Sunteți pe pagina 1din 11

Diateza activa este realizata de subiectul gramatical si se restrange asupra cd Tu mi-ai spus adevarul Ai spus : PV vb pred , personal , conj

nj III , Da indiativ ,perfect compus , pesrs afiramtiv sg

Diateza refle!iva actiune este produsa si suportata de subiect , acestei diateza apartin numai verbele insotite de pron refle!iva , aceste pron stau in fata vb dar si dupa "gerunziu : gandindu-ma# $%le se analizeaza cu vb si pot fi in Ac sau D %l s-a bucurat de venirea ta s-a bucurat : Pv vb pred , personal , conj I , Dr , indicativ , prezen , perfect compus , pers III , sg afiramtiv Vb cu pron reflexiv Ac &a bucur Te bucuri (e bucura )e bucuram Va bucureati (e bucura Vb cu pron reflexive in D Imi inc'ipui Iti inc'ipui Isi inc'ipuie )e inc'ipuim Va inc'ipuiti Isi inc'ipuie

*and pron refleiv se poate inlocui cu pron personal sau subst in acelasi caz el nu mai este marca sintactica a Dr ci este *D sau *I , devenind o parte de prop distincta $In asemenea situati nu mai avem deaface cu Dr ci cu Da insotite de compleente e!primate prin pronume refle!ive Vb reflexive %u ma gandesc la tine Tu iti imaginezi ceva %l se duce la film Vb active pronominale %u ma imbrac Tu te speli pe fata %l se sterge de praf

+a diateza pasiva actiune este realizata de subiectul locgic " complementul de agent # sui suferita de subiectul gramatical $Dp au numai vb care la Da au *D e!primat$ Acesta devine , prin transformare pasiva subiect gramaticala $ Dp se formeaa cu vb a fi " la diferite moduri si timpuri # si cu participiul vb de conjugat " care se acorda in gen nr si caz cu subiectul # modul timpul si persoana sunt indicate de vb a fi $ *ategoria conjugarii este indicata de vb care e conjuga " cu forma de participiu # *and vb la Dp este la un mod personal , are functia de pv$ Diateza activa &arin citeste o carte &i'ai a vandut casa ,T-pe te!t. po/erd b- ///$referate-gratis$ro Diateza pasiva *artea este citita de &arin *asa a fost vanduta de &i'ai

&ama te va c'ema pe tine Tu vei fi c'emat de mama 0 subiecte logice " complemente de agent # 0 subiecte gramaticale *omplemenul de agent este partea de vorbire care arata cine este autorul actiuni e!primate de un verb aflat la Dp Intrebari : de cine 1 de catre cine 1 $ %ste e!primat prin subs , pron , adj sau nueral in Ac precedate de prepozitile de sau de cine *opilul este certat de parinti % certat : Pv vb pred , personal , conj 2 , Dp , indicativ , prezent , pers 3 , sg , afirmativ *omplementul de agent poate sa deteremine : 4n vb da Dp " personal sau nepersonal # 4n vb da Dr cu inteles pasiv 4n adj provenit dintr-un participiu pasiv 4n subst Vb impersonale e!prima o actiune care nu este realizata de o persoana $ Aceste vb se folosesc numai la pers 3 sg Vb care arata fenomenele ale naturi nu admit subiect , ele pot fi la Da " a ploua , a nimge , a fulgera # , sau refle!ive " a se innopta , a se intuneca # 4nele vb impersonale pot advmite subiect nonpersonal " Imi place munca 5 (-a aflat vestea # acestea pot fi la Da " a trebui , a placea , a ajunge , a rmane , etc # sau la Dr " a se sti , a se afla , a se manca , a se face , a se parea , etc # $*and se afla la un mod personal vb pred au functia de Pv Trebuia sa plecam Trebuia : Pv vb pred , impersonal , conj 6 , Da , indicativ , imperfect , afirmativ +inistea se asterne peste sat +umina : ( subst comun , simplu , singular , feminin , nominativ , 7 art 'ot 8a Pronumele : *u forme personale : o Personal propriu zis o Personal de politete o 9efle!iv o Posesiv o De intarire :ara forme personale o Demonstrativ o Interogativ o 9elativ o )e'otarat o )egativ Pron pers nu se poate transorma in adj pronominal , el are forme la : Ac si D are forme accentuate si neaccentuate ,T-pe te!t. po/erd b- ///$referate-gratis$ro

; are forme doar pt pers 3 , iar pt celelate pers se folosesc fprmele pron posesiv V are forme proprii doar pt pers l-am c'emat l- :*D pron pers propriu zis , pers 3 , masculin , sg , Ac , neeaccentuat :ormele de posesiv : Dativul posesv : o %!primat prin formele neaccentuate ale pron pers o Determina un subs legandu-se prin cratima de acesta " mana-ti alba # Adj " albat-ti mana # Vb " ti-am ascultat sfatul # Are functie da Apron cand se leaga cu cratima de o prepozitie " el sta inainte-ti # are functia de *c daivul etic o e!primat prn forme le neaccentuate ale pron P%9( o nu are functie sintactica cei stilistica , aratand participarea afeciva a povestitorului la cele relatate " (i cand ti l-am lovit odata 0 # Pronumele reflexiv Pronumele refle!iv tine locul obiectului asupra caruia se e!ercita actiunea vb , e!primand identitate dintre obiect si subiectul vb *aracteristici : are forme doar pt pers3 , pt restul pers se folosesc formele pron pers se foloseste in D si Ac cu forme accentuate si nea cceentuate , nediferntiate dupa gen si nr nu se face atribut pronominal +auda de sine nu face bine De sine : Apron pron refle!iv , pers 3 sg , Ac , accentuat , precedat de prep de Pronumele si adj pron posesiv Pronumele posesiv e!priima ideea de posesie , inlocuiind atat numele posesorului cat si cel al obiectului posedat *aracterisitici : este insotit de articolul posesiv " al , ai , ale , a# nu are form proprie pt pers 3 pl , in locul acesteia folosindu-se pron pers " lor # la cazurile ; si D are forme doar pt pl " alor mei , alor tai # poate deveni adj pron *artea este a mea A mea : )P pron posesiv , per2 , un obiect posedat , un posesor , fem , sg , ) *artea mea e de povesti ,T-pe te!t. po/erd b- ///$referate-gratis$ro

&ea : Aadj adj posesiv , pers 2 , se acorda in fgen , nr si caz cu subst < cartea= " f , sg , )# Pronumele si adj pron demonstrativ Pron demonstrativ arata departarea sau apropierea obiectului " in patiu sau timp # sau identitatea acestuia cu el inusi sau un alt obiect *lasificare : dupa fel : o de apropiere o de departare o de identitate dupa structura o simple o compuse poate deveni adj demonstrativ Acesta este Ion Acesta : ( pron demonstrativ de apropiere , simplu , sg , mas , ) *opilul aceta este Ion Acesta : Aadj adj dem de apropiere , e acorda in gen nr si caz cu subst copilul " mas , sg , ) # Pronumele si adjectivul pronominal interogativ Pron interogativ Pron interogativ apare in prom interogativ si tine locul subst asteptat ca raspuns la o intrebare Pron si adj interogative : )-Ac : o (g &asc : care , cat, cine, ce :em : care , cata , cine o Pl &asc : care , cati , :em : care , cate ;-D o (g : &asc : caruia , cui :em :carei , cui o Pl : masc 5 carora , cator , cator , cui fem 5 carora , cator cui ,T-pe te!t. po/erd b- ///$referate-gratis$ro

<*are= : inlocuieste nume de fiinte si de lucreuri <*at= : are sens cantitativ <*ine= : inlocuieste nume de fiinte <*e= : inlocuieste nume de lucruri :unctia sintactica a pronumelui interogativ corespunde cu ceea a subst sau a pron asteptat ca rspuns la intrebare Adjectivul pronominal interogativ Adjectivele pronominale interogative : determina subst nearticulate pe care le preceda au aceasta val doar formele : care , ce si cat adj pron interogative au functie de Aadj *ine a venit 1 *ine : ( pron interogativ , ) *arei fete i-ai spus *arei : Aadj adj inteogativ , se acorda in gen nr si caz cu subst fata " f , sg , D # Pronumele si adj pron relativ Pron relative au forme identice cu pron interogaive , dar se intrebuinteaza in fraza ca elemente de relatie subordonatoare " introduc prop subordonate # Au forme simple : care , cine , ce , cat , si o forma compusa: ceea ce Au dublu rol : sunt elemente de relatie la nivelul frazei si partii de propozitie in propozitie pe care le induc " ( , A, * , )P # Adj pron relative sunt doar formele : care , cat , ce Acestea preceda subst determinat in prop subordonata pe care o induc , si au functia de Aadj Functile sinctactice ale pron si adj pron relative Pron relativ compus ceea ce are urmatoarele caractristici : este ec'valent cu relativul ce are val neutra nu se poate discloca prin prop nu are forme proprii pt cazurile ;-D nu devine adj pron Acordul pron relativ care in G precedat de art posesiv Pronumele relativ <care= la ; plasat la inceputul propozitiei si urmat de un subst este A(; $Acest A aer o topica inversa si de aceea , este precedat de art posesiv " genitival # In asemenea situatii , pronumele relativ se acorda in gen nr si caz cu subst pe care-l inlocuieste , iar art posesiv se acorda cu subst fata de care pron relativ indeplinste functia de Apron )u stiu >2PP "cine#a venit> (? ,T-pe te!t. po/erd b- ///$referate-gratis$ro

*ine : ( pron relativ , ) introduce subiectiva )u stiu >2PP"care# fata a venit > *D *are : Aadj adj pron relativ se acorda in gen nr si caz cu subst fata " sg , f , ) # introduce prop Pronumele si adj pron nehotarat Pronumele ne'otarat substituie un subst fara a da o indicatie precisa asupra obiectului :ormele compuse sunt alcatuite in general cu ajutorul pron relativ-interogative Pronumele si adjectivul pronomina lnegativ Pronumele negative apar in propozitii cu forma vb negativa si tin locul unor subst din prop afirmativa corespunzatoare Pronumele negativa sunt : simple o )-Ac : nimeni nimic o ;-D : nimanui *ompuse : o )-Ac nici unul>nici una>nici unii>nici unele o ;-D nici unuia >nici uneia >nici unora Pronumele negaive indeplinesc functile sinctactice ale subst din prop afirmativa corespunzatoare Adj pron negative sunt doar formele compuse , care preceda subst si-si modifica forma : nici un " baiat # , nici o " fata # , acestea au funcie de Aadj )-a venit nimeni )imeni : ( pron negativ , ) )ici un nor nuse zarea pe cer )ici un : Aadj adj negativ , se acorda in gen nr si caz cu subst nor " mas , sg , ) # Pronumele si adj pron de intarire Pronumele de intarire folosit azi ca numai adj pron, insoteste un subst sau un pron pers cu scopul de a preciza pers desemnata de acesta *u val de pron este folosit rar si doar cu functi a de ( Adj de intarire are functia de Aadj Persoana Pers I Pers II Pers III *az )-Ac ;-D )-Ac ;-D )-Ac (I);4+A9 & : Insumi insami insemi Insuti insati Inseti Insusi insasi Plural & Insine Insiva Insisi insesi : insane

,T-pe te!t. po/erd b- ///$referate-gratis$ro

;-D

Insesi

&aria insasi a venit Insasi : Aadj adj de intarire , pers 3 , se acorda in gen nr si caz cu subst <&aria= " f , sg , ) # Numeralul )umeralul poate fi : *ardinal o Propriu zis o *olectiv o :ractionar o &ultiplicativ o Distributiv o Adverbial @rdinal )umeralele cardinale propriu zise e!prima un nr abstract sau determinat numerica a obiectelor Doi au plecat Doi : ( nr cardinal propriu zis simplu , val substantivala masculin , ) Doi copii au pecat Doi : Aadj numeral cardinal propriu-zis , simplu , val adj , se acorda in gen nr si caz cu subst copii " m , pl , ) # )umeralele cardinale colective e!prima insotirea a doua sau mai multe obiecte )umeralele cardinale fractionare e!prima ideea de de parte sau de fractiune dintr-un grup unitar )umeralele : o &ultiplicative o Arata in ce proportie creste o cantitate o (e formeaza prin derivare numerallui cardinal cu prefi!ul in- si sufi!ul 8it o Are si sinonime neologici o Distributive o %!prima repartizarea si gruparea numerica a obiectelor o (e formeaza din numaralele cardinale propriu zisa precedate de adv care o Adverbiale o %!prima relizarea unei actiuni sau masura in care o caracteristica este superioara sau inferioara fata de aceasea o (e formeaza din prepozitia de si nr cardinal si subst ori o (e folosesc ca sinonime si loc adv A Adjectivul Adjective : o Dupa structura ,T-pe te!t. po/erd b- ///$referate-gratis$ro

o (imple o *ompuse o Dupa fle!iune o Variabile *u terminatii " 6 forme fle!ionare # *u terminatii " 3 forme fle!ionare # *u 2 terminatie " forme fle!ionare # o Invariabile ;radele de comparatie : o Pozitiv o *omparativ o De superioritate o De egalitate o De inferioritate o (uperlativ o 9elativ De superioritate De inferioritate o Absolut De superioritate De inferioritate Ion este inalt Inalt : )p adj propriu zis , simplu , variaboil cu gen nr si caz u cu subst Ion " m , sg ) # pozitiv terminatii si 6 forme , se acorda in

Adverbul Adverbul este partea de vb nefle!ibila care e!prima caracterisitica indicand imprejrarea in care au loc unele intamplari Adverbe : o Dupa structura o (imple o compuse o dupa sens o de loc o de mod o de timp cand insoteste un vb la indicatv , perfect compus , adv mai se intercaleaza intre au!iliar si o forma de participiu : )u a mai venit Au grade de comparatie unele adv de mod provenite din adj , si cateava adv de loc si timp " frumos , departe , inainte # Adverbele : o interogaive : se folosesc in prop interogative " unde , cand , incotro , cum # ,T-pe te!t. po/erd b- ///$referate-gratis$ro

o relative : se folosesc in fraza e!primand raportul de subordonare si sunt elemente de relatie " unde , cand , cum , cat , incotro , dicotro # o ne'otarate : e!prima ideea de mod , de loc sau de timp , in c'ip neprecis in general , " odata , altadata , candva , cumva , undeva , oricum , oricand , oriunde , oricat # Adv ne'otarate oricum , oricand , oriunde $ etc , pot fi si ele elemente de relatie subordoantoare in fraza Adv pot avea urmatoarele functii sinctactce : o complement circumstantial o Aadv o )P %l merge repede 9epede : **& adv de mod pozitiv 4nele adv nu au functie sinctactica : o Adv de modalitate : doar , numai $ mai , tocmai , nici , si , macar , c'iar , da , nu o Adv care ajuta la formarea gradelor de comparatie : mai ,,tot , foarte , ptin , etc +oc adv sunt grupuri unitare cu val de adv o De mod : pe de rost , incet-incet , de-a pururi , pe inserate , in veci o De loc :la dreapta , la miloc , peste tot , din loc in loc o )e'otarate : cine stie cand , cine stie cum , te miri cum +oc adv au functia sintactica a adv pe are le inlocuiesc Adv si loc adv predicative Adv si loc adv pred e!prima necesitatea , siguranta , si probabilitatea Adv pred : sigur , adevarat , bine , bineinteles , fireste , desigur , probabil , pesem , negresit +oc adv pred : c-u sigurant , cu certitudine , fara indoaiala ,fara doar si poate , de la sine inteles , de buna seama Au functia de Pv daca sunt urmae de o propozitie subordonata introdusa pprin conjunctile ca sau sa :ireste ca va pleca Pot avea si grad de comparatie : :oarte bine ca ai venit )egresit ca va venii )egresit : pvadv pred Conjunctia o Dupa sreuctura: o (imple o *ompuse o Dupa raporturile sintactice pe care le indeplinesc : o *oordonatoare " leaga parti de prop sau prop de acelasi fel # o (ubordonaotare " induc proopozitii subordonatoare # *onj si loc conjunctiuonale : ,T-pe te!t. po/erd b- ///$referate-gratis$ro

felul *opulative Adversative Disjunctive *onclusive

*onjunctii coordonatoare (i , nici Dar , iar insa , ci (au, ori, fie Deci , asadar , vasazica

+oc conj coordonatoare Precum si )umai ca ---------------------------------In concluzie , de aceea , prin urmare , ca atare , in consecinta

*onj si loc conj suordonatoare : :elul )especifice , intoduc subordonate diferite (pecifice , introduc anumite subordonate *onj subordonatoare *a , sa , daca , de , ca sa , ca0sa Decat, parca Pana :iindca , deoarece , caci intrucat, +oc conj subordoanatoare ---------------------------------:ara sa , fara cum , dupa cat , ca si cum , ca si cand etc In timp ce , in vreme ce , pana ce , etc din cauza ca , din pricina ca cu scopul sa , pt ca sa in caz ca , cu condotia ca cu toate ca , macar ca , c'iar daca incat sa , cat sa , etc

desi incat

(e pune virgul inainte a conj si loc conj urmatoare : fiindca , deoarece , caci , intrucat , desi , incat , din cauza ca , pt ca Atributul Intrebari : care1 , ce fel de1 ,a5l ,ai , ale , cui 1 , cat 1 , cata 1 , cati 1 , cate 15 Aadj este e!primat prrin : o Adj propriu-zis o Adj provenit din vb la participiu o Vb la gerunziu si adv o +oc adj o Adj pron o )umeral cu val adj Atributul substantival este e!primat prin o (-ubst o +oc subst o )umeral " neacordat # Acesta poate fi genitival , prepozitional " in cazurile Ac , ; , D # apozitional " toate cazurile # , dativ fara prep "%a ii este nepoata matusii Ana $Acordare de burse studentilor este prioritara # ,T-pe te!t. po/erd b- ///$referate-gratis$ro

Atributul pronominal e!primat prin pronume $Acesta poate fii genitival , prepozitional , "in cazurile Ac , ; , D # apozitional " toate cazurile # , dativ fara prepozitie " dativ posesiv # po/erd b- ///$referate-gratis$ro

,T-pe te!t. po/erd b- ///$referate-gratis$ro