iafi#f-il:t!i.:i\i!

ii,,-::t;l'

Oqlindi pentru suflet

CAND A FOST SA MOARA $TEFAN...

C0nd a fost s[ mo ara $tefan,

mult[ jale-a fost inlaru',

}
c0te brafe-

n dezn[dej de

c[tre cer nu se-n[ltara?

Se

p[rcac[ nici plm0ntul

nu se-ndur[ s[-1 primeascl

pe acel ce-a fost prea vrednic peste tot s[-1 st[p0neasc[.

FAGUREL
Fondatori:
Asociafia qtiin(ificopedagogicl ttAron Pumnul" din Ucrailla.
1.

3acnoBHrIKI{:
Bceyxpaiucrrca
HayKoBo-

Redactor-Sef: Elena COJOCARU

Adreso noastrd
s8000

rreAaroriqua

acouiaqis
<<ApoH llyurnyJl>>,

Redactor literor: Elena GOCIU

Redoctor artistic: Doina BOJESCU

or. CernIu{i str. O. Kobyleanska,

13

(et.2)

2. Simion

GOCIU.

rofll/.

Cinaion

Telefon: 52-50-34.

Certificat al inregistrdrii de stat seria KV Nr. 1553. Comanda 7011.Ttrajul

2OOO.

SUB SEMNUL LUI $TEEAN CEL MARE, $I SFANT

Noi, romdnii, am trdrt anul acesta
fan cel Mare
sub
steaua marelui barbat al neamului nostru, $te-

;i Sfhnt. Anume in varaacestui

an s-a implinit jumdtate de mileniu, de c0nd ilustrul voievod al Moldovei , care a ;tiut ca

nimeni altul s6-qi apere neamul li mogia de duqmant, &trecut in lumea celor drepli. Marele Domnitor a fost comemorat nu numai de c[tre romdnii de pretutindeni, ci ;i de intre aga lume. in toate bisericile noastre s-iru oficiat servicii divine in memoria marelui b[rbat aI neamului. in gcoli , la lecfii gi in afara orelor de curs, inv[fatorii qi elevii au vorbit despre faptele de vitejie a aceluia care a apdrat cu sabia in mdnd creqtinismul. Sub geana renumililor Codri at Cosminului, nu departe de legendara Dumbravd Roqie, se afldcomuna Voloca. in aceste zrle

de sfhrqit de toam-

nd,elevii de aici au depus flori la bus-

Mare gi Sfant din

pregdtit pentru p[rinfi qi conslteni un concert frumos.

in fotografiile
din acest numdr

Vasile ALECSAI{DRI

IIDEALLIL VIRTIITILORToate popoarele au cdte un blrbat, in care au intrupat idealul virtufilor gi insuqirilor, ce ar dori sd grseasc6 in domnitorul lor; numele qi faptele acestor brrba{i indumnezei{i se fac o fa16, o proprietate nafionald gi, din neam in neam, din veac in veac, aureola de slavd ce-i inconjurd, creqte gi sporegte mai mult qi ce este mare, frumos, vitejesc se datoreqte geniului gi bralului lor. Un asemenea bdrbat a awt gi Moldova: $tefan cel Mare. Nici un domn inaintea sau in urma lui n-a ajuns la cinstea gi la pomina sa; nici unul nu gi-a pdstrat intre moldoveni qi, potzice, intre rom6ni, un nume aqa de drag, de curat, aga de popular ca al lui; incd. astdzi, aproape de patru veacuri gi jum6tate dupd moartea sa, $tefan cel Mare este idealul nostru; el intrupeaz6 patriotismul, vitejia, dreptatea, bunltatea, in sffirgit, toate insugirile unui mare Domn, al unui geniu scutitor. Numele s[u nu mai pufin r6sun6 ast5rzi, dec6t in frumoasele timpuri, cdnd steagurile sale fhlfhiau falnic din vdrful Carpalilor pdnd la l5rmurile Dundrii qi ale Mdrii Negre; incd gi astizi pe inaltul munfilor gi in addncul v6ilor, in orage gi in sate, in palaturi qi in bordeie, pretutindeni numele s6u se pomeneqte cu m0ndrie gi recunogtinli de tot acela ce se zice romdn. Locuitorul ce nu qtie rugdciunea Duminicii i1i va spune toate isprdvile sale gi, ce este mai mult, va datori lui tot ce-i pare mai ciudat, mare, vitejesc Ai chiar neinfeles in pdmdntul nostru. Orice cetate,orice zid, orice val, orice gan!, intreabd-l cine le-a fbcut, el i{i va rispunde: $tefan cel Mare.

WJ-NAIVI , PUI$OR(cdntec de leagdn)

Nani-nani, puigor, vino-vino, cucugor, gi m5 leagdnd frumos, sd nu cad din leag[n jos, c5 dacd m-oi inv[fa singurel m-oi legdrta. Face-}i-aq leag[n de-aruffid, s5 n-o scoli noaptea pe mam4 face-!i-a$ leag6n de-argint, doar te-aq adormi cur6nd, qi de aur doar ti-aq face, numai s[-i dai mamei pace. Haide, nani, mititel, gi te scoald mdricel, sd cregti tatei voinicel, m6ndru ca un stejdrel. De te-ai face mSriqor, ca s6-i fii mamei de spor, lui $tefan-Voda ajutor, sd te creascd mama mare, lui $tefan-Vo dd catane. Dare-ar bunul Du mnezeu, sd-mi asculte dorul meu: s5 trdiascd intru mul1i anr, scape lara de duqmani !

PROROGIREA LUI $TEFAI{.VODA CEL MIIRE

$ Sfil[r

$tefan cunoqtea tare bine flrea gi tlria fiecdrui popor. $i cdnd i s-a apropiat sfdrgirul, porunci sd i se facd o ladd de fi.er, cu incuietoare pe dinlduntru. Apoi fbcu o hartd mare, care cuprindea toate fdrile din Europa qi pe fiecare insemnl soarta poporului, adicd, va fi slobod ori nu, gi anume cdrui popor ar,e sE fie supus. nupq aceasta incuie lada qi porunce$te s-o ingroape in Suceava, iar cheia o aruncd. Toate neamurile cici qtiu de lada aceasta, dar se tem s-o dezgroape, ca sd nu dp dapa le-a fost sorocitelfiosupuse ori sd fie slobode

Barbu DELAVRAI{CEA

Ifl\.]

...*'.r.

AI'US DE SOAR.E
(monologul lui gtefan cel Mare din piesa cu acelagi nume)
$TEFAN: (se ridicd dinjefl Maria gi Moldova e totuna... ostaqi, boieri, curteni, v-am adunat aci sd stali mdrturie dupr ce n-oi mai fi. Sunt patruzeci gi gapte de ani... mulli gi pulini... de cdnd Moldova imi iegi inainte cu mitropolit, episcopi, egumeni, boieri, rdzdqi gi 16rani, in campul de la Direptate, gi cum wu Moldova aga vrusei gi eu. cd vru ea un domn drept, qi n-am despuiat pe unii ca s[ imbogdlesc pe altii... c[ vru ea un domn treaz, qi-arnvegheat ca s6-gi odihneasci sufletul ei ostenit... cd wu ea ca numele ei s6-l qtie qi s6-1 cinsteascd cu tofii, qi numele ei trecu granila, de la caffa pdna la Roma, ca o minune a Domnului nostru Iisus christos... HATMANUL ARBORE: Numele t[u, mdria-ta ! TOJI: Aqa e! $TEFAN: Nu... nu! Eu am fost biruit la Rdzboieni qi la chilia, Moldova a biruit pretutindeni!Am fostnorocul, am fosttdria!.. Suntbdtrdn... (Se intoarce qipriveSte grupul unde stau paltarnicul (Jlia, stolnicul Drdgan si jitnicerul Stavdr). MULTIMEA: Nu! Nu! $TEFAN: oh! pddure tdndrd!..unde sunt moqii voqtri? presdrafi... Ia orbic, la chilia, la Baia, la Lipnic, la soci, la Teleajen, la Racova, la Rdzboieni... Unde sunt pdrinfii vogtri? LacetateaAlba, h Cdtl[bugi, la Scheia, la Cosmin, la Lenfegti... unde sunt... b[trdnul Manuil qi Goian, qi $tiboE gi cdnde, gi Dobrul, qi Iuga, gi Gangur, qi Gotc6, qi Mihai Spdtarul, qi Ilea Huru Comisul, gi najbog, t, qi oan6, gi Gherman, qi fiara palogului... Boldur?.. pim6nt!;.. pe oqqels lor s-a $i aqezatgi std tot p[mdntul Moldovei ca pe umerii unor uriaqi! (Se opregteqtenit.) Suflarea... bdtr6nefea... (sdgeteazd cu privirile grupul lu, Uro.), unesc Apusul intr-un gdnd, ca sd zic c[ sunt cregtin, gi trimigii mei au b{rutffim poartS-n poartd rugandu-se mai mult pentru ei ca pmtru noi, sd h.serezbod;f$j de zaviste qi sE se ridice impotriva primejdiei obgteqti a cregtin[ffi... Lemh{ta un om?.. Era... A fost... Acum e bolnav... VEzAnd cd rdm6i cu frg&duiellleAem cdutat sd unesc Rdsdritul. (Fulgerd, ptouqrweda) gi-am trimis la &g$ui;tri.lr, la livani, la ruqi, la tatari... au"acuisdr{ri gi degeaba. lnvoieli cu pec4i in cal-qo*{q'ioreuarri fudule..^ Si praful-s-a ales de invoieli" vladistav, w meHu" un inQi#+&rsa&ra w,fi+q-hdh iageton,

$!iil;Yi 'lii*,i!i:r

r: :::

.,

',n,.
iri$::l:t.

i}.

,:1;'.r
r'

:iFi!.iiri

r.

.,.

l;^ili;i,:

:r. :

,"

irli.

r:l:i.l'"

l,i$iriii'

S.i*r:jj:r
-]Itr,:. :

ial,

+-)iv*,iSi'rr'

tifsiiri::.i

:j.r;iii:::t:..

Ll.lir,illi !ii::l!

.'

&ti
t:iiii't

'r5:i

,:':

.'

ii..qli:1ll.il iillil'.iiD.iii'

-..'

,$,ii.w*i.r.

:!liif:rii:,::

,xi:J.
,{.$E "

+tat:it.

wn+

P;N "i
$i+iiiii:

M:.;

."

s::t

::t:t'

{i('iilPi::.1'

Siiirttr

d{rarrj.ilil;;rffiffi;.#i
Tet

'fu

ru

urnat

i$i-

SII
s$Ii'{\ir;

M;t

1.

imediat de un trdsnet.) Cdnd voi fi in fafa lui, voi indrdzni sd-i zic: <<Doamne, tu singur qtii ce-a fost pe inima mea, cd-n tine am crezttt, c6 nici o degertaciune nu s-a lipit de sufletul meu, c[ am stat zid neclintitinfa[ap6g6nilor... Dar toti m-au pdrdsit... Doamne, os0ndegte-md dupd pdcatele mele, ci nu mr osdndi de pacea cu turcii spre mdntuirea sdrmanului meu popor!> (Ftigere si tunete.) Bogdane, turcii sunt mai credincioqi ca cregtinii cuvintului dat... Tineti minte cuvintele lui $tefan, carev-a fost baci pand,la addnci batranele... ca Moldor-a n-a fost a strdmoqilor mei, n-a fost a mea gi nu e a voastrd, ci a urmagilor vogtri gi-a urmagilor urmagilor voqtri in veacul veacurilor...
statuia eevestri a lui gtefan cel Mare qi Sfint din lagi.

PR-OR-OCIFR-FA
Se spune, cd intr-o zi frumoasd de var6, pe cdnd $tefan cel Mare qi Sfdnt era incd tdn5r, pdr[si cetatea pdrinteascd din Suceava gi merse cdlare cdtre tdrgul Siret,

ca s[ vadd st6nile, ingirate pe gesul Horaiga. La un timp, fiind obosit, se puse la odihn5 sub umbra unui stejar. $i, cum sta a$a, avdntt iegind din stejar o nilucd b[tdnd din palme gi rdz0nd cu hohot, iar cerul a prins a se intuneca, atuna qi a fulgera, de-fi era mai mare groaza. Un trdsnet ingrozitor detund stejarul, cd numai lSnddri sdri din tulpina lui. N[luca insl nu era detunatd, ea b6tu iardqi din palme, rdzdnd gi mai tare dec6t inainte. $tefan apuc6 arcul gi sdgeata, linti qi un vaiet dureros fu semnul, c[ a nimerit n[luca. in locul ei se vdzu numai o movill micl de pdcur6. Din dep[rtare veni cdtre $tefan un mo$neag gdrbovit, cu pdrul alb ca omdtul gi cu o barbd p0nb la genunchi. Dumnezeu s[ te binecuvdnteze,- vorbi el qi se rdzdmd in toiag. -Bdiete norocos, astdzi sdnt o mie de ani de cind is hotdrdt s[ omor duhul ista r[u, care a seminat numai sfada gi nevoie in omenire. Toatd munca mea a fost pdnd acuma degeaba pi numai lie am sd-!i mullumesc, c5 sdnt dezlegat de jurlmdntul meu. Tu ai isprdvrtastdzi mai mult decdt mine intr-o mis de ani. Ca mul1dmire pentru fapta asta sd moqteneqti toat[ lara asta mdnoas[ qi nici o putere lumeasci s[ nu te poatd invinge cdndva! Aqa vorbi mogneagul gi se fEcu nevdzttt.

Alina CU$NIR,
elevfl la gMF{ Cireq,

raionul Storojinef
I r -' r ;
..,.

Pe portitd a ieqit, I)us a fost... N-a mai venit Pdn[ la sfin{it de soare...

Iatd,-l vine pe cdrare...

LIMBAMATERNA
Sunt multe limbi bogate $i sunt frumoase toate, Dar limba mea nu are Printre ele-asem5nare. Sunt multe limbi bogate $i sunt frumoase toate, Dar mama mea imi cdntd In limba noastrd sfhnt[. Sunt multe limbi bogate $i toate sunt frumoase, Dar limba noastrd este Cea mai scumpd, zestre.

I,
I

t""

Dar c6nd vede st6nd la poartd, Mama foarte sup[rat6, Din cale o cotigegte. La bunica o zbughe$te. Bunicuta insd il ceartl, $i-o ta cdtrnel spre poartd: M5miculo, mamd drag6,, Mdine am s[ fiu de tre fud.

FRATIORUL
)

Frdliorul Ionel Este inc[ mititel, Dar e gmecher qi iste!, $i mare descurcdrel.
Mama it ztce: <<Ion tcd", Nu fb treab[ de nimic6. Ai grijd de puiqori, Mai stropegte cele flori>>.

:i

Mama ce i-a cuveffi[t, Dar gandu-i era la r6u,

f)E-ALE LLII MO$ POR.FIR.

Vine, intr-o bunl zi, mog Porfir Sanduleac pe la redacfie gi ne spune: un sac plin cu pdtiranii de pe timpurile cdnd eram gi eu copil la mama, -Am cdnd drumurile satului imi pdreau scurte gi pline cu fel de fel de eroi din poveqti, c6nd imi pdrea cd nu este un alt sat mai frumos decdt Mdlineqtiul nostru. Dar sd gtifi cd qi acum e cel mai frumos sat, deoarece in el amvdzut lumina zilei,inel mi-am petrecut copildria gi tinerelea. Tot la MSlineqti mi-am mdncat mdlaiul de-o via{d. Apoi ne-a privit gmechereqte qi ne-a intrebat: Dar gtiu oare copiii de astdzi cum se nasc povegtile? Eu, de-o vorb5, am simpe pielea mea. Dacd vd intereseazd, sd vd povestesc urmdtoarea pdtlranie. lit

PAT

II

STR.IGOII
Am fost gi eu, dragS Doamne, cdndva copil. Cd n-oi fi venit pe lumea asta cu barbl alb[. Nu qtiam ce-i aceea televizor qi nici radiou, altele erau petrecerile in
satul meu de baqtind. Cum se fbcea toamna, incepeau qezdtorile. Se adunau fetele la o suratd de-a lor qi care cosea, care impletea, care crogeta. De, fiecare cu lucrul ei. Dar unde se adunau fetele, veneau gi fldc[ii. Se mai skecura pe neobservate gi cdte un pugtan ca mine, care cdsca gura la cele ce se vorbeau. La qezdtorr cam a$a era: fetele lucrau, iar fl5c[ii umpleau lumea cu povegti gi felurite pit[ranii care de care mai deocheatd. Nici nu infelegeai care e adevdratd gi care e scornit6.

Cdt erau serile de lungi, fefi-frumogii doborau balauri groaznici, iar pe 1a miezul noplii cicd iegeau la plimbare cete de strigoi care de care mai fioroqi. Din pricina acestor strigoi am tras gi eu o fricd sord cu moartea. Iatd cum s-a intimplat. Era o zi frumoasl de varX qi eu am gparlit-o de-acasl intr-un cot mai indepdrtat al satului, unde se adunau mai mul1i copii de seama mea. $i cdnd ne vedeam noi impreuni, gi cindincepeam sE ne depdnSm jocurile, o sdptdm6nd sd fi {inut ziua aceea, totuna nu ne ajungea pentru toate. Timpul a trecut pe neobservate gi ne.am dat seama cd s-a intunecat, ctnd o mamdiegise la poart5 s[-gi cheme b[iatul acasi. Cdnd m -avdzttt acolo 9i pe minE; a plesnit din palme a mirare.gi a zis: MAi Porfirag, m6i, dartu cum cd te-ai rlticit pdnd acum pe aici? Du-te acas[ mai repede, cd-i intuneric Ai;or crede ai tEi cd te-o fi luat niqte srigoi.

C
i

tl|

La vorbele acestea, am simfit cum md furnic[ prin gira spindrii, am strdns chinga de pe jos, m-am incins cumva cu ea qi... ia-o la picior. Aveam de trecut pe l0ng6 cimitir. $i cam de pe acolo, aflasem eu la qez[tori, ar iegi strigoii la plimbare. O iau la picior. Paqii mi se iufesc parc6, singuri. Nu indr6znesc sd md uit prin p[r!i. Aproape cd alerg. cdnd ajung l6ngd cimitir, aud in urma mea: <fg-q-$)), ce crede{i c[-mi vine in minte? Strigoii, de bun[ seamd. Md gdndesc eu, cd n-au mai aqteptat miezul noplii, ci au ieqit acum ca sI m[ prind5 pe mine. $i unde o rup de fug6, de-mi pdreacd d6r0m pdmAnrul. Acelagi fh96it se linea cle mine scai, inc0t imi p6rea cd, gata, strigoii pun ghearele pe mine. C-a1d arn ajuns la poart6, imi pdrea cd dau sufletul din mine. Noroc de mama, oare rlr-a irrtr.ebat: Ce-i, Porfiraq, mam5? Strigoii se fin de mine! auzi cum fdg0ie in urma mea? M-am oprit in brafele mamei, care mi-a scuipat de sperieji in sdn qi a riclica.t de jos capdtul de chingd, care se tara in urma mea prin colbul drumului. mamii, te-ai speriat de chinga ta, mdi Porfiraq!? Alivdzttt cum era sd md inhafe strigoii!

ii

-A-hi!

*
I

{fr?!f#x

Pinocchio, voi il qti1i, odatd, -L ca-n povegti strdvechi, Chiar pe tdr6mul Bucuriei, Dar qi cu ditamai urechi... Ajuns

Azt lacrimile-s -

De ce te pl6ngi? I-Ha intreabd,

in zadar $i semeni, ili spun drept, cu mine...

Tu ai urechi, cd eqti m[gar.

- nici un dram... Cd nu ai minte

Te uit[, mai atent, bdiete t Nu am urechi, ci aripi am!-

MAgar? !

a zis I-Ha

Se pare

- ili cer: Fii serios un pic,

Dar coada?

Ce?! (I-Ha se mir[),

Asta nu-i coad[, -oricine vede, -i Elice de elicopter...

$i se porni I-Ha sd zboare... Pinocchio (qti{i), printre suspine Se fr6mdnta, plfingflnd amarnic... De ce nu faci $J tu ca mine?

ParcS a$ fi un pescdrug! Nu !i-a fost greu, cflci dup6 fapte, -

S5 zbor? E o idee,

ratd,:

MAMAE IYUMAI UT{A

I

I I

ri

in clas[ inv[![toarea le propune elevilor sd scrie o compunere, folosind afirma\ia <Mamae numai una>>! A dou a zL Ionel citegte compunerea: <<M-am dus ieri acas[ flImdnd ca un lup . Ladesert mama mi-a spus cb am dou[ praJituri in frigider. Cdnd am deschis frigiderul ce sd-mi vadd ochii? Nu erau doud... Am strigat cdtm-a finut gura: M amd,, e numr,
1 v v.., . A

;f;fijri*..

tatdl t6u? - E primar. - Aqa, bine, treci ?n prima bancd - Munteanu! - Pr ezerttl. - Ocupalia tatdlui tau? - Tatbl meu e micelar! - A; a, bravo, treci langa primdrag - {Jrm[torul. Tr[snescu! - Da! Se mai ridic[ unul. - Tatdl tdu unde e? - La polilie! - Aqa,bravo! Treci 16ng[ mlcelar! - ce post are taicd,-t6u la polifie? Dar
!

Unde lucreazd,

PRECIZIE intr-o dumin rcd la noi au venit nigte musafiri. T[ticul l-a trimis pe
fr6liorul rneu mai mic in beci, ddndu-i ulciorul qi ?i spuse: <Adu din butoiul cu robinet vreo dou[ pahare de vin>>. $i fratele a cobordt in beci. A trecut ceva timp gi iat[ cd aparc gi Coltld, dar cu ulciorul go1. Tdticul

Nu gtiu, doamnl inv[{dtoare,

abra aseard

cd,

l-au luat... Ana CIJRO$.

il intreab6:

venit dupd un pahar,pentru -Am mdsur6.

Victoria SPATARU.

Colitd, unde-i vinul?

MOMENTE Prima ztde qcoala.

face apelul elevilor. Popescu! - Pr ezentl

invatil#;
$$dsiffi$$$$+iiN$*#ffi

il**iui*iiiu*ut*i*ili*uu*iii*il**i*u****i*li*t1i*[$s*r

r* iliiliiiiiii

r.

l.i,

iiiiiiiiiiiili$

iffii$1*1$;$n.c

ii.:jl:-i:i:..'.ria.arTi-t1.:i,i:f

CUM S.AI-I CEffi IN[}E EI COPACII $I CIUPERCILE

S-a intdmplat asta in timpurile vechi-strdvechi. Pe atunci copacii, florile gi ciupercile ttiau sa vorbeascd inde ei ca oamenii. Odata copacii din p[dure, florile gi iarba s-au apucat sd certe ciupercile: Ca sd vezi, s-au spuzit peste tot! Nici n-ai chip s[ r[sufli de rdul vostru! O duceli ca niqte tr6ntori, nu cdutali hran6, ci suge{i sucul din copaci... Aman s-au supdrat ciupercile: de-i aga pdr[sim p[durea! $i cum au plecat, in pddure s-a inceput un adevdrat haos. Mai inainte frunzele putrezeau repede gi se amestecau cdzute din copaci, acele de brad, uscdturile cu pdmdntul. $i pdmdntul devenea gras gi puhav. $i copacii o duceau bine. gi flori erau multe. $i iarba fognea verde. Dupd plecarea ciupercilor, insd, pidurea s-a transformat intr-o gunoiqte. Toamna frunzele cideau de pe copaci gi rdmdneausdzacd jos. Ce scuturau acele de brad, de pin gi stdteau inqirate. Pddurea s-a imbolndvit: rddlcinile copacilor se in[dugeau frrd aer qi soare. Florile se ofileau. Iarba nu mai cregtea. Abia atunci gi-au dat seama cu tofii ci degeaba s-au certat cu ciupercile: f5rd ele n-aveau viafd bund nici ei. $i s-au apucat sI cheme ciupercile inapoi. Le strigau gi copacii' 9i florile' gi iarba: intoarcefi-vd! c6 ne prapadim fbrS

voi!

S-au intors atunci ciupercile. Cdci gi ele o duceau rdu fardpddure. $i cum au venit, s-au ;i apucet de lucru Tot gunoiul de sub copaci l-au impanzit cu mucegaiul 1or, l-au m[cin&t, l*r.u amestecat cu p[mAntul. $i solul a devenit din nou gras qi afbnat. Iar aerul Si ruzele soaiefui puteau pdtrunde la r[d6cinile copacilor. Ainvefrit iarba, pbienile s'au ?mpestn[at de flori, pddurea intreagds-a insdndto$it $i sa inviorat.Acum nimeni nu mai indrdzne$te 6 S uuf, cA Ciupercile i$,tfantori. $tim cu tofii c5 ele nu cresc degeaba in p[dure, ci-s
vvv

Mica gospodinl
Se aleg cele mai m6gcate gi mai srndtoase

cLrtvr sE LrsLrcA crupERCrLE

ciuperci. se curS{[ bine de pdmdnt,

iarbd qi se gterg cu o c6rpd umed6. Ia aminte, inainte de a se pune la uscat, ciupercile nici ink-un caz fiu se spal6. De obicei, se usuci ciupercile albe. Celelalte dupd uscare iqi pierd mirozul qi gustul. ciupercile alese le ingiri pe-o afi trainicd qi le pui la soare. Le po{i usca gi pe beligoare de rnesteac[n curSlite bine de coaj6. , Mai este o metodd de a usca ciupercile in rold sau in cuptor. Uscarea eiupercilor in rol[ &xeazd 3-5 ore la.o temperaturl de 40-60 grade. Ciupercile gi uscate sunt uqoare fErdmicioase. Ele se p6streazd bine in borcane ,., de,sticld ?nchise ermetic, deoarece absorb umezeala.

Iar acum sd incercdm si punem ciuperci la murat. Se aleg acele ciuperci, care nu le putem usca, marina sau prdji. Daq la drept vorbind, se pot mura toate felurile de ciuperci Ciupercile, pe care le punem la murat, se aleg sd fie bune, gi se reteaz[ tulpinifele de jos, cele mdgcate se taie in dou6-trei, apoi se spal[ bine in apd rece. Burelii gi hribii se pot pune la murat indatd ce-au fost strdnqi. Pe cdnd celelalte feluri de ciuperci intdi se fierb 8-10 minute in api cu sare. l CUM SE PUN LA MURAT: La fundul borcanului se agtern rdmurele de coacdzdneagrS. Ciupercile se aga{ in straturi cu tulpinilele in jos. Peste fiecare strat se presoard sare. Printre cluperd se lasl cdteva boabe de piper, frunze de dafin, usturoi qi mdrar. ffi Dup[ ce se umple borcanul, se agtern gi deasupra rdmurele de coasIgfi, vigin, apoi se acoperd cu o cdrpd curatd gi se pune o greutate. . : , t;k,:m Peste 2-3 zile ciupercile slobod suc. Dac[ se vor apa\mai pot *.Sd&ffi ciuperci, ele de asemenea se vor mura. La fiecare kilogram de ciuperci se pun 5 lingurite de sare. Burefii se mvreazd cu mai pufind sare.
:

CI(-TPERCT LA A/ILIR.AT

'.'

.:

."

..:.-