Sunteți pe pagina 1din 2

1.

Pozii geografic

Luxemburgul este una dintre cele mai mici ri din Europa. Are o suprafa de circa 2,586 km. n !est se mrginete cu pro!incia belgian Luxembourg, care "la #.##$ km% are aproape o suprafa dubl fa de cea a rii. Este po&i'ionat (n Europa )entral, fc*nd parte din categoria +'rilor de ,os- alturi de .landa /i 0elgia. 1e (n!ecinea& (n 2 /i 3 cu 0elgia,(n E cu 4ermania, iar (n 1 cu 5ran'a. n ciuda dimensiunii sale reduse, Luxemburg are o a e&are !ariat, cu dou caracteristici principale. 6artea nordic a rii este format dintr7o parte a platoului Ardeni, unde (nlimile muntoase !aria& de la #68 la 698 m. :estul rii este format dintr7un peisa, de coline cu !i largi. )apitala, oraul Luxemburg, este locali&at (n partea de 1ud a rii.

2.

Relief

1ub aspect morfologic (n 2 se gsesc mun'ii .esling " sector al Ardenilor%, de origine ;ercinici, !ec;i, intens eroda'i cu (nl'imea maxim de 55< m, (n !arful 0uurgplaat&.6artea meridional este ocupat de )*mpia 4utland "fiind o prelungire a )*mpiei Lorenei din 5ran'a%, care ocup 68= din teritoriul cu altitudini cuprinse (ntre 25872>8 m, iar altitudinea cea mai ,oas este de 9$$ m,(n ora/ul ?esserblling. 3.

Clima

Luxemburg face parte din regiunea de clim continental !est european /i are o clim temperat fr extreme. @ernile sunt bl*nde, !erile rcoroase /i ploile abundente. 1tarea!remii este diferit (ntr7o oarecare msur (ntre regiunile din nord /i sud. n nord, exist o influen' considerabil a sistemului Atlantic, (n care depresiunile frec!ente dau na/tere unor condi'ii meteorologice instabile. Aceasta d na/tere la cer (nnorat /i la mult burni' /i ploaie iarna. 6loaia uneori atinge 9.2m pe an (n unele &one. 3ara, cldura excesi! este rar /i temperaturile scad mult noaptea. Aemperaturile sc&ute /i umiditatea dau na/tere la ceeace locuitorii numesc Bo clim re!igorant-. n sud, de/i cderile de ploaie nu sunt cu mult mai reduse C (n ,ur de $2 inc; C /i iernile nu sunt mai plcute, principala diferen' const (n temperaturile mai ridicate !ara, (n special (n 3alea Dosellei.)ulturile, (n special podgoriile, au bune condi'ii aici. )u o temperatur medie anual de 98E), cele mai (nsoriteluni sunt din mai (n august. 6rim!ara, natura se de&ln'uie.

4.

Hidrografia

Luxemburg are c*te!a r*uri minore, ca Eisc;, Al&ette, /i 6etrusse, dar r*ul principal este Doselle cu tributarii si 7 t;e 1Fre /i .ur . mpreun, cursurile lor ser!esc ca grani' (ntre Luxemburg /i 4ermania. Doselle i&!or/te (n nord7estul 5ran'ei/i curge ctre nord prin Luxemburg pe $8.6 km ctre:in, cu care confluea& la Goblen&, 4ermania. Doselle are 59# km lungime /i este na!igabil, datorit canali&rii, pe 6#km. @&!or*nd (n 0elgia, r*ul 1Fre curge 9>2 km spre est prin

Luxemburg pentru a se !rsa (n Doselle. :*ul .ur, de7a lungul grani'ei de nord7est, este un tributar lui 1Fre. 3alea sa este (ncon,urat de peisa,e naturale intacte. Lacul Hpper 1Fre este cea mai mare (ntindere de ap din Darele Iucat. ncon,urat de !egeta'ie luxuriant /i de i&!oare lini/tite, lacul este un centru de sporturi ac!aticeJ canota,, caiac7canoe. .ra/ul Esc;7sur71Frese afl la un capt al lacului. @mediat (n amonte de el, r*ul formea& unre&er!or ;Kdroelectric extins pe circa 98 km (n susul !ii. Iigul Hpper 1Fre a fost construit (n anii L68 pentru a rspunde cererii de ap potabil.

5.

Vegetaia i fauna

5lora Luxemburgului este caracteri&at prin a/e&area 'rii la grani'a dintre &onele climatice Atlantic7European /i )entral7European. n nord, se (nt*lnesc mul'i fagi /i ste,ari. 1te,arii pot cre/te p*n la $87#5 m, cu un diametru de 9,272,# m. Ei dau cantit'i mari de lemn dur. Ie7a lungul malurilor r*urilor, se (nt*lnesc specii ca arinul negru /i salcia. Lemnul de arin este galben pal ctre maro7ro/cat, de textur fin /i re&istent c;iar /i sub ap. Este un lemn important pentru t*mplrit (n primul r*nd datorit re&isten'ei sale la boli. 1lciile pot a,unge la o (nl'ime de 28 m /i sunt !aloroase (n scop ornamental. 3ile (nguste, ad*nci, din nord sunt un ;abitat pentru animale rare, (n special lutria, o specie prote,at, !e!eri'a, iepure, orbete, ciocanitoarea, !ulpea /i lupul.

6.

Economia

Economia stabil, puternic a Luxemburgului, pre&int cretere moderat, inflaie redus i oma, redus. 1ectorul industrial, dominat de industria siderurgic, a de!enit tot mai di!ersificat, i include produse c;imice, cauciucuri i alte produse. n ultimele decenii, creterile (n sectorul financiar au compensat declinul oelului. 1er!iciile, (n special cele legate de bnci, ocup un segment tot mai important al economiei. Agricultura se ba&ea& pe mici ferme familiale. Luxemburgul are legturi comerciale i financiare (n special cu 0elgia i .landa, i ca membru al HE, se bucur de a!anta,ele pieei libere europene. Luxemburg are cel mai mare 6@0 per capital din lume "62 >88 H1I (n 2885%. oma,ul a fost de #,#= din fora de munc (n iulie 2885. n anul 288< in!estiiile strine directe (n Luxemburg au fost de 2>,2 miliarde dolari. Aotodat, Luxemburg a in!estit aproape 95 miliarde de dolari (n alte ri.

!ndu"tria

)onfrunt*ndu7se cu cri&a de oel din anii 9<>8, di!ersificarea industrial este necesar ca un obiect permanent al politicii economice. Este o industrie grea, tradiional, a,utat de alte (ntreprinderi industriale de toate dimensiunile, mai ales datorit afluxului de capital strin, care fac parte din industriile cele mai di!erse i folosind te;nologii a!ansate. Astfel, !om asista la apariia unui al doilea pol industrial, inclu&*nd industria c;imic, cauciuc i mase plastice, dominate de anumite importante multina ionale. ncep*nd cu anii 9<<8, ramura de ec;ipamente electrice i electronice se confrunt cu o cretere.

S-ar putea să vă placă și