UNIVERSITATEA DE MEDICIN I FARMACIE Gr.T.

Popa IAI Managementul i marketingul farmaceutic

Hipertensiunea arterial cauze i tratamente

MODUL : MANAGEMEN UL !A"MA#EU $# DE E%#ELEN&'

#U("$N) $N "ODU#E"E************+**************++, -+ )$M( OME ALE H$(E" EN)$UN$$ A" E"$ALE++++++++++++++++++++++++++.

-+-+ Definitie+++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++. -+,+ Manifestrile H A+++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++. -+.+ )ta/iile H A+++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++0 -+0+ !act1ri care fa21rizeaz apari3ia H A++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++4

,+ "A AMEN UL NA U"$) AL H A++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++4

,+-+ )itua3iile 5n care se aplic tratamentul naturist 5ntr6un caz /e H A++++++++++++++++++++++7 ,+,+ Diet1terapia 5n H A++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++7 ,+.+ Alimente rec1man/ate pacien3il1r cu H A++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++8 ,+0+(r1filul psi916em13i1nal al pacientului 9ipertensi2+++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++-: ,+;. !it1terapia - tratarea H A cu plante me/icinale....................................................--

.+ "A AMEN UL MED$#AMEN O) AL H A++++++++++++++++++++++++++++++++++-0

.+-. #lasificarea me/icamentel1r anti9ipertensi2e+++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++-0 .+,+(rincipiile farmac1terapiei anti9ipertensi2e++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++-; 0+ )E"<$#$$ !A"MA#EU $#E AD"E)A E (A#$EN&$LO" #U H A++++++++++++++++-4 0+-+Amena=area 5n farmacie a unui spa3iu /e c1municare farmacist6pacient+++++++++++++-4 0+,+#1n3inutul c1nsulta3iil1r++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++-4

;+(A" E (E")ONAL'++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++,:
2

;+Determinarea frec2en3ei prezentrii la farmacie a pacien3il1r cu H A+++++++++++++++++,: ;+-+Argument+++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++,: ;+,+Material si met1/a >1?ser2are pacienti@ stu/iu reteteA+++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++,: ;+.+"ezultate i /iscu3ii++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++,, ;+0+#1ncluzii+++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++,,

0+#ON#LUB$$++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++,.

$N "ODU#E"E
3

Hipertensiunea arteriala este o boala a sistemului circulator sanguin. Aceasta boala este frecvent intalnita la persoanele de varsta a doua sau a treia. Hipertensiunea arteriala este, cu rare exceptii, o boala care poate fi tratata, dar nu poate fi vindecata. De aceea trebuie retinut ca tratamentul recomandat trebuie urmat foarte riguros, conform prescriptiei medicului dumneavoastra, pentru toata viata, din momentul diagnosticarii. Hipertensiunea arteriala reprezinta cea mai raspandita boala cronica, de care sufera intre o treime si jumatate din populatia unei tari. Suferinta ipertensiva este mai frecventa in societatile moderne de tip occidental, in care supraalimentatia, inactivitatea fizica si stresul sint o caracteristica a vietii moderne. De ce este importanta aceasta suferinta cardiovasculara! "nainte de toate, este foarte frecventa, deseori asimptomatica si evolueaza tacut, pentru timp indelungat, in ciuda consecintelor severe asupra sanatatii. #rimele masuratori ale tensiunii arteriale au fost facute in secolul al $%"-lea, atunci cind fiziologul englez & omas Harve' a inregistrat presiunea dezvoltata de musc iul cardiac in arterele carotide ale calului. (ercetarile sale au fost publicate intr-un tratat de fiziologie memorabil )*Despre miscarea inimii* - *De motu cordis*+, care a pus bazele stiintei cardiovasculare. "ntre primele masuratori ale tensiunii arteriale si recunoasterea importantei acesteia ca boala s-au scurs, insa, citeva secole. Desi multe dintre persoanele adulte sufer, de ipertensiune arterial,- cu toate acestea, numai jum,tate dintre bolnavi sunt con.tien/i de prezen/a bolii, iar tensiunea arterial, este men/inut, sub control numai la o parte din cei diagnostica/i.

-+ )$M( OME ALE H$(E" EN)$UN$$ A" E"$ALE

-+-+Definitie: ipertensiunea arteriala e un sindrom caracterizat prin cresterea presiunii sistolice si a celei diastolice peste valorile normale. Dupa 1.2.S. se considera valori normale pentru presiunea maxima 304 -354 mm Hg, interpretate in raport cu varsta, sexul si greutatea, iar pentru minima 64 - 67 mm Hg. 838 -+,+Manifestrile H A+ 9nii pacien/i pot s, nu aib, simptome, dar atunci c:nd exist, o cre.tere tensional, brusc, .i important,, pot apare; cefalee )dureri de cap+, ame/eli, <nce/o.area vederii, zgomote <n urec i )acufene+, epistaxis )s:nger,ri nazale+, palpita/ii, stare de oboseal, fizic, .i intelectual,, stare de iritabilitate, insomnii, parestezii )furnic,turi <n membre+. #entru diagnosticul de H&A, pe l:ng, determinarea valorilor crescute ale &A, se fac .i unele analize de laborator; - examenul de urin, - ematocrit - creatinina, ureea sangvin,, glicemie, colesterol, trigliceride, acid uric, potasiu De asemenea, se face examenul fundului de oc i )=1+ de c,tre medicul oftalmolog, radiografia toracic,, electrocardiograma .i eventual ecocardiografia )ecografia inimii+. &oate aceste analize au rolul de a stabili forma de H&A .i stadiul evolutiv, c,ci, de.i H&A a fost descris, ca boal, de mult timp, totu.i .i ast,zi ea are unele enigme. #aradoxal, peste 64> din bolnavii de H&A au a.a-numit, H&A esen/ial, sau primitiv,, <n care cauza H&A este necunoscut, .i practic doar la restul de 34> din cazuri se cunoa.te cauza, care poate fi; boli ale rinic ilor )stenoz, de arter, renal,, rinic i polic istic etc.+, tumori ale glandelor suprarenale )feocromocitom+, boli endocrine )sindrom (us ing, boli ale tiroidei, iperparatiroidism+ sau uneori utilizarea anticoncep/ionalelor orale sau a altor grupe de medicamente care au ca efect secundar nociv cre.terea &A. #ractic, atunci c:nd pacientul vine la medic .i acesta <i g,se.te valori tensionale mari, medicul trimite pacientul s, fac, investiga/ii .i analize pentru a vedea dac, nu este vorba de una din bolile de mai sus )cele 34>+ .i dac, nici una din situa/ii nu se confirm,, pacientul este diagnosticat cu ?H&A esen/ial,@.828 1ricine poate dezvolta ipertensiune arteriala, dar unele persoane sunt mai predispuse pentru aceasta suferinta. De exemplu, H&A apare mai devreme si se dezvolta mai sever la populatia afro-americana dec:t la populatia alba.

Aa adultul t:nar si mediu, barbatii sufera de H&A mai frecvent dec:t femeile. #e masura ce <mbatr:nesc, raportul se sc imba. Dupa menopauza femeile dezvolta mai frecvent H&A dec:t barbatii la aceeasi v:rsta. Acest lucru se explic, prin sc,derea cantit,/ilor de oxid nitric )B1+ .i estrogeni la femei la menopauz,, ele nemaifiind protejate de bolile cardiovasculare.838. 1xidul nitric particip, <n procesul de contractilitate a miocardului, limiteaz, remodelarea cardiac, dup, un infarct miocardic .i <l protejeaz, <mpotriva isc emiei. 8348 Bumarul bolnavilor de H&A creste rapid at:t la femei c<t si la barbati pe masura <naintarii <n v:rsta. =actorii ereditari pot face ca numarul bolnavilor de H&A sa fie mai mare dec:t <n alte familii. Daca parintii si bunicii sufera de H&A este cu at:t mai probabil ca si dumneavoastra sa dezvoltati aceasta suferinta. Desi este o suferinta frecventa la adulti, poate apare si la copii, <n special la cei obezi. Cn urma studiilor s-a demonstrat o leg,tur, direct, <ntre greutatea excesiv, .i apari/ia bolilor cardiovasculare, de aceea este forte important s, se trateze obezitatea imediat dup, diagnosticare.808( iar daca toata lumea pare sanatoasa trebuie ca membrii familiei dumneavoastra sa-si controleze tensiunea arteriala regulat. -+.+)ta/iile H A H&A poate avea mai multe stadii, <n func/ie de modul cum afecteaz, ea via/a pacientului .i ce repercusiuni are ea asupra organelor din corp; - <n stadiul " D pacientul are doar valori crescute ale &A, f,r, nici un semn de afectare a altor organe sensibile la cre.terea &A )inim,, creier .i rinic i+ - <n stadiul al ""-lea D pacientul are modific,ri la nivelul inimii )la radiografie, E(F sau ecocardiografie se g,se.te H%S D m,rirea ventriculului st:ng+, la examenul =1 D modific,ri ale vaselor )=1 gradul " sau ""+ .i la nivel renal D modific,ri ale analizelor )proteine <n urin, sau cre.terea valorilor creatininei <n s:nge+ - <n stadiul al """-lea D la pacient apar complica/ii ale H&A; insuficien/, cardiac,, emoragii cerebrale sau accidente vasculare cerebrale, insuficien/, renal,, proteinurie, ematurie, =1 de gradul """. De asemenea, mai exist, o form, de H&A )care poate fi at:t primitiv,, c:t .i secundar,+ numit, H&A malign, sau cu evolu/ie accelerat,, caracterizat, prin valori tensionale mari )&A diastolic, peste 334 mm Hg+, apari/ia precoce a afect,rii inimii, rinic ilor .i creierului )insuficien/, cardiac,, insuficien/, renal,, accidente vasculare cerebrale sau encefalopatie ipertensiv,+ .i care r,spunde greu la tratamentul medicamentos.878

H A pe grupe /e 2Crst Aa copii .i adolescen/i, H&A este cel mai frecvent de cauz, secundar, )determinat, de boli renale, cardiovasculare sau endocrine+. =ire.te c, valorile &A normale la aceast, categorie de pacien/i sunt corelate cu v:rsta. Aa v:rstnici, dimpotriv,, H&A secundar, este rar,, cea mai frecvent, fiind H&A sistolic, pur, care apare dup, v:rsta de 54 ani )numit, .i H&A aterosclerotic,+. 1 form, particular, de H&A este cea ap,rut, <n sarcin, )caz <n care H&A se define.te prin valori peste 337-3048G7 mm Hg <n trimestrul al doilea de sarcin, sau peste 337-3048H7 mm Hg <n ultimul trimestru. Aa gravide, H&A poate fi destul de grav,, deoarece se poate complica cu preeclampsie sau eclampsie, boli considerate urgen/e obstetricale .i tratate la terapie intensiv,. (a factori declan.atori pot fi considera/i; fumatul, obezitatea, antecedenate de H&A <n familie.858 (lasificarea tensiunii arteriale la adul/i

#LA)$!$#A"EA EN)$UN$$ A" E"$ALE LA ADUL $ A D$A) OL$#A !ELUL A &A S"S&1A"(A

Optim B1J2AAA B1J2AA CBAA&A

I324 I334 334-336

IH4 IH7 H7-H6

H$(E" EN)$UNEA A" E"$ALA S&AD"9A 3 S&AD"9A 2 S&AD"9A 3 304-376 354-3G6

K3H4

64-66
344-346

K334

-+0+!act1ri care fa21rizeaz apari3ia H A S-a constatat c, pot fi incriminate <n apari/ia H&A urm,toarele situa/ii; 3. consumul excesiv de sare )Ba(l+, deoarece ionul de sodiu se acumuleaz, <n organism .i <n peretele arterial. )2en/ion,m c, acest factor nu ac/ioneaz, la to/i pacien/ii, ci doar la aceia care au anomalii genetice <n transportul membranar al Ba.+ Din aceast, cauz,, se recomand, pacientului ipertensiv ca o prim, m,sur, dietetic, reducerea s,rii <n alimenta/ie. Cn sc imb, se consider, c, ionul de L are un efect protector <mpotriva H&A. 2. obezitatea, diabetul za arat, ateroscleroza sau iperuricemia )cre.terea acidului uric <n s:nge+. 2ai ales persoanele care au rude cu asemenea boli sau cu H&A sunt ele <nsele predispuse la H&A. 3. fumatul D care determin, cre.teri de scurt, durat, a &A .i cre.te riscul de apari/ie al complica/iilor H&A sau accelereaz, evolu/ia spre H&A malign, 0. consumul de alcool )<n special bere .i vin+ .i de cafea D care favorizeaz, cre.teri ale &A 7. sedentarismul )lipsa exerci/iului fizic+, mai ales c:nd pacientul este obez 5. factorii psi oemo/ionali )stresul <n special, dar .i tipul de personalitate+ Ace.ti factori pot fi influen/a/i printr-un tratament naturist, pentru a sc,dea &A pe o cale natural,.

,+ "A AMEN UL NA U"$) AL H A

,+-+ )itua3iile 5n care se aplic tratamentul naturist 5ntr6un caz /e H A &rebuie men/ionat c, un tratament naturist nu substituie, atunci c:nd este cazul, medicamentele clasice. 1 dat, stabilit diagnosticul de H&A )boal, considerat, cronic,+, pacientul trebuie s, ia medicamentele stabilite, mai ales <n situa/iile de criz, ipertensiv, )cre.terea brusc, a valorilor &A+ sau <n cazurile particulare de H&A la copii .i la gravide. Aceste situa/ii trebuie tratate de medicul specialist alopat, care s, supraveg eze atent bolnavul. &ratamentul naturist se poate administra <n paralel cu medicamentele alopate, ca adjuvant, <n toate formele de H&A )mai pu/in urgen/ele ipertensive+. &otu.i, el este indicat <n special <n caz de H&A simptomatic, sau asimptomatic, <n stadiile "-"" )f,r, afectare sau cu afectare u.oar, a inimii, creierului .i rinic ilor+. #acientul cu H&A u.oar,, c,ruia i s-a stabilit o medica/ie alopat, cronic, .i care <.i verific, periodic &A poate c iar <nlocui, pe perioade scurte de timp, medicamentele cu un tratament naturist cu plante medicinale, stabilit de un medic specialist <n fitoterapie. Astfel, bolnavul va fi protejat de efectele secundare ale medicamentelor alopate administrate pe termen lung. Sunt multe situa/ii <n care terapiile naturiste, mai ales c:nd se asociaz, <ntre ele .i cu tratamentul clasic, pot fi foarte eficiente .i pot determina sc,derea dozelor de medicament anti ipertensiv sau c iar stoparea sa complet,, atunci c:nd tensiunea revine la normal pentru o perioad, mare de timp. &otu.i, c iar .i <n aceste situa/ii, medica/ia clasic, nu trebuie abandonat, brusc, ci treptat .i sub control, pe m,sur, ce terapia naturist, <.i face efectul. &ratamentul naturist trebuie continuat minim 5 luni dup, dispari/ia tuturor simptomelor .i normalizarea valorilor tensionale, pentru stabilizarea rezultatelor. ,+,+ Diet1terapia este un element esen/ial <n tratamentul H&A, precum .i <n complica/iile acesteia. Dac, ea nu este respectat,, c iar .i tratamentele cele mai puternice pot fi ineficiente. &erapia natural, integral, vizeaz, refacerea <ntregului organism. Astfel, dieta presupune, <n primul r:nd, renun/area la alimentele cu efecte negative asupra s,n,t,/ii. Este bine s se renun3e la: 6 fumat D care cre.te foarte mult riscul de apari/ie a bolilor inimii .i vaselor de s:nge,

indiferent de concentra/iile <n nicotin, ale /ig,rilor 8G8 )un studiu medical realizat <n 3663 a ar,tat c, cei care renun/, la fumat <.i prelungesc via/a sau durata timpului scurs p:n, la apari/ia primului infarct cu 74> fa/, de cei care continu, s, fumeze+ - alcool .i cafea )factori care cresc valorile &A .i riscul de apari/ie a complica/iilor H&A+ .i de asemenea la produsele care con/in cofein, )(ola, #epsi+ - za ,rul alb .i <nlocuitorii s,i artificiali )aspartam, ciclamat+, produsele za aroase - produsele alimentare care con/in aditivi sintetici )coloran/i, conservan/i, amelioratori de gust care con/in sodiu D glutamat monosodic+ .i de asemenea la margarin, )gr,sime vegetal, ob/inut, artificial+ - Se recomand, scoaterea srii din alimenta/ie )eventual <nlocuirea ei cu sare f,r, sodiu+. Deci nu se adaug, sare la mas,, se evit, mezelurile .i br:nzeturile s,rate, conservele )con/in mult, sare .i al/i aditivi+ .i alte alimente bogate <n sare )aten/ie la grisine, sticMsuri, biscui/i etc.+. - De asemenea, se evit, consumul produselor )mai ales a conservelor+ cu carne )mai ales cea de porc+, deoarece la prepararea c,rnii se folose.te mult, sare, altfel ea nu are gust. (a o parantez,, s-a demonstrat c, vegetarienii au <n general valori ale &A mai mici dec:t cei care consum, carne- mai ales persoanele <n v:rst, care sunt vegetariene beneficiaz, de acest avantaj. - &rebuie folosite cu pruden/, condimentele picante tari )ardei iute, piper+. Aceste interdic/ii se men/in pe <ntreaga durat, a tratamentuluiN Aa pacien/ii supraponderali, trebuie urm,rit, reducerea greut,/ii corporale prin regim alimentar ipocaloric .i prin exerci/ii fizice regulate. - De asemenea, trebuie redus consumul de grsimi animale )sl,nin,, untur,, unt, sm:nt:n, .i alte lactate, alimente precum maioneza etc.+. Fr,simile animale sunt bogate <n colesterol .i atunci c:nd predomin, <n alimenta/ie, favorizeaz, depunerea colesterolului <n pere/ii vaselor de s:nge, gener:nd astfel ater1scler1za >A )A. A&S este considerat, a fi unul din factorii care favorizeaz, apari/ia H&A, mai ales la v:rste <naintate. (olesterolul depus pe pere/ii arteriali formeaz, adev,rate ?pl,ci@ care <ngroa., peretele arterei, <i scad diametrul, o rigidizeaz, .i o <mpiedic, s,-.i realizeze func/iile )transportul s:ngelui .i r,nirea cu s:nge a unor organe+. Exist, <n plus riscul ca o mic, por/iune de aterom s, se desprind, de pe peretele arterial, s, fie luat, de curentul de s:nge .i s, se opreasc, apoi, la mare distan/,, <ntr-o arter, de calibru mai mic, pe care s-o obstrueze astfel. Acest fenomen se nume.te embolie .i este foarte periculos, pentru c, artera care a fost obstruat, nu mai poate iriga cu s:nge organul pe care <l deservea. Acesta este mecanismul prin care se poate produce infarctul miocardic sau isc emia cerebral, )accidentele vasculare cerebrale+. 34

Deci, este important la pacien/ii cu H&A s, se verifice .i valoarea colesterolului din s:nge .i aceasta s, fie pe c:t posibil men/inut, <n limite normale. ,+.+Alimente rec1man/ate Oolnavul ipertensiv poate s, <nlocuiasc, <n dieta sa gr,simile animale cu gr,simi vegetale, mai precis cu uleiuri vegetale, cel mai bine cu ulei presat la rece. 9leiurile de m,sline, soia sau floarea-soarelui au un efect de protec/ie a vaselor de s:nge fa/, de ac/iunea colesterolului. Dieta este bine s, fie suplimentat, cu p1tasiu din surse naturale. Cn organism, exist, un fel de antagonism sodiu-potasiu, ceea ce face ca lipsa potasiului s, duc, la acumularea sodiului, care este implicat <n mecanismele de producere a ipertensiunii. Cn sc imb, potasiul prezent <n organism <n cantit,/i suficiente face s, se elimine sodiul excesiv- potasiul are .i o ac/iune de dilatare a vaselor de s:nge, efect care este binef,c,tor .i produce astfel s,derea &A. Sursele naturale de potasiu sunt cerealele, legumele .i fructele; f,ina integral, de gr:u, t,r:/ele de gr:u, fulgii de ov,z, p,trunjelul, spanacul, soia, cartofii, ciupercile c ampignon, caisele, stafidele, prunele, alunele .i migdalele, bananele .i curmalele, drojdia de bere uscat,. Este bine ca legumele .i fructele s, fie consumate sub form, de salate .i sucuri proaspete. (artofii e indicat s, fie fier/i <n coaj, .i <n cantit,/i mici de ap,- foarte buni sunt .i cartofii cop/i. De asemenea, sunt bune .i alimentele cu un con/inut bogat de calciu, deoarece s-a dovedit c, ele reduc &A. Dintre acestea fac parte; verde/urile de la care se consum, frunzele )ex. p,trunjelul, leu.teanul .i leurda+, soia, smoc inele, migdalele dulci )s, nu fie pr,jite sau s,rate+- ele con/in mai mult calciu dec:t laptele. At:t laptele )mai ales cel pasteurizat+, c:t .i br:nzeturile sau alte produse lactate concentrate nu sunt indicate, deoarece sunt bogate <n gr,simi .i sare. Alimente6me/icament 5n tratamentul H A Hrica D o cereal, mai pu/in cunoscut,, dar care cre.tea mai demult .i la noi din abunden/,, are un efect foarte bun de protec/ie .i de regenerare a vaselor sangvine. Se recomand, s, fie consumat, mai ales de c,tre persoanele predispuse la accidente vasculare. Ea poate fi procurat, de la magazinele naturiste .i este foarte u.or de preparat, fiart, cu adaos de legume sau pr,jit,. 1 plant, celebr, este ustur1iul )Allium sativum+. (onsumul de usturoi <n diet, are efect de sc,dere a &A- la fel de eficient, este .i tinctura de usturoi, c:te 24 pic,turi de 3 ori pe zi, <ntr-un pa ar cu ap,. 33

LmCile D atunci c:nd sunt consumate zilnic, scad tensiunea arterial, .i nivelul colesterolului, protejeaz, vasele de s:nge .i fluidific, s:ngele. Se poate folosi fie fructul <ntreg, cu tot cu coaj,, fie doar sucul proasp,t stors. "at, o re/et, ce se poate folosi; se spal, foarte bine 2 l,m:i cu tot cu coaj,, se taie <n buc,/i mari .i se introduc <ntr-un mixer electric )blender+. Se adaug, 544 ml ap, .i 3-2 linguri de miere. Se amestec, .i se mai las, apoi 37 minute, apoi se filtreaz, .i se consum, <n aceea.i zi. )trugurii D au un bun efect diuretic, cur,/, organismul .i ajut, la eliminarea depozitelor de colesterol de pe vasele sangvine. Dac, suferi/i de H&A, pute/i face toamna, <n sezonul strugurilor, o cur, de G-34 zile <n care s, m:nca/i doar struguri .i nimic altceva. (u o condi/ie; s, nu ave/i .i diabet za arat, situa/ie <n care strugurii sunt contraindica/i. Alte fructe foarte indicate pentru consumul zilnic sunt; mere, m,ce.e, coac,ze ro.ii .i negre, fructe de p,ducel .i alte fructe de p,dure. )ucurile /e fructe i legume D se vor consuma zilnic, diminea/a, pe stomacul gol, 3-2 pa are de suc proasp,t stors- un exemplu de amestec de sucuri eficient <n H&A este; suc de /elin, 344 ml, suc de sfecl, ro.ie 344 ml, suc de p,trunjel )din r,d,cini .i frunze+ 74 ml .i suc de rean 74 ml, la care se poate ad,uga, dup, gust, miere de salc:m .i pu/in suc de l,m:ie. De asemenea, este bun .i sucul ob/inut din ml,di/e de 1rz 2er/e, c:te 74 ml zilnic, diminea/a. Sucul de orz verde este foarte bogat <n calciu, fier, potasiu, vitamine .i enzime .i previne <mb,tr:nirea .i instalarea bolilor degenerative. O3etul /e mere i miere D este bogat <n potasiu .i alte elemente minerale .i se recomand, mai ales atunci c:nd H&A este asociat, cu boli ale vaselor de s:nge )<n special ateroscleroz,+, boli degenerative, insomnie, obezitate. Se iau c:te 2 linguri/e la o can, cu ap,, diminea/a, sau se adaug, <n salatele de crudit,/i. Dintre pr1/usele apic1le, sunt indicate mai ales polenul .i l,pti.orul de matc,. #entru a da gust m:nc,rii, putem folosi ca .i c1n/imente; rozmarin, ment,, m,g iran, eniba ar, fenicul.

,+0+ (si91terapie (r1filul psi916em13i1nal al pacientului 9ipertensi2 S-a constatat c, H&A nu apare la orice fel de persoane, ci la cele supuse la stres prelungit .i care nu pot face fa/, unui astfel de stres. 3. Astfel, exist, o categorie de bolnavi cu H&A oscilant,, la care cre.terile &A sunt neregulate

32

.i apar atunci c:nd persoana este <ngrijorat,, nelini.tit,, are st,ri de team, sau are insomnii, iar aceste st,ri sunt adesea <nso/ite de palpita/ii. Aa asemenea persoane, este foarte bine ca tratamentul s, cuprind, .i remedii calmante sau eventual exerci/ii de relaxare, care s, le ajute s, nu-.i mai fac, griji atunci c:nd nu este cazul. 2. Alte persoane care sufer, de H&A sunt cele care au o stare de tensiune psi ic, permanent,, adesea ele au func/ii de conducere sau sunt factori de decizie la locul de munc,. Ei se g:ndesc tot timpul la ceea ce au de f,cut .i sunt <ntr-o permanent, stare de <ncordare. Aa aceste persoane, pot apare cre.teri ale valorilor &A at:t maxim, )sistolic,+, c:t .i minim, )diastolic, D corelat, cu starea permanent, de stres+, <nc, de la v:rste tinere )37-04 ani+. Situa/iile de cre.teri tensionale survin adesea atunci c:nd aceste persoane se <nfurie sau sunt foarte <ncordate. Atunci ele se simt cuprinse de un val de c,ldur,, se <nro.esc la fa/, .i simt pulsa/ii <n piept sau c iar <n <ntreg corpul. Ele fac H&A datorit, <nver.un,rii .i a concentr,rii ne<ntrerupte. Sunt persoane care sacrific, totul pentru munca, interesul, pasiunile sau activit,/ile lor. (a regul, de via/,, ele au nevoie s, se opreasc, din c:nd <n c:nd din activit,/ile lor, s,-.i ia o pauz, pentru relaxare .i s, <nve/e s, fie mai deta.ate de ceea ce fac. 3. 9n al treilea tip de pacient ipertensiv este cel pasiv, cu tendin/a la inactivitate .i care tr,ie.te mai mult <n trecut. Este lent <n mi.c,ri, are multe obiceiuri )@tabieturi@+ .i ata.amente la care <i este greu s, renun/e. El este adesea obez .i are crescute valorile colesterolului. Aa m,surarea &A, i se g,sesc de regul, valori crescute, mai ales maxima, &A sistolic,. Aa acest pacient apar frecvent .i boli ale inimii )cardiopatie isc emic,+ sau diabet za arat. Din punct de vedere psi ologic, acest pacient trebuie s, <nve/e s, renun/e la ata.amentele .i la rigidit,/ile sale, s, fie mai desc is la nou. ,+;+ !it1terapia - tratarea H&A cu plante me/icinale. Exist, plante cu principii active cunoscute ca av:nd efect se/ati2 .i de reducere a stresului. Dintre ele, enumer,m; - alpa6gCtei )Leonurus cardiaca D partea aerian,+- este o plant, cu un bun efect calmant .i se recomand, mai ales <n cazul H&A care survine pe un fond de iritabilitate, m:nie, <ncordare. De asemenea, este util,, al,turi de p,ducel, <n H&A instalat, la menopauz,. - (/ucelul )Crataegus monogyna, C. oxyacantha D de la care se folosesc frunzele, florile .i fructele+. A fost studiat .tiin/ific de c,tre farmaci.ti .i s-a demonstrat c, are un efect de sc,dere a &A, de dilatare a vaselor coronare .i tonic al inimii .i vaselor de s:nge- nu este toxic .i nu d, efecte secundare. El este nelipsit din tratamentele naturiste pentru bolile inimii .i ale vaselor de s:nge )este acceptat ast,zi .i de c,tre unii medici cardiologi+. 33

- ei )Tilia platyphyllos, Tilia argentea, Tilia cordata D flori+ D este indicat pentru efectul s,u lini.titor la pacien/ii care au H&A <nso/it, de st,ri de nelini.te, <ngrijorare sau c iar insomnie. - <aleriana )Valeriana officinalis D r,d,cin,+ este un binecunoscut sedativ .i se recomand, la persoanele care fac H&A pe fondul st,rilor de nelini.te .i de nervozitate .i care au adesea palpita/ii, crize de sufocare sau dureri abdominale. - Le2n3ica )Lavadula angustifolia D de la care se folose.te <n special uleiul volatil D <n aromaterapie sau intern D 2-3 pic,turi de 3 ori pe zi, cu ap,+. - "1ini3a )Melissa officinalis D frunzele+ D este .i ea un bun calmant, antidepresiv .i ajut, la eliminarea st,rilor de m:nie, iritabilitate .i frustrare care adesea <ntre/in sau pot declan.a pusee de H&A. Este indicat, mai ales la persoanele agitate, care nu se pot odi ni .i care sunt sensibile la influen/ele exterioare. - )unt1area )Hypericum perforatum D partea aerian,+ elimin, tensiunea psi ic, .i se recomand, <n H&A asociat, cu dureri de cap, st,ri de agita/ie sau insomnie. 9nele plante ac/ioneaz, prin efectul /iuretic; - Mesteacn ) etula pendula, etula verrucosa D de la care se folosesc frunzele D are .i un bun efect de sc,dere a acidului uric din s:nge+ - #1a/a6calului )!"uisetum arvense D partea aerian,+ - !eci1ric )Herniaria gla#ra D partea aerian,+ - rei6fra3i6pta3i )Viola tricolor D partea aerian,+ - Mtasea /e p1rum? )$tigmata Maydis+ - #1/i3ele /e cire sau 2iin )$tipites Cerasorum+ - ecile /e fas1le )%haseoli fructus sine semini#us+. Alte plante folosite; - raista6ci1?anului )Capsella #ursa&pastoris D partea aerian,+ D are, pe l:ng, ac/iunea ipotensiv,, .i propriet,/i de oprire a emoragiilor, de aceea se recomand, <n cazul H&A <nso/ite de s:nger,ri )epistaxis etc.+ sau <n H&A ap,rut, la menopauz,. - <Cscul )Viscum al#um D ramuri cu frunze+, se utilizeaz, v:scul de pe m,r, p,r, brad, cire.nu se folose.te v:scul de pe salcie, plop, ar/ar, salc:m, care este otr,vitor. Are un bun efect de sc,dere a &A, dar este .i o plant, care are o anumit, toxicitate. 2ai ales bolnavii de inim, trebuie s, fie aten/i c:nd folosesc v:sc .i, dac, apar aritmii cardiace, trebuie <ntrerupt, administrarea plantei. De fapt, v:scul are un efect reglator, astfel <nc:t la ipertensivi scade &A, iar la ipotensivi cre.te &A.

30

- )asc9iu )Vinca minor D partea aerian,+ D care produce dilatarea vaselor de s:nge .i care se recomand, mai ales la v:rstnici, <n ateroscleroz, cerebral, sau sec ele dup, accidente vasculare cerebrale.828 Tratamentul hipertensiunii arteriale trebuie sa vizeze anumite obiective si in primul rand normalizarea valorilor tensionale. El trebuie sa tina seama de anumite principii si orientari; - explorarea trebuie bine facuta deoarece sunt ipertensiuni care beneficiaza de tratament c irurgical ) ipertensiunile reno-vasculare+- tratamentul trebuie sa fie complex, igieno-dietetic, medicamentos etc- tratamentul trebuie individualizat si stabilit in conditii de ambulator, nu de spital- drogurile ipotensive vor fi administrate la inceput in cantitati mai mici si marite apoi progresiv, pana la normalizarea tensiunii arteriale. Este bine ca drogurile ipotensive sa fie asociate si la inceputul &ratamentului asocierea sa cuprinda un ipotensiv cu un diuretic tiazidic- trebuie tinut seama de ateroscleroza asociata, de aici )mai ales la varstnici+ decurgand prudenta, pentru a nu precipita accidente vasculare cerebrale, coronariene si periferice )niciodata nu se va incepe cu doze mari, brutale+- deoarece multe ipertensiuni sunt consecinta sau sunt asociate aterosclerozei, regimul si tratamentul vor fi adaptate acesteia din urma. Se vor combate obezitatea, guta, diabetul za arat, iperlipoproteinemiile etc- repausul nu trebuie sa fie absolut. Exercitiile fizice, mersul pe jos si gimnastica medicala, fac parte din tratament. Efortul fizic va fi dozat si adaptat posibilitatilor bolnavului- sedativele si tranc ilizantele sunt de multe ori necesare- dieta va fi saraca in colesterol si in grasimi saturate -este bine ca tratamentul sa fie si vasodilatator coronarian, deoarece asociatia cardiopatie isc emica - ipertensiune arteriala este foarte frecventa- nu orice ipertensiune urmeaza sa primeasca tratament ipotensiv. Astfel in formele labile, de gradul " etc, este suficient regimul dietetic, eventual tranc ilizante si sedative.838

37

.+ "A AMEN UL MED$#AMEN O) AL H A

Cn func/ie de valorile tensiunii arteriale .i bolile asociate, medicul stabile.te dac, este necesar un tratament anti ipertensiv medicamentos. 2edicamentele anti ipertensive scad valorile tensiunii arteriale c,tre cele fiziologice. .+-+#lasificarea me/icamentel1r anti9ipertensi2e A+$n9i?it1are ale sistemului simpatic )simpatolitice + 6Centrale: Agoni.ti ai receptorilor adrenergici alfa-2 presinaptici .i8sau imidazolici "-3 presinaptici )cl1ni/ina,guanfacina, moxonidina, rilmenidina+ Beurosimpatolitice .i cu ac/iune central,; reserpina@ alfa6 metil/1pa -#eta&simpatolitice; neselective )pr1pran1l1l,sotalol+ .i selective beta-3 )atenolol, met1pr1l1l,betaxolol+- scad frecventa cardiaca si debitul cardiac, care la randul lor diminueaza valoarea tensionala -alfa&adrenolitice; prazosin, /1Daz1sin E+<as1/ilatat1are 6#locante ale canalelor de calciu; tip nifedipina )nife/ipina@ nitrendipin,,felodipin,, lecarnidipin,, amlodipin,+- tip diltiazem )/iltiazem+- tip verapamil )2erapamil+- actioneaza prin reducerea constrictiei vaselor sanguine cauzate de presiunea sanguina crescuta- aceste medicamente usureaza fluxul sanguin si reduc nivelul presiunii sanguine -musculotrope: idralazine )9i/ralazina+, minoxidil #+)u?stan3e ce interfer cu sistemul renin6angi1tensin - inhi#itoare ale en'imei de conversie a angiotensinei ()!C* : captopril, lisinopril, perindopril,Puinapril, fosinopril, zofenopril- bloc eaza enzima necesara in sinteza substantei vasoconstrictoare )angiotensina+- ca si rezultat, vasele sanguine se relaxeaza si se dilata, 35

facilitand fluxul sanguin la nivelul vaselor, ceea ce reduce presiunea sanguina- aceste medicamente cresc eliminarile de apa si sodiu prin urina, care contribuie de asemenea la scaderea tensiunii arteriale-antagoni+ti ai receptorilor AT&, ai angiotensinei )); candesartan, irbesartan, losartan, telmisartan, valsartan- bloc eaza actiunea angiotensinei "" care produce vasoconstrictie si astfel vasele se relaxeaza si se dilata- aceste medicamente faciliteaza fluxul sanguin si reduc nivelul presiunii sanguine- de asemenea aceste medicamente maresc eliminarile urinare de sodiu si apa, ceea ce scade nivelul tensiunii arteriale. D+Diuretice: tiazide )9i/r1cl1r1tiazi/a@ in/apami/+, diuretice de ans, )fur1semi/, bumetanid+, diuretice antialdosteronice )spir1n1lact1na, amilorid+- stimuleaza rinic ii sa elimine mai mult sodiu si apa din organism- aceste medicamente produc scaderea volumului sanguin circulant, ceea ce scade in consecinta valoarea presiunii arteriale, mai ales a componentei sistolice a tensiunii- medicamentele pot avea efect direct asupra vaselor sanguine cauzand reducerea tensiunii arteriale- diureticele sunt deseori combinate cu alte clase de medicamente anti ipertensive 878 .+,+(rincipiile farmac1terapiei anti9ipertensi2e ini/ierea farmacoterapiei cu doze eficace minime )<n scopul reducerii efectelor adverse, ale ?primei doze@+- dozele pot fi crescute treptat p<n, la atingerea efectului doritfarmacoterapia combinat, )cu 2 sau 3 anti ipertensive <n doze mici+ este de preferat monoterapiei cu doze eficace mari )<n scopul reducerii inciden/ei .i intensit,/ii reac/iilor adverse+ produsele cu efect de durat, lung, )3doz,820 ore+ sunt indicate pentru avantajele de reducere a fluctua/iilor &A .i de cre.tere a complian/ei. -armacoterapia .n trepte a HTA func/ie de forma +i gradul HTA Cn H&A forme moderate .i severe este obligatorie instituirea farmacoterapiei cu anti ipertensive. Cn aceste forme, absen/a farmacoterapiei prezint, riscul apari/iei complica/iilor ipertensive )insuficien/a cardiac,, infarct miocardic acut, accidente vasculare cerebrale, ipertrofie ventricular, st:ng,+.

3G

=armacoterapia H&A e instituit, <n trepte; a+ etapa 3-a; monoterapie -de prim, alegere; diuretice )preferate la v:rstnici+ sau beta-adrenolitice-de alternativ,, func/ie de bolnav .i patologia asociat,; blocantele canalelor de calciu )tip nifedipin+, alfa-3 adrenolitice )tip prazosin+, centrale )clonidina, reserpina+, in ibitorii enzimei de conversie )tip captopril sau enalapril+ b+ etapa a 2-a; asociere de 2 anti ipertensive -de prim, alegere; diuretic Q beta-adrenolitic, diureticQ"E(, diuretic Q alfa-adrenolitic, diureticQclonidin, -de alternativ,, func/ie de bolnav .i patologia asociat,; blocante de calciu Q "E( c+ etapa a 3-a; asocierea a 3 anti ipertensive -de prim, alegere; asocierea unui vasodilatator musculotrop )tip di idralazin,+ =unc/ie de forma )gradul + de H&A, sc ema farmacoterapic, se <ncepe cu o anumit, treapt, .i anume; -H&A u.oar, )ce nu cedeaz, la m,surile nefarmacologice+ se trateaz, cu monoterapie -H&A moderat, se trateaz, cu asociere de 2 anti ipertensive-H&A sever, se trateaz, cu asociere de 3 anti ipertensive. Durata fiec,rei etape este de 0-5 s,pt,m:ni. Dozele mici de la <nceput sunt crescute gradat )<n limita zonei posologice terapeutice .i tolerabilit,/ii+, p:n, la ob/inerea eficacit,/ii clinice, caz <n care se continu, tratamentul cu sc ema respectiv,. Cn caz de ineficien/, se sc imb, anti ipertensivul sau se trece la o treapt, superioar,.

0+ )E"<$#$$ !A"MA#EU $#E AD"E)A E (A#$EN&$LO" #U H A

3H

0.3.Amenajarea <n farmacie a unui spa/iu de comunicare farmacist-pacient In ultimul timp s-a schimbat foarte mult activitatea unui farmacist, daca inainte trebuia sa prepare retete magistrale, acum medicii nu mai prescriu si farmacistul trebuie sa se orienteze pe consilierea pacientului. Sa-l sfatuiasca cum sa ia medicamentul (educatia privind utilizarea corecta si rationala a medicamentului), cum sa-l tina acasa etc. Astfel se propune sa existe in fiecare farmacie un loc unde sa poata discuta farmacistul in intimitate cu pacientul. Unii manifesta o rezerva la ghiseu, acesta creand un zid despartitor intre el si pacient. aca farmacia are destui farmacisti, daca are un spatiu corespunzator, daca farmacistii au o pregatire corespunzatoare, calitatea serviciilor pe care le pot oferi acestia este mai mare. De aceea s-ar putea organiza <n fiecare farmacie un loc <n care pacientul s-ar putea a.eza la mas, cu farmacistul, <ntr-un col/ sau <ntr-o camera special amenajat,, unde pacientul ar putea fi consiliat .i i s-ar putea r,spunde la eventualele <ntreb,ri pe care le are. 0.2.(on/inutul consulta/iilor &ratamentul H&A este de durat, )luni, ani, via/,+ #entru o mai bun, eficacitate a tratamentului anti ipertensiv pacientul este sf,tuit s, <.i alc,tuiasc, un program organizat de administrarea a medicamentelor.Administrarea medicamentelor in mod corespunzator inseamna administrarea dozei corecte a medicamentului potrivit la momentul oportun. (and se administreaza mai multe medicamente, poate fi dificil de respectat dozele si momentul in care acestea trebuie luate. #entru a se asigura ca medicamentele sunt administrate in mod corect, poate fi necesar utilizarea unui sistem de amintire a dozei si momentului in care trebuie luat medicamentul; - se alcatuieste o lista cu toate medicamentele administrate- se completeaza o lista cu medicamente si se mentine la zi- la fiecare consult medical se revizuieste sc ema terapeutica - se alcatuieste un orar zilnic de administrare a medicatiei si se pune orarul intr-un loc vizibil din apropierea zonei in care sunt pastrate medicamentele- se ia orarul medicatiei in cazul in care se merge intr-o calatorie- se inregistreaza programul de administrare a medicamentelor in agenda zilnica - se foloseste un recipient pentru medicamente; se utilizeaza un recipient pentru pastrarea medicamentelor necesare pentru o saptamana- aceasta modalitate poate fi folositoare daca se 36

administreaza medicamentele zilnic- se poate utiliza o cutie goala de carton de la oua, pentru a organiza dozele de medicamente necesare pentru o saptamana - se lipesc afise; se afiseaza pe artiute lipite in apropierea ceasului sau a oglinzii din baie, orarul administrarii medicatiei.868

24

7.#AJ&E #EJS1BAAR
7.Determinarea frecven/ei prezent,rii la farmacie a pacien/ilor cu H&A 7.3.Argument Datorit, num,rului mare de pacien/i care sufer, de H&A, am ales aceast, afec/iune ca obiect de studiu. "n partea teoretic, de la <nceputul acestei lucr,ri am analizat H&A din punct de vedere al cauzelor, simptomelor, sc emelor de tratament , iar <n partea practic, voi analiza frecven/a prezent,rii la farmacie a pacien/ilor cu H&A <n decursul unei luni. 7.2.2aterial si metoda )observare pacienti, studiu retete+ Cn vederea determin,rii cantit,/ii de medicamente anti ipertensive necesare pentru aprovizionarea farmaciei pe o perioad, de o lun,, vom realiza un studiu asupra consumului de medicamente anti ipertensive eleiberate pe baza prescrip/iilor medicale. =armacia elibereaz, <n decursul unei luni de zile 3444 de prescrip/ii medicale pentru diferite afec/iuni. Cntr-o prim, etap, am sortat prescrip/iile medicale pe urm,toarele afec/iuni; H&A, diabet, epilepsie, bron.it,, ulcer gastric- dup, care prin num,rare am ob/inut rezultatele din tabelul de mai jos. &abel nr. 3 D distribu/ia de frecven/, a variabilei cantitative num,r de prescrip/ii medicale eliberate de farmacie pe tipuri de afec/iuni <n decursul unei luni de zile. Br.prescrip/ii medicale H&A 774 Br.prescrip/ii medicale diabet 304 Br.prescrip/ii medicale bron.it, H7 Br.prescrip/ii medicale ulcer gastric 354 Br.prescrip/ii medicale epilepsie 57 &otal eliberate 3444 prescri/ii

medicale

Din tabel se observ, c, din totalul de 3444 de prescrip/ii medicale eliberate de farmacie pe parcursul unei luni de zile, 774 de prescrip/ii medicale sunt aferente bolnavilor cu H&A, 304 de prescrip/ii medicale s-au onorat pentru diabetici, H7 de prescrip/ii medicale s-au

23

eliberat pentru bolnavii cu afec/iuni bron.ice, 354 de prescrip/ii medicale pentru pacien/ii cu ulcer gastric .i 57 de prescrip/ii medicale pentru cei cu epilepsie. Acela.i lucru poate fi observat prin reprezentare grafic, a frecven/ei.
Nr.pre !r"p#"" $e%"!a&e 'TA Nr.pre !r"p#"" $e%"!a&e %"a(e) Nr.pre !r"p#"" $e%"!a&e (ro*+"), Nr.pre !r"p#"" $e%"!a&e -&!er .a )r"! Nr.pre !r"p#"" $e%"!a&e ep"&ep "e

600 500 400 300 200 100 0

De asemenea, distribu/ia de frecven/, a variabilei cantitative num,r de prescrip/ii medicale eliberate de farmacie pe tipuri de afec/iuni <n decursul unei luni de zile poate fi ob/inut, .i procentual conform tabelului de mai jos; Br.prescrip/ii Br.prescrip/ii Br.prescrip/ii Br.prescrip/ii Br.prescrip/ii medicale medicale medicale medicale medicale H&A diabet bron.it, ulcer gastric epilepsie

55

14

8,5

16

6,5

&abel nr. 3 D distribu/ia de frecven/, procentual,

22

Nr.prescripii medicale HTA Nr.prescripii medicale diabet Nr.prescripii medicale bronit Nr.prescripii medicale ulcer gastric Nr.prescripii medicale epilepsie

7.3.Jezultate .i discu/ii Din analiza grafic, a distribu/iei de frecven/, a variabilei cantitative num,r de prescrip/ii medicale eliberate de farmacie pe tipuri de afec/iuni <n decursul unei luni de zile putem afirma c, majoritatea pacien/ilor- clien/i ai farmaciei sufer, de H&A. )774 pacien/i din totalul de 3444, respectiv 77> + 7.0.(oncluzii Av:nd <n vedere rezultatele ob/inute, concluzion,m c, farmacia are nevoie de stocuri mai mari de medicamente anti ipertensive fa/, de stocurile de medicamente destinate altor afec/iuni.

23

0+#ON#LUB$$ Cn concluzie, pentru a elimina H&A, pacien/ii trebuie s, <nceap, un regim de via/, naturist, pentru c, <ntotdeauna este mai u.or s, previi dec:t s, tratezi; s, abandoneze fumatul, alcoolul .i cafeaua, s, fac, exerci/ii fizice moderate, s, alterneze perioadele de munc, cu cele de odi n, .i refacere, s, nu se supraalimenteze,s, urm,reasc, s, consume alimente c:t mai naturale .i mai s,n,toase .i <n plus, s, apeleze la ajutorul nepre/uit al plantelor medicinale .i s, respecte tratamentul medicamentos dat de c,tre medic.

20

E$EL$OG"A!$E 3. SSS.boli-medicina.com 2. SSS.apifitoterapie.ro8boli 3. LeiMo 2orimoto, 2a'uMo 2oriMaSa, HiroMo Limura, BobuMo "s ii, AMira &aMamata, TasuMo Hara, 2asami 9ji and Len-ic i Tos ida , !ental stress induces sustained elevation of blood pressure and lipid peroxidation in postmenopausal "omen@ Life )ciences, %olume H2, "ssues 3-2, 2 Uanuar' 244H, #ages 66-34G 0+ Albane O.J. 2aggio, Tacine Aggoun, Aaetitia 2. 2arc and, $avier E. 2artin, =ranVois Herrmann, 2aurice Oeg etti and Bat alie U. =arpour-Aambert- Associations among 0#esity, lood %ressure, and Left Ventricular Mass, & e Uournal of #ediatrics,23 December 244G 7.(risteea, A.- Tratat de farmacologie, Editura 2edical, Oucure.ti, 2447, pag.02G

4+ Oa a 2. Sibai, &avia Fordon, Elizabet & om, Steven B. (aritis, 2arM Llebanoff, Donald
2cBellis and Jic ard H. #aul #is$ factors for preeclampsia in health% nulliparous "omen& A prospective multicenter stud%, American Uournal of 1bstetrics and F'necolog', %olume 3G2, "ssue 2, #art 3, =ebruar' 3667, #ages 502-50H 7+ Abel E. 2ore'ra, (lifton J. Aac', Alan (. Wilson, As oM Lumar and Uo n O. LostisArterial #lood nicotine concentration and coronary vasoconstrictive effect of lo1&nicotine cigarette smo2ing & American Heart Uournal, %olume 320, "ssue 2, August 3662, #ages 36236G H. SSS.terapii-naturiste.com 6. SSS.sfatulmedicului.ro 34. J. Jastaldo, #. #agliaro, S. (appello, (. #enna, D. 2ancardi, B. Wester of and F. Aosano- 3itric oxide and cardiac function, Aife Sciences, %olume H3, "ssue 34, 35 August 244G, #ages GG6-G63

27