(Rewritten content-continut rescris) Romanul Enigma Otiliei (1938) se incadreaza dupa constructie in stilul balzacian.

Insusi autorul, George Calinescu, evidentiaza, printr-o serie de articole, trasaturile estetice ale acestei metode narative. Printre acestea se numara: oglindirea societatii bucurestene de la inceputul secolului XX (fresca), abordarea temelor intalnite si la Balzac, si anume, tema casatoriei, tema mostenirii, tema paternitatii (in Eugenie Grandet), descrierea detaliata a contextului actiunii, incadrarea personajelor in tipologii clare, tipul avarului, tipul parvenitului, tipul indragostitului, tipul babei absolute. Enigma Otiliei este un remarcabil reprezentant al romanului modern, ce pune in evidenta trasaturi de caracter specifice omului la inceputul secoului XX, introspectia, luciditatea, analiza psihologica, degradarea psihica (alienarea, senilitatea), esecul educatiei burgheze (Titi). Totodata, Calinescu pastreaza structura simetrica, element clasic, prin deschiderea si inchiderea cadrului fantastic prin imaginea casei lui Mos Costache la care se adauga elementul auditiv de o puternica intensitate, replica (initial a lui Mos Costache, ulterior amintirea lui Felix) Aici nu sta nimeni. George Calinescu este un militant al realismului, un fin observator al societatii si al defectelor sale, care apreciaza calitatile oamenilor fara sa fie un romantic: trbui s fim t mi riginli, i nfr riginlitt unui rmn nu st mtd, i rlismul fundmntl.

1. Critica asupra operei lui George Calinescu

Una dintre primele critici ale romanului Enigma Otiliei vine de la Petru Manoliu, care il compara ca finete in detaliu cu romanul Ion al lui Liviu Rebreanu, o incredibila fresca citadina ce o postcede pe cea rurala.

Alti critici au abordat mai in detaliu constructia personajelor, fruntasii realismului fiind caracterele Stanica Ratiu si Pascalopol. Criticul Pompiliu Constantinescu alcatuieste cea mai detaliata critica a romanului. Acesta creeaza un profund comentariu al romanului, indicand cu exactitate principalele trasaturi si influente. Constantinescu este de parere ca George Calinescu " pldz lsi, dup mtd blzin, fptlr nrt, xprinti mun, fixnd n nist dr sil bin prizt, frs din vit burghzii buurstn. " Constantinescu este si el de parere ca unul dintre cele mai remarcabile personaje ale romanului este Stanica Ratiu. In ansamblu, el incadreaza romanul intre cele mai bune opere ale epicii romanesti, d nstruti sigur, u intuiti sil si psihlgid slid rlism, d un dvr suflts dn si d nunt sufltsti rvltr. O alta critica are in vedere estetica romanului si acuza o mecanica uluitor de precisa, fata de organicitatea mult dorita. Ovid S. Crohmalniceanu, unul dintre cel mai importanti critici ai perioadei, pune accentul pe tema paternitatii, in centrul careia se afla cele doua personaje principale, cei doi orfani, Felix si Otilia. Nicolae Manolescu il vede pe George Calinescu precum un actor care are doar abilitatea de a vorbi in numele fiecarui personaj, fara sa intre in pielea lor, ignrnd spifiul psihlgi ri pluzibilul situtii, ramanand integru. Eugen Simion admira compozitia compleza a romanului, ce tradeaza intentionat o viziune satirica, prin sincretis, adica sintz mi multr frmul nrtiv imprim rtilr snzti d vhim si n lsi timp, d rdilitt mdrn. Alti critici l-au comparat pe Felix cu Ioanide din Bietul Ioanide, roman postdecesor al Enigmei. Dumitru Micu observa ca Flix si Inid " l difrit trpt d utrlizr, prsnifi insul u spirtiil suprir. " In ansamblu, romanul Bietul Ioanide(1953) este apreciat si el, la randul sau, de critici. S. Margarit este de parere ca acest roman este o carte cu idei prin modul in care abordeaza actiunea complicata, prin care analizeaza oamenii si situatiile in care acestia se afla, prin introspectie si prin inteligenta cu care autorul creeaza continutul.

Pe de alta parte, criticul N. Popescu Doreanu aduce un iz de critica negativa asupra tuturor aprecierilor, opinand ca romanul ignora vocea clasei muncitoare, care reprezinta de fapt realitatea sociala. Mai mult, el este de parere ca Bietul Ioanide este numai o detaliata filozofie a crimei, ce vrea sa para realist, insa, in fapt, este doar o proiectie falsa, subiectiva a opiniilor autorului, care neaga realitatea. Astfel, criticul se dovedeste a milita pentru includerea tuturor claselor sociale intr-un roman realist pentru a reda o imagine obiectiva a societatii. Marina Preda, un remarcabil reprezentant al realismului, care a creat si el, la randul sau, o fresca sociala rurala de intaietate, Morometii, si o opera ce sta ca pilon a istoriei romanesti, Delirul, reactioneaza negativ cu privire la Bietul Ioanide. Nu un rmn, i lti gglin d prtrt, u dsbir utrul st subitiv, nntt d rul su prinipl si pngrindu-i grs si u vrv p illti.", critica acesta. Parerile raman astfel impartite, Bietul Ioanide facand mai multa valva printre critici decat Enigma Otiliei, care a fost aproape unanim apreciat. Mircea Tomus remarca insa, fara sa dea prea multe detalii, dar adaugand interes asupra Bietului Ioanide, ca acest roman reprezinta o performanta a literaturii romanesti despre care putini sunt deplin constienti.

2. Romanul romanesc interbelic

In perioada interbelica, literatura romana se imbogateste considerabil si ajunge la performante europene. Temele abordate in scrierile interbelice devin complexe. De la romane ce infatiseaza viata rurala, prin opere remarcabile ca Mara de Ioan Slavici, Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon si Neamul Soimarestilor de Mihail Sadoveanu, pana la fresce citadine ce dezvaluie tipologia intelectualului stralucit, in care se remarca intreaga opera a lui Camil Petrescu, romanele lui George Calinescu sau ale Hortensiei Papadat-Bengescu. De precizat este anul de referinta 1920, cand apare romanul Ion al lui Liviu Rebreanu. Acest roman aliniaza literatura romana la nivel european printr-o redare de neegalat a vietii sii circumstantelor sale.

Garabet Ibraileanu, in studiul Creatie si analiza, imparte scrierile romanesti interbelice in doua categorii: romanul de creatie, in care personajele exista prin comportamentul lor si prin actiunile pe care le desfasoara, si romanul de analiza, in care personajele exista prin introspectie si psihic. Tehnicile folosite de autori, in aceasta perioada, au multe puncte comune cu cele clasice. George Calinescu foloseste o multitudine de elemente preluate de la Balzac, mai ales in Enigma Otiliei, considerand absolut necesara dezvoltarea personajelor in romanul romanesc, studiul caracterelor. Pe de alta parte, Liviu Rebreanu devine intemeietorul romanului obiectiv, o data cu publicarea lui Ion. Ulterior, el devine si autor de referinta in romanul de analiza psihologica prin Padurea Spanzuratilor, primul roman de analiza psihologica, obiectiv si realist din literatura romana. (T.Tzvetan, Categoriile naratiunii literare) Mihail Sadoveanu ramane cel care a desavarsit povestirea romaneasca. Prin opera sa, el lasa mostenire o importanta bogatie istorica. Fiind comparat cu cel mai mare domnitor al Moldovei, prin capodopera istorica literara, Sadoveanu se remarca printr-o maretie compozitionala si printr-un imens curaj de a aborda o multitudine de intamplari istorice, ce confera greutate si veridicitate operei. Autorul nu s-a sfiit de la preluarea exacta a istoriei, desi a insemnat aglomerarea de informatii. Romanul Fratii Jderi este un monument istoric ridicat trecutului glorios si agitat al Moldovei secolului al XV-lea. Precursorul operei de inspiratie citadina este Camil Petrescu. Initiator al teatrului de idei, ganditor modern si creatorul indiscutabil al intelectualului lucid, introspect si analitic, Camil Petrescu ofera cititorului momente autentice de simtire. La Petrescu apare excelent conturat, eroul care lupta pentru un principiu, o idee absoluta, o cauza abstracta insa concreta pentru el insusi. Drama Jocul Ielelor prezinta in detaliu tipul intelectualului insetat de absolut. In romanul Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi, personajul central, fortat de imprejurarile razboiului, constientizeaza realitatea mult mai tragica a contextului extern in care se afla, decat drama interna, insetarea de iubire absoluta cu care se confrunta introspectiv. Romanul este o paralela a trairilor omenesti, conflictul interior cu sinele si cel exterior cu

razboiul pe care nu il poate controla. Este reprezentata inabilitatea umana in fata confruntarii cu realitatea absurda a razboiului (sau poate chiar cu apropierea de moarte) si cu sine insusi. Spre deosebire de subiectivitatea romanului petrescian, George Calinescu abordeaza o formula obiectiva in Enigma Otiliei. Acesta prezinta personajele fara sa se identifice cu vreunul sau cu mai multe dintre ele, alcatuind o fresca, o oglinda sociala, cu minutiozitatea unui pictor. In prim-plan se contureaza conflictul intre cele doua familii, Costache Giurgiuveanu si clanul Tulea, acestia din urma fiind vanatorii averii lui mos Costache. In alt plan, Otilia si Felix, personaje centrale, sunt doi orfani care traiesc in casa lui mos Costache si care infrunta adversitatile vietii. Din acest punct de vedere, romanul poate fi considerat un bildungsroman, intrucat prezinta evolutia tanarului Felix, venit in Bucuresti sa studieze medicina. Acesta experimenteaza prima traire erotica si iubirea pe care o poarta Otiliei constituie fondul liric al romanului. Enigma Otiliei se incadreaza astfel in stilul clasic balzacian cu influente puternice ale romanului modern, realist, obiectiv si de analiza, prin luciditatea analizei psihologice ale personajelor, introspectia, din care rezulta tipologii unice, caracterizate prin alienare, senilitate, sau cu psihologii derutante (Otilia). Perioada interbelica ramane perioada de inflorire a culturii romanesti, in cele mai multe domenii, arta, muzica, literatura. Nume mari ca Brancusi, George Enescu, Nicolae Iorga, devin cunoscute mondial. Pe plan local, literatura intalneste cei mai ilustri reprezentanti din toate timpurile, de un numar record. Liviu Rebreanu, Marin Preda, Camil Petrescu, Mihail Sadoveanu, Lucian Blaga, Hortensia Papadat-Bengescu, George Calinescu, Tudor Arghezi sunt valori de necontestat in literatura romana.

3. Constructia personajului si a caracterului. Cartea nuntii

George Calinescu (n. 1899-d. 1965) s-a remarcat nu numai ca prozator, ci si ca poet, istoric si critic literar. Marea sa capodopera "Istoria literaturii romne de la origini n prezent" (1941) este o lucrare-reper pentru literatura romana care nu a fost egalata pana in prezent.

Desi multi il subestimau, printre ei aflandu-se si Titu Maiorescu, George Calinescu a scris primul sau roman in 1933. Cartea nuntii, spune el, este un exercitiu minor in vederea unei planuite opere epice. Principala sursa de inspiratie a romanului este chiar viata autorului, si anume intalnirea cu sotia sa, Alice Vera Calinescu; actiunea este plasata intr-un mediu burghez asemanator cu cel in care el insusi traia. Intr-un interviu acordat revistei Romania Literara, in 1975, doamna Calinescu marturiseste momente din viata ei printre care si cel in care s-a intalnit pentru prima data cu viitorul sau sot. Din relatarile dumneaei reies similitudini cu ceea ce se intampla in roman. "Desigur c profesorul din faa mea nu se gndise - atunci cnd, vzndu-m cu un numr al revistei Bilete de papagal, m-a ntrebat dac citesc mult - c voi rspunde, gtuit de emoie, ca la coal, afirmativ, i nici c m voi ridica n picioare i voi ncepe s recit Scrisoarea III, cnd a vrut s afle dac tiu ceva versuri." Romanul are ca tema centrala iubirea implinita, asa cum reiese si din titlu. Povestea tinde spre generalitate in sensul in care este un exemplu de ideal amoros. Nicolae Manolescu apreciaza romanul ca fiind unul al educatiei sentimentale. Personajele Jim Marinescu, pe numele sau adevarat Ion Marinescu, este tipul tanarului modern din perioada interbelica romaneasca. Traind in mediul urban cel mai dezvoltat, Bucuresti, el are acces la cultura si civilizatie, se duce la cinema, in baruri, conduce autoturism etc. Personajul este atat observator cat si observat. Naratorul alege sa compuna descrieri ale altor personaje sau ale mediului inconjurator prin ochii lui Jim, dar sa il si descrie pe acesta si trairile sale. Astfel Jim este construit atat ca personaj-martor cat si ca personaj-actor. Un citat care sustine afirmatia ca personajul este pus sub lupa critica a naratorului, este: "Ctva vreme Jim sttu tulburat de satisfacia ndrznelii, de ruine i de fric. Ii era team de vulgaritatea unui scandal, dar privirea blnd, rtcit a fugarei (Vera - n.n.) creia o uoar mbujorare i tersese aerul ndrzne, l liniti i-1 nduio". Naratorul, omniscient, are abilitatea de a patrunde in interiorul personajului si sa dezvaluie trairile interioare ale acestuia,"Concupiscene (atracie puternic spre plcerile trupeti - n.n.) vagi l ncercau cnd arunca ochii spre chipul din faa lui i-i ddeau o ascuns ebrietate a pulsului". Rolul de personaj-martor il regasim la intalnirea cu domnisoara Vera, cand Jim, introspectiv, o descrie: "Ochii rotunzi, speriai, verzi ca bobul de

strugure [...], nasul drept n profil [...], gura fr carnalitate [...] compuneau o fizionomie blnd i impertinent totodat [...]". Jim Marinescu este un personaj care nu are parte de o detaliata descriere, nici fizica, nici morala. Totusi, tanti Fira il considera frumos si destept, "Detept eti, Jim! [...] Frumos eti, Jim!", atribute recunoscute si de Vera, la randul ei: "Ce frumos e - se gndea ea sincer - ce puternic, ce linitit e i ce privire agera are!". Ulterior se evidentizata cateva elemente care sugereaza virilitatea lui Jim si calitatea de a fi apt pentru procreare, care il situeaza in antiteza cu Silivestru, locatar al casei cu molii. Mai mult, virilitatea lui Jim reiese indirect din senzatiile si perceptiile Verei, care, indragostita, isi descopera partenerul pana in cel mai mic detaliu. Vera, ca si personaj, aici nu simte sau gandeste introspectiv, ci naratorul relateaza starile ei: ii pipi cu degetele bicepii braelor, se mir ca degetele lui erau aa de fibroase i de proase, mai ales se entuziasm de marele volum al pieptului lui Jim, pe care acesta intenionat l umfla". Jim Marinescu este portretizat ca un barbat cu sarm si cu simtul umorului. Are multe prietene de sex feminin, fapt ce intareste sarmul acestuia. Medy este una dintre prietenele cu care avea o relatie sincera de amicitie. Ea se amuza copios cand Jim o critica cu indulgenta: "Pn cnd ai de gnd s pastiezi (a imita n mod servil - n.n.) pe mama lui tefan cel Mare? Cnd ai s renuni la comerul de frnghii?". In schimb, marturiseste ca fata de alte prietene a avut porniri erotice, mai cu seama fata de Dora, Lola si Vera, cu primele doua incercand sa le intre sub piele si ulterior in relatii intime, purtand masca prieteniei. Fata de Vera, insa, simte "un fior cald, indicibil (greu de exprimat - n.n.) de simpatie", constatnd c iubirea pentru logodnica lui "se strnsese n el pictur cu pictur", dnd natere unui nou sentiment "de suavitate i protecie pudic", far nici un fel de insinuaii lascive ale imaginaiei. Din acest fior se naste si tandretea, delicatetea si suavitatea cu care se poarta cu proaspata sa sotie. La polul opus, Jim are o personalitate puternica, este hotarat si determinat, in control asupra vietii sale, capabil de a lua decizii si de a-si asuma responsabilitatea. Cand hotaraste sa se insoare, doar ii anunta cu titlu informativ pe ai lui, ca acestia sa ia la cunostinta despre modificarea survenita asupra starii sale civile. "Ce folos ar fi fost s tii dinainte ceea ce n nici un caz nu poi mpiedica dac vreau eu1? Te informez numai, ca s fii n curent cu starea mea civil, s nu cumva s uit! [...] Am ntrebat-o numai pe ea (pe Vera - n.n.) i apoi am comunicat

hotrrea prinilor, cum fac i aci, aa ca o curiozitate care poate s v intereseze! Prin urmare, s-a terminat!".

(Original content-continut original) Intr- sri d rtil (prum l intitult tv uvint dspr rmn), G. linsu pun in lumin trsturil gnrl-umn l pri blzin, r trbui s trnspr din ri rmn -i indplint funi d untr. S frmulz lsiitt tiplgii i nstruii blzin. Rmnul nigm tilii (1938) r vlr stti rt prin mplxitt mtdi nrtiv, prdminnt fiind blzin: rr d frs sil buurtn d l inputul slului l XX-l, tml blzin (tm mtnirii, tm ptrnitii, tm strii), tiplgi lsi (tipul prvnitului, l vrului, l bbi bslut), dsrir tnt drului, rt dtliului t. nstruit in spirit lssi blzin i u viziun rlist, rmnul nigm tilii similz lmnt l rmnului mdrn: intrspi, luiditt i prizi nlizi psihlgi. Intrsul pntru lmntl ntrditrii, tulburtr i drutnt (rli dintr tili i Pslpl), pntru dgrdri psihi (linr, snilitt, ddublr ntiini in zul lui Simin Tul), studiul nsinlr rditii (Titi) f prt din lmntl r indrz disursul pi in sfr mdrnismului. Un lt lmnt smnifitiv st fptul rmnul s inhi simtri (simtri fiind un lmnt lsiiznt), rvnind l imgin d l input: s lui M sth r pr i mi dzlnt, ir Flix rinvi in mmri uvintl stui ii nu st nimni. nigm tilii st un rmn fundmntl l litrturii rmn, sintz lsiismului rlist d tip blzin, u lmnt rmnti i mdrn, ri riginl, dup um insui G. linsu firm in 1932: trbui s fim t mi riginli, i nfr riginlitt unui rmn nu st mtd, i rlismul fundmntl.

1.2. Receptarea critica a romanelor lui G. Calinescu

" riti st prti p mul viu, stimulr inimii s bt mi zgmts. D pr rtt mr, n mn ritiului, tuni nu vti. mr nsmn risipi tnti ititrului supr lmntlr ss din funtiun lr d vit, lur p pis ntmi mrt. " riti litrr ntmpin " nigm tilii " u mi mult ldur. dinti riti publi Ptru Mnliu, sub smntur "rsm ", l sptmn dup s nunt priti rmnului. Ptru Mnliu nsidr rmnul " rt uluitr prin sufltul pi, prin putr d furir prsnjlr. Rmnul nsidrt ulm piii itdin, mprbil u lui Rbrnu n pi stului. l. Philippid bsrv pitt lui Grg linsu n rr d rtr si gsst " fmili Tul st zugrvit u rr vigr, ir Stni Rtiu st mi vridi si mi viu dt fiint rl. " Srbn iulsu l ntrzi, nsidrndu-l mi rlizt p Pslpl. ritiul l nunt ttdt p sriitr p un viitr rmnir fr difiultti: " D-l. linsu v v numi s limin si s sltz u mi mult lur mint din rlt mblsugt bsrvtii si fntzii sl." mi mpl rni rmnului l priti i prtin lui Pmpiliu nstntinsu r sustin Grg linsu " pldz lsi, dup mtd blzin, fptlr nrt, xprinti mun, fixnd n nist dr sil bin prizt, frs din vit burghzii buurstn. " n lgtur u nstruti prsnjlr, P. nstntinsu l siz p Stni Rtiu u Pirgu, rul lui Mtiu rgil din " rii d urt Vh ". nluzi tgri: " Rmnul d-lui linsust unul dintr l mi bun rmn din ultim vrm. D nstruti sigur, u intuiti sil si psihlgid slid rlism, d un dvr suflts dn si d nunt sufltsti rvltr, << nigm tilii >>, s lsz printr prl d nti mn piii nstr." rni plit stti smnz I. Ngitsu, s simt fi n ft unui sptl pur stti, rmnul dndu-i imprsi " d j pi d mni si nu d rgni, d msinri prft, uluitr n prizi, imitnd vit pn l iluzi fnmnl. "

Inspirt prbbil d l titlul initil " Printii tilii ", v. I. rhmlninu i dspr rmnului un mtiv tmti fundmntl, l l ptrnittii. " n ntrul rtii stu di rfni. Srt lr urmz s s did n funti d dtrminntl mtril immdit l ptrnittii. " Dumitru Miu bsrv Grg linsu si lsz prsnjl n du mprtimnt distint: unul rzrvt umnittii nni, lllt prsnlittilr d xpti.Flix si Inid " l difrit trpt d utrlizr, prsnifi insul u spirtiil suprir. " Sinttiznd bsrvtiil ntrir, Nil Mnlsu intrdu lt nunt: " n << nigm tilii >> si n lllt rmn, Grg linsu si sum rlul nrtrului, intrprtnd singur tt rluril, vrbind n numl tuturr prsnjlr, ignrnd spifiul psihlgi ri pluzibilul situtii: un tr r nu sti s s idntifi u prsnjl, rmnnd l nsusi n pil firui."5 ugn Simin bsrv , " Trr d l ptr unnim rlismului blzin l subrdnr rmnului unui lsiist struturl si prsir mndrr n fvr uni viziuni stiri fst xplit printr-un fnmn d sinrtis, prin sintz mi multr frmul nrtiv imprim rtilr snzti d vhim si n lsi timp, d rdilitt mdrn. " riti litrr ntmpin rmnul " Bitul Inid " u priri ludtiv. st stit rlizr nsmnt przi rmnsti, tt prin vlr lui, t si prin prblml brdt. pini singulr, dshis, ntuzist vin d l S. Mrgrit, r d prr " Bitul Inid " st n primul rnd rt u idi. " st ti st imprsi gnrl mtivt d pisju intltul strbt rt si l r s mpli tiun, d jul dilti l idilr r s nfrunt, d nliz mnilr si irumstntlr, d dilguril intrir, d dizrttiil utrului, n sfrsit, d xprsi mbr n md lgitim ntinutul. " u xistt mptriv rtii si lturi nu vu nimi n mun u riti litrr. n rvist " Vit rmns ", N. Ppsu Drnu firm " sriitrul linsu f prin rmnul su plgi rimi si plitismului, ignrnd idluril lsi munitr. Rmnul <<Bitul Inid>> nput d p pzitii fls, subitiv, r disprtuis si ng rlitt. "

smn rtii mptriv rmnului vu tmi npti limittiv, dgmti, ptrivit ri rmnirul trbui s f l n pr s tuturr lslr sil, s i n dzbtr prblml pii si l sittii zugrvit. Mrin Prd priz n rvist " Vit rmns ", "<<Bitul Inid>> rprzint, s zi, prim s rt n stilul <<Istri Litrturii Rmn >>. Nu un rmn, i lti gglin d prtrt, u dsbir utrul st subitiv, nntt d rul su prinipl si pngrindu-i grs si u vrv p illti." ntr- prid nd rmnul lui Grg linsu ptruns n nstiint publiului lrg si nd vlr rtisti unnim runsut, intrsnt si smnifitiv st rmr lui Mir Tmus: " rt rmns nrgistrz prin << Bitul Inid>> prfrmnt dspr r ntrbr d suntm dplin nstinti. "

2. Elemente clasice in romanele interbelice

Prid intrbli s rtrizz n litrtur rmn printr- rmrbil dzvltr rmnului r n surt timp ting nivlul vlri urpn. Rmnul rmns si lrgst tmti, l uprinznd mdii sil difrit si prblmtii mi bgt si mi mplx. Un n d rfrint pntru rmnul rmns st 1920, nd pr "In" lui Liviu Rbrnu. Pn l priti stui rmn u prut si lt rmn um sunt "iii vhi si ni" lui Nil Filimn, "Rmnul mnstilr" lui Duliu Zmfirsu, "Mr" d In Slvii si "Nmul simrstilr" d Mihil Sdvnu. "In" st ns primul rmn rmns mprbil u pdprl univrsl prin imprsi plsitr d vit p r dgj. n rmnul intrbli s ntinu inspirti rurl prin prl lui Sdvnu, si Rbrnu, dr p trpt vlri suprir si u mdlitti spifi. um pr rmnl itdin n r drul d dsfsurr l tiunii st rsul mdrn. s vm rtiil lui mil Ptrsu, linsu, Hntnsi Ppdt Bngsu. Lgt d mdiul itdin s dzvlt si prblm intltulului strluit ilustrt d rmnl lui mil Ptrsu.

n prid intrbli s intnsifi dzbtril u rtr trti n lgtur u rmnul. stfl Grbt Ibrilnu n studiul "rti si nliz" nstt xistnt du prinipl tipuri d rmn: rmnul d rtii, r przint prsnjl n dsbi prin mprtmntul lr si rmnul d nliz r st intrst d vit intrir d psihi. n prid intrbli rmnirii xprimntz thnii multipl l rmnului mdrn. stfl vm tndint d rvnir l mdll trditinl prum l blzin p r Grg linsu l flsst n "nigm tilii". l nsidr bslut nsr dzvltr rmnului rmns p lini studiului rtrului. rprzntnt d sm przi intrbli, Liviu Rbrnu st nsidrt intmitr l rmnului rmns bitiv prin publir rmnului "In" ,dt publirii fiind nsidrt dt istri "in prsul d bitivr litrturii nstr pi"(ugn Lvinsu). Rbrnu st primul nstru mr rmnir l stihi sil dr si l li psihlgi rprzntt d "Pdur spnzurtilr", primul rmn d nliz psihlgi,bitiv si rlist din litrtur rmn.1 Liviu Rbrnu rz rmnul rmns mdrn p nd Mihil Sdvnu dsvrsst pvstir rmns.Sdvnu, "Stfn l Mr l litrturii rmn" um i- spus G.linsu, r pr mnumntl ri mrti nst in dnsitt pi si grndr mpzitinl. l tri sl ilustrt d prz istri sdvnin mrhz zbuiumt istri Mldvi, pdpr stui gn rtr nstituindu-l rmnul "Frtii Jdri",r v p d glri Mldvi in slul l XV-l. Primul utr rmrbil d prz subitiv, prmtr in drmturgi l nflitlr d idi, sist prutnt, gnditr mdrn st mil Ptrsu.utntiitt st snt nului in rti litrr utrului, rui inspirti tr utntiitt nfr "mmnt utnti d simtir" in rmn.Insriindu-s in mdrnismul lvinsin l pii, l rui ni dirtii isi prpunu sinrnizr litrturii rmn u litrtur urpn . Ptrsu s v inspir din mdiul itdin si v r rul intltul luid, nlit si intrsptiv.

Todorov Tzvetan, Categoriile naraiunii literare, Editura pentru literatur, Bucureti, pg. 172 -191

Tm rmnului "Ultim npt d drgst, inti npt d rzbi" surprind drm intltulului luid, instt d bslutul sntimntului d iubir, dmint d inrtitudini, r s slvz prin nstintizr uni drm mi putrni, mnirii trist trgismul unui rzbi bsurd, vzut iminnt mrtii. "nigm tilii" (1938) nstitui rvnir l frmul bitiv d rmn, l mtd blzin. Rmnul lui linsu dvin stfl unul plmi, rpli litrr l ultivr sidu n p frmuli prustin, dr si ilustrr nptii sl dspr urnt litrr. Un prim-pln l rmnului przint l du fmilii - sth Giurgiuvnu - tili si Tul. Mbilul prinipl l tuturr tiunilr r s dsfsr st mstnir st vr lui sth Giurgiuvnu, p r vnz lnul Tul. lt pln l rmnului przint dstinul tnrului Flix Sim, rms rfn, vnit s studiz mdiin n Buursti si drni d f rir, r trist prim xprint rti. st nstitui fndul liri l rmnului: iubir rmnti, dlsntin lui Flix pntru tili, p r unst din rspndnt ntrtinut. Rmnul "nign tilii" intrunst spiritul lsi blzin, u lmnt d ftur rmnti si u trsturi putrni l rmnului mdrn, rlist si bitiv prin intrspti si luiditt nlizii psihlgi prsnjlr, din r s dsprind psihlgii drutnt (tili), dgrdri psihi linr, snilitt (Simin), nsintl rdittii, nstituindu-s intr- rti fundmntl litrturii rmn. Prid intrbli rmnului rmns prid d frvsnt spiritul nmintlnit in ultur nstr.Vit ulturl unst infptuiri strluit, mult din l u u mndil (num Irg, nsu, Brnusi tr d htrl trii) dr si d dgrdri dzlnt in nii fsismului.Niidt litrtur rmn n- vut intr- singur prid tti rprzntnti ilustri (Sdvnu, rghzi, Rbrnu, Blg, H. Ppdt-Bngsu, G.linsu, mil Ptrsu.), niidt n- trit si mi prins dispziti l ntstr vlrilr.Tblul tivittii sriitristi przint, prin urmr, mr vritt si mplxitt, inrgistrndu-s dintr- tstur ds d lumini si umbr putrni.

2.1. Personajul: influenta "caracterului" (si aici trebuie avuta in vedere "Cartea nuntii")
George Clinescu (1899-1965) este o personalitate plurivalent a culturii romne, remarcndu-se ca prozator, poet, critic i istoric literar. "Istoria literaturii romne de la origini n prezent" (1941) este o lucrarea monumental, unic nu numai pentru opera sa, ci pentru ntreaga literatur romn, o creaie "de geniu, care nu apare dect o dat pe secol i poate c o singur dat ntr-o cultur" (Al.Piru). Prin apariia primului su roman, "Cartea nuntii" n 1933, George Clinescu a anulat ideea lansat de Titu Maiorescu (1886) c un critic literar este incapabil s scrie proz de ficiune, domeniu pe care el 1-a abordat, aa cum mrturisete, din cel puin dou motive: "pe de o parte de a m recrea, pe de alta de a face un exerciiu minor n vederea unei plnuite opere epice". Se poate afirma c romanul "Cartea nunii" are caracter autobiografic, ntlnirea tnrului doctor n litere, Jim, cu domnioara Vera se aseamn cu ceea ce relata soia scriitorului, doamna Alice Vera Clinescu, despre prima sa ntlnire cu viitorul so: "Desigur c profesorul din faa mea nu se gndise - atunci cnd, vzndu-m cu un numr al revistei Bilete de papagal, m-a ntrebat dac citesc mult - c voi rspunde, gtuit de emoie, ca la coal, afirmativ, i nici c m voi ridica n picioare i voi ncepe s recit Scrisoarea III, cnd a vrut s afle dac tiu ce va versuri." (Interviu acordat revistei "Romnia literar", 1975) Criticul literar Dumitru Micu apreciaz c n aceast proz de ficiune, Clinescu "se autoportretizeaz i zugrvete ambiana familial dintr-un mediu mic-burghez analog celui n care el nsui i trise adolescena". Titlul, "Cartea nunii", definete latura liric a romanului care are ca tem central eternul sentiment de iubire ce se manifesta reciproc ntre tnrul proaspt doctor n litere, Jim Marinescu si absolventa de liceu Vera Policrat i care se mplinete prim casatorie. In fond, primul roman clinescian reitereaz eterna poveste de dragoste dintre doi tineri, care poate simboliza, prin opozitie cu esecul erotic al matusilor celibatare, o izbanda a schimbarilor innoitoare in evolutia societatii. De altfel, Nicolae Manolescu socoteste ca aceasta creatie este un roman al educatiei sentimentale.

Personajeie
Ion Marinescu, zis i Jim, este tipul tnrului modern i monden al perioadei interbelice din Bucureti, care a cltorit n Europa i s-a deprins s mearg la cinematograf, la gale de box, la bar, s vorbeasc la telefon i s conduc autoturismul. El ndeplinete, n unele secvene narative, rolul de personaj-martor, deoarece prin ochii lui cititorul ia cunotin de aspectul unei case ori de nfiarea unor personaje. Portretul fizic al domnioarei Vera, realizat prin tehnica detaliului, este transmis aa cum se contureaz n viziunea lui Jim: "Ochii rotunzi, speriai, verzi ca bobul de strugure [...], nasul drept n profil [...], gura fr carnalitate [...] compuneau o fizionomie blnd i impertinent totodat [...]". Tnrul este prezent n roman i n ipostaza de personaj-actor, despre care naratorul obiectiv tie ce gndete, ce planuri are, ce sentimente l frmnt: "Ctva vreme Jim sttu tulburat de satisfacia ndrznelii, de ruine i de fric. i era team de vulgaritatea unui scandal, dar privirea blnd, rtcit a fugarei (Vera - n.n.) creia o uoar mbujorare i tersese aerul ndrzne, l liniti i-1 nduio". Fragmentul descrie senzaiile tnrului doctor n litere, dup ce o srutase pe domnioara din tren, ntr-un gest spontan i inexplicabil, de care i este ruine. Reiese, indirect, faptul c Jim are o structur moral solid, dar i o sensibilitate accentuat, deoarece el se simte atras puternic de tnra care, nu peste mult timp, va deveni soia lui: "Concupiscene (atracie puternic spre plcerile trupeti - n.n.) vagi l ncercau cnd arunca ochii spre chipul din faa lui i-i ddeau o ascuns ebrietate a pulsului". Disponibilitatea personajului spre iubire determin apariia acestui sentiment dincolo de raiune i logic.2 Jim este caracterizat direct de ctre alte personaje: tanti Fira l consider inteligent i frumos ("Detept eti, Jim! [...] Frumos eti, Jim!"), trsturi pe care i Vera le admir cu entuziasm la soul su ("Ce frumos e - se gndea ea sincer - ce puternic, ce linitit e i ce privire agera are!"). De altfel, tnrul este singurul personaj al romanului care nu beneficiaz de un portret fizic amnunit, trsturile sale fiind accentuate prin cateva elemente care sugereaza virilitatea, apt pentru procreare, in contradictie cu sterilitatea locatarilor din casa cu molii, in special cu Silivestru.
2

Clinescu George, Cartea Nuntii, Editura Litera internaional, Bucureti, 2001, pg; 23

Pentru ilustrarea acestor caracteristici, naratorul obiectiv relateaza senzaiile i percepiile Verei, ndrgostit pn peste cap de soul ei caruia ii pipi cu degetele bicepii braelor, se mir ca degetele lui erau aa de fibroase i de proase, mai ales se entuziasm de marele volum al pieptului lui Jim, pe care acesta intenionat l umfla".

Simul umorului, firea vesel i deschis sunt alte trsturi care reies, indirect, din atitudinile i vorbele acestui personaj cu mult arm. De pild, atunci cnd o sun pe Dora pentru prima oar dup ce s-a ntors de la Paris, vorbete ca spicheria de la postul de radio, transmind "salutri de ia Jim prin doz electromagnetic!". Medy, care avea "cozi mari, negre, strns mpletite", rsucite n jurul capului ca o "calot", se amuz atunci cnd Jim o persifleaz n stilul colocvial al tinereii: "Pn cnd ai de gnd s pastiezi (a imita n mod servil - n.n.) pe mama lui tefan cel Mare? Cnd ai s renuni la comerul de frnghii?". Jim Marinescu are o personalitate puternic, socotete c numai el decide cum s-i construiasc viaa, cu cine s se nsoare i cum s-i ntemeieze o familie, datoria lui fiind numai aceea de a ntiina familia: "Ce folos ar fi fost s tii dinainte ceea ce n nici un caz nu poi mpiedica dac vreau eu1? Te informez numai, ca s fii n curent cu starea mea civil, s nu cumva s uit! [...] Am ntrebat-o numai pe ea (pe Vera - n.n.) i apoi am comunicat hotrrea prinilor, cum fac i aci, aa ca o curiozitate care poate s v intereseze! Prin urmare, s-a terminat!". Delicat i tandru, proasptul so se poart ca un brbat adevrat, grijuliu i ocrotitor cu femeia iubit: "Jim, care nu putuse aipi din cauza emoiilor i gndurilor ce-l navaleau, facu o micare precaut s se aeze mai confortabil in pat, far s destepte pe Vera, care dormea cu obrazul lng pieptul lui. O privii lung si ocrotitor, trgndu-i uor cu mna plapuma peste umrul dezgolit.3 Ca orice tnr, parcurge etapele primei iubiri, sentiment perceput mai intai ca pe o necesitate a varstei (Simtea nevoia sa iubeasca, sa aiba o fata a lui, pe care s-o ocroteasca si s-o tina nchis n casa lui, n stpnirea lui"), apoi o dragoste nelamurita pentru una dintre cele trei

Glodeanu Gheorghe, Poetica romanului romnesc interbelic, Editura Libra, 1998, pg 89-101

tinere, Dora, Lola i Vera, Fiind "provizoriu gelos pe toate" i recunoate n sine c "ncercase sub masca prieteniei s savureze emoia intimitii cu fiecare". Cnd i analizeaz pornirile erotice, Jim sesizeaz c pe cele dou prietene "dorise s le seduc n chip rece, ca s-i satisfac o vanitate virila, pe cnd pentru Vera simea "un fior cald, indicibil (greu de exprimat - n.n.) de simpatie", constatnd c iubirea pentru logodnica lui "se strnsese n el pictur cu pictur", dnd natere unui nou sentiment "de suavitate i protecie pudic", far nici un fel de insinuaii lascive ale imaginaiei.