Sunteți pe pagina 1din 15

TERMOTEHNIC I CURS 7 ANALIZA TERMODINAMICA A

GAZELOR REALE SI A VAPORILOR


CURS 7
ANALIZA TERMODINAMICA A GAZELOR REALE SI A
VAPORILOR
Abaterea de la gazul ideal. Euatii de !tare
Ecuatia termica de stare pv = RT a gazului ideal a fost dedusa pentral gaz
ipotetic, caruia i s-au atribuit anumite proprietati moleculare.
Deoarece gazele reale au, din punct de vedere molecular, o alta comportare
(proprietati diferite), nu vor putea satisface ecuatia de stare a gazului ideal
decat cu aproximatii sau erori si intr-un interval restrans de presiuni si
temperaturi.
doptand drept criteriu de comparatie produsul pv, care la gazul ideal depinde
numai de temperatura, experienta a dovedit ca, la temperatura constanta acest
produs variaza in functie de presiune.
!n consecinta, pentru studiul cantitativ al comportarii gazelor functie de
presiune si temperatura se utilizeaza o diagrama p v - p (magat "#$%).Datele
experimentale au dovedit ca pentru gazele reale
forma izotermelor depinde de
temperatura, astfel ca
0

,
_

T
p
v p

abaterea de la orizontala constituie o
masura a comportarii diferite a
gazului real fata de cel ideal.
&e observa ca pentru temperaturi
inferioare celei ambiente produsul pv
-scade la inceput si apoi creste cu
presiunea, curba (pv)T prezentand im
punct de minim pronuntat (punctul m)
'entru aer, pentru temperaturi
superioare valorii de %%( ),
izotermele prezinta in intervalul de
presiuni de la ( si pana la "(-*+ bar
portiuni aproape orizontale, dupa care
au o alura ascendenta. ,ocul
geometric al punctelor de minim se
numeste curba -o.le. ceasta curba
taie ordonata la pv = const., in punctul -o.le. 'rin acest punct trece izoterma
-o.le, care este aproape orizontala.
Examinand alura izotermelor (pv)T in domeniul presiunilor mici se contata ca
atunci cand p / ( si v/ 0, produsul pv tinde catre valori limita finite, a caror
marime depinde de valoarea temperaturii respective.
1asurarile efectuate au permis extrapolarea cu precizie a izotermelor (pv)T
pentru p ( si au permis sa se stabileasca ordonata lor la origine, care este
1
TERMOTEHNIC I CURS 7 ANALIZA TERMODINAMICA A
GAZELOR REALE SI A VAPORILOR
proportionala cu temperatura absoluta. Datorita alurei aproape orizontale a
izotermelor in domeniul p = (...*+ bar pentru temperaturi superioare valorii
%%() (ceea ce corespunde ma2orit34ii situa4iilor din te5nic3), aerul poate fi
asimilat acest domeniu cu un gaz ideal.
'entru presiuni mai mari de *(( bar 6i la temperatura de %*( ), abat fa43 de
izoterma ideal3 este de ordinul 7 8.+ 9. &itua4ia se prezint3 diferit temperaturi
sub (:;, unde abaterile sunt mai mari .
!n toate punctele curbei -o.le, gazul real se comport3 ca unul ideal, c3, pentru
fiecare presiune, curba -ozie va indica o temperatur3 caracteristica ,
Temperatura -o.le, T- , depinde de natura c5imic3 a gazului
'entru temperaturi T < Ts gazul real se comport3 ca un gaz ideal, ceea permite
simplificarea ecua4iei termice de stare.
= metod3 simpl3 este utilizarea ecua4iei termice de stare corectat3 sub forma>
v = zRT
unde z este factorul de compresibilitate, dependent de natura c5imic3 a gazului
real, de presiune 6i de temperatur3,
*(( %(( 8(( +(( >?(( @(( #== $(( "== =ata

'entru exprimarea propriet34ilor gazelor- reale sub forma unor ecua4ii
carcteristice de stare s-au f3cut numeroase propuneri (exist3 peste "+( de
ecua4ii de stare, bazate pe ipoteze simplificatoare sau pur empirice). Dintre
acestea, unele refer3 la starea gazoas3, pe cAnd altele implic3 ambele faze>
lic5id3 6i gazoas3.
Bn rol istoric Cn Termodinamic3 Cl 2oac3 ecua4ia Dan der Eaals Fceast3 ecua4ie
termic3 de stare este bazat3 pe teoria cinetico-molecular3 aplicata la gaze reale.
Dan der Eaals a imaginat un model de gaz ale c3rui molecule sunt sfere perfect
elastice animate de mi6carea termic3 6i aflate sub efectul ac4iunii reciproce Cntre
molecule, el a separat efectul presiunii unui gaz real Cntr-o parte datorita mi6c3rii
termice, pe care a denumit-o presiune termic3 p 6i o alt3 parte, datorita ac4iunii
for4elor de coeziune Cntre molecule, numit3 presiune intern3 (sau de coeziune) pi.
'resiunea termic3 a gazului este datorat3 impulsului primit de unitatea de
suprafa43 sub efectul ac4iunii moleculelor 6i se exprim3 ca 6i la gazul ideal>
*
*
V
T R m
t p
unde R este constanta gazului real, iar G volumul corespunz3tor mi6carea
termic3.
Deoarece Cn momentul ciocnirii moleculele pot fi orientate oricum Cn spatiu se
2
TERMOTEHNIC I CURS 7 ANALIZA TERMODINAMICA A
GAZELOR REALE SI A VAPORILOR
poate imagina o sfer3 de acoperire Cn momentul ciocnirii, avAnd un diametru egal
cu de dou3 ori diametrul unei molecule, Cn cuprinsul c3reia nu mai p3trunde
centrul altei molecule. ceast3 sfer3 a fost denumit3 covolumul moleculei,
care pentru fiecare molecul3 este Cmp3tritul volumului propriu. Hotand cu b
covolumul tuturor moleculelor pe unitatea de mas3, rezult3> DI=D - mb
;u aceasta, expresia presiunii termice devine>
b v
T R
b m V
T R m
p
t

* *
unde v este volumul specific al gazului real. Din rela4ie se vede c3 presiunea
termic3 a gazului real este mai mare decAt cea a unui gaz ideal.
Drept urmare, la un gaz real, manometrul va Cnregistra o presiune mai mic3
decAt cea care corespunde mi6c3rii termice a moleculelor> ' = 't - 'i
'entru evaluarea termenului pi, Dan der Eaals a admis pe de o parte c3 for4a de
coeziune este propor4ional3 cu num3rul de molecule, adic3 cu densitatea gazului,
iar pe de alt3 parte efectul ei asupra presiunii este invers propor4ional3 cu
volumul, astfel c3 pentru m =l Jg>
2
1 1
v
v v
p
i


unde ; este un factor de propor4ionalitate.
( ) T R b v
v
a
p
*
2

,
_

+
ceasta este ecua4ia lui Dan der Eaals pentru gaze reale. Ea cuprinde trei
coeficien4i numerici> a, b, RK.
plicAnd relatia pentru gaze Cn stare mult rarefiat3, ecua4ia Dan der Eaals
trebuie s3 treac3 Cn ecua4ia caracteristic3 gazului ideal.
;u v 0 oo 6i
2
v
a
L p, b L v, va rezulta> pv=RIT
de unde rezult3 c3 RI este identic cu R, constanta gazului ideal, Cn concluzie,
ecua4ia Dan der Eaals se scrie>
RT b v
v
a
p

,
_

+ ) (
2
;oeficientul b depinde de volum, iar coeficientul a ia valori diferite depind de
parametrii st3rilor pe baza c3rora se determin3, aplicAnd rela4ia rezult3 c3
ecua4ia nu are valabilitate general3 pentru toate gazele reale.
dmi4And valori constante pentru coeficien4ii a 6i b, ecua4ia reprezenta ecua4ia
de stare a unui gaz particular, denumit gazul Dan der Eaals, ale c3rui
propriet34i se apropie de acelea ale unui gaz real, dar care poate prezenta
abateri cantitative fa43 de acesta.
!ntroducAnd parametrii redu6i M,N si O, t men4iona4i obtinem mai Cnainte, ecua4ia
de similitudine termodinamic3>

( )

8 1 3
3
2

,
_

+
aplicabil3 tuturor corpurilor care au propriet34ile moleculare ale modelului der
Eaals, indiferent de natura lor.
C"#luzii.
Ecua4ia de stare Dan der Eaals red3 cu suficient3 exactitate din
3
TERMOTEHNIC I CURS 7 ANALIZA TERMODINAMICA A
GAZELOR REALE SI A VAPORILOR
punct de vedere calitativ comportarea gazelor reale, dar prezint3 importante
abateri
cantitative, din care cauz3 nu poate servi pentru calculul propriet34ilor
termodinamice ale gazelor reale.
Diversele ecua4ii de stare propuse pentru gazele reale reprezint3 Cncerc3ri de
perfec4ionare a ecua4iei Dan der Eaals pe considerente empirice sau 6tiin4ifice,
cAt si expresii analitice Cntre parametri, determinate pe baze pur empirice,
Eua$ia Redlib%&'"#g
ceast3 ecua4ie cu doar dou3 constante specifice d3 rezultate bune intr-un
interval larg de presiuni 6i temperaturi. Gorma ei este>
( ) b v v T
a
b v
T R
p

;onstantele a 6i b pot fi evaluate din condi4iile datelor critice Cn func4ie de T) 6i


p).
Ecua4ia Redlic5-)Oong furnizeaz3 rezultate satisf3c3toare la temperaturi T < T) .
Gorma ei simpl3 o face atractiv3 pentru calcule inginere6ti.
Ecua4ii viriale de stare
!n "$(" )amerling5-=nnes introduce serii viriale sub forma>

,
_

+ + + + ..... 1
3
2 v
D
v
C
v
B
p
Dac3 = RT, ob4inem>
3 2
1
v
D
v
C
v
B
RT
v p
+ + +
;oeficien4ii -, ;, D, ... depind de temperatur3 6i de natura substan4ei, fiind
denumi4i coeficien4i viriali.
Pr"duerea (a)"ril"r la ) * l bar
ran2amentul experimental al pistoanelor permite explicarea producerii vaporilor
la presiunea atmosferic3 (p = l bar). ,a temperatura mediului ambiant apa se afl3
Cn faza lic5id3 6i are volumul specific v. &c5ema producerii vaporilor la presiune
constant3 (p = l bar)Cn starea *, corespunz3toare temperaturii $$.?:; (aprox. "((
:;) se forme primele bule de vaporiF aceasta Cnseamn3 c3 apa a atins
temperatura de saturatie. !n aceste condi4ii, temperatura de $$.?:; corespunde
vaporizarii apei la presiunea de l bar. 'rin furnizarea mai departe a c3ldurii Cn
cilindru ob4ine starea %, un amestec bifazic eterogen de lic5id saturat 6i vapori
saturatiu usca4i. Dolumul specific se m3re6te, iar Cn timpul vaporiz3rii izobare
temperatura de men4ine constant3 (starea %). Cn sfAr6it, cAnd se evapor3 6i
ultima pic3tur3 de lic5id se ob4ine starea 8 de vapori satura4i usca4i. ;ontinuCnd
Cnc3lzirea, temperatura de satura4ie cre6te la valoarea celei de supraCnc3lzire, iar
vaporii devin supraCnc3lzi4i.
4
TERMOTEHNIC I CURS 7 ANALIZA TERMODINAMICA A
GAZELOR REALE SI A VAPORILOR

1odificarea st3rii
apei la preCnc3lzire
6i vaporizare
pentruFp = l bar
'rocesul descris
mai sus poate avea
loc la diverse presiuni, aflate Cntre punctul triplu si punctul critic a6a cum rezult3
din diagrama t - v. Cn procesul izobar de sc5imbare de faz3 (vaporizare)
temperatura se men4ine constant3. Giecare presiune are o temperatur3 de
satura4ie unic determinat3 6i reciproc. ,eg3tura Cntre cei doi parametri este dat3
de ecua4ia curbei de vaporizare> ' = p (T)
6a cum s-a demonstrat mai Cnainte, curba de vaporizare Cn diagrama p-T se
ob4ine prin proiec4ia spa4ial3 a curbelor limit3 ale domeniului de satura4ie.
!n figura se prezint3 curbele de vaporizare pentru diverse substan4e. 'entru toate
substan4ele, odat3 cu cre6terea temperaturii, presiunea de vaporizare cre6te
intens.
Pr")riet+$ile ter,"di#a,ie ale (a)"ril"r u,ezi
!n domeniul vaporilor umezi, volumul specific al acestora nu poate fi
determinat dup3 presiunea 6i temperatura de satura4ie. Este necesar s3
introducem un al treilea parametru de stare, caracteristic sistemului
neomogen la care particip3 si lic5idul saturat 6i vaporii satura4i usca4i. cest
parametru este titlul de vapori x,
5
TERMOTEHNIC I CURS 7 ANALIZA TERMODINAMICA A
GAZELOR REALE SI A VAPORILOR
determinat de rela4ia>
" '
"
m m
m
x
+

,
unde mP reprezint3 masa lic5idului saturat, iar mQ reprezint3 masa vaporilor
satura4i usca4i (m = mK 7mQ).
'entru lic5idul saturat mQ = = 6i x = = (curba de vaporizare), iar pentru
vaporii satura4i usca4i mK = = 6i x = l (curba de condensare).
'arametrii extensivi ai st3rii vaporilor umezi - volumul D, energia intern3 B,
entalpia R 6i entropia & - sunt m3rimi aditive, Cn consecin43 volumul vaporilor
umezi este dat de> D=mPvP 7 mS vS
Dac3 not3m cu vK volumul specific al lic5idului saturat 6i cu vQ volumul
specific al vaporilor satura4i usca4i,in introducem titlul de vapori ob4inem>
( ) ( ) ' ' ' ' ' ' ' 1 v v x v xv v x v
x
+ +

Dolumele specifice vK 6i vQ sunt func4ii de temperatura sau de presiunea de
satura4ie. Din rela4ia ob4inem raportul aTb
care va reprezenta Cn diagrama p -v din figura, conform Qregulii pArg5iilorQ,
raportul
b
a
>
x m
m
b
a


1
1
'
"
'unctul care reprezint3 starea vaporilor umezi Cmparte segmentul izoterm dintre
curbele limit3 Cn raportul masei vaporilor satura4i usca4i la lic5idului saturat.
ceast3 regul3 a pArg5iilor serve6te la construc4ia curbei titlu constant (x =
const.). 'entru aceasta este suficient s3 se reprezinte aTb pentru diverse
temperaturi sau presiuni 6i s3 se uneasc3 punctele obtinute. Toate curbele de x
= const. vor trece prin punctul critic.
sem3n3tor, vom ob4ine> R=RP7 RS
(mP 7 mS )5x = mP 5P 7 mS 5S
5x = (l - x) 5K 7 x 5Q = 5K 7 x (5Q - 5K ) = 5K 7 x r
si & = &K7&Q
sau > (m" 7mQ) sx = mKsP 7 mQsQ
6
TERMOTEHNIC I CURS 7 ANALIZA TERMODINAMICA A
GAZELOR REALE SI A VAPORILOR

Deoarece titlul de vapori este>
x =
' ' '
'
s s
s s
x


entalpia Cn domeniul vaporilor umezi este>
5t(T,s) = 5K(T) 7 TUs-sK(T)V
adica entalpia specific3 de-a lungul fiec3rei izobare sau izoterme depinde liniar
de
entropia specific3. v
Diagra,e ",)lete de -az+
'roiec4ia suprafe4ei p -v -T Cn diverse planuri permite ob4inerea diagramelor p -T,
p -v 6i v -T. Totu6i pentru aplicatiile te5nice se utilizeaza entropia specifica sau
entalpia specifica, deoarece entalpia, in procese de curgere stationara, determina
parametrii caracteristici, conform principiului !, iar entropia descrie calitativ
principiul al !!-lea al Termodinamicii.
!ntre curbele limit3 de lic5id saturat (x=() 6i vapori satura4i uscati (x =",), care
se CntAlnesc Cn punctul critic, se afl3 domeniul de satura4ie (vapori umezi). ici
izobarele sunt orizontale, deoarece simultan p,T = const.
!n domeniul lic5idului sau gazului izobarele sunt curbe ascendente,
7
TERMOTEHNIC I CURS 7 ANALIZA TERMODINAMICA A
GAZELOR REALE SI A VAPORILOR
concavitatea spre ordonatele pozitive, deoarece>
T ds = d 5 W v d p = c p d T W v d p
!n figura urmatoares-a reprezentat la scar3 diagrama T -s pentru izobarele, Cn
domeniul presiunilor mici, se confund3 cu linia x = = (curba vaporizare). Din
rela4ia>
6i deoarece cp < cv, rezult3 c3 izocorele au panta mai mare decAt izobarele,
sunt mai Cnclinate
Diagra,a T %! )e#tru abur. u iz"bare. iz""re /i ize#tal)e
!n "$(8 R. 1ollier a prezentat diagrama 5 -s , avAnd un rol importat Cn
termoenergeticA. Cn aceast3 diagram3 toate modific3rile de entalpie se reprezint3
prin segmente. ;urbele limit3 se reprezint3 prin cupluri de valori 5K-sK 6i 5Q -sQ ,
luate din tabele de vapori, punctul critic se afl3 pe ramura din partea stAng3 a
curbei de satura4ie, mai 2os decAt punctul de maxim al acesteia.
!zobarele Cn domeniul st3rilor omogene au o Cnclinare redus3, cu panta
ob4inut3 din>
Tds = d5-vdp,
care, pentru dp = = , ne d3

8
TERMOTEHNIC I CURS 7 ANALIZA TERMODINAMICA A
GAZELOR REALE SI A VAPORILOR

;u cAt este mai mare temperatura, cu atAt izobarele sunt mai Cnclinate. !n
domeniul vaporilor umezi, la p = const. temperatura este 6i ea constant3, de Cn
acest domeniu izobarele sunt linii drepte, mai Cnclinate, cu cAt temperatura
(respectiv presiunea de satura4ie) este mai mare.
Toate curbele de x = const. trec prin punctul critic, iar izotermele, care in
domeniul vaporilor umezi coincid cu izobarele, sc5imb3 panta la intersec4ia
curba x = l, devenind aproape orizontale.
!n te5nica frigului, o diagram3 de mare utilitate este diagrama p-5(lgp-5).
1odific3rile izobare se reprezint3 simplu, fiind drepte orizontale. 'entru a se
introduce 6i valori mari ale presiunii se utilizeaz3 o scar3 logaritmicA, CncAt
diagrama este denumit3 lgp-5. Cn figura urmatoare se prezint3 izoterme
izentropeleF pentru presiuni mici, izotermele sunt dispuse practic vertical, aici
gazul real se comport3 ca un gaz ideal 6i de aceea izotermele corespund cu
izentalpele.
Diagra,a lg)%0 )e#tru gaze reale. u iz"ter,e /i ize#tr")e
Pr"e!e -u#da,e#tale u (a)"ri
Pr"duerea (a)"ril"r
Producerea sau generarea a!or"#or se realizeaz3 Cntr-un generator de vapori
(cazan) a c3rui sc5em3 de principiu este redat3 Cn figura.
Pri#i)iul de -u#$i"#are> apa de alimentare necesar3 la generatorul de
abur (cazan) este introdus3 Cn tamburul (domul) superior prin intermediul unei
pompe de circula4ie (de alimentare), care are rolul de a ridica presiunea apei
din re4ea, sau de la un consumator, pAn3 la presiunea de regim a cazanuluiF
ini4ial, apa se afl3 la o temperatur3 inferioar3 celei de satura4ie 6i de aceea cu
a2utorul gazelor de ardere ob4inute din arderea combustibilului Cn focar, se
9
TERMOTEHNIC I CURS 7 ANALIZA TERMODINAMICA A
GAZELOR REALE SI A VAPORILOR
preCnc3lze6te Cn domul superior cu o u6oar3 evaporare, sau Cn afara acestuia,
Cntr-un sc5imb3tor de c3ldur3 separat, denumit economizor.
S0e,a de )ri#i)iu a ge#erat"rului de abur
Emulsia format3 Cn tamburul superior circul3 prin 4evile de ecran diametru mic
(4evi fierb3toare) spre domul inferior, care are rolul de separator impurit34iF
circula4ia se realizeaz3, de regul3, prin termosifon, datorit3 diferen4ei
densit34i sau greut34i specifice Cn cele dou3 ramuri. 'e m3sura Cnc3lzirii
vaporiz3rii apei, se realizeaz3 colectarea aburului la aprtea superioar3 a
domului i abur 6i apoi circula4ia acestuia printr-un sc5imb3tor de c3ldur3,
supraCnc3lzitorul de abur, care serve6te la Cnc3lzirea aburului saturat uscat, la
o temperatur3 superioa celei de satura4ie, denumit3 de supraCnc3lzire. burul
supraCnc3lzit alimenteaz3 o turbin3 energetic3 sau o re4ea de termoficare Cn
scopul Cnc3lzirii industriale urbane.
'rocesele fundamentale sunt>
(= -") - proces adiabatic (teoretic izentropic) de pompareF
(l - *) - proces izobar de preCnc3lzire Cn economizorF
(* - %) - proces izobar-izoterm de vaporizareF
(% -8) - procesul izobar de supraCnc3lzire a aburului.
-ilan4ul termic al cazanului stabile6te sarcina termic3 a cazanului, Xcz 6i
debitul de combustibil consumat, -.
'arametrii cunoscu4i sunt>
- debitul de ap3 D , exprimat de obicei Cn tT5F I QQ
- tipul de combustibil - puterea caloric3 inferioar3 Rt CnJYTJg sau JYTmZ F
- randamentul cazanului, T)ra . ;onform principiului !>
Xcz = [cz-Ri, = D\cz = D(58 W 5")
cu componentele>
Xcz =D(58 W5") - sarcina (puterea) termic3 a cazanului, adic3 fluxul de
10
TERMOTEHNIC I CURS 7 ANALIZA TERMODINAMICA A
GAZELOR REALE SI A VAPORILOR
c3ldur3 cedat apei de alimentare, de stare l, pentru a deveni abur
supraCnc3lzit, de stare 8
Xa = [cz-R - fluxul de c3ldur3 primit real prin arderea combustibilului.
De!ti#derea (a)"ril"r 1aburului2
Destinderea vaporilor are loc Cn turbin3 (T..), care este cuplat3 direct cu
generatorul electric .
'rin sc3derea important3 a presiunii la ie6irea din turbin3 se ob4ine un lucru
mecanic exterior (util sau te5nic), care serve6te la antrenarea arborelui
generatorului 6i Cn final la producerea unei puteri electrice utile 'u .
Reprezentarea grafic3 a destinderii Cn turbin3 se red3 Cn figura.
Pr"e!ul de!ti#derii 3# turbi#+ 3# diagra,a 0 % !
;u ecua4ia cunoscut3
vdp dh q
6i admi4And un proces "* izentropic (s = const.), se ob4ine prin integrare>
5*-5"=lt,"*
Cn condi4ii ideale (reversibile), puterea util3 produs3 la bornele
generatorului este>
'u=Dlt"*=D(5"-5*)
Cn condi4ii reale, ds < (, ]" f ^= 6i destinderea este o adiabat3 ireversibil3 l W
*P, cu randamentul intern (sau al destinderii izentropice),ce are valori uzuale
Cn intervalul (.?+...(.#(. &e ob4ine>
( )
g m i g m t u
h h D Dl P
2 1 ' 12

Randamentul mecanic al cupla2ului turbo-generator este [m = (.$+...(.$# iar
randamentul generatorului electric este [g =(.$(... (.$+.
C"#de#!area (a)"ril"r
'rocesul de condensare este un proces termodinamic ireversibil prin
faza de vapori trece Cn faza lic5idului saturat Cn condi4ii izobar-izoterme
11
TERMOTEHNIC I CURS 7 ANALIZA TERMODINAMICA A
GAZELOR REALE SI A VAPORILOR
&c5ema conven4ional3 a condensatorului pentru abur (l - abur, * - ap3
lic5id3)
&c5ema conven4ional3 a condensatorului frigorific
Reprezentarea procesului de condensare Cn diagrama Qp-5Q
-ilan4ul termic la condensator
13rimi cunoscute>
- debitul de vapori (abur) supus condens3rii, D F
- presiunea de condensare, 'cond='s si implicit si temperatura
condensareF
- Cnc3lzirea apei Cn condensator tO,* = tOl 7 _tO, unde _tO,=%..."* )(:;) , Cn
func4ie de tipul condensatorului. ;onform principiului !>

CD
Q
= D(5"-5*)`[;D =
w
w p w t c m

,
fluxul de c3ldur3 cedat de abur fluxul de c3ldur3 preluat de apa de r3cire
[&R =(.$+ ...(.$# 6i
w p c ,

=8."$ JYT(Jg)).
Subr+irea li0idului
12
TERMOTEHNIC I CURS 7 ANALIZA TERMODINAMICA A
GAZELOR REALE SI A VAPORILOR
Este un proces termodinamic ireversibil prin care lic5idul saturat este r3cit la
o temperatur3 inferioar3 celei de satura4ie, denumit3 temperatur3 de
subr3cire.
Reprezentarea procesului de subracire in diagrama Q 5. - s
Reprezentarea procesului de subr3cire Cn diagrama Qp-5Q
-ilantul temic la subracitor

SR
Q
= D(5"-5*)`[&R =
( )
1 , 2 ,
,
w w
w p w t t c m

cu [&R =(.$+ ...(.$# 6i
w p c ,

=8."$ JYT(Jg)).
,aminarea gazelor si vaporilor. Efectul termic Youle-T5omson
13
TERMOTEHNIC I CURS 7 ANALIZA TERMODINAMICA A
GAZELOR REALE SI A VAPORILOR
aazele reale 6i vaporii care circul3 printr-o sec4iune obturata diafragm3 D, sau
printr-un ventil de regla2 DR sufer3 o scadere a presiunii 6i o varia4ie de temperatur3
(pozitiv3 sau negativ3), denumit3 efect Youle - T5omson.
'entru gazul ideal > 5"=5* / cpt"=cpt* / t"=t* deci efectul Youle-T5omson este
nul.
!n general pentru laminare d5=(.
&e porneste de la functia 5=5(p,T) >
dp
p
h
dT
T
h
dh
T
p

,
_

+
,
_

&e determina ;oeficientul diferential Youle - T5omson >


p
p
h
c
v
T
v
T
1
1
]
1


,
_


1odificarea in timp finit a temperaturii in procesul de laminare poarta numele de
;oeficient integral Youle-T5omson >

1
1
]
1


,
_


2
1
2
1
1
p
p
p
p p p
h
dp v
T
v
T
c
dp T
Temperatura la care b5=( se numeste temperatura de inversiune >
p
inv
T
v
v
T

,
_


Cn figura se prezint3 curba de inversiune pentru H*, care delimiteaz3 domeniile
caracteristice efectului Youle-T5omson (Cnc3lzire-r3cire)F pentru p = ( exist3 dou3
temperaturi de inversiune t(," 6i t(,*F orice punct de pe curba de inversiune este
univoc determinat de temperatura de inversiune 6i de presiunea corespondent3.
14
TERMOTEHNIC I CURS 7 ANALIZA TERMODINAMICA A
GAZELOR REALE SI A VAPORILOR
15