Sunteți pe pagina 1din 3

Trasaturi generale ale lirismului stanescian : versuri care contrariaza permanent cititorul ; eul liric se afla intr-o permanenta

confruntare cu sinele ganditor si creator ; poeticul este redefinit, luand nastere un nou limbaj liric, necuvintele ; poezia este singurul mod de cunoastere deplina a lumii si de participare la creatie sunt abordate toate marile teme ale liricii in viziune filozofica ; deseori ofera o perspectiva ironica, ludica a realului ; elementele abstracte sunt exprimate foarte concret, disparand limita dintre cele doua, astfel ca poezia are mai multe nivele de semnificatie ; limbajul liric este ambiguu pana la nefiresc si ermetic . Dup Mi ai !minescu "i Tudor #rg ezi, $ic ita %tnescu este al treilea inovator al limbajului poetic &n literatura rom'n. (rin tendin)a de a ajunge p'n la esen)a liricului, el se apropie de !minescu "i *laga; prin for)a inova)iei la nivelului limbajului artistic, se apropie de #rg ezi; prin capacitatea de &ncifrare a mesajului &n formule de maxim abstractizare, se apropie de +on *arbu. $ic ita %tnescu este mai interesat de idee dec't de sentiment. ,ritica literar consider c de la +on *arbu, poezia rom'neasc nu a mai cunoscut o asemenea capacitate de abstractizare ca &n cazul lui $ic ita %tnescu. Etape ale creaiei i particulariti artistice 1. Prima etap de creaie, lirica sentimentelor: - volumele de tinere)e (Sensul iubirii - -./0, 1 viziune a sentimentelor - -./23: - poezie adolescentin, &n care predomin idealurile romantice, subiectul cunoa"terii este eul liric &n jurul cruia se circumscrie lumea real. +ubirea produce o senza)ie de plutire, zborul se na"te din dragoste ca o coloan a infinitului &ntre pm'nt "i cer. - elanuri adolescentine, exuberan); - manifestarea strii jubilatorii; - consonan)a cu sinele "i cu lumea; - iubirea ca sentiment originar al na"terii cuvintelor; - tema primului volum: ie"irea din somn; motivul rsritului, al luminii; prefigureaz o poetic a zborului, a transparen)ei, a matinalului 4impresia de poezie imaterial3; - &n al doilea volum, considerat romanul unei idile"1, tema: dragostea ca stare de certitudine; - rela)ia eu - timp: realizarea elogiului strii de A FI 4poeziile stau sub semnul lui SUNT).

2. A doua etap de creaie, lirica necuvintelor: - volume: re!tul la tim! - -./5, 11 ele"ii - -.//, #ul $i s%era --./6, &o$u verti'al, (aus )tolemaei - -./7, Ne'uvintele - -./., *n dul'ele stil 'lasi' - -.60. - face trecerea spre un lirism interiorizat, reflexiv ,u volumul re!tul la tim!, se configureaz infrastructura unei cosmogonii proprii, construite &n volumele ulterioare, prin abordarea marilor teme ale lirismului su. - Tema volumului este perceperea dureroas a timpului. Durerea este 8o de%ini+ie a%e'tiv, a tim!ului. - %e constituie un cuplu inedit: ,reatorul9 Timpul "i femeia, :alateea9 1pera. - &ncepe dialogul poetului cu miturile 4reinterpretarea miturilor3. - ,onstiinta lirica se scindeaza, consonan)a cu sinele "i cu lumea, din etapa anterioar, este substituit de ruptura tragic a sinelui, de neputin)a de a exprima sinele. - ,orporalitatea devine absurd. - ;izionarismul se intelectualizeaz "i se abstractizeaz. - <or)a care structureaz acest univers imaterial este c'ntecul. - ;olumul 11ele"ii 4defini)ii filozofico-lirice ale unor concepte fundamentale ale existen)ei poetice3 este o carte a rupturii existen)iale, o investigare a legturii dintre om "i cuv'nt. - Tema volumului este suferin)a de diviziune, t'njirea de unitate, ridicat la scar cosmic. - ,iclul red condi)ia artistului "i relev cauza suferin)ei poetului: imposibilitatea de a materializa imaterialul. - %tilul este solemn "i ermetic - =n >!legia a -0-a?, poetul &"i exprim dorin)a de a atinge prin intermediul g'ndirii poetice neauzul, nevzul, negustul, nepipitul, de a exprima inexprimabilul. %piritul de imposibilitatea de a materializa imaterialul - ;olumele urmtoare reiau tema cuvintelor "i a necuvintelor, continu obsesia mitului crea)iei. - =n volumul (aus )tolemaei, cele dou ci de cunoa"tere, poezia "i matematica, tind a fi reduse la limbajul unic, ini)ial "i initiatic, iar tema este refacerea simbolurilor. - ,u Ne'uvintele se constituie o nou cosmogonie "i privirea din afar a lucrurilor &ntr-o inten)ie nou de stp'nire a universului. - @ltimul volum al etapei, -n dul'ele stil 'lasi', aduce rafinarea expresiei &n dialogul duiosironic cu poezia &nainta"ilor. 3. A treia etap de creaie, lirica frigului, etapa de maturitate "i de manifestare plenar a st,nes'ianismului. - volume: .,re+ia %ri"ului 4-.6A3, medita)ie grav pe tema mor)ii "i a timpului, /!i'a .a"na - -.67, #!ere im!er%e'te - -.6., Noduri $i semne- -.7A3. - Moartea este o experien) limit, &nsemn'nd &ntoarcerea &n mit, &n necuv'nt, este o &nc eiere metaforic a aventurii spirituale a eului poetic &n spa)iul cunoa"terii. - investigarea actului artistic. (oezia este o stare de criz: )oezia nu se s'rie 'u 'uvinte". - (oetul a &ncercat s ptrund dincolo de limita cunoa"terii, a avut voca)ia de a ptrunde impenetrabilul, de a-"i &nc ipui realit)i indefinibile. De aici frecven)a &n vocabularul su a cuvintelor construite cu prefixul ne - Modernitatea "i valoarea liricii sale rezid &n viziunea poetic original "i &n limbajul poetic; cuv'ntul devine creator de lumi - experimenteaz un lirism semantic prin cultivarea simbolurilor existen)iale; realizeaz muta)ii de sens prin construc)ii sintactice aparent absurde, prin sc imbarea valorii gramaticale a cuvintelor 4vzul m'inilor3.

Ba nivelul expresiei poetice, poezia lui $ic ita %tnescu este o )estur de 8noduri "i semne?.