarii si alte galerii bogat concretionate" Gungimea totala a pesterii este de 1:55 m" Petera Ciur" Ponor apartine aceluiasi sistem carsic al =latoului Runcuri fiind prin cei peste 22 0m de galerii una din a'enturile impresionante ale speologiei rom(nesti, cursul subteran fiind parcurs integral, cu a*utorul echipamentului de scufundare fiind depasite cele opt sifoane din <aleria +ifoanelor" Regasim si .n aceasta pestera acea 'arietate a formelor caracterisica marilor retele subteraneD forme de coro;iune si ero;iuneD ni'ele de ero;iune, marmite, cascade, coridoare meandrate,

o bogata morfologie de detaliu" Aormele de picurare si prelingere sunt si acestea pre;ente .n alternanta cu galeriile freatice" Petera .eziad este alaturi de petera Vadu- risului cea mai cunoscuta si 'i;itata pestera din $" =adurea raiului" & fost 'i;itata .nca din 18:5 de catre cunoscutul geograf &" +chmidl care .ntocmeste cu aceasta oca;ie si o prima schita a 11/2 m de galerii ale pesterii" " Este recunoscuta pentru spatialitatea sallilor, .ncep.nd chiar de la portalul imens galeriile mentin.ndu-se constant la dimensiuni de 22-52 m latime si 1/-22 m .naltime" +e remarca si pre;enta .n cantitati uriase a ramasitelor ursului de pestera >+ala 3aselor?" Petera Ponora este situata .n nordul depresiunii cu acelasi nume si este drenata de cursul de apa ce se infiltrea;a .n subteran dupa ce strabate depresiunea" RE+-R+E &N)R3=C E 7in multimea atractiilor antropice de interes pentru turism preci;amD - Elemente de arhitectura populara intalnite la bisericile si casele de lemn specifice )arii $otilor, ;onei Buciumului si a mocanimii din $untele $are si la unele constructii tehnice >piue de apa sau mori?, intalnite in mare numar pe 'aile din $untii $etaliferi, $untele $are etc" )oate 'ariantele de case din cursul superior si mi*lociu al &riesului se caracteri;ea prin monumentalitate datorita acoperisului lor tuguiat si mai inalt, facut din sindrila si din paie" $ultiplele detalii de constructie, de cele mai multe ori sculptate in lemn, confera arhitecturii acestora un pronuntat caracter arhaic original" - Elementele de arta populara caracteri;ate prin simplitate, sobrietate si functionalitate, specifice )arii $otilor, este 'orba in special deD obiectele e@ecutate din lemn >tulnice, fluiere, dolnite, ciubere etc"?, unelte cu decoratii ornamentale, sumane, tesaturi, pieptare ornate cu piele, cusaturi, unelte din metal cu ornamentatii, - $anifestari folclorice dintre care pre;inta interes datinile si obiceiurile traditionale ce se tin la date calendaristice fi@e, anuale, saptamanale, sau cu diferite alte oca;ii, mai cunoscute fiind cele de pe $untele <aina >iulie?, =oiana alineasa >14 iulie?, =oiana Negrileasa si +alciua de Jos, Gupsa si ampeni, - $onumente de arhitectura religioasa, remarcabile prin 'aloarea artistica si 'echimea lor, pre;ente in ma*oritatea localitatilor din teritoriu" &mintim de asemenea mu;eele etnografice si memoriale 'aloroase prin bogatia, 'aloarea si autenticitatea e@ponatelor" -n element antropic deosebit de comple@, specific ;onei studiate, se refera la faptul ca meleagurile $untilor &puseni pastrea;a urme de stra'eche locuire, prin numeroasele marturii arheologice" &stfel in pesterile de la +ohodol >Gucia $are si Gucia $ica?, de langa +alciua >=oarta Hurcilor din $asi'ul Bedeleu? si din heia)ur;ii au fost descoperite urme datand din paleolitic" $-HEE 1. .uzeul 'rii Criurilor l#direa este monument de arhitectur#, palat .n stil baroc, construit .n 17:2 >arh" &nton Arant; Iillebrandt? !i a fost sediul Episcopiei Romano- atolice p(n# .n 1471" Bntre anii 1872 - 184:, aici func%ionea;# $u;eul +ociet#%ii de Cstorie !i &rheologie a Jude%ului Bihor" Bn 184: are loc deschiderea mu;eului .n local propriu, iar .n 1421 - redeschiderea mu;eului care, .n 1448, trece .n proprietatea statului" Bntre 14/2 - 1472 a func%ionat sub denumirileD $u;eul Regional 3radea, $u;eul Regional ri!ana, $u;eul Jude%ean Bihor" Bn 17 ianuarie 1471 are loc inaugurarea .n noul sediu, sub denumirea K$u;eul L#rii ri!urilorK" Bn pre;ent mu;eul are sec%ii deD istorie, art#, etnografie, !tiin%ele naturii"

2. .uzeul .emorial /Ad0 1ndre/ Cnaugurarea $u;eului $emorial K&dM EndreN a a'ut loc la 2: mai 14//" Bn organi;area acestuia, un rol important l-a a'ut scriitorul or#dean )abOrM <O;a, unul din fo!tii prieteni ai lui &dM" $u;eul este g#;duit de cl#direa fostei cafenele K$PllerN, deosebit de popular# la sf(r!itul secolului al QCQ-lea !i .nceputul secolului QQ" onstruc%ia ini%ial#, finali;at# .n 18:4 .n pia%a din fa%a sediului =refecturii Bihor, !i-a c#p#tat forma actual# .n cursul reconstruc%iei din 184/" &cest cochet local, cu teras#, a fost un loc preferat, pe atunci, de t(n#rul poet maghiar &dM, nu numai pentru a petrece, conform u;an%elor 'remii, ci !i pentru a lucra" =otri'it tradi%iei, .n se;onul esti'al, .n col%ul din dreapta al terasei se afla masa lui, pe care a redactat multe dintre reporta*ele !i articolele sale" Bn actuala e@po;i%ie, inaugurat# .n 2225, accentul cade pe pre;entarea 'ie%ii !i acti'it#%ii or#dene a lui &dM, reconstituind, .n cele dou# .nc#peri laterale, atmosfera redac%iilor !i cafenelelor acelor 'remuri" . .uzeul .emorial /Aurel Laz'r/ $u;eul memorial dedicat marelui om politic rom(n &urel Ga;#r a fost inaugurat la 1 decembrie 2228 .n casa de la nr"15 a str#;ii care .i poart# numele" asa, care a apar%inut familiei a'ocatului dr" &urel Ga;#r, se constituie .ntr-un 'eritabil monument de istorie rom(neasc# prin faptul c# aici, la 12 octombrie 1418, a fost redactat te@tul K7eclara%iei de independen%# na%ional# a rom(nilor din )ransil'ania, Banat, ri!ana !i $aramure!N, document de o importan%# deosebit# de'enit, .nc# de la lansarea sa, manifestul-program al mi!c#rii politice de eliberare na%ional# a rom(nilor din )ransil'ania, mi!care ce a culminat cu dob(ndirea de c#tre ace!tia, la 1 decembrie 1418, a deplinei neat(rn#ri" E@po;i%ia de ba;# reconstituie ambientul .n care a locuit familia lui &urel Ga;#r .n prima *um#tate a secolului al QQ-lea" ! .uzeul .emorial /2osif Vulcan/ $u;eul a fost .nfiin%at .n casa .n care a locuit Cosif Vulcan >1841 - 1427?, publicist rom(n, animator al culturii, director fondator al re'istei Aamilia, !i cuprinde scrisori autografe ale colaboratorilor lui Cosif Vulcan, fotocopii, lucr#rile dramatice ale lui Cosif Vulcan, materiale ilustr(nd 'ia%a cultural# din )ransil'ania, mobilier de epoc#" Bn prima .nc#pere este ilustrat# acti'itatea cultural-literar#, pe c(nd urm#toarea .nc#pere este dedicat# acti'it#%ii de la re'ista Aamilia" 3 Palatul Baroc"(radea, cea mai mare constructie .n stil baroc din Rom(nia, >17:2-1772?, foarteasem#n#toare cu =alatul Bel'edere din Viena" Bn centrul acestui palat cu 5:/ de ferestre,repre;ent(nd num#rul ;ilelor anului, se afl# o impresionant# sal# festi'#" 4 Bi)lioteca"(radea, de%ine peste 522"222 de 'olume, printre care car%i rare, fiind g#;duit# .ntr-oconstruc%ie ce .mbin# stilurile din Europa Rena!terii cu cel baroc !i rococo,Eirul anonicilor-3radea, construit .n 1775 .n stil baroc, este format dintr-un culoar de peste 122m lungime, str#*uit cu peste /2 de arcade romanice, 5 Palatul 6usti#iei"(radea, construit .n 1421, 7 Palatul 8Vulturului 9egru8"(radea", : Prim'ria .un. (radea, construit# .n 1422 !i 1425" 1; <eatre% )eatrul de +tat 3radea,)eatrul de papusi R&rcadiaR,)eatrul +tudio,Ailarmonica de +tat 3radea

CAP .Analiza echipamentelor de cazare si a ofertei de servicii

Cnfrastructura generala-)ransporturi D Judetul Bihor este strabatut de ::4 0m drumuri, din care:22 0m moderni;ate, 45: 0m nationale .mp#r%ite .ntre E:2, 7N 14, 7N 7: !i 7N 74, 474 0m caiferate"Bn *ude%ul Bihor e@ist# urm#toarele linii principale ARDS =iatra raiului 3radea - 7: 0m,S 3radea - Valea lui $ihai - :: 0m,S 3radea - iumeghiu - 44 0m" a linii secundare putem nominali;a DS imeghiu - Va!c#u - 121 0m,S +#cueni - +uplacu de Barc#u 47 0m"=e aceste linii se afl#D 18 sta%ii de cale ferat#, 27 h#l%i de cale ferat#, 1/ puncte de oprire"7e asemena prin *udetul Bihor 'a trece autostrada )ransil'aniaD Braso'-Bors" &nul acesta s-adeschis primul tronson de autoastrada, un total de 4: 0m, dintre care 54 0m intre 3radea si 'amaBors" Cnfrastructura specificaD in;estrat cu un bogat comple@ si 'aloros potential turistic, atat naturalcat si antropic, *udetul Bihor se de;'olta din punct de 'edere turistic oferind in decursul anului posibilitati multiple pentru practicarea formelor diferite de turism" .1 Capacitatea de cazare turistica in anii 2;;7" 2;11% <a)el nr. 1
JudeulBihor Capacitate de cazare (locuri) Capacitatea de cazare n funciune (mii locuri-zile) Indicii de utilizarenet a capacit iinfunciune (!) 2008 9984 2532,5 44,5 2009 9746 2262,3 47,0 2010 9152 2354,7 37,7 2011 9718 2613,2 38,4

+e constata o scadere a capacitatii de ca;are in anii 2224 si 2212, urmata insa de o crestere a capacitatii de ca;are in anul 2211" &ceasta crestere din ultimii ani sedatorea;a cresterii economice inregistrate in Romania in aceasta perioada" .2 ,tructurile de primire turistica cu functiuni de cazare turistica=nr> unitati?%<a)el nr.2 Denumire 2;;4 2;;5 2;;7 2;;: 2;1; <(<AL 12" //2 12" 12: 4" 484 4" 74: 4"1/2 @oteluri @oteluri apartament .oteluri @osteluri 7" 487 21/ /4 7" 25/ 242 /7 :" 442 52/ /7 :" 584 544 /7 :" /52 241 172

@anuri turistice 42 42 Ca)ane turistice 1/5 1/5 Campinguri si unitati de 1" 548 1" 54/ tip casuta Vile turistice si 2/4 2:/ )ungalouri <a)ere de turisti si 872 872 prescolari Pensiuni turistice 7: 7: ur)ane Pensiuni turistice 4/ 4/ rurale +ursaD Bre'iarul statistic al *udetului Bihor

42 1/5 1" 22/ 214 872 82 11:

42 177 1" 22/ 224 8/2 155 522

221 41: 154 248 :: /::

Cn urma anali;ei tabelului, se obser'a ca numarul unitatilor de ca;are cat si al locurilor a sca;ut considerabil din 2227 pana in 2212" &cest fapt se datorea;a scaderii numarului de 'i;itatori, dar si factorilor de natura economica" Analiza in structura pe categorii de comfort 2;11% <a)el Denumire -hoteluri -hoteluri -moteluri -hanuri turistice -campinguri si unitati de tip casuta -'ile turistice si bungalouri - cabane turistice <(<AL 5>5 41, 4 22, 4 14, 7 18, 4 21, 1 12, 2 11, 2 ! ,tele 4> 5 58, / 18, 7 24, 4 /, 1 24, 5 ,tele 2 >5 2/, : 22, 5 2 ,tele !7> ! /1, 7 22, 4 /,/ 1 ,tea 1!> 1 15, 2 18, 4 9eclasificate 15> 3 -

- tabere de ele'i si 14, : prescolari - pensiuni turistice 14, : 5, 5 18, 4 urbane - pensiuni turistice 14, 1 1:, : 22, / rurale +ursaD Bre'iarul statistic al *udetului Bihor

12, 8 12,4

T -

14, : -

+e obser'a un numar semnificati' mai mare al unitatilor de ca;are de 5 stele, urmate de cele de 2 stele datorita preturilor acceptabile si deoarece raspund cerintelor de comfort ale turistilor" 2ndicii de utilizare neta a capacitatii de cazare turistica% <a)el ! <(<AL 2;;4 2;;5 47,1 47, 2 +ursaD Bre'iarul statistic al *udetului Bihor 2;;7 44, / 2;;: 44, 1 2;1; 57, 7

&nali;and tabelul alaturat se poate obser'a ca indicele de utilit;are neta a capacitatii de ca;are infunctiune nu a a'ut o e'olutie semnificati'a de-a lungul celor / ani, ramanand intre 57, 7 si 47,1"=ragul ma@im a fost atins in anul 222:, si anume 47,1 iar cel minim a fost inregistrat in 2212, 57, 7" Echipamentele de alimentaie, de agrement i de tratament Cn statiunile balneoclimaterice Baile Aeli@ si 1 $ai turistii pot alege dintr-o gama di'ersa de puncte de alimentatie publica, aici e@ista restaurante dotate corespun;ator >GarMsse, Ga Aanica, =erla, &Uroma, Bliss,etc"?, fast-food-uri >=almierul, rinul?, pi;;erii>club &rt, Ristorante osta?"Cn statiunea Baile Aeli@ e@ista 5 stranduri termale, dintre care unul este deschis tot timpul anului-&pollo" +trandul Aeli@ este recent reno'at" &l treilea strand este trandul =adis" Cn statiunea Baile1 $ai e@ista 2 stranduri-Venus si +trandul cu Valuri" =entru agrement in aceste statiuni, ofertele'aria;a de la innot in strandurile e@istente, sporturi pe apa,piscine, inchirieri &)V, ba;a hipica- Cl a'allino, terenuri de handball, sauna, fitness, pescuit>hotel =resident?" )uristii ce aleg acestestatiuni pot beneficia de unitati dotate cu echipamente de ultima generatie pentru tratamente balneare, bai cu apa termala, fi;ioterapie, pentru tratarea probleme dermatologice etc"Cn statiunea +tana de Vale e@ista 2-5 hoteluri mai mari, unul dintre ele fiind hotel Cadolina, incadrul caruia se afla si resturantul cu acelasi nume" a si acti'itati de agrement acelasi hotel propune di'erse trasee pentru drumetii si posibilitatea de a schia pe una din cele 4 partii>$agarului, $osului, $ariana si Nina?, iar pentru tratament, pe langa cura cu aer curat, hotelulmai este dotat si cu echipamente pentru sauna si electroterapie"Cn municipiul 3radea e@ista o gama 'ariata de restaurante >RoMal, Bridge, -nderground, =inota,Rotamir etc"?, cluburi>7oVn )oVn, lub

afO &ristocrat, Wings club etc"?, pi;;erii >+esto +enso, apitolium, afO Gatin etc"?, puburi, cafenele etc" =entru petrecerea timpului liber, 3radea oferaD ba;e sporti'e >bo@, 0arate, atletism, bas0et, fotbal?, calorie, terase, parcuri, pieteD =iata 22 decembrie, =iata -nirii, <radina Hoologica"

Capitolul !% Analiza echipamentelor de cazare si a ofertei de servicii


!.1 Circulatia turistica in 6udetul Bihor > luand ca perioada de refrerinta 2;; A 2;;5 si ca varia)ile> numarul total de sosiri> de innoptari > durata medie a sejurului% <a)el ! 2nnoptari 6udetulBihor ,osiri =mii? =mii? ,ejur mediu 2;;5 225. 11 :. 3.;12 17322 2;;7 227.2 1127.2 !.:! :;7732 2;;: 2;1.2 ::7.4 !.:4 22;454 2;1; 1:!.1 773.3 !.342;71!;1 2;11 227.! 1;;!.! !. :53!7141 +ursaD &nuarul +tatistic al Romaniei

Cn tabelul de mai sus se obser'a ca numarul sosirilor 'aria;a de la un an la altul, inregistrand in 2227 'aloarea minima de /"21, iar in 2212 pe cea ma@ima de /"4" &cest lucru se datorea;a scaderii 'eniturilor populatiei, dar si orientarii turistilor spre alte ;one sau in strainatate" &ceeasi situatie se petrece si in ca;ul innoptarilor care impreuna cu sosirile influentea;a 'ariatiile se*urului mediu, acesta 'ariand de la un an la altul"

2nnoptari ale turistilor straini in structurile de primire turistica cu functiuni de cazare turistica% <a)el 3

2;;4 <(<AL 1. 1!3. 17 @oteluri 1. ;5 . 55 @oteluri " apartament .oteluri :. 251 @osteluri 5. 71 @anuri " turistice Ca)ane " turistice Campinguri si " unitati tip casuta Vile turistice si 7. 57! )ungalouri <a)ere de elevi :. 71; si prescolari Pensiuni . 37 turistice ur)ane Pensiuni 2. 3!3 turistice rurale +ursaD &nuarul +tatistic al Romaniei

2;;5 1. 1 :. 2!3 1. ;4!. !41 " 1 . 525 7. :12 " " 2. !!! 27. 5: :. 737 3. 211 4. 23

2;;7 1. 127. 13: 1.;32. 354 " :. 273 7. 5!; 14 2. 13 3. !71 2 . 351 1;. 2; 3. 2;7 1;. 7;:

2;;: ::7. 4 7 :25. ;77 " :. 71! 4. :25 " 414 " 17. 4 11. 714 4. !35 15. 275

2;1; 773. !3 7;5. 12; 1. 73: 7. 2:! 12. 4! " 1. 1 3 " :. :35 !. !; !. !3 2. 1;4

7in tabelul de mai sus se obser'a o scadere atat in randul romanilor cat si al strainilor dornici de a 'i;ita *udetul Bihor" au;ele acestui fenomen sunt multiple" =utem incepe cu cresterea preturilor pe piata turistica si scaderea 'eniturilor" 7e asemenea cri;a modifica perceptia romanilor asupra concediilor, acestia reorientandu-se spre destinatii mai ieftine si chiar mai eficiente cum ar fi 'acantele in strainatate la preturi accesibile" Cn ceea ce pri'este ponderea turistilor straini in structurile de primire turistica, cele mai mari 'alori sunt intregistrate in 2227 datorita perioadelor in care erau preturi mai sca;ute si cri;a nu isi facuse inca aparitia" +e*urul mediu de asemenea a inregistrat 'alori descrescatoare fiind influentat in principal de numarul sosirilor si al innoptarilor din perioada 2227-2211" Previzionarea num'rului de sosiri se poate efectua prin cele trei metode statistice a modific#rii medii absolute, a indicelui mediu al dinamicii !i a trendului liniar" =entru a utili;a un model de tendin%# c(t mai potri'it .n pre'i;ionarea 'ariabilei studiate, 'om alege acea metod# pentru care abaterea medie liniar#>suma p#tratelor erorilor? ofer# 'alorile cele mai sc#;ute" 1. .etoda sporului mediu <a)el 4 An yi(mii pers) ti
X y i=y1+ y i) (yi- X

2;;5 2;;7 2;;: 2;1; 2;11

227554 22825/ 221254 145:45 227428

2 1 2 5 4

!ti 227554 228254, /: 221242, 24 145724, 22 22745:, 14

2 12, :7 :4, :4 15/, 22 552, 87

2. .etoda indicelui mediu de dinamic' <a)el 5


An
2;;5 2;;7 2;;: 2;1; 2;11 <otal

yi (mi.)

ti
2 1 2 5 4

X y i=y1! I ti

y i) (yi- X 2 12, :7

227554 22825/ 221254 145:45 227428


1;55:;!

227 554

228254, /: 221242, 24 145724, 22 22745:, 14

:4, :4 15/, 22 552, 87

& Y 12,42 VY 5, 14 6 'Y y Z122 . .etoda trendului liniar


y iYaJbti +e folose!te o func%ie analitic# de genul X +e aplic# metoda celor mai mici p#trate !i se ob%ine sistemul de ecua%ii normaleD

tY M a t Jb t [Y t ZM , unde tY\2,n]
naJb
i i i i i i

+e efectuea;# o schimbare de 'ariabil# astfel .nc(t se m#soara pe o scal# de inter'al"


naY
i i

tY2, %in(nd cont de faptul c# timpul

)abel 15"

M aY M 9nY y t Z y b t [Y t ZM bY t
i i i

2 i

An
2;;5 2;;7

yi

ti
-2 -1

ti
4 1

yi Z t i
-4/4::8 -22825/

X yi
17:478 175/58,:

yi ) ( yi - X
2/5/727:5: 2441:4:175

227554 22825/

2;;: 2;1; 2;11

221254 145:45 227428

2 1 2

2 1 4

2 145:45 4/481:

172244,2 175//5,8 1:5222,8

4:457/771 42:144854,4 411444::44

&Y 14/7, 7 VY 8, /: 6

'Y y Z122Y5:4,4988:Z122Y2,41Z122Y416^/6 7rept urmare, pre'i;iunea num#rului de sosiri .n *ude%ul onstan%a .n perioada 2212-2212 se 'a reali;a prin metoda indicelui mediu de dinamic#" y I = n 1 n Y1,22 y1 X =re'i;iune pentru 2212 se calculea;# astfel y iZ I =880,67*1,02=898,28 num#r sosiri,pentru anul 2211 se calculea;# 848,28Z1,22Y41:,24,iar pentru 2215 se calculea;# 41:,24Z1,22Y454,/7 sosiri" =utem obser'a c# .n perioada 2211-2215 num#rul sosirilor din *udeul Bihor 'a crete de la un an la altul" re!terea num#rului de .nnopt#ri se datorea;# cre!terii 'eniturilor turi!tilor .n urm#torii ani,

aY y Y88: bY52/912Y52,/

X yi Y aJbZ ti

yi Y88:J52,/Z ti X

proiectelor de de;'oltare socio-economic# care 'or aduce *ude%ului o serie de oportunit#%i !i beneficii care 'or contribui la aceast# cre!tere" CAP 3% Propuneri de valorificare turistica in judetul Bihor onsider ca *udetul Bihor detine importante resurse turistice, atat naturale cat si antropice,naturale prin multitudinea de pesteri si chei e@istente, relieful montan, i;'oarele cu ape termale si minerale iar antropice prin'estigiile culturale, numarul de manastiri, mu;ee, case memoriale, cladiri de o arhitecturadeosebita, mostenire a unei perioade infloritoare a *udetului"Gocali;area geografica, bogatia obiecti'elor turistice au fost anali;ate in capitolele anterioare"=rin anali;a echipamentelor de ca;are, a ofertei de ser'icii de care dispune aceste *udet am a*unsla conclu;ia ca *udetul nu este 'alorificat la ade'aratul sau potential, nu este pus in 'aloare asacum ar trebui"E@ista planuri de de;'oltare turistica initiate de onsiliul Judetean Bihor pe anii 2227-2215"&ceste planuri anali;ea;a formele de turism care se pot practica in *udet dupa cum urmea;aDturismul curati', pentru afaceri, ecoturismul, turismul cultural si de patrimoniu, agroturismul,turismul pe bicicleta, pe apa, calare si cu atela*e, speoturismul")oate aceste forme de turism pot fi practicate deorece e@ista cadrul natural propice practicariiacestor forme de turism" =lanul de de;'oltare al *udeului din punct de 'edere turistic anali;ea;asi propune solutii pentru ficare tip de turism practicabil in parte" &m ales sa trec in 'edere si sa propun solutii pentru statiunile si orasele importante din punct de 'edere turistic si ceea ce s-ar putea face pentru a fi puse in 'aloare"

$unicipiul 3radea este resedinta de *udet a Bihorului" 7etine o serie de cladiri 'aloroase din punct de 'edere arhitectural" -n prim pas este repre;entat de reno'area si restaurarea acestor cladiri, deoarece repre;inta un punct forte al orasului, atragand un numar destul de mare de turisti" )ot in acest capitol-al amena*arilor9restaurarilor incadre; si parcurile oradene" 3 reamena*are a acestora, crearea unor spatii de *oaca pentru copiii, moderne si atragatoare,amena*area de noi spatii 'er;i in oras, reamena*area gradinii ;oologice e@istentereamena*areaspatiilor pentru animale, achi;itionarea de noi animale pentru gradina, este un alt pas important"=entru a usura 'i;itarea orasului propun achi;itionarea de autobu;e speciale dotate cu ghidturistic,unul scris cat si unul audio care sa pre;inte informatiile necesare" &utobu;ele 'or faceturul turistic al orasului si 'or asigura legatura cu importante obiecti'e turistice din impre*urimileorasului" 3 alta propunere este reali;area unui traseu turistic, dar nu pietonal, ci pentru ciclisti" &ceastaatrage dupa sine infiintarea unui centru speciali;at pentru inchirierea bicicletelor"Ga capitolul agrement-di'ertisment, propun infiintarea unui club de boVling care sa aiba si mesede biliard" 3radea este strabatuta de risul Repede, si a'and acest a'anta*, propun infiintarea dedebarcadere cu 'aporase, barci, hidrobiciclete pentru a putea face plimbari pe rau si pentru aoferi turistilor o alta perspecti'a asupra orasului" Cn oras e@ista o multitudine de restaurante,cluburi si cafenele dar nu e@ista nici unul pe ris" &sadar propun infiintarea de cafenele sirestaurante tip-ponton pe raul din oras" onsider ca aceste unitati de alimentatie 'or repre;enta oalta atractie in oras"Cn oras e@ista un numar mare de festi'aluri-de fotografie, mu;ica, teatru, insa nu sunt promo'atela ni'el national" Cnscrierea lor pe site-uri de specialitate> VVV"metropotam"ro? repre;inta un pasimportant in promo'area lor, acestea atragand de la sine un numar de 'i;itatori in oras" Bn E'ul$ediu, .n etatea 3radiei e@ista un obser'ator astronomic, primul .n Europa" 7rept urmare,meridianul de 22 trecea prin 3radea" &'and acest atuu 3radea poate organi;a festi'aluri deastronomie, astfel atragand turisti" a si infrastructura, propun construirea de hosteluri in oras, deoarece o parte din turisti sunttineri ele'i sau studenti care au un buget redus" =e langa hosteluri, propun construirea de noihoteluri>de 5 sau 4 stele? pentru turismul de afaceri si nu numai" 7e asemenea aducereaaeroportului la un ni'el european repre;inta un obiecti' important in 'alorificarea si atragerea deturisti in 3radea" =entru a facilita transportul intre aeroport si centrl orasului propun infiintareaunei linii speciale intre cele doua puncte, una de tram'ai rapid, care sa circule 24h924" onsider ca asigurarea transportului turistilor in oras este un ser'iciu important insatifacerea ne'oilor turistilor, asadar sunt de parere ca transportul in comun trebuie sa functione;e atat pe timp de ;icat si pe timp de noapte" -ltimul obiecti' este repre;entat de proprietatile imbunatatirea si promo'area turismului in statiunile balneo-climaterice Baile Aeli@ si Baile 1 $ai" =roprietatile curati'e ale apelor termale din captate in acestestatiuni tratea;a boli reumatice, ginecologice, neurologice" 7eoarece in ultimii ani nu s-au maifacut in'estitii in aceste statiuni, au a*uns sa nu mai satifsaca ne'oile si sa nu asigure un minimde confort si de ser'icii turistilor")rebuie sa tinem cont de faptul ca Baile Aeli@ este cea mai mare statiune din Romania, si caunele stranduri sunt deschise tot timpul anului datorita temperaturii ridicate a apei termale"=entrua atrage un numar de turisti atat din 3radea cat si din afara *udetului, dar si din strainatate in celedoua statiuni trebuiesc facute cate'a in'estitii dupa cum urmea;aD onstruirea de hoteluri de 5 si 4 stele care sa asigure locuri suplimentare de ca;are, si sa satisfacane'oile clientilor" =racticandu-se turismul curati', consider ca un important pas in tratarea bolilor si

afectiunilor este dotarea unitatilor hoteliere care dispun de aceste ser'icii cu ba;e materile noiD cu aparatemedicale moderne, speciale pentru ca electroterapia, hidroterapia, aerosoli, masa*e si .mpachet#ricu parafin# sa se reali;e;e profesional" pentru ca;area turistilor propun construirea de campinguri noi si moderne dotate cu dusuri, locuride parcare, locuri pentru luat masa" 7e asemenea in campingul 'a fi dotat cu bungalouri noi,speciale, de diferite dimensiuni, astfelD 2-4 persoane, :-8 persoane" Bungalourile 'or a'ea loc omica bucatarie, baie cu dush si 2 sau 5 in functie de cat este de mare bungaloull" =entru agrementul in aceste statiuni propun infiintarea unui centru de inchiriere a biciletelor, sideci reali;area unui traseu turistic accesibil biciclistilor"asa cum am spus si in ca;ul municipiului3radea consider ca infiintarea unor centre de informare turistica si dotarea acestora cu hartituristice pliante si ghiduri scrise repre;inta un obiecti' important in promo'area si atragerea denoi turisti"Judetul Bihor dispune de o alta resursa importanta si anume statiunea montana +tana de Vale,care este polul ;ape;ilor in Romania" E@istenta a 4 partii in aceasta stiune D $agarului, $ariana, Nina si $osului, practicarea schiului de tura ar putea satisface dorintele turistilor" Cnsa acestea nusunt pe deplin satisfacute deoarece nu e@ista echipament necesar pe cablu pentru transport" Numarul partiilor nu este foarte mare, tinand cont ca este ;apada din abundenta" =ropuninfiintarea a inca 4 partii noi, pe grade de dificultate diferiteD 1 pentru inceptori, 1 cu grad mediude dificultate, 1 cu un grad dificil si 1 speciala pentru snoVboard" =entru transportul pe aceste partii este necesara infiintarea unui telescaun pentru partia cu un grad dificil si de 5 teles0iuri pentru celelalte partii" =entru ca;area turistilor propun infiintarea de hoteluri si cabane care sasatisfaca cererile si ne'oile tuturor turistilor" &cestea atrag de la sine construirea de unitati dealimentatie publica si anume maga;ine, restaurante, fast-food-uri, cafenele" Cn statiune numarulacestora este destul de mic si deci construirea lor este 'itala pentru cresterea si de;'oltareastatiunii" =e timp de 'ara in ;ona se pot face drumetii, asadar infiintarea unui punct de informareturistica, dotat cu harti si pliante cu informatii necesare legate de clima, relief, marca*e turistice" E@istenta tarii $otilor ofera posibilitatea practicarii agroturismului, dar si turismuluicultural, ba;at pe traditiile, folclorul si porturile ;onei" =ropun infiintarea unei harti turisticea;onei, cu obiecti'ele importante din punct de 'edere cultural si traditional" 7e asem eneaspri*inirea locuitorilor in construirea de pensiuni rurale si in practicarea acestei forme de turism"=arcul natural &puseni este un alt punct forte al *udetului" E@istenta acestui parc pe teritoriul *udeului atrage de la sine un numar destul de mare de turisti, practicanti ai turismului montan,sau al speoturimului, sau al turismului pe apa" Cn ;ona +uncuius, pe risul Repede, deoarece;ona permite, se practica rafting si caiac" Cn ;ona se mai practica si alpinismul, catararea,e@istand trasee marcate si omologate" =entru un numar cat mai mare de practicanti ai acestor sporturi propun infiintarea unei ba;e turistice in +uncuius care sa asigure ca;area si ne'oileturistilor" Ba;a turistica trebuie sa contina un hotel, un camping de corturi si bungalouri, o piscina, centru de inchiriere a bicicletelor, pentru ca in ;ona se practica si mountainbi0e" 7easemenea pentru rafting si caiac in acasta ba;a trebuie sa e@iste un centru de inchiriere pentru barci si instructori pentru aceste forme de sport" 7e asemenea e@istenta unor puncte de informareturistica in ;ona este necesara pentru informarea corecta a turistilor" Hona muntilor &puseni detine un relief carstic impresionant, multitudinea cheilor si pesterilor,lacurilor subterane fac din aceasta ;ona un paradis al speologilor" Cn ;ona e@ista cea mai lunga pestera din Romania, =estera Vantului pestera cu un ghetar permanent +carisoara, platoul carstic =adis, etatile =onorului, pestera -rsilor, pestera $e;iad"

Bi)liografie% Cnstitutul national de statistica al Romaniei, &nuar +tatistic al *udetului Bihor VVV"Vi0ipedia"org httpD99VVV"parcapuseni"ro httpD99VVV"c*bihor"ro httpD99VVV"turismbaile1mai"com9 httpD99VVV"c*bihor"ro9

S-ar putea să vă placă și