PROBIOTICE - DATE GENERALE Probioticele sunt microrganisme vii care ingerate sau aplicate local intr-un numar suficient,

au unul sau mai multe efecte benefice functional demonstrate asupra sanatatii pacientului. La om probioticele isi manifesta efectele in cavitatea bucala sau in tubul digestiv (sub forma de alimente sau capsule), in caile respiratorii (ca aerosoli) sau in cele genito urinare (prin aplicatii locale). Probioticele in produse alimentare si farmaceutice au aparut pe piata in cursul ultimilor 20 de ani. Pentru utilizarea de catre om, probioticele trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

sa fie de origine umana sa reziste procedeelor de fabricatie a produselor, aciditatii gastrice, secretiei biliare si pancreatice sa se fi!eze pe celulele epiteliale ale intestinului pentru a rezista peristaltismului si sa colonizeze, cel putin temporar, intestinul sa produca substante antimicrobiene eficace fata de bacteriile cariogene si patogene.

"lora intestinala a omului, relativ simpla la sugari unde predomina susa #ifidobacterium infantis, este foarte comple!a la adult avand circa $0$% germeni, compusi din %00 pana la &00 de specii, in ma'oritate anaerobe. ( serie de functii sunt atribuite microflorei intestinale:

obstacol la dezvoltarea si translocarea bacteriilor patogene prin blocarea celulelor epiteliale de fi!are a lor si prin productia de metaboliti cu activitate antibiotica stimularea sistemului imunitar sinteza de vitamine #$, #2, #$2, ), folati productia de acizi grasi inferiori, printre care acidul butiric cu functii biologice in intestin reactii de *idroliza, o!idoreducere, dezacidifiere productia de gaze (+(2, ,2, +,%, -,., /,2) impiedicarea formarii de compusi to!ici, mutageni si cancerigeni (reducerea nitratilor la nitriti si nitrozamine).

Pentru a elimina efectele nefaste ale microflorei si a favoriza pe cele pozitive s-a propus modificarea compozitiei si activitatii catalitice a florei microbiene intestinale prin diverse masuri. 0na dintre acestea consta intr-un aport de probiotice pe cale alimentara tranzitand in stare vie de-a lungul tubului digestiv ele il colonizeaza temporar si accentueaza functiile de protectie. +a urmare probioticele trebuie ingerate periodic, de preferat zilnic. IMPACTUL ANTIBIOTERAPIEI ASUPRA FLOREI INTESTINALE Printre efectele secundare ale antibioterapiei, cele mai frecvente sunt accidentele digestive, de tipul diareelor de intensitati si gravitati variabile, de cele mai multe ori benigne. +ele mai severe forme sunt mai frecvente la pacientii spitalizati si sunt cunoscute sub denumirea de colite pseudomembranoase, asociate cu bacteria patogena +lostridium difficile. /e pot intalni de asemenea si la pacientii ambulator. Presiunea selectiva a antibioticelor se e!ercita asupra microflorei digestive care din punct de vedere fiziologic formeaza un ecosistem bazat pe un ec*ilibru armonios al florei intestinale si pe interactiunile mucoasei digestive cu aceasta flora. 1cest ec*ilibru rezulta din mecanisme comple!e, in care flora e!ercita o actiune fiziologica marcanta si care consta in sinteza de vitamine, degradarea glucidelor, lipidelor si proteinelor alimentare, influenta asupra maririi vilozitatilor intestinale si in tranzitul intestinal. Pe de alta parte cativa factori locali, printre care, mecanismele imunologice (secretia 2g1), peristaltismul intestinal, tipul de alimentatie si altii influenteaza si controleaza acest ec*ilibru microbian. 2n acest sistem interactiv, flora bacteriana normala (formata din $0$% bacterii) e!ercita un 3efect de bariera4 sau (rezistenta la colonizare), care se opune implantarii de bacterii necomensale si in care flora strict anaeroba, care este cea mai numeroasa si dominanta, 'oaca un rol ma'or. Practic toate grupele de antibiotice (cu e!ceptia vancomicinei si aminozidelor) sunt susceptibile de a provoca diaree frecvent variabila, cu toate ca speciile anaerobe din flora dominanta fac parte din spectrul lor de actiune si concentratiile lor intestinale sunt ridicate. 5anifestarile diareice sunt in mod particular frecvente si grave la pacientii din serviciile de reanimare, unde in absenta agentilor patogeni specifici, infectiile intestinale survin ca anomalii profunde ale microflorei digestive cauzate de stress, de imunodepresie sau de antibioterapie adesea masiva. 2n acest conte!t o patologie

severa asociata cu administrare de antibiotice este colita pseudomembranoasa, in cursul careia multiplicarea lui +lostridium difficile, este insotita de producerea simultana a doua to!ine, o enteroto!ina si o citoto!ina , care produc leziuni la nivelul mucoasei colonului si semne clinice severe. CONCEPTUL DE PROBIOTIC 6efinitie : microrganisme vii care ingerate sau aplicate local intr-un numar suficient au una sau mai multe efecte benefice functional demonstrate asupra sanatatii pacientului. La inceputul sec 77 8lie 5etc*ni9off (laureat al premiului -obel) a observat ca taranii bulgari au media de viata ridicata datorita consumului ridicat de produse lactate fermentate de tipul iaurtului. +orpul uman este populat cu peste $00 000 de miliarde de bacterii cuprinzand sute de specii. /e gasesc in aerul respirat, in apa, pe sol, in corp.:raiesc pe piele, in gura, in nas, in tractele gastrointestinal si urogenital. +ele mai multe se intalnesc la nivelul colonului formand ;flora intestinala4 cu concentratie de $00 miliarde tulpini<g de fecale, alcatuita din peste &00 de specii la adult. 5icroflora intestinala e organizata in populatii bacteriene ce se pastreaza un ec*ilibru de-a lungul tractului gastro-intestinal. 5icroflora intestinala este impartita in . grupe : - flora principala: #ifidobacterii, #acteroides, 8ubacterii - flora secundara: Lactobacili, /treptococci, Peptococci - flora tranzitorie: tulpini patogene sau potential patogene 2n cadrul acestei populatii foarte numeroase, e!trem de eterogene, si aflate intr-un ec*ilibru foarte sensibil, rolul si statutul bacililor lactici si bifidus este de cea mai mare importanta. #acilii lactici - pot coe!ista impreuna cu alte microorganisme au ca element particular temperatura lor similara cu cea a corpului uman. 1cestea produc mai mult de &0= acid lactic, cresc usor, nonpatogenici, stabili ca populatie, foarte rezistenti, subimpartiti in$& tipuri si . subtipuri de tulpini. #acteria bifidus poseda rol specific.#ifidobacteria produce o cantitate mai redusa de acid lactic (>&0=) si o cantitate mare de acid acetic./e prezinta in concentratie mai mare la copii si scade cu varsta. 1ceste bacterii realizeaza protectia tractului digestiv fata de colonizarea cu germeni patogeni prin efectul de bariera:-diminuarea sau disparitia efectului multiplicarea nr de

tulpini patogene sau potential patogene ce tranziteaza tubul digestiv aparitia dezordini intestinale manifestari de genul celor aparute in: diaree, constipatie, gastroenterite, intoleranta la lactoza de tip 2. 5ecanism de actiune

bloc*eaza prin efect de competitie dezvoltarea tulpinilor patogene de tip +lostridium difficile bloc*eaza aderarea 8. +olli la peretele intestinal lucru esential in stoparea eliberarii de to!ine si e!ercitarea patogenitatii acestor tulpini produc substante antimicrobiene care in*iba dezvoltarea unor specii dde agenti patogeni intestinali cum ar fi : /almonella, /*igella, 8sc*eric*ia colli moduleaza raspunsul imun fata de unele virusuri (in special rotavirusuri) si de alte tipuri de agenti patogeni intestinali prin modularea raspunsului imun de tip :* $ si prin diminuarea reactiei de tip antiinflamator provocate de cito9ine 2L ? si :-" alfa reducand inflamatia locala intestinala provocata de diversi agenti patogeni

stimuleaza imunitatea naturala a organismului prin recunoasterea raspunsului imun participa in procesul de digestie a *idrocarbonatilor (in special), al lipidelor, al proteinelor. participa la sinteza unor vitamine (in special cele din comple!ul #)

Alimentatie Stress Antibioti e $arsta In!estie masi&a #e !ermeni Stil #e &iata In"e tii Distu!erea "lorei

balonare tulburari intestinale #e"i iente

intestinale nutritionale Diminuarea e"e tului #e onsti%atie bariera #is%e%sie #iaree

8!ercitarea efectului in $$ directii :

rezistenta la germeni patogeni interni

efect de suport pe cresterea productiei de anticorpi crearea unui mediu neprielnic pentru agentiinpatogeni efect pe imunitatea sistemica

modularea raspunsului imun sistemic

regleaza<stimuleaza cresterea celulelor :*$ si :*2 stimuleaza productia de c@to9ine effect in raspunsul imun specific la antigen concurenta in colonizarea zonei intre tulpini lactaza bacteriana actioneaza asupra lactozei intestinale

infectii cu ,elicobacter p@lori

asimilarea lactozei

efect anti-carcinogenic la nivelul colonului

activitate antimutagenica modifica crestereamicrobilor cu activitate carcinogenica stimuleaza functia imuna si influenteaza concentratia sarurilor biliare

alergii

previne translocarea antigenului in circuitul sanguin prezinta afinitate la tractul urinar si la vagin in*iba producerea de ,2(2 bacilul lactic scade nivelul de metaboliti to!ici caracter antibacterian interfereaza asimilarea colesterolului

infectii urogenitale

cresteri e!cesive in intestin

boli cardiovasculare

efect antio!idant modifica activitatea enzimelor *idrolitice

*ipertensiune arteriala peptidazele bacteriene actioneaza pe proteinele lactice ca rezultat al

tripeptidelor anti*ipertensive componentele peretelui celular actioneaza ca in*ibitori de tip 1+8 in*iba flora producatoare de ureaza

encefalopatia cirotica

PA(#2(:2+8 /:0622 Printre efectele secundare ale antibioterapiei, cele mai frecvente sunt accidentele digestive, de tipul diareelor de intensitati si gravitati variabile, de cele mai multe ori benigne. +ele mai severe forme sunt mai frecvente la pacientii spitalizati si sunt cunoscute sub denumirea de colite pseudomembranoase, asociate cu bacteria patogena +lostridium difficile. /e pot intalni de asemenea si la pacientii din ambulator@. Presiunea selectiva a antibioticelor se e!ercita asupra microflorei digestive care din punct de vedere fiziologic formeaza un ecosistem bazat pe un ec*ilibru armonios al florei intestinale si pe interactiunile mucoasei digestive cu aceasta flora. 1cest ec*ilibru rezulta din mecanisme comple!e, in care flora e!ercita o actiune fiziologica marcanta si care consta in sinteza de vitamine, degradarea glucidelor, lipidelor si proteinelor alimentare, influenta asupra maririi vilozitatilor intestinale si in tranzitul intestinal. 6e aceea a fost propusa o terapeutica specifica, destinata a eradica eventualii agenti patogeni si de a corecta tulburarile *idroelectrolitice si care consta in administrare de microorganisme nepatogene pentru restabilirea unui nou ec*ilibru ecologic intestinal. Pentru a avea o eficacitate ridicata, aceste microorganisme trebuie sa fie viabile, pentru a rezista in tubul digestiv, intr-un numar mare pentru a avea efect de bariera de substitutie si sa fie insensibile la principalele antibiotice utilizate in mod curent la antibioterapii. Pentru realizarea acestor obiective au fost efectuate numeroase studii asupra sensibilitatii la antibiotice a principalelor preparate probiotice disponibile, formate din microorganisme de substitutie, pentru a se realiza un procedeu de control ecologic al dezordinii digestive indusa de

antibioterapie.2ntr-un studiu efectuat in "ranta in anul $BB&, s-au utilizat 2 tulpini de dro'dii, /acc*arom@ces boulardii si /acc*arom@ces cerevisiae, precum si % tulpini bacteriene, Lactobacillus acidop*ilus, Lactobacillus bifidus, #acillus cereus si Lactobacillus casei varietatea r*amnosus. 1ntibioticele folosite 3in vitro4 au cuprins, monociclina, do!@cilina, cefuro!ima, ceftria!on, asociatia trimetroprim sulfometo!azol si norflo!acina. /-a determinat concentratia minima in*ibitorie (+52) si concentratia minima bactericida (+5#) a acestor antibiotice fata de microorganismele studiate. +oncentratiile finale ale solutiilor de antibiotice, au fost cuprinse intre 0,0. si $2? mg<l. Pentru determinarea +52 s-a utilizat o te*nica de microdilutie in mediu lic*id cu un inocul de $0$0 0"+, in prealabil etalonat. /tudiul +5# s-a realizat tinand cont de e!igentele particulare ale microorganismelor studiate, mediile de cultura utilizate fiind mediu 5A/ pentru Lactobacillus acidop*ilus si Lactobacillus casei, mediu 5A/ special pentru Lactobacillus bifidus, mediu 5ueller ,inton pentru #acillus cereus. /acc*arom@ces boulardii si /acc*arom@ces cerevisiae au fost obtinute in suspensie in mediu C-#, completat cu &= glucoza, plecand de la mediul /obouraud inclinat. +ele doua tulpini de dro'dii nu au fost testate pentru +5#, stiindu-se rezistenta lor la antibioticele testate. #ergone-#DrDzin, 8., La presse mDdicale, $%&-$&E, ($BB&). 6eterminarea +52 pentru cele E microorganisme studiate a dus la impartirea acestora in 2 categorii. +ele doua levuri studiate, /acc*arom@ces boulardii si /acc*arom@ces cerevisiae au rezistenta totala la tetraciclina (+52 F .2 mg<l pentru monociclina si do!icilina), la peniciline (5+2 G $2? mg<l pentru amo!icilina si penicilina H), la cefalosporine (+52 G $2? mg<l pentru cefodo!il, cefaclor de prima generatie (+$I), cefuro!ina de a doua generatie (+2I), cefoperazona, ceftria!on de a treia generatie (+.I)), la Juinolone (+52 G $2? mg<l pentru norflo!acina) si la trimetroprim sulfameto!azol (+52 G $2? mg<l). +ele % bacterii studiate sunt reprezentate de 2 tulpini de Lactobacillus, o tulpina de #acillus cereus si o tulpina etic*etata ca #acillus bifidus care in realitate este un #ifidumbacterium bifidum si reprezinta constituentul predominant al florei intestinale a noilor nascuti. 6intre peniciline, amo!icilina in*iba lactobacilii la concentratii cuprinse intre 0,0. si 0,$2& mg<l si este mai putin activa asupra lui #acillus bifidus (+52 F $ mg<l). (racilina are o activitate mediocra asupra celor % bacterii, toate fiind in*ibate la +52 F $E mg<l. +efalosporinele de a treia generatie, sunt

foarte active asupra lui Lactobacillus acidop*ilus si #acillus bifidus, +52 este de 0,$2& mg<l pentru cefuro!ima si % mg<l pentru cefadro!il si ceftria!on. -orflo!acina este foarte activa asupra lui #acillus cereus si Lactobacillus casei (+52 F 0,0. 0,$2& mg<l), iar trimetroprim sulfometo!azol este mediocru activ asupra celor % bacterii cu un +52 cuprins intre 2 ? mg<l