Alexandru Macedonski Sub conducerea lui apare in 1880 revista "Literatorul".

Are volume de poezii dintre care amintim Excelsior, oeme, !lori sacre. Are opere scrise in limba "ranceza. El este cunoscut in literatura mai ales ca poet al noptilor si ca teoretician al simbolismului. oet al noptilor. #upa modelul noptilor lui Al"red de Musset, Macedonski publica un ciclu de 11 nopti cu tema variata. #intre acestea "$oaptea de Aprilie" si "$oaptea de Septembrie" au ca tema dra%ostea. "$oaptea de &unie" urmareste pozitia 'alnica a poetului in societate. &n "$oaptea de &anuarie" isi exprima solidaritatea cu cei ce su"era in c(ip demn "ridicand lupta vietii in "runti semete de eroism". &n "$oaptea de !ebruarie" ia apararea "emeii decazute. "$oaptea de Mai" este un imn dedicat naturii vindecatoare de nevroze" care comunica omului "orta ei innoitoare "$oaptea de #ecemvrie". $oaptea de decemvrie "$oaptea de decemvrie" s)a dezvoltat dintr)o le%enda in proza intitulata "Meka si Meka", publicata de Macedonski in "*omanul" lui +. A. *osetti din 1, ianuarie 18-0. Le%enda vorbeste despre Mo(amed ) ben ) .assan, care il s"atuieste inainte de moarte pe "iul sau Ali sa mear%a la cetatea s"anta Meka pentru a obtine iertarea pacatelor lui. +onditia pentru aceasta era sa nu se abata de la calea dreapta. Ali strabate cu caravana in linie dreapta pustiul si moare inainte de a pune piciorul in +etatea S"anta. &n acelasi timp ocitan ) ben ) e(livan, un zdrentaros pornit odata cu el la drum si urmand o cale ocolita a'un%e la Meka. Sensul pe care l)a extras Macedonski din aceasta le%enda este asemanator cu acela pe care Eminescu il scotea in Lucea"arul din basmul "!ata in %radina de aur". +a in orice poem romantic, planul real alterneaza in "$oaptea de decemvrie" cu cel "antastic, al visului. La inceput, vedem pe poetul de %eniu "trasnit de soarta" cuprins de un somn adanc in camera)i pustie cu "ocul stins, incon'urat de umbre, ca de nameti/ " ustie si alba e camera moarta0 Si "ocul sub vatra se stinse scrumit0 oetul, alaturi, trasnit sta de soarta, +u nici o sc(inteie in oc(iu)adormit0 &ar %eniu)i mare e)aproape un mit0" Se aud %eamatul viscolului si urletele sinistre de lupi, realitati externe, dar si simboluri ale zbuciumului interior ale "apturii "de (uma".

#eodata o "lacara izbucnita sub "orma unui ar(an%(el de aur, inspiratia, pre"ace pe poet intr)un print arab tanar, emir al 1a%dadului, bo%at, posesor de %ramezi de ar%int si de aur, 'aruri cu pietre scumpe, arme de pret, cai repezi, palate si %radini par"umate de roze si crini/ "Si el e emirul, si are)n tezaur, Movile inalte de)ar%int si aur, Si 'aruri de pietre cu "lacari de sori2 .an%iare)n tot locul, oteluri cumplite &n %ra'duri, cai repezi cu "oc in copite, Si)oc(i impre'uru)i ori spuza cu "lori". +a si poetul care a "aptuit opere marete, bo%atul emir nu este multumit de bo%atia sa, el "iind c(inuit de dorinta %loriei. entru el atin%erea absolutului inseamna cetatea Meka/ "Spre Meka)l rapeste credinta)vointa, +etatea prea s"anta il c(eama in ea, &i cere simtirea, ii cere "iinta, &i vrea "rumusetea tot su"letu)i vrea #in talpi pana)n crestet ii cere "iinta". +onstient ca idealul nu e usor de atins, ca cetatea s"anta Meka este despartita de 1a%dad printr)un desert, meta"oric numit "o mare aprinsa de soare", emirul se pre%ateste totusi sa)l strabata cu orice risc. &n "runtea unei caravane de armasari si camile, emirul pleaca in zori salutat de aurora si condus de multime pana la portile orasului. La "antana umbrita de curmali unde se opreste sa bea apa, printul zareste un om pocit, in zdrente, dar cu o privire vicleana care ii marturiseste ca se indreapta spre acelasi loc. Emirul isi pune intrebarea, daca acest zdrentaros va a'un%e la Meka. El care a renuntat la bo%atii pentru a mer%e la Meka este increzator in "ortele sale, isi intele%e aspiratiile ca pe o c(estiune de onoare si nu concepe sa ocoleasca obstacolele la "el ca si .3perion. rintul ale%e drumul drept, ia pustiul in piept, indura zile de)a randul sub "lacari de soare setea pe care si)o potoleste la razele oaze, ce ii ies in cale. &n vreme ce insotitorii mor cate ,)4 odata, caii si camilele cad, apa si (rana scade, pasarile de prada dau tarnale, cetatea riscata ramane departe de orizont. Emirul ramane in cele din urma sin%ur pe camila ce sovaie, si are o clipa mira'ul orasului s"ant si posedat de "ata mor%ana naluca inc(ipuirilor sale, se %rabeste sa a'un%a la Meka. Acesta are ziduri albe, poame de aur, porti de topaze si turnuri de ar%int, dar re%ina tru"asa a ma%iei, "rumoasa Meka este, ca orice ideal de desavarsire, ca per"ectiunea pentru artist, de neatins. Marea arta cere e"ort sau sacri"iciu si poetul ce viseaza, emirul in drum spre

cetatea s"anta, moare intr)o incordare suprema, nu insa inainte de a)si vedea visul cu oc(ii, "ie si numai sub "orma de iluzii. oetul spune ca succesul inteles in c(ip vul%ar este rezervat numai spiritelor in"erioare, ca acel zdrentaros care urmand drumul ocolit a'un%e la Meka. +a si Lucea"arul lui Eminescu, "$oaptea de decemvrie" se termina cu izolarea poetului de lumea ostila, din 'urul sau, incapabila de a intele%e avantul creator, e"ortul artistului de a se desavarsi, de a atin%e per"ectiunea. &n cadrul poeziei Macedonski "oloseste simbolul. Ast"el ar(an%(elul de aur este simbolul inspiratiei, "elementul (otarator pentru opera unui artist. !ramantarile creatorului in timpul elaborarii unei opere de arta are ca simbol vantul, crivatul, urletul lupilor. Emirul reprezinta credinta nestramutata intr)un ideal, capacitatea omului de a ramane "idel drumului ales. Meka este simbolul idealului. 5mul pocit este simbolul omului comun, capabil de compromisuri. #rumul ocolit strabatut de omul pocit este simbolul eticii in"erioare a omului comun. oetul "oloseste epitete simple, duble si triple, asociatii noi pe baza principiului corespondentelor, a intrepatrunderii senzatiilor de vaz, auz si miros, vorbind, de exemplu de un viscol albastru. Alte elemente simboliste pe care le %asim in poezie sunt neolo%isme/ tremol, monolit, sol"i, blondete, nume de pietre scumpe, topaze, alabastru. &n deosebi re"renul si repetitia dau poemului o cadenta melodioasa, un "armec muzical propriu. oezia este scrisa in ritm am"ibra(i si metru de 16 silabe. oetul aduce inovatii de ordin te(nic, in primul rand in dispozitia rimelor. Stro"ele sunt senarii 78 versuri9 cu o rima incrucisata si trei rime alaturate. :nele versuri au "unctie de re"ren, altele sunt repetate cu mici sc(imbari obsedant. &n ultimii ani ai vietii Macedonski a compus un numar apreciabil de poezii cu "orma "ixa, rondeluri. Acestea sunt %rupate in ; cicluri/ *ondelurile pribe%e, *ondelurile celor patru vanturi, *ondelurile rozelor, *ondelurile senei si *ondelurile de portelan. Aceste cicluri au "ost adunate si publicate postum in 1-6< cu titlul " oema rondelurilor". #intre aceste rondeluri putem aminti "*ondelul rozei ce in"loreste" in care poetul exprima emotia pe care i)o trezeste in"lorirea tranda"irului. Macedonski se insenineaza contempland "rumosul, simtind ca natura ii o"era recompensa pentru su"erintele vietii. El uita necazurile imobilizandu)si existenta prin arta/ "5 roza)n"loreste, suava0 +a nor risipit e necazul. uternic ma poarta extazul Spre)o nalta si tainica slava."

5 alta latura a activitatii lui Macedonski este aceea de teoretician al simbolismului. entru el ideea de poezie este e%ala cu spontaneitatea. &n articolul " oezia viitorul" sau "#espre lo%ica poeziei" el considera poezia in primul rand "orma si muzica. 5ri%inea poeziei se a"la in misterul universal si se construieste dupa o lo%ica proprie. El a"irma "arta versurilor este nici mai mult, nici mai putin decat arta muzicii". El pune in evidenta capacitatea de su%estie a poeziei, suveranitatea emotiei artistice. Macedonski este adept al instrumentalismului, la el aparand ideea de sinestezie. Macedonski a desc(is orizontul liricii romanesti prin noi motive poetice, "orme noi de poezie si specii noi.