CAPITOLUL 1 STATISTICA - INSTRUMENT DE CUNOATERE A FENOMENELOR I PROCESELOR ECONOMICE

1.1. Apariia statisticii i principalele momente ale dezvoltrii ei Statistica, prin obiectul i metoda sa, face parte din rndul tiinelor ce studiaz, n principal, aspectele cantitativ numerice ale fenomenelor i proceselor din cadrul naturii, tehnologiei i societii. Ea s-a dezvoltat ca tiin cu obiect i metode proprii, ntr-un proces istoric ndelungat i s-a difereniat n funcie de particularitile domeniului studiat. rocesul de conturare a statisticii, n accepiunea de astzi, a fost marcat de mai multe momente semnificative care au asigurat trecerea de la primele nregistrri izolate la statistica contemporan, devenit de nenlocuit n activitatea de management si mar!eting. "n acest sens, statistica face parte din cadrul disciplinelor care studiaz fenomenele ntro viziune sistemica la nivel micro, mezo i macroeconomic i, n consecin ea ine seama att de dimensiunea fenomenelor cat si de dinamismul structurilor e#istente, precum i de factorii care acioneaz variabil n timp, n spaiu i n funcie de modul de organizare social i economic. $n consecina, statistica studiaz fenomenele att static cat si in dinamica, att la nivel global cat si a variaiei pe sectoare, unitati teritoriale. Evoluia statisticii poate fi urmrita de la primele comuniti omeneti, pana in prezent, att in plan teoretic, cat si din punct de vedere practic. %azele importante i semnificative ale evoluiei statisticii, ca tiin si activitate practica, de-a lungul timpului pot fi considerate ca rdcini istorice ale statisticii moderne astfel& '( statistic practic n sensul de form de eviden i de nregistrri cu caracter demografic si economic) *( statistic descriptiv ca disciplin de nvmnt i de fundamentare a statisticii practice) +( apariia in Anglia a scolii denumita aritmetica politic, care se caracterizeaz prin depirea formei descriptive si trecerea la o analiza a unui numr mare de cazuri individuale nregistrate, in vederea evidenierii anumitor regulariti in producerea fenomenelor sociale) ,( apariia si aplicarea calculului probabilitilor in interpretarea fenomenelor sociale si economice, care treptat, a devenit o baz conceptual i un mod de abordare a fenomenelor n statistica modern. %orma cea mai veche - statistica practic, dateaz de peste patru milenii i a servit unor scopuri fiscale, demografice i administrative la statele mai dezvoltate i cu o civilizaie specifica epocii. .u titlu de e#emple se pot meniona& nregistrarea din doi n doi ani a aurului i pmntului n Egipt /*012 - *'32 .e.n.() - in antichitate recensmintele populaiei la greci si romani) n 4acia dup cucerirea de ctre romani a acesteia s-au introdus recensminte cu caracter periodic si alte evidente in scopuri fiscale, organizate ca servicii speciale de eviden numite 5tabularium6 )

Statistica descriptiv este cea mai veche rdcin teoretic a statisticii, care a aprut i s-a dezvoltat ncepnd cu secolul al 78$ lea, n paralel cu practica statistic n cadrul universitilor. 9umele provine de la faptul c, potrivit concepiei sale, statistica se ocup cu descrierea situaiei geografice, economice i politice a unui stat. :eprezentani de seam ai acestei coli sunt& %rancisco Sansovino /'1*' - '1;0(, <iovanni =otero /'1,2 - '0'>(, ?erman .onring/'020 - '0;'( care a elaborat i primul curs de statistic) <ottfried @chenAall /'>'3 - '>>*( considerat printele statisticii pentru faptul c a dat noii discipline numele de statistic, argumentnd c etimologic provine de la 5status6 n sens de stare, situaie. Brstura caracteristic a statisticii descriptive este faptul c ea se rezum la descrierea statelor fr s se ocupe i de cunoaterea regularitilor care se manifestau n interiorul lor, a legilor care guvernau si societatea omeneasca. e msura dezvoltrii forelor de producie, statistica i modific treptat funciile i aria sa de cunoatere. 4e la studierea izolat a diferitelor fenomene ea este folosit din ce n ce mai mult la cunoaterea de ansamblu a societii omeneti, la evidenierea cantitativ numeric a unor regulariti de producere a acelorai fenomene i, pe aceasta baza, la elaborarea unor estimri privind evoluia acelorai fenomene in viitor. @ceasta a fost posibil numai dup apariia 5Ccolii @ritmetice olitice6 n @nglia prin D. ettE /'0*+ - '0;>( cu lucrarea 5@ritmetica olitic6 n care se pun bazele statisticii ca tiin i n care sunt utilizate o serie de noiuni de baz cu care opereaz i azi statistica /medie, proporie, repetabilitate, cauzalitate, etc.(. @ritmetica politic tinde spre e#actitate i n cunoaterea social, obiectivul de baz fiind gsirea regularitilor care se produc n manifestrile sociale i economice, cu deosebire in analiza fenomenelor demografice. 1.2. Obiectul i metoda statisticii Fbiectul de studiu al statisticii l constituie fenomenele i procesele de masa, in cadrul crora acioneaz legile statistice si care prezint, in principal, urmtoarele particulariti& - se produc ntr-un numr mare de cazuri) - variaz, ca forma de manifestare concreta, de la un element la altul, de la un caz la altul) - in societatea omeneasca variabilitatea formelor individuale de manifestare concret poate fi interpretata in funcie de timp, spaiu i sub forma de organizare) - in cadrul lor legile se manifesta sub forma de tendine, valabile pentru ntregul ansamblu) :ezult deci c obiectul de studiu al statisticii l constituie fenomenele de mas care prezint proprietatea de a fi variabile ca form de manifestare individual n timp, n spaiu i sub raport organizatoric. Se tie ca e#ist i fenomene identice care pot s apar ca rezultat al aciunii unei singure cauze creia i corespunde unul i numai un singur efect daca condiiile rmn neschimbate. @ceste fenomene sunt numite simple sau certe, fiind univoc determinate i independente ntre ele. Ele au la baz legile de tip dinamic i se mai numesc fenomene de tip determinist si pot fi previzibile cu certitudine. Spre deosebire de fenomenele univoc determinate, fenomenele de mas se produc sub influena mai multor factori sistematici sau ntmpltori, eseniali sau neeseniali, obiectivi si subiectivi, de acelai sens sau de sensuri diferite. Ele mai poart denumirea de fenomene de tip nedeterminist sau stochastic i au la baz legile de tip statistic. @ceste legi statistice se prezint ca o tendin predominant n masa manifestrilor individuale ale fenomenelor, fr a putea fi identificate la nivelul fiecrui element al ansamblului studiat. @ltfel spus, pentru a cerceta i verifica o lege statistic este necesar s fie

studiate toate manifestrile individuale ale fenomenului supus cercetrii. "n acest mod se creeaz condiiile necesare pentru manifestarea legii numerelor mari. "n formularea clasic dat de G. =ernoulli, prin legea numerelor mari se afirm c frecvena de apariie a unui eveniment converge n probabilitate ctre probabilitatea acelui fenomen daca se studiaz un numr mare de cazuri individuale diferite, dar aparinnd acelorai esene. Hegea numerelor mari este un principiu fundamental al cercetrii statistice care presupune luarea n considerare a unei mulimi suficient de numeroase de cazuri individuale, astfel nct abaterile ntmpltoare, ntr-un sens sau altul, s se poat compensa, punndu-se n eviden o anumit mrimeIvaloare care este tipic pentru ntreaga colectivitate. $n concluzie, particularitile obiectului de studiu ale statisticii social-economice, care o fac s se deosebeasc de alte tiine, pot fi sintetizate astfel& - studiaz fenomenele sociale i economice de mas n cadrul crora acioneaz legile statistice) - studiaz, in principal, aspectul cantitativ, concret al fenomenelor social-economice de mas in strnsa interdependenta cu latura lor calitativa, stabilindu-se astfel mrimea, structura si intensitatea, raporturilor de interdependen n condiii specifice de timp, spaiu i organizatorice. Jrmrind etapele oricrui proces de cunoatere, pentru rezolvarea problemelor care fac obiectul su de studiu, statistica, ca orice tiin, i-a elaborat procedee i metode speciale de cercetare cum sunt cele ale observrii de mas, ale centralizrii i gruprii, procedee i modele de analiz i interpretare statistic. utem spune c metoda statisticii este constituit din 5totalitatea operaiilor, tehnicilor, procedeelor i metodelor de investigare statistic a fenomenelor ce aparin unor procese de tip stochastic6. .omple#itatea i amploarea cercetrii statistice fac imperios necesar perfecionarea continu a metodelor de observare, prelucrare, analiz. "n acelai timp, dezvoltarea metodelor statisticii este strns legat de procesele nregistrate de teoria probabilitilor i statistica matematic, precum i de cele din domeniul informaticii economice. Statistica este tiina, care studiaz aspectele cantitative ale determinrilor calitative ale fenomenelor de mas, fenomene care sunt supuse aciunii legilor statistice ce se manifest n condiii concrete, variabile n timp i spaiu. $n procesul sau de dezvoltare istorica s-a difereniat in mai multe pri& - teoria statisticii sau statistica social economica, care are ca obiect de studiu elaborarea principiilor, tehnicilor i metodelor folosite n procesul cercetrii statistice i constituie fundamentul metodologic pentru orice cercetare statistica concreta) - statisticile de ramur care studiaz fenomenele si procesele din cadrul fiecrei ramuri de activitate/industrial, agricol, bancar( in funcie de coninutul specific al fiecrui domeniu) - statisticile de sinteza care studiaz aceleai fenomene sau procese social-economice, dar la nivelul ntregului ansamblu/statistica calitii vieii, statistica muncii, statistica mediului, etc.() - statistica teritoriala naional si internaional, care studiaz fenomenele si procesele social-economice in funcie de distribuia lor teritorial administrativa) - statistica macroeconomic care se ocup de msurarea variabilelor macroeconomice. 4e reinut ca acestea sunt doar pri ale statisticii social-economice, dar ele formeaz un tot unitar prin obiectul si metodele aplicate. 1.3. Concepte de baz folosite n statistic

entru organizarea i realizarea unei corecte cercetri este necesar s se foloseasc un limbaK unitar, specific fiecrei discipline tiinifice. @cest lucru este valabil i pentru statistic, care a reuit s-i elaboreze propriile noiuni, concepte de baz pe care s le foloseasc pe parcursul ntregului demers statistic. rincipalele concepte folosite n statistic sunt& colectivitatea sau populaia statistica, unitatea statistica, caracteristica statistica, date si indicatori statistici, msurarea si estimarea. Colectivitatea statistic denumit i populaie statistic reprezint totalitatea manifestrilor sau elementelor de aceeai natura, de aceeai esen calitativ, ale unui fenomen sau proces economic de masa, bine individualizat. .olectivitatea statistic specific vieii social-economice are un caracter obiectiv, concret i finit, strict determinat n timp i spaiu si mod de organizare. E#emplu de colectiviti statistice& populaia unei tari compus din persoane avnd trsturi eseniale comune, activitatea de turism formata din uniti destinate turismului, producia realizat de un agent economic ntr-o anumit perioad de timp. .olectivitile pot fi& statice i dinamice. - colectivitile statice e#prim un ansamblu de cazuri individuale de acelai tip calitativ e#istent la un moment dat i care are o anumit ntindere n spaiu, formnd mpreun un stoc msurabil in orice moment. E#emplu& populaia =ucuretiului la 2'.20.*220, suprafaa arabil a :omniei la 2'.'2.*220, etc. - colectivitile dinamice e#prim un proces /flu#(, o devenire n timp, msurabila pentru diferite perioade de timp. .aracterizarea lor statistica presupune nregistrarea elementelor componente pe un interval de timp semnificativ pentru evoluia lor. E#emplu& produsele fabricate de societatea 576 n semestrul $ *220, numrul de turiti pe litoral n sezonul estival *220, etc. $n caracterizarea statistica a fenomenelor se pot folosi colectiviti ipotetice necesare elaborrii unor modele statistice. 4e reinut, ca statistica social-economica opereaz cu colectiviti obiective si finite in timp si spaiu, spre deosebire de statistica matematica care opereaz in colectiviti abstracte, infinite in timp si spaiu. Unitile (elemente ) statistice reprezint mulimea numrabil de elemente care compun colectivitatea statistic. Ele sunt entiti independente in cadrul colectivitilor studiate. %iecare element al colectivitii este purttorul unor trsturi /caracteristici( variabile ca nivel de dezvoltare sau forma de manifestare, si sunt supuse cercetrii statistice. Jnitile statistice pot fi& - uniti simple /persoana, muncitorul, studentul, produsul(, care in de coninutul socialeconomic al colectivitatii) - uniti complexe sunt formate din mai multe unitati simple si sunt rezultatul organizrii sociale i economice a colectivitii /familia, echipa, grupe de studeni(. Caracteristica statistic constituie acea proprietate care este comun tuturor unitilor unei colectiviti statistice. 4eoarece forma de manifestare concreta variaz de la o unitate a colectivitii la alta, caracteristica statistic mai poart denumirea de variabil statistic sau variabil aleatoare(nt mpltoare). 9ivelul de dezvoltare sau forma concreta de manifestare a unei variabile la fiecare unitate statistica din colectivitate se numete variant! 9umrul de unitati ale diferitelor variante ntr-o colectivitate statistic reprezint "recvenele de apariie ale caracteristicii. Hocul pe care l ocupa fiecare varianta in ierarhia colectivitatii se numete pondere, iar cmpul de mprtiere a variantelor se numete amplitudinea variaiei/ dispersiei(. .aracteristicile statistice se difereniaz dup mai multe criterii, i anume& a( dup coninutul caracteristicii&

caracteristici de timp arat apartenena unitilor la un moment sau o perioad de timp /anul nfiinrii( sau durata unui proces sau activitate) caracteristici de spaiu sau teritoriale arat situarea n teritoriu a unitii /de obicei o grupare teritorial-administrativa() caracteristici atributive - orice caracteristic statistica care se poate e#prima numeric sau prin cuvinte si care definesc coninutul specific al colectivitilor studiate) b( dup modul de e#primare& - caracteristici calitative e#primate prin cuvinte si care, pentru a putea fi studiate statistic, trebuie supuse unui proces de cuantificare) caracteristici cantitative sau numerice ale cror valori se stabilesc prin numrare, msurare sau calcul. c( dup natura variaiei caracteristicii numerice& caracteristici cu variaie continu - cele care pot lua orice valoare ntr-un interval dat ca, de e#emplu, temperatura, vrsta, producia. caracteristici cu variaie discontinu sau discret cele care nu pot lua dect valori strict determinate n intervalul de valori nregistrate la un moment dat sau intr-o perioada. 4e reinut ca in statisticile aplicate si variabilele continue se nregistreaz ca variabile discrete, cu aKutorul unor unitati convenionale/numr de salariai la societile comerciale, capitalul social, etc.() d( dup modul de obinere i caracterizare a fenomenului& caracteristici primare ntlnite la toate unitile simple ale colectivitii statistice, obinute n procesul de culegere a datelor. caracteristici derivate sau secundare obinute prin aplicarea unui model de calcul, nregistrate de regula la nivelul unitilor comple#e. e( dup modul de manifestare la nivelul unitilor simple& caracteristici alternative, binare sau duale sunt cele care au numai doua variante de apariie/manifestare directa sau opusul ei(, ca de e#emplu& urban-rural, bun-ru, promovat-repetent, restanier-integralist) caracteristici nealternative cu un numr mare de variante distincte numerice sau calitative /salariile, profesia(. #atele statistice reprezint orice caracterizare numeric obinut in procesul de cercetare statistic n legtur cu unitile, grupele sau colectivitatea studiat. Ele pot fi mrimi concrete sau abstracte rezultate din studiile efectuate pe baz de numrare, msurare sau prin aplicarea unui model de calcul si analiza statistica. Elementele datelor statistice sunt& - noiunea care precizeaz coninutul fenomenului sau procesului la care se refer) - identificatorii de timp, de spaiu si de structura de organizare socialeconomica la care aparin) - unitatea de msur) - valoarea numeric) E#emplu& valoarea vnzrilor la '1 iulie *22+ la magazinul 7 din municipiul .onstana a fost de 12 milioane lei reprezint o dat statistic n care& - noiunea este valoarea vnzrilor) - identificatorii sunt& de timp/ '1 iulie *22+(, de spaiu/municipiul .onstanta( si forma de organizare/ magazinul 7 () - unitatea de msur - milioane lei) - valoarea numeric - 12 milioane lei) 4atele statistice pot fi& - primare - rezultate din observarea i nregistrarea statistic)

prelucrate, publicate sau stocate n baze sau bnci de date. 4atele deKa e#istente se mai numesc si date secundare) Frice dat statistic este purttoare de informaii. Frice data sau indicator statistic este purttor de informaie statistic. $n"ormaia este aadar semnificaia, coninutul specific al datelor sau al indicatorilor care constituie un mesaK, si contribuie la cunoaterea fenomenelor studiate. $ndicatorii statistici reprezint e#presia numeric a unor fenomene, procese, activiti sau categorii economice i sociale, definite n timp, spaiu i structur organizatoric, care se obin, se prelucreaz si se stocheaz cu o anumita regularitate. 4e regula, ei sunt obinui sub forma de sistem de indicatori si se elaboreaz iniial sub forma de categorii economice si sociale si sunt transformai in indicatori statistici pe msura ce sunt obinui in mod organizat si in mod ierarhic intr-un sistem informaional statistic. Elaborarea indicatorilor statistici se realizeaz sub ndrumarea si controlul organului oficial de statistic din fiecare ar. $ndicatorii statistici pot fi obinui prin msurare si estimare. 4e e#emplu, pentru calcularea unor indicatori macroeconomici, dispunem de date pentru unele componente, si pentru celelalte recurgem la aplicarea unor raionamente deduse din corelaiile dintre componente sau dispunem de date pariale si trebuie s caracterizm ntregul. %surarea presupune e#primarea in unitati concrete de msura si se face atunci cnd statistica vine in contact direct cu fenomenele studiate sau preia din ali purttori de informaii date numerice provenite din nregistrarea directa. &stimarea presupune o caracterizare statistica, utiliznd un model sau o ipoteza statistica prin care pe baza datelor pariale de care se dispune se determina o serie de indicatori generalizatori siIsau totalizatori. @ceste date pot fi reprezentative, si atunci se poate face o estimare corecta, sau nereprezentative, si atunci se pot utiliza numai pentru obinerea unor indicatori orientativi, fr suport statistic si deci fr posibiliti de a fi generalizate. "ntr-o accepiune mai larg, noiunea de estimare statistica este folosit i pentru cazurile cnd determinarea valorii unui indicator statistic nu se poate face printr-un model statistic de trecere de la eantion la ntreaga colectivitate, ci prin aplicarea unor raionamente logice de completare a valorii unor indicatori pe care nu-i putem determina direct. 4e e#emplu, in primul caz caracterizarea statistica a calitii vieii se face pe baza unui sondaK reprezentativ, prin care de la parte se trece la ntreg. $n cel de-al doilea caz, pentru calcularea unor indicatori macroeconomici, putem dispune de date pentru unele componente, si pentru celelalte recurgem la aplicarea unor raionamente deduse din corelaiile dintre componente. :ezult c atunci cnd folosim surse indirecte sau estimri statistice intre datele calculate si cele care in mod obiectiv caracterizeaz indicatorul respectiv pot sa apar diferene care in statistica se numesc erori. rin eroare in statistica nelegem abaterile care pot sa apar intre dimensiunea reala a fenomenelor studiate si cele stabilite printr-un model de calcul statistic. Ele sunt admise intr-o proporie de 1L, sunt reglate prin proprietile legii numerelor mari si sunt calculabile, in general, cu aKutorul funciilor de probabilitate, elaborate de statistica matematica.

CAPITOLUL 2 OBSERVAREA (NREGISTRAREA) DATELOR STATISTICE

Fbservarea, denumit i culegerea /nregistrarea( datelor, reprezint prima etap a cercetrii statistice. %iind prima etap a cercetrii, este evident dependena celorlalte etape de cantitatea i calitatea datelor observate. Scopul observrii statistice este acela de a cunoate situaia e#istent n ce privete& nivelul la care se prezint fenomenul, in ce raport se afla cu nivelul planificat, modificrile in dinamica, structura, precum si intensitatea fenomenului cercetat. @stfel, daca se are in vedere activitatea comerului si serviciilor, observarea statistica poate avea drept obiectiv aspecte, precum& volumul cifrei de afaceri realizate, mrimea stocurilor, nivelul importului, nivelul e#portului, structura vnzrilor pe piaa interna si e#terna, gradul de satisfacere a pieei) in turism& volumul cifrei de afaceri, structura turitilor interni si e#terni, numrul de turiti sosii pe perioada unui sezon de iarna sau estival, gradul de ocupare a forei de munca, etc. 'bservarea statistica consta in culegerea, dup criterii unitare, bine stabilite, pentru toate sau o parte din unitile colectivitatii studiate, a variantelor sub care se manifesta caracteristicile prevzute in programul cercetrii. Ha efectuarea unei observri statistice trebuie sa se tina seama de unele recomandri& datele culese cu privire la caracteristicile statistice ale fenomenului cercetat trebuie sa fie autentice. entru aceasta trebuie sa se ia toate masurile ca datele culese sa nu conin erori) caracterizarea colectivitilor supuse studiului are la baza datele culese pentru fiecare unitate componenta a colectivitatii) de aceea definirea unitilor de observare simple si comple#e trebuie sa se fac cu claritate, pe baza unor trasaturi stabile si eseniale, astfel nct sa fie nelese in mod unitar de toate persoanele participante la culegerea datelor) datele obinute din observarea statistica trebuie sa ndeplineasc att condiia de volum, cat si de calitate. 4aca datele sunt incomplete ca volum si nu sunt reale, atunci nu e#ista sigurana ca, prin prelucrarea lor, orict de corecta ar fi, se va aKunge la o reflectare nedeformat a realitii) culegerea de date trebuie sa se realizeze in condiii obiective, fara preferine subiective. osibilitile observatorului de a alege in raport cu propriile considerente locul, momentul si modalitatea de obinere a informaiilor trebuie limitate in cat mai mare msura, si nu trebuie sa afecteze calitatea observaiilor sub nici un aspect) entru ca activitatea de culegere a datelor sa fie eficienta, se recomanda stabilirea in prealabil a unor etape de lucru, a unui program de aciune, denumit programul observrii statistice, prin care se rezolva o serie de probleme metodologice si organizatorice.

2.1. Metode de observare statistic "n practic, observarea statistic se realizeaz prin forme variate, potrivit naturii fenomenelor studiate, scopului urmrit, modului de organizare a activitatii economice si sociale si posibilitilor practice de cuprindere si nregistrare a acestora. @ceste metode s-au conturat pe msura dezvoltrii statisticii ca tiin, in paralel cu perfecionarea sa practic. E#istena mai multor metode de observare statistica, prezentnd particulariti de coninut si metodologie, face posibila clasificarea lor in funcie de mai multe criterii& '. 4in punctul de vedere al modului de organizare observrile statistice pot fi& a( observri permanente, sunt acele observri in care, in mod sistematic, intra date statistice si se obin indicatori statistici primari si derivai, prin intermediul sistemului informaional statistic. 4atele de intrare reprezint principala Mmaterie prima6 a procesului de elaborare a informaiei statistice curente, pe diferitele trepte ierarhice de organizare si funcionare a sistemului informaional statistic. @ceasta informaie poate fi transmisa forului ierarhic superior, stocata in bncile de date, furnizata ctre beneficiar pe baza de contracte, si convenii sau publicate in diferite materiale statistice destinate informrii opiniei publice. b( observri special organizate, care vin sa le completeze pe cele permanente, organizndu-se de fiecare data cnd este nevoie./recensmntul, anchete, monografii, sondaKe( *. 4in punctul de vedere al timpului de efectuare se pot ntlni& a( observri curente/rapoartele statistice( b( periodice/recensmintele( c( unice, pe msura producerii anumitor evenimente +. 4up gradul de cuprindere a numrului de unitati in procesul de observare deosebim& a( observri totale, cele in care se culeg datele de la toate unitile colectivitatii/recensmntul, rapoartele statistice( b( observri pariale /observri prin sondaK sau observri selective(, cele in care se culeg datele numai de la o parte a unitilor colectivitatii generale. ,. 4up modul in care este caracterizat fenomenul deosebim& a( observri statice sunt folosite pentru a culege date cu privire la volumul si structura unei colectiviti statice delimitata ca volum si condiii de timp, adic la un moment dat. b( observri dinamice au ca obiect nregistrarea unui proces ce evolueaz in timp) in acest caz, trebuie sa se stabileasc timpul la care se refera datele si periodicitatea cu care se face nregistrarea. rincipalele metode de observare statistic sunt& recensmintele) rapoartele statistice cunoscute si sub denumirea de Msistemul drilor de seama6) observrile selective) anchetele statistice) monografia. (ecensm ntul este cea mai veche forma de observare statistica, reprezentnd o fotografiere a fenomenului la un moment dat. Este o nregistrare totala, cu caracter periodic, special organizata si este folosit pentru cunoaterea volumului si structurii unei colectiviti statistice la un moment dat.

4e regul, prin recensmnt se nelege recensmntul populaiei, al crui obiectiv este nregistrarea tuturor locuitorilor tarii, la un moment dat, cu privire la principalele caracteristici demografice si socio-economice/naionalitate, vrsta, ocupatie,etc.(.:ecesmntul se poate efectua si in alte domenii de activitate ca , de e#emplu in agricultura/recensmntul animalelor(. (apoartele statistice fac parte din categoria observrilor totale, curente, si constituie una din principalele forme de observare statistica, specifice unui sistem statistic organizat. Ha nivel naional ele sunt documente oficiale, tipizate, ntocmite de $nstitutul 9aional de Statistica, si care urmeaz sa fie completate de toi agenii economici cuprini in sistemul informaional statistic/tipuri de societi, principalii indicatori cu caracter economic, socialcultural, Kuridic, de sntate publica, nvmnt, etc.(.Ha nivel naional e#ista un nomenclator al rapoartelor statistice in care sunt trecute denumirea si simbolul pentru toate rapoartele statistice obligatorii, beneficiarii de informaii, numrul de e#emplare si coninutul indicatorilor, perioada cnd trebuie ntocmite si transmise. :apoartele statistice sunt documente oficiale, care se revizuiesc periodic, adaptndu-se la noile condiii si necesiti de informaie si sunt semnate de cei care le ntocmesc si rspund de autenticitatea datelor nscrise pe formulare. 'bservarea selectiva/ selecia sau sondaKul statistic( face parte din metodele de observare special organizate si cu caracter partial. @re ca scop sa nlocuiasc o observare totala de mare amploare sau care practic este imposibila. "n cazul observrii selective, acea parte din colectivitatea generala supusa cercetrii este denumita eantion si acesta trebuie sa ndeplineasc condiia de reprezentativitate, adic sa reproduc intr-un numr mic de unitati structura si ntreaga variaie a caracteristicilor care urmeaz sa fie nregistrate din colectivitatea generala. 4e aici, rezulta ca, pentru a aplica corect un sondaK statistic, trebuie sa studiem mai nti structura populaiei si factorii determinani, cu caracter esenial, care influeneaz fenomenele pe care le studiem./pentru a studia calitatea vieii se poate organiza un sondaK pe baza de buget de familie, in care sunt nregistrate veniturile pe surse si cheltuielile pe destinaii pentru toate categoriile populaiei(. Anc)eta statistic este tot o observare parial, special organizata care se bazeaz pe o completare benevola a unor chestionare transmise direct ctre populaie. Spre deosebire de sondaK, in cazul anchetelor, eantionul poate sa ndeplineasc, in mod cu totul ntmpltor, condiia de reprezentativitate. @ceasta nseamn ca pe baza rezultatelor obinute in urma anchetelor statistice se pot aprecia numai unele tendine generale fara a se face o estimare riguroasa a parametrilor colectivitatii totale. %onogra"ia este o observare parial care se realizeaz pentru a caracteriza o unitate statistic comple# sau o problema care intereseaz. rin monografie se analizeaz care sunt elementele noi aprute in modul de organizare a activitatii economice si sociale a unitii supuse studiului. 4e e#emplu, se poate ntocmi monografia unui ora, municipiu, societate comerciala, universitate, etc./politica de management si mar!eting, relaiile cu furnizorii, clienii, mrimea capitalului propriu, investiii, mrimea si structura forei de munca, rentabilitatea, etc.(. Se pot realiza monografii pe probleme/productivitatea muncii, starea fizica a activelor fi#e, gradul de competitivitate a produselor, etc.(. Nonografiile sunt cercetri statistice comple#e care se realizeaz de o echipa de specialiti care studiaz acelai domeniu si care participa la toate etapele cercetrii.

CAPITOLUL 3 PRELUCRAREA PRIMAR I PREZENTAREA STATISTIC A DATELOR STATISTICE

4atele obinute printr-o observare statistica se prezint ca o masa amorfa de date individuale, aparent fara nici o legtur ntre ele. e baza lor nu se poate face o cercetare statistica care sa fie valabila pentru ntregul ansamblu studiat. 4e aceea, ele trebuie supuse unor operaii de centralizare si sistematizare in vederea omogenizrii lor in funcie de unul sau mai muli factori eseniali. @ceast trecere de la datele individuale concrete la indicatori generalizatori se realizeaz cu aKutorul prelucrrii statistice. $n cadrul acestui proces datele observate i pierd individualitatea si se regsesc in valoarea indicatorilor totalizatori i derivai. @stfel datele culese prin metoda de observare statistica sunt supuse intr-o prima faza, unei prelucrri primare destinate ordonrii lor, precum si desprinderea unor concluzii generale cu privire la dimensiunea si structura colectivitatii studiate. entru aceasta se efectueaz operaiuni de centralizare si grupare a datelor statistice si rezultatele sunt prezentate sub forma de serii statistice, tabele statistice si grafice. "n sens mai larg, prelucrarea statistica cuprinde, pe lng prelucrarea primara, si obinerea unor indicatori sintetici si analitici cu care se pot caracteriza, intr-o viziune sistemica ntreaga colectivitate studiata, legaturile de interdependenta dintre eforturi si efecte, modul de evoluie in timp si variaia in spaiu. relucrarea datelor, ca etapa a cercetrii statistice presupune deci folosirea unor metode si modele de calcul comple#e, cu scopul de a obine informaii suplimentare, calitativ superioare din punctul de vedere al semnificaiei economice si a folosirii lor pentru fundamentarea calculelor de prognoza. entru aceasta se calculeaz indicatorii statistici primari totalizatori si derivai./mrimi relative, mrimi medii, , indicatori ai variaiei, indicatorii asimetriei, ecuaii de estimare, indici statistici si alte categorii de indicatori(. 4eci, in concluzie, putem spune ca prelucrarea statistica se refera la operaiile de sistematizare a datelor primare pe ntreaga colectivitate si pe prile ei componente, precum si calculul indicatorilor absolui si derivai necesari caracterizrii statistice a domeniului studiat. relucrarea datelor statistice trebuie sa asigure con"idenialitatea datelor primare. $n acest sens, metodele si procedeele de prelucrare trebuie sa foloseasc cel puin trei valori primare si sa nu permit reconstituirea datelor iniiale luate in calcul. $n acelai timp, datele statistice prelucrate trebuie sa asigure autenticitatea si transparena necesar garantrii credibilitii acestora. Behnica modern de prelucrare a informaiei a determinat si dezvoltarea metodelor si modelelor de prelucrare si analiza statistica a fenomenelor studiate. "n acelai timp, prelucrarea automatizat a datelor statistice permite i e#tinderea i adncirea considerabil a analizei, precum si creterea operativitii obinerii informaiei. e de alta parte, folosirea tehnicii electronice de calcul permite depozitarea informaiilor in baze de date sau in bnci de date care se actualizeaz permanent, prin prelucrarea statistica valorificndu-se nu numai informaia curent, ci si fondul de date e#istent.

3.1. lanul prelucrrii primare a datelor statistice relucrarea primar a datelor statistice se realizeaz printr-un numr de operaiuni succesive, de la codificarea variabilelor si a rspunsurilor obinute pana la obinerea indicatorilor totalizatori pariali si generali, care sunt prezentai in forme specifice statisticii. relucrarea primar a datelor obinute n urma observrii statistice cuprinde& - centralizarea materialului observrii) - gruparea unitilor colectivitatii) - obinerea sistemului de indicatori ce caracterizeaz fiecare grupa si ntreaga colectivitate) - prezentarea rezultatelor prelucrrii sub forma de serii, tabele si grafice. .omple#itatea operaiunii de prelucrare a datelor statistice necesit stabilirea unui plan n care s se precizeze att aspectele metodologice, ct i aspectele organizatorice. lanul prelucrrii datelor unei observri statistice cuprinde urmtoarele etape& '. *rogramul prelucrrii este problema esenial a coninutului prelucrrii si consta in enumerarea caracteristicilor primare si derivate care se folosesc pentru calcularea indicatorilor totalizatori si derivai. 4ac prelucrarea se face pe baza unei cercetri statistice special organizate, atunci programul prelucrrii se stabilete dup ce s-au stabilit obiectul, scopul si metodele de observare statistica. 4ac prelucrarea se face pe baza informaiei curente si a celei e#istente in cadrul sistemului informaional economic, atunci planul prelucrrii se elaboreaz att pentru caracteristicile pentru care e#ista date, care se completeaz cu date noi necesare pentru realizarea obiectivelor cercetrii statistice preconizate. *. %etodele si procedeele de calcul statistic se aleg pentru fiecare prelucrare in parte, in funcie de scopul cercetrii, de specificul fenomenelor si a informaiei de care se dispune. Netodele si procedeele de calcul statistic trebuie sa asigure o imagine sintetica si obiectiva a fenomenelor studiate, ceea ce nseamn modelare statistice. Se pot elabora modele de calcul si analiza statistica specifice cercetrii organizate sau se pot selecta modele deKa e#istente, care se pot adapta le specificul datelor primare culese. Nodelarea statistic este o operaie care se realizeaz pe baza analizei cantitative si calitative folosind cunotinele din toate tiinele care studiaz aceleai domenii cu deosebire cele din statistica matematica si teoria probabilitatilor. Nodelul reprezint o construcie teoretica cu relaii strict determinate intre componentele sale si care ne permite sa ilustram numeric formele pe care le studiem. Nodelele de calcul statistic sunt elaborate pe baza e#perienei teoretico-metodologice si practice si trebuie sa asigure o reflectare intr-o forma generalizat a realitii obiective. +. +ormele de prezentare a rezultatelor prelucrrii statistice sunt& seriile statistice, tabelele statistice si graficele. ,.*roblemele organizatorice care trebuie sa stabileasc locul si timpul, unde si cnd se face prelucrarea si transmiterea ctre beneficiarul de informaie a rezultatelor prelucrrii. 3.2. Centralizarea datelor statistice 4atele statistice obinute prin observare sunt e#trem de variate, provenind de la un numr foarte mare de uniti de nregistrare purttoare ale unor caracteristici cu un grad mare de variaie. entru a realiza o prima imagine a fenomenelor nregistrate este necesar sa se fac o centralizare a datelor statistice observate care poate fi simpla sau pe grupe. .entralizarea simpla consta in strngerea la locul de prelucrare a tuturor informaiilor/formularelor(, cat si operaia de obinere a indicatorilor totalizatori pentru ntreaga colectivitate.

Ha centralizarea simpla a datelor statistice trebuie sa inem seama de natura caracteristicii nregistrate. $ndicatorii totalizatori se pot obine prin centralizare numai pentru variabile aditive sau transformate in variabile aditive cu aKutorul unui etalon comun. 3.3. Metoda !ruprii " metod de baz n prelucrarea datelor statistice Netoda gruprii este folosit n statistic pentru omogenizarea datelor obinute dintr-o observare concret. "mprirea unitilor observate n grupe omogene din punct de vedere statistic, dup variaia unei sau mai multor caracteristici de grupare se numete grupare sau clasi"icare! rin omogenitate statistica nelegem c in clasa sau subclasa obinut cu aKutorul gruprii, unitile s prezinte variaie minima de la o unitate la alta, fie ca este o variabil numerica, fie ca este o variabila e#primata prin cuvinte. 4e obicei, gruprile dup o variabila atributiva se numesc clasificri i au caracter oficial. entru realizarea lor este nevoie de un nomenclator de variante. 9omenclatoarele sunt de obicei adaptate pe baza recomandrilor organizaiilor si organismelor internaionale la care tara respectiva este afiliata. Clasi"icarea este o grupare realizat printr-un act normativ, de e#emplu clasificarea activitilor din economia naional .@E9, clasificarea unitar a produselor si serviciilor, clasificarea ocupaiilor, si altele. F importan maKor prezint Sistemul .onturilor 9aionale /S.9( care constituie un ansamblu coerent si detaliat de conturi si tabele a crui sarcin principal este clasificarea marii varieti de flu#uri economice ntr-un numr redus de categorii fundamentale si nscrierea acestora ntr-un cadru de ansamblu ce permite obinerea unei reprezentri complete a circuitului economic, care poate fi adaptata nevoilor de analiza, de previziune si de politica economica. ,ruparea statistic este cea mai semnificativ modalitate de sistematizare a datelor dup o caracteristica numerica/cantitativa( sau nominativ. .aracteristica in funcie de care se face separarea unitilor se mai numete i factor de grupare. <ruparea datelor statistice trebuie sa ndeplineasc urmtoarele condiii& - s fie complet, adic s cuprind toate unitile colectivitii cercetate) - s fie realizata pe grupe/clase( si subgrupe/subclase(omogene definite pe baza unor caracteristici eseniale si cu un grad mare de stabilitate in timp, spaiu si ca mod de organizare) - s permit asigurarea unicitii includerii unitilor ntr-o singur clas i subclas. @ceasta pentru acele unitati care ar putea fi incluse in dou clase sau subclase alturate. Behnica gruprii impune parcurgerea urmtoarelor etape& alegerea si folosirea caracteristicilor de grupare, alegerea numrului de grupe, stabilirea mrimii intervalelor de grupare, enumerarea problemelor de cunoatere care se rezolva prin metoda gruprilor. 4e subliniat ca, gruparea statistica nu este numai o operaiune strict tehnic. Ea se realizeaz pe baza unei analize prealabile pornind de la cmpul de mprtiere a variantelor si a frecventelor lor de apariie. 3.#. $unciile co!nitive ale !ruprii statistice rincipalele funcii de cunoatere a gruprilor statistice folosite in studierea fenomenelor si proceselor social-economice sunt& cunoaterii structurii colectivitatii pe tipuri calitative)

 modificrile produse in structura colectivitatii statistice, pe plan teritorial si in dinamica, drept urmare a modificrii continue a condiiilor in care actioneaza legile dezvoltrii sociale) cunoaterea tendinelor de variaie in timp i spaiu, precum si gradul de influenta a factorilor care determina fenomenul analizat) stabilirea interdependentelor statistice intre fenomene) 4in cele prezentate pana aici este clar ca metoda gruprii este metoda de baza prin care se asigura separarea unitilor statistice pe clase omogene pentru studierea fenomenelor si proceselor social-economice de masa. Fmogenizarea datelor statistice pe clase si subclase permite modelarea datelor statistice pentru analiza si prognoza fenomenelor studiate. 3.% rezentarea datelor statistice sub forma de serii statistice& de tabele statistice i de !rafice :ezultatele prelucrrii datelor observrii se prezint sub forme specifice statisticii si anume& tabele, serii si grafice, in care relaiile dintre fenomenele studiate apar intr-o succesiune logica, corespunztoare relaiilor obiective e#istente. Seriile statistice se obin n urma aplicrii metodei gruprii folosind una sau mai multe caracteristici de grupare. Seria statistic este prezentarea paralel a dou iruri de date, n care primul ir reprezint variaia caracteristicii de grupare, iar cel de-al doilea ir rezultatul centralizrii frecventelor de apariie sau valorile unei alte caracteristici cu care se gsete in interdependenta. Seria statistica poate fi considerata o funcie matematica, daca variaia este continua, in care valorile centralizate ale frecventelor sau ale caracteristicilor sunt valori dependente/E( in funcie de valorile caracteristicii de grupare/#(. Seriile statistice se clasifica in funcie de mai multe criterii& 4up posibilitatea de caracterizare a fenomenelor seriile statistice pot fi& - serii statistice independente - cele care rezulta dintr-o grupare simpla) ele se mai numesc si unidimensionale. - serii statistice interdependente sau condiionate - cele care rezulta dintr-o grupare combinata) ele se mai numesc si multidimensionale. 4up coninutul caracteristicii de grupare seriile statistice pot fi& - serii statistice de timp sau cronologice sunt acelea in care se prezint variaia caracteristicii in funcie de timp. :elaia matematica este& E O " ( t i ) in care E i reprezint valorile caracteristicii a crei variaie se studiaz, iar t i variabila continu de timp la care se refer datele prezentate. 4up natura populaiei a crei evoluie se descrie, e#ist serii cronologice de flu#uri /intervale(, n cazul colectivitilor dinamice si serii cronologice de momente, n cazul colectivitilor statice. Seriile de momente pot fi cu intervale de timp egale intre momente i pot fi analizate mpreun cu seriile de flu#uri care se refera la aceeai perioada total de timp. Mod !"! # $% % &$o'o!o(%& Babel +.,
i

8ariabila de timp t i t' t* ti

8alorile caracteristicii E i E' E* Ei

tn

En

- serii statistice de spaiu sau teritoriale caracterizate prin faptul ca prezint centralizarea frecventelor sau a valorilor caracteristicii studiate in funcie de variaia teritorial administrativa. 4e regul, seriile teritoriale sunt folosite pentru sistematizarea informaiilor statistice pe Kudee, pe regiuni statistice, pe ri sau alte forme administrativ teritoriale. Mod !"! # $% % ) $%)o$%*! Babel +.1
Jniti teritoriale @ =
N

8alorile caracteristicii EA E E%

- serii statistice de repartiie(de distribuie) constituie rezultatul gruprii datelor dup o caracteristica atributiva cantitativa sau calitativa in care centralizarea frecventelor se face pentru aceeai caracteristica sau pentru o alta caracteristica dependenta de caracteristica principala. Seriile de repartiie dup variaia unei caracteristici calitative corespund, de regula, clasificrilor ntlnite in statistica de stat./distribuii pe ramuri ale economiei naionale, pe forme de proprietate, pe profesii, etc.(. Seriile de distribuie/repartiie( dup o variabila cantitativa se mai numesc si serii de variaie si sunt integrate unor funcii analitice, . i O " ( xi ) . T*+ ! ! #)*)%#)%& reprezint o form de prezentare a datelor statistice care au rezultat din observarea sau prelucrarea statistica. Babelele conin valorile variabilei studiate care delimiteaz grupele si valorile efective pentru fiecare grupa. Elementele principale ale unui tabel sunt& - titlul tabelului care trebuie sa fie scurt si clar si sa defineasc e#act fenomenul pe care l prezint si caracteristicile de timp, de spaiu si structura organizatorica la care se refera datele) - macheta tabelului compusa dintr-un ansamblu de linii orizontale si verticale, precum si titlurile interioare ale capetelor de rnduri si coloane) - subiectul tabelului este constituit din colectivitatea si prile componente ale acesteia, adic unitile populaiei statistice) - predicatul tabelului se constituie din ansamblul variabilelor care definesc colectivitatea si structura ei) Babelele statistice sunt e#trem de variate si se folosesc in toate cele trei etape ale cercetrii statistice, ele clasificndu-se in funcie de mai multe criterii & '. 4up etapa de cercetare statistica in care se ntocmesc sunt& - tabele descriptive sau enumerative, care se folosesc pentru nregistrarea datelor primare in etapa de observare statistica. - tabele de prelucrare sau de lucru care se folosesc in etapa de prelucrare a datelor/centralizarea datelor, calculul unor indicatorii( si au in vedere algoritmul de calcul al indicatorilor) *. "n raport cu numrul de caracteristici care au stat la baza gruprii tabelele sunt& - tabele simple apar, de regula, cnd avem o grupare simpla) prezint indicatorii statistici ordonai dup criterii cronologice, teritoriale si organizatorice.

- tabele pe grupe se folosesc cnd se aplica gruparea simpla cu valorile centralizate pentru frecventele corespunztoare grupelor si pentru valorile caracteristicilor dependente de variaia caracteristicii principale de grupare. Mod !"! )*+ !"!"% , ($", Babel +.0
<rupe de unitati dup caracteristica # #' #* ....................... #i ........................... #/ Botal 9umrul unitilor/n i ( n' n* ............................ ni ............................ . n/ EI# '
'

8alorile centralizate ale caracteristicilor zI# ' zI# * vI# vI#

EI# *
'

.................................................... EI# i zI# i vI#

'

........................................................ EI# /
'

zI# /

vI#

ni
i ='

.
i ='

Ix
i

z
i ='

I xi

v
i ='

I xi

tabele combinate , folosite pentru prezentarea rezultatelor unei grupri combinate) tabelul combinat are subiectul prelucrat dup variaia a cel puin doua caracteristici/7 i , P 0 (de grupare si predicatul este format din valorile centralizate ale variabilelor dependente de factorii de grupare si din frecventele comune ale valorilor perechi. Mod !"! )*+ !"!"% &o-+%'*) Babel +.>
8alorile caracteristicii factoriale # i #'
#i #/

8alorile caracteristicii rezultative E 0 " '' ...... " ' 0 ....... " 'm .................................... " i' ...... " i0 ...... " im .................................... " / ' ...... " /0 ...... " /m
" i' ...... " im

Botal

"' = "' 0
0 ='

..................................

" i = "' 0
0 ='
m

......................................

" / = " /0
0 ='

" i0 ......

" O "
i= ' i
0= '

- tabelul combinat cu dubl intrare cuprinde grupele formate dup variaia combinat a caracteristicilor 7 i , P 0 , iar in rubrici frecventele comune ambelor variabile. G$*.%& #)*)%#)%& @lturi de seriile si tabelele statistice, graficul constituie o modalitate e#trem de e#presiva si eficienta pentru prezentarea datelor statistice. rin intermediul graficelor statistice se vizualizeaz informaiile statistice, facilitnd perceperea mai uoar a datelor cu privire la variaia valorilor observate , repartiia lor, a legaturilor care e#ista intre ele, a evoluiei lor in timp. Elementele de baz ale unui grafic sunt& titlul graficului care trebuie sa fie cat mai concis, sa precizeze fenomenul pe care l reprezint, delimitat in timp, in spaiu si structura organizatorica la care aparine si sa sugereze celui care-l citete care a fost obiectivul reprezentrii) legenda care trebuie sa e#plice sensul haurilor, culorilor, punctelor sau curbelor utilizate in reprezentarea grafica) reeaua graficului formata dintr-un sistem de linii paralele verticale si orizontale, sau sub forma de cercuri concentrice avnd rolul de a poziiona punctele in grafic) scara de reprezentare a graficului se folosete a asigura o proporionalitate intre valorile reale ale indicatorilor/variabilelor reprezentate( si dimensiunea lor in grafic in funcie de spaiul folosit pentru reprezentarea grafica. Scrile pot fi uniforme, cnd punctele cotate pe linia scrii de reprezentare sunt echidistante si scri neuniforme, cnd punctele cotate pe suportul scrii se gsesc la distante neegale/de e#emplu scara logaritmica() sursa de date este obligatorie in toate cazurile cnd se folosesc date reale, provenite dintr-o cercetare proprie sau din publicaii de date statistice) ea se trece de regula sub grafic. notele e#plicative se folosesc cnd e#ista diferene de metodologii de calcul pentru aceeai indicatori sau surse diferite de date sau unitati de timp diferite) - ntre baza si nlimea graficului trebuie s e#iste o anumit proporionalitate pentru a interpreta corect variaia si relaiile dintre indicatorii prezentai. rincipalele tipuri de grafice statistice sunt& '. ,ra"icele prin coloane sunt cel mai frecvent utilizate pentru prezentarea datelor statistice. "n cadranul $ se stabilesc attea coloane cu baze egale ci indicatori avem de reprezentat. .oloanele se distaneaz intre ele cu cate 'I* din baza coloanelor. "nlimea coloanelor este proporional cu valoarea indicatorilor de reprezentat, deci pe ordonat se stabilete scara de reprezentare a valorilor indicatorilor prezentai. .oloanele nefiind lipite intre ele, cu acest grafic putem reprezenta indicatori cu acelai coninut, ori situai la uniti de timp cu distane neegale. Se pot stabili si coloane in aflu# cnd datele se refera la grupri din mai multe perioade sau unitati teritoriale. *. #iagrama prin benzi este un grafic in care datele statistice sunt reprezentate prin ariile unor dreptunghiuri construite cu bazele pe a#a ordonatelor si desprite prin spatii egale. Hungimea benzilor este direct proporional cu mrimea indicatorilor reprezentai, iar limile benzilor sunt egale. 4eci, la graficul prin coloane scara este reprezentata pe linia ordonatelor din cadranul $, iar la cel al diagramei prin benzi pe scara absciselor. +. #iagramele prin supra"ee sunt alte figuri geometrice ale cror arii sau volum sunt direct proporionale cu mrimile indicatorilor de reprezentat. tratele si cercurile se folosesc in cazurile in care datele se refera la nivelul unor variabile care sugereaz cantiti, valori, suprafee. 4reptunghiul se folosete cnd variabila comple#a se poate descompune in produs de doi factori) scrile de reprezentare se trec pe baza si nlime proporional cu valorile factorilor, iar suprafaa este proporional cu valoarea variabilei comple#e/de e#emplu fondul

de salarii in funcie de numrul de salariai si salariul mediu(.$n cazul cnd variabila comple#a se descompune intr-un produs de trei factori se folosete paralelipipedul, cei trei factori se trec pe baza lui si pe nlime. ,. #iagrama de structura prezint structura unei colectiviti, evideniind raportul care e#ista intre prile ei componente si ntreaga colectivitate. entru reprezentarea grafica se folosete dreptunghiul, ptratul sau cercul. Ha ptrat se face o reea dubla de zece intervale egale si se haureaz sau coloreaz attea poriuni ct are fiecare grupa/suprafaa ptratului este proporional cu '22L variaia valorilor. Ha cerc cele +02 2 sunt proporionale cu '22L si se construiesc attea sectoare cate grupe sunt de reprezentat. 9umarul de grade pentru fiecare sector se stabilete astfel& nr. de grade O
ponderea grupei in L +02 2 . '22

4reptunghiurile se folosesc cnd structuri pentru acelai fenomen sunt distribuite in mai multe unitati de timp sau de spaiu si, acestea se nscriu in cadranul $. e ordonata se trec procentele de la 2 la '22 si se construiesc attea dreptunghiuri, cu aceeai nlime, cate unitati de timp sau de spaiu trebuie reprezentate) se mpart aceste dreptunghiuri in pri proporionale cu ponderile grupelor. 1. #iagrama polar se utilizeaz pentru a ilustra variaia valorilor pariale in Kurul mediei. Se construiete folosind o reea radiala si se sectorizeaz n cte valori pariale trebuie reprezentate./e#emplu sezonalitatea( 0. Cartogramele si cartodiagramele redau variaia unitilor administrativ-teritoriale folosind ca suport hrile Kudeelor, tarilor, continentelor. 8alorile de reprezentat se trec direct pe hri si se folosesc in cazul seriilor teritoriale. Se mai folosesc& histograme, poligonul frecventelor si curba cumulativa a frecventelor pentru reprezentarea seriilor de repartiie, cronograma, historiograma pentru seriile cronologice, corelograma, graficul norilor de puncte pentru seriile interdependente. @ceste grafice se vor trata la capitolele respective.

CAPITOLUL / INDICATORI STATISTICI

@ctivitatea de cercetare statistic se bazeaz pe calculul i analiza indicatorilor statistici. @cetia trebuie s fie elaborai ntr-o concepie unitar i sistemic, dup metodologii comparabile n timp i spaiu i s poat fi periodic revizuii i adaptai necesitilor de informaie statistic. #.1. 'oiunea de indicator statistic "n forma sa general, indicatorul statistic reprezint e#presia numeric a manifestrilor unor fenomene, procese, activiti sau categorii economice i sociale, delimitate n timp, spaiu i structur organizatoric. Jn indicator statistic este format din dou pri& o parte noional cu care se definete coninutul social-economic i pentru care se stabilete o metodologie unic de calcul i expresia numeric concretizat ca timp, spaiu i form organizatoric. artea noional se stabilete nainte de a face observarea statistic n funcie de obiectivele cercetrii. Ea devine indicator statistic cnd fiecrei delimitri calitative i se ataeaz o e#presie numeric concret, obinut dintr-o cercetare empiric. E#primarea numeric a unui fenomen economic, social, demografic, tehnologic i a altora implic utilizarea mai multor indicatori, fiecare punnd n eviden anumite aspecte eseniale ale acestuia. entru a caracteriza un fenomen comple# este nevoie de un sistem de indicatori statistici care trebuie calculai. Sistemul de indicatori statistici este obinut n cadrul etapei de prelucrare a programului unei cercetri statistice, dup ce datele observrii individuale de mas au fost centralizate i sistematizate. 4e aceea, pentru fiecare indicator trebuie s se defineasc coninutul su economico-social, s se stabileasc metodologia de calcul i sursele de informaie care pot fi folosite. $ndicatorii statistici pot fi obinui prin msurare i estimare. Nsurarea urmrete e#primarea n uniti concrete de msur, iar estimarea presupune o caracterizare statistic utiliznd un model sau o ipotez statistic prin care, pe baza datelor pariale de care se dispune se determin o serie de indicatori generalizatori. Sistemul de indicatori se elaboreaz n cadrul Sistemului $nformaional Statistic i este valabil pentru nregistrarea i prelucrarea succesiv a datelor. El se revizuiete periodic, n funcie de modificrile aprute n viaa real i trebuie s fie deschis i s asigure comparabilitate pe plan naional i internaional. 4e aceea, trebuie s in seama de metodologiile i nomenclatoarele recomandate de organizaiile i organismele internaionale la care este afiliat. 4e reinut, c pe lng sistemul i subsistemul de indicatori statistici oficiali se pot utiliza i indicatori pariali, necesari caracterizrii unui domeniu /de e#emplu, indicatorii inflaiei(.

#.2. $unciile indicatorilor statistici "n vederea cunoaterii fenomenelor de mas, indicatorii statistici ndeplinesc o serie de funcii i anume& de msurare, de comparare, de analiz, de sintez, de estimare, de verificare a ipotezelor i de testare a semnificaiei unor indicatori statistici rezultai din aplicarea unui model de calcul. +uncia de msurare deriv din particularitile statisticii ca tiin, care pornete mereu de la cunoaterea empiric a fenomenelor i prin generalizare se aKunge la cunoaterea esenei acestora, a legilor care guverneaz fenomenele respective, a trsturilor comune i generale ale acestora. Nsurarea se poate realiza prin observare direct la nivelul fiecrei uniti sau printr-o operaie de agregare sau dezagregare a datelor statistice n structur orizontal sau vertical a sistemului. "n urma acestei operaii se obin indicatori absolui e#primai cantitativ, valoric etc., care msoar o grup de uniti, o subcolectivitate sau o colectivitate statistic, strict delimitate n timp, n spaiu i organizatoric. "ntruct aceti indicatori provin direct din datele de intrare n sistemul informaional statistic, ei sunt considerai ca baz a cunoaterii statistice fiind supui n continuare unei prelucrri succesive cu aKutorul unor modele de calcul i analiz statistic. +uncia de comparare este determinat de faptul c statistica opereaz cu fenomene variabile, ceea ce impune cunoaterea schimbrilor de structur sau de dezvoltare. .ompararea se poate realiza ca diferen sau sub form de raport. .a diferen se pot compara numai indicatorii absolui care au acelai coninut i sunt e#primai n aceleai uniti de msur, iar sub forma de raport se pot compara fie aceiai indicatori, fie indicatori diferii, dar n relaii de interdependen. "n acest mod, apar n statistic indicatorii derivai, pe care i vom aborda mai trziu n cursul acestui capitol. +uncia de analiz apare datorit faptului c statistica opereaz frecvent cu variabile comple#e, care se pot descompune ntr-un produs sau o sum de mai muli factori sau componente. "n aceste cazuri trebuie s se analizeze relaiile care e#ist ntre fiecare parte i ntreg, ntre fiecare factor i rezultat. %uncia de analiz se ntlnete n statistic pentru orice variabil independent care s-a nregistrat cu valori diferite de la o unitate la alta i pentru care s-a calculat fie un indicator absolut totalizator, fie un indicator calculat ca medie. "n statistic, aceast funcie apare de regul mpreun cu cea de sintez. +uncia de sintez este specific fenomenelor care se manifest diferit de la o unitate la alta. 8alorile individuale diferite trebuie s fie sintetizate ntr-o singur e#presie numeric, care determin ceea ce este esenial i tipic pentru ntreaga mas de fenomene de aceeai natur circumscris n timp, n spaiu i organizatoric. 4e regul, aceti indicatori sintetici se calculeaz sub form de valori medii i au sens statistic doar dac ndeplinesc condiia de omogenitate a datelor individuale din care au fost calculai. +uncia de estimare este specific metodei statistice care are printre fundamentele sale i teoria probabilitilor. Estimrile se pot face cnd dispunem de date pariale care trebuie s fie e#tinse asupra ntregului ansamblu. Estimrile se realizeaz pentru fiecare caracteristic statistic considerat independent sau interpretnd o caracteristic rezultativ n funcie de factorii si determinani. 8alorile estimate se pot folosi pentru msurarea tendinei de dezvoltare a fenomenului n aceeai perioad de timp, variabil ca spaiu i organizatoric sau n aceleai condiii de spaiu i organizatorice, dar variabile n timp. %uncie de estimare se utilizeaz cu bune rezultate n cazul datelor dintr-un sondaK reprezentativ ce stau la baza calculului indicatorilor care caracterizeaz colectivitatea general.

+uncia de veri"icare a ipotezelor 1i de testare a semni"icaiei unor indicatori statistici rezultai din aplicarea unui model de calcul este aplicat frecvent n interpretarea statistic a fenomenelor economice i sociale. %enomenele de mas fiind variabile n timp i spaiu ca urmare a influenei mai multor factori, printre care i o component aleatoare, pot fi studiate cu aKutorul mai multor modele statistice. %olosirea mai multor modele statistice de calcul i interpretare nseamn formularea mai multor ipoteze cu privire la formele obiective pe care le mbrac legea statistic, atunci cnd colectivitatea este circumscris n condiii date de timp, spaiu i organizatorice. @ceste observri sunt de regul date de sondaK, ceea ce impune verificarea semnificaiei lor pentru estimarea parametrilor la nivelul ntregii colectiviti. 8erificarea ipotezelor i aplicarea testelor de semnificaie, n statistic, conduc la utilizarea indicatorilor care nu au ataat o singur valoare, ci un interval de valori, garantat printr-o lege de probabilitate. rin compararea acestui interval de valori cu valoarea indicatorului din eantion se obine indicatorul de eroare a estimrii. rezentarea funciilor indicatorilor statistici supune ateniei mai multe aspecte care trebuie avute n vedere la elaborarea i folosirea acestora n analizele statistice. 4e aici i necesitatea de a se stabili condiiile i limitele n care pot fi utilizai indicatorii statistici n raport cu coninutul specific al fenomenelor, al surselor de informaie de care se dispune i scopul cercetrii. #.3. (ipolo!ia indicatorilor statistici 4up etapa n care apar n procesul cercetrii statistice, indicatorii statistici pot fi primari i derivai. I'd%&*)o$%% ,$%-*$% se obin n cadrul prelucrrii primare prin operaii de centralizare a datelor obinute dintr-o observare statistic total sau parial. Ei au coninut concret i form concret de e#primare. 4e e#emplu, volumul produciei unei ntreprinderi se e#prim fie n uniti naturale, natural-convenionale, de timp de munc sau valorice /uniti monetare(. $ndicatorii primari se mai numesc i indicatori absolui, cu aKutorul lor putnd e#prima volumul grupelor i al colectivitii totale, precum i nivelul cumulat al diferitelor caracteristici pe grupe de uniti i pe ntreaga colectivitate. resupunnd c # i este o caracteristic statistic nsumabil direct, nseamn c indicatorul absolut se obine ca @cest tip de indicatori constituie punctul de plecare al ntregii analize statistice. I'd%&*)o$%% d $%0*1% se obin n faza de prelucrare statistic a datelor absolute prin aplicarea diferitelor metode i procedee de calcul statistic& comparri, abstractizri, generalizri, sintetizri. $ndicatorii derivai au rolul de a pune n eviden aspecte calitative ale fenomenelor i proceselor analizate, ntruct ei e#prim& - tendina obiectiv de manifestare a fenomenelor) - legturile de interdependen dintre fenomene sau valori tipice) - contribuia diferiilor factori la formarea i modificarea mrimii unui fenomen comple#) - relaiile cantitative dintre diferitele pri ale unei colectiviti sau dintre diferite caracteristici, etc. "n mod frecvent, indicatorii statistici derivai se obin prin comparaii. .omparaiile dintre date pot fi realizate prin diferen sau prin raportare. "n primul caz, se obine indicatorul derivat cunoscut sub denumirea de modi"icare absolut, care semnific creterea sau

x
i ='

reducerea absolut a fenomenului studiat. El se aplic pentru date care privesc uniti de timp diferite, uniti teritoriale diferite, pri diferite din colectivitate. .omparaiile efectuate prin raportare determin apariia mrimilor relative sau a indicatorilor relativi. "n statistica social-economic, prin mrime relativ nelegem rezultatul raportrii a dou valori ale aceluia1i indicator statistic sau a doi indicatori interdependeni . $ndicatorul din numrtorul raportului se numete indicator de raportat, iar cel din numitor, indicator baz de raportare i mrimea relativ este rezultatul raportului. entru calculul unei mrimi relative, trebuie respectate, n principal, urmtoarele cerine& - ntre termenii comparai s e#iste o legtur fireasc de condiionare sau de interdependen) - termenii cuprini n acelai raport s ndeplineasc condiia de comparabilitate din punct de vedere al sferei de cuprindere, a metodologiei de calcul i a timpului la care se refer cei doi indicatori) - baza de comparaie s aib o anumit semnificaie n evoluia fenomenului studiat) - forma de e#primare s fie aleas ct mai sugestiv pentru interpretarea ordinului de mrime dintre indicatorii comparai. @sigurarea comparabilitii presupune efectuarea n prealabil a unei analize calitative a datelor de care dispunem. 4intre principalele cauze care nu permit comparaia direct menionm& definiii diferite ale coninutului indicatorilor, metode diferite de colectare i preluare a datelor statistice, modificri de preuri, modificri de ordin organizatoric sau teritorial administrativ, modificri metodologice privind ntregul sistem de obinere a indicatorilor. %ormele de e#primare ale mrimilor relative pot fi& coeficieni, procente, promile, prodecimile i procentimile. .oeficienii se folosesc cnd valoarea de la numrtor este mai mare dect cea de la numitor) procentele /L( cnd rezultatul raportului este subunitar i nmulind cu '22 devine negativ) promilele /Q( cnd raportul se nmulete cu '222 pentru a deveni unitate de msur de interpretat) iar prodecimilele / 2 I 222 ( cnd rezultatul raportului se refer la '2.222 de uniti din baza de raportare i procentimilele / 2 I 2222 ( cnd se refer la '22.222 de uniti. Nrimile relative se utilizeaz n toate domeniile i n toate fazele prelucrrii. "n funcie de scopul analizei i de informaiile de care dispunem, n statistica social-economic se calculeaz urmtoarele tipuri de mrimi relative& - mrimi relative de structur2 - mrimi relative de coordonare sau coresponden2 - mrimi relative ale dinamicii2 - mrimi relative ale plani"icrii sau programrii2 - mrimi relative de intensitate!

CAPITOLUL 2 ANALIZA SERIILOR DE REPARTI3IE(DISTRIBU3IE) DE FRECVEN3E

%.1. )efinirea& tipolo!ia i particularitile seriilor de repartiie 4atele observrilor statistice sunt sistematizate pentru a putea fi caracterizate din punct de vedere cantitativ in strns legtur cu latura lor calitativ. $n procesul de sistematizare se obin si seriile de distribuie de frecvente. "n analiza lor, statistica folosete att serii empirice cat si distribuii teoretice. 4up cum s-a mai artat, seriile empirice se obin din centralizarea si gruparea datelor dintr-o observare concreta si pot mbrca diferite forme de distribuie a frecventelor. :epartiiile teoretice sunt elaborate pe baza unei ipoteze de repartiie a frecventelor, astfel incat sa se poat stabili relaii matematice strict determinate intre valorile variabilei statistice si probabilitile lor de apariie. Ele sunt interpretate ca o funcie de probabiliti si sunt elaborate de statistica matematica. entru aceste repartiii teoretice se pot stabili o serie de parametrii care le definesc si care pot fi folosii in analiza repartiiilor empirice cu cele teoretice. rintre repartiiile teoretice mai des utilizate in analiza statistica menionm& repartiia binomiala, repartiia normala si repartiia oisson. :ezultatul gruprii si clasificrii unitilor colectivitatii observate in funcie de caracteristici atributive cantitative sau calitative se prezint sub forma seriilor de repartiie/distribuie( empirice. F serie de repartiie, deci presupune ordonarea datelor obinute in urma observrii dup variaia unei caracteristici statistice. Ha calculul si analiza indicatorilor seriilor de repartiie empirice trebuie avute in vedere o serie de proprieti, care se pot ntlni in toate cazurile, dar cu forme specifice fiecrei serii. @ceste proprieti sunt& variabilitatea, omogenitatea, independenta, concentrareaIdispersarea catreIfa de una sau mai multe valori ale seriei. 3ariabilitatea termenilor unei serii statistice de repartiie este determinat de faptul ca fenomenele de masa pe care le prezint apar ca rezultat al aciunii combinate a mai multor cauze , unele cu caracter esenial, altele cu caracter ntmpltor, care se manifesta de regula in condiii individuale diferite. .u cat aciunea cauzelor eseniale este mai puternica, cu att variabilitatea termenilor este mai mare, iar gradul de omogenitate este mai mic. 'mogenitatea termenilor unei serii statistice de repartiie provine din faptul ca valorile au acelai coninut, depinznd de aceeai factori eseniali, ceea ce permite obinerea pentru caracterizarea ntregii serii a unor indicatori sintetici, cu caracter de valori tipice . $ndependenta termenilor unei serii statistice de repartiie provine din faptul ca fiecare valoare individuala se nregistreaz pentru o unitate statistica ce reprezint un element distinct

si obiectiv al unei colectiviti statistice. @ceasta independenta este relativa deoarece unitile statistice, avnd aceleai cauze eseniale, in fapt aparin aceleiai colectiviti, se supun acelorai legi, care, in cazul fenomenelor de masa, se manifesta sub forma de tendin. %a de aceast tendin e#ist abateri mai mari sau mai mici, ntr-un sens sau altul, dar care, pentru un numr mare de cazuri se compenseaz reciproc. 4e aceea este necesar, ca prin metode statistice sa se evidenieze care sunt trsturile eseniale si comune ce leag aceste valori individuale diferite, care aparin aceleiai structuri calitative. $n statistica, aceasta tendin este cunoscut sub denumirea de Mlegea de repartiie a seriei6. Concentrarea4dispersarea catreIfata de una sau mai multe valori ale seriei apare ca rezultat al intensitii cu care influeneaz cauzele/eseniale si ntmpltoare( la nivelul fiecrei unitati si care prin centralizare determina frecvente diferite de apariie a diferitelor valori nregistrate pentru aceeai varianta statistic. Nultitudinea situaiilor ntlnite in practica demonstreaz necesitatea caracterizrii tendinelor de concentrareIdiversificare a valorilor unei serii de repartiie de frecvente cu aKutorul onor metode statistice specifice care sa conduc la obinerea uneia sau mai multor valori reprezentative, fie pentru ntreaga serie, fie pe intervale de variaie a valorilor individuale. Sistemul de indicatori care caracterizeaz seriile de repartiie de frecvente sunt& - indicatorii de frecventa) - indicatorii tendinei centrale si ai mediilor de structura/poziie() - indicatori de variaie) - indicatori de asimetrie) - indicatori de concentrare. Nodelele de analiza statistica a seriilor de repartiie sunt elaborate intr-o viziune sistemica, in cadrul crora se pot stabili relaii strict determinate intre indicatorii cu care se caracterizeaz seria, a relaiilor dintre variantele nregistrate si frecventele lor de apariie. $n acest sens, sistemul de indicatori este format din mrimi absolute, relative, medii, indicatori de variaie si de asimetrie, de concentrare. %.2. *ndicatorii tendinei centrale+media& mediana& modul, @naliza statistica a fenomenelor de masa presupune necesitatea evidenierii tendinelor de variaie in timp, in spaiu sau organizatoric. @ceasta presupune calcularea anumitor valori sintetice cu coninut de valori tipice, care sa fie reprezentative pentru ntreaga serie studiata. $n teoria si practica statistica se folosesc indicatorii tendinei centrale& mrimile medii, mediana si modul/dominanta seriei(. 5.2.1. Mrimile medii Nrimile medii constituie instrumente principale de cunoatere a fenomenelor de masa si au un grad mare de aplicabilitate in activitatea practica. Nedia, in statistica, reprezint principalul indicator sintetic cu care se caracterizeaz un numr mare de valori individuale diferite ca forma de manifestare, dar avnd acelai coninut. Nedia sintetizeaz deci, intr-o singura e#presie numerica, toate valorile individuale, punnd in evidenta ceea ce este esenial si comun tuturor unitilor. entru a asigura un coninut ct mai real mediilor calculate este necesar ca valorile individuale din care se calculeaz sa fie apropiate ca mrime, ceea ce corespunde conceptului de omogenitate

statistic. $n cazul eterogenitii se vor calcula medii pariale, iar media pe ansamblu va aprea ca o sinteza a acestora. entru aplicarea corecta a metodei mediilor este necesar sa se respecte urmtoarele condiii& a( calculul mediilor sa se bazeze pe folosirea unui numr mare de cazuri individuale diferite sub care se nregistreaz caracteristica, a cror variaie este ntmpltoare in raport cu fenomenul in totalitatea lui) b( valorile din care se va calcula media sa fie omogene) c( tipul de medie trebuie ales astfel incat sa corespunda cel mai bine formei de variaie a caracteristicii cercetate) *rin de"iniie, media valorilor individuale ale unei caracteristici statistice este expresia sintetizrii intr-un singur nivel reprezentativ a tot ceea ce este esenial, tipic si obiectiv in apariia , mani"estarea si dezvoltarea acesteia! "n condiiile in care media este o valoare reprezentativa pentru toate nivelurile individuale, nseamn ca le poate substitui oricrei valori individuale. Substituirea poate fi privita sub doua aspecte& cantitativ si calitativ. @spectul cantitativ consta in faptul ca nivelul totalizat al caracteristicii cercetate, obinut prin nsumarea nivelurilor individuale, nu trebuie sa se schimbe atunci cnd aceste niveluri sunt substituite cu media lor. @spectul calitativ este legat de semnificaia si coninutul mediei calculate, ca valoare tipica pentru ntreaga serie si care este asigurat atunci cnd unitile caracteristice au un grad nalt de omogenitate. "n analiza seriilor de repartiie de frecvente se pot calcula urmtoarele tipuri de medie& - media aritmetica/ x () - media armonic/ x ) () - media ptratic/ x p () - media geometric/ x g (. %iecare poate fi calculata ca medie simpla sau ponderat. Nediile simple se folosesc n cazul datelor negrupate sau cnd repartiiile au frecvente egale la toate grupele si deci se pot simplifica, iar mediile ponderate se utilizeaz pentru repartiiile in care fiecrei valori a caracteristicii i se ataeaz o frecventa care difer de la caz la caz. "n statistica social-economica, pentru analiza seriilor de variaie, cel mai frecvent se folosete media aritmetica. 5.2.2. Indicatorii medii de poziie (median si modul) Nrimile medii, fiind o sintez a tuturor valorilor seriei, reflect ceea ce este esenial si tipic in nivelul de dezvoltare a fenomenului, fr s caracterizeze si modul de repartiie a frecventelor in cadrul seriei. 4e aceea, pentru completarea analizei seriilor de distribuie este necesar sa se calculeze si anumite valori medii de poziie sau medii de structura, care sa evidenieze si forma de repartiie a frecventelor. 4intre acestea, mediana si modul sunt cel mai frecvent utilizate fiind considerate, alturi de medii, indicatori ai tendinei centrale. %ediana - Ne reprezint valoarea central a unei serii statistice, ordonate cresctor sau descresctor, care mparte termenii seriei n dou pri egale. Modul/ dominanta( unei serii statistice reprezint valoarea cel mai frecvent ntlnit n serie, motiv pentru care mai poart denumirea i de dominanta seriei) sau altfel spus valoarea cea mai des ntlnit n serie creia i corespunde frecvena ma#im. Nodul se poate calcula numai pentru seriile cu frecvente.

%.3. *ndicatorii variaiei "ntr-o colectivitate statistica valorile individuale ale unei variabile statistice difer mai mult sau mai puin unele fata de altele. rin centralizare, seria de repartiie obinut face o prima sistematizare a acestei variaii. Statistic vorbind, valorile pot fi considerate omogene intre ele numai daca prezint variaie minima si, ca atare media, ca sinteza a acestor valori va fi pentru ele o valoare tipica, reprezentativa. .omparaia se face in principal, cu media aritmetica, aceasta fiind considerata principalul parametru al seriei reprezentativ pentru variabila studiata. entru a verifica gradul de semnificaie a mediei fata de valorile individuale din care s-a calculat aceasta este important sa se cunoasc cat de departe sunt valorile variantelor seriei fata de medie sau cu alte cuvinte care este dispersia variantelor in cadrul seriei. Se apreciaz, cu cat variantele au valori mai apropiate de valoarea mediei seriei si, deci prezint abateri mici, media calculata este o valoare reprezentativa. "n practic, datele care trebuie analizate sunt e#trem de numeroase si cu o amplitudine mare a variaiei. 4e aceea, este necesar sa separam i s stabilim intensitatea cu care acioneaz cele doua grupe de factori eseniali si ntmpltori avnd drept consecin imediata un anumit grad de variabilitate. $ndicatorii tendinei centrale, prin mecanismul lor de calcul nu dau nici o indicaie asupra mprtierii, respectiv asupra modului in care termenii seriei se abat intre ei sau de la medie. 9u este suficient sa calculam numai valorile tipice ale unei serii ci este necesar sa verificam si gradul lor de reprezentativitate fata de toi termenii nregistrai. "n statistic o medie este considerat reprezentativ numai atunci cnd se calculeaz din valori omogene, adic intre valorile caracteristicii sa e#iste abateri minime, care sa fac posibil ca variaia sa fie interpretata ca rezultat al factorilor aleatori. 4eci, analiza statistic a unei serii de repartiie poate fi aprofundat prin calculul indicatorilor de variaie. roblemele care se rezolv prin studiul variaiei i calculul indicatorilor de variaie sunt& ' 2 verificarea reprezentativitii mediei ca valoare tipica a unei serii de distribuie) * 2 verificarea gradului de omogenitate al seriei) + 2 verificarea modului de sistematizare a informaiilor prin gruparea statistica) , 2 caracterizarea gradului si a formei de variaie a variabilei statistice studiate) 1 2 cunoaterea structurii seriei si aprecierea gradului de influenta a caracteristicilor dup care s-a fcut gruparea unitilor statistice nregistrate. Studiul variaiei unei serii statistice se bazeaz in principal pe folosirea ca valoare tipica a mediei aritmetice. $n scopuri speciale, sau pentru completarea analizei variaiei se poate folosi o alta valoare a tendinei centrale/mediana, modul(, sau pe zone de variaie mediile de structura/cuartile, decile(. $ndicatorii variaiei se mpart n indicatori simpli i sintetici ai variaiei . %.#. Asimetria $n urma sistematizrii datelor primare se obin serii de distribuie empirice. @cestea se compara cu distribuiile teoretice crora li se cunosc parametrii/medie, dispersie, etc.(..ea mai frecventa distribuie teoretica ctre care tind seriile de distribuie empirice este distribuia normala elaborata de statistica matematica cunoscuta si sub denumirea de funcia <aussHaplace.

4istribuia normal este considerat ca un model pentru interpretarea seriilor de distribuie empirice. $n cazul repartiiei normale, abaterile perechi din valori absolute au probabiliti egale de apariie. "n acelai timp, probabilitile se distribuie simetric de o parte si de alta a ordonatei ma#ime plasat n centrul seriei, iar graficul ei are forma de clopot in seciune longitudinal. Ha interpretarea gradului de asimetrie se pornete de la poziia si valorile pe care le au cei trei indicatori ai tendinei centrale& media, mediana si modul prin raportare la proprietile distribuiei normale.

CAPITOLUL 4 SONDA5UL STATISTIC - METOD DE INVESTIGARE A FENOMENELOR SOCIALE I ECONOMICE DE MAS

-.1. 'ecesitatea folosirii sonda.ului statistic n studiul fenomenelor social economice entru caracterizarea statistic a fenomenelor i proceselor social economice de mas se folosesc date individuale obinute prin metode de nregistrare total sau parial. "n practic, din diferite motive pentru anumite colectiviti, nu se poate face nregistrarea total a unitilor ce le compun, fie c ar fi necesitat cheltuieli materiale foarte mari, fie c operativitatea obinerii rezultatelor cercetrii nu este asigurat. Boate aceste considerente necesit tot mai frecvent organizarea unor nregistrri pariale de tipul sondaKelor statistice. %etoda sonda0ului ofer posibilitatea de a obine informaii referitoare la ntreaga colectivitate prin observarea /cercetarea( numai a unor pri a acesteia. @ceast parte se numete e1antion, mostr sau sondaK /selecie( sau colectivitate de selecie. Boate afirmaiile, concluziile stabilite pe baza datelor provenite dintr-un sondaK nu pot fi considerate de tip determinist, ele avnd caracterul unor afirmaii de tip statistic efectuate n condiiile unei anumite probabiliti, deci cu un anumit nivel de ncredere. @vantaKul metodei sondaKului este faptul c nivelul probabilitii cu care se determin erorile este controlabil i posibil de estimat cu aKutorul unor metode statistice. rincipalele avantaKe ale cercetrii prin sondaK& - sondaKul permite obinerea informaiei operativ si cu cheltuieli mici in comparaie cu o observare toata pentru acelai fenomen) - partea supus cercetrii fiind mult mai mic dect colectivitatea total, iar personalul care face nregistrarea unitilor fiind de specialitate, erorile de nregistrare sunt mai puin numeroase i uor de nlturat n faza de verificare a datelor) - programul observrilor prin sondaK fiind mai operativ si cu costuri mai mici poate cuprinde un numr mai mare de caracteristici dect programul observrii totale, ceea ce permite o caracterizare aprofundat a fenomenelor cercetate) - cercetarea prin sondaK este singura posibil atunci cnd prin cercetarea e#haustiv a unitilor s-ar aKunge la distrugerea produsului respectiv /de e#emplu& controlul calitii unui produs prin analize de laborator() - sondaKul statistic poate fi folosit si la verificarea datelor culese ntr-o observare total de mare amploare n care s-au folosit i nespecialiti, cum este cazul la recensmnt. Netoda sondaKului este folosit cu succes n industrie pentru determinarea productivitii muncii, n studierea capacitilor de producie, n depistarea cauzelor ce provoac fluctuaia forei de munc, n cercetarea calitii produselor, etc. "n comer, sondaKul este utilizat pentru testarea pieei la noi produse, la studierea aspectelor comple#e ale cererii de mrfuri n funcie de variaia factorilor care o influeneaz, precum i la estimarea tendinelor specifice ale activitii de desfacere a mrfurilor i a prestatorilor de servicii ctre populaie. SondaKul se utilizeaz pentru studierea nivelului de trai al populaiei /cercetare selectiv permanent( pe baza bugetelor de familie privitoare la mrimea i structura veniturilor, cheltuielilor i a consumului populaiei, pe categorii sociale. Nanagementul i mar!etingul modern este de neconceput fr folosirea sondaKelor) sondaKul se utilizeaz de asemenea n studiile cu caracter sociologic i electoral - ele se numesc Manchete de opinie6. =azele folosirii n practic a sondaKului au fost puse cu apro#imativ trei secole nainte, fiind legat de unele principii ale statisticii matematice i de teoria probabilitilor i, n special de proprietile celor trei repartiii teoretice& - repartiia binomial elaborata de =ernoulli pe la '>22)

repartiia normal datorat lui 4emoivre i dezvoltat mai trziu de Haplace i <auss) - repartiia oisson /';1>(. @stfel se poate spune c aproape nu e#ist domeniu n care sondaKul statistic datorit avantaKelor pe care le prezint, s nu fie folosit, fiind considerat principala metod de obinere a datelor statistice n economia de pia. -.2. $undamentele teoretice ale aplicrii sonda.ului statistic +noiuni specifice sonda.ului, Sonda0ul statistic este cercetarea parial al crei scop este ca, pe baza rezultatelor prelucrrii datelor obinute, s se estimeze parametrii corespunztori ai colectivitii totale, folosind principiile teoriei probabilitilor. .ercetarea prin sondaK, realizat cu un efort material i uman mai redus are drept rezultat obinerea unor indicatori derivai care permit caracterizarea complet i real a colectivitii generale. .ercetarea prin sondaK se desfoar n dou etape& - prima etap, n care se culeg i se prelucreaz date statistice de la unitile care au fost incluse n eantion i se obin indicatori derivai calculai pe baza datelor de sondaK& mrimi relative, mrimi medii, indicatori ai variaiei, indici, etc. - a doua etap n care indicatorii obinui la nivel de eantion se e#tind cu o anumit probabilitate asupra ntregii colectiviti n scopul caracterizrii acesteia din punct de vedere statistic , etapa cunoscuta si sub denumirea de inferen statistic. Ha aplicarea metodei sondaKului se folosesc o serie de noiuni perechi cum ar fi& Colectivitate general denumit 1i populaie statistica alctuit din totalitatea unitilor simple i comple#e care formeaz fenomenul supus cercetrii. opulaia trebuie delimitat n timp, spaiu i ca structur organizatoric. 3olumul colectivitii generale care se noteaz cu 9 cnd colectivitatea este format din uniti simple i cu : cnd este format din uniti comple#e) de aici se e#trag unitile pentru formarea eantionului. 4aca colectivitatea generala este mprit n grupe, atunci avem relaia& 9O 5 i in care 9 i este volumul grupelor si M 6 reprezint numrul de
i ='

grupe. $n cazul folosirii unei caracteristici alternative se noteaz cu N numrul unitilor care poseda caracteristica. Colectivitatea de selecie /eantion, sondaK, mostr, prob( reprezint o parte, adic un numr de elemente ale colectivitii generale de la care urmeaz s se culeag datele i s se prelucreze informaiile n scopul generalizrii rezultatelor asupra ntregii colectiviti. 3olumul colectivitii de selecie se noteaz cu Mn6 pentru unitile simple i cu Mr6 pentru unitile comple#e. 4aca colectivitatea este mprit in grupe, atunci si eantionul este mprit in tot attea grupe si avem relaia nO ni . entru o caracteristica alternativa
i ='

numrul unitilor care poseda caracteristica se noteaz cu m. %edia si dispersia colectivitatii totale si de selecie. 4intr-o populaie statistic se pot e#trage mai multe eantioane diferite ntre ele att ca volum ct i ca structur. 4in acest motiv, indicatorii statistici cu care caracterizm colectivitatea de sondaK - media, dispersia sunt variabile aleatoare cu valori i frecvene diferite de apariie. -.3. roiectarea unui sonda.

entru ca un sondaK s-i ating scopul propus este necesar o pregtire minuioas a acestuia, pe baza unui program care s permit obinerea unor informaii ct mai veridice. @cest program conine& '( 'biectivele - este vorba despre e#plicarea scopului urmrit i a modului de utilizare a rezultatelor & definirea categoriilor economice, delimitarea domeniilor de activitate, delimitarea populaiilor. @tenie trebuie s se acorde delimitrii n timp, spaiu i sub raport organizatoric a colectivitii generale, prin identificarea tuturor cazurilor individuale sub care se manifest fenomenul respectiv, precum i verificarea gradului de omogenitate a colectivitii generale. *( @legerea sau stabilirea bazei de sonda0. rin baz de sondaK se nelege orice sistematizare a unitilor /liste, hri( astfel nct s permit alegerea ntmpltoare a unitilor ce vor intra n eantion. =aza de sondaK trebuie s cuprind populaia complet i fr duble nregistrri astfel nct fiecare unitate s aib o ans /probabilitate( egal i controlabila de a fi cuprins n eantion. +( @legerea i definirea unitii de e1antionare, adic a unitii statistice folosite la eantionare. @cestea pot fi & - populaii umane /orae, gospodrii, indivizi( - domeniul industrial /ntreprinderi, firme( - domeniul agricol /ferme, gospodrii( - piese, loturi de piese pentru controlul calitii ,( @legerea tipului i procedeului de selecie pentru e#tragerea eantionului. Bot in aceast etap se determin mrimea eantionului, procedeul de selecie /e#tracie(, estimatorii de calcul i precizia lor teoretic. 1( Stabilirea periodicitii efecturii sondaKului 0( Stabilirea planului observrii care presupune & - alegerea procedeelor de obinere a datelor, de e#emplu & pe cale direct /prin anchetator(, pe cale potal, telefonic. - modul de urmrire a desfurrii sondaKului din punct de vedere al muncii operatorilor pe teren, a strategiei de urmat ) - efectuarea unei anchete-pilot care const n a colecta date preliminare care s orienteze compoziia viitorului eantion, s testeze chestionarele i s clarifice probleme mai puin cunoscute ) - elaborarea chestionarelor cu care urmeaz s se obin datele. oate fi considerat ca unul din punctele cruciale ale sondaKului pentru asigurarea nu numai a cantitii, dar mai ales a calitii datelor. entru aceasta trebuie acordata o mare griK la alegerea ntrebrilor adecvate ) - stabilirea planului de prelucrare a datelor i redactare a raportului de analiza statistica a datelor de sondaK ). - e#tinderea i prezentarea rezultatelor. @ici trebuie alese procedeele de verificare a semnificaiei indicatorilor de selecie i de e#tindere a rezultatelor sondaKului asupra ntregii colectiviti =aza de sondaK pentru o populaie din care va lua natere eantionul va trebui, din punct de vedere al organizrii, s aib unitile nscrise ntr-o ordine aleatoare dup mai multe criterii - alfabetic, teritorial, de timp, etc. F baz de sondaK autentic trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii& a( s fie adecvat scopului urmrit, adic ea trebuie s cuprind ntreaga populaie care va fi supus sondaKului. b( o bun baz de sondaK trebuie s "ie "erit de orice repetiie - dac unele uniti sunt cuprinse de mai multe ori e#ist riscul ca ele s fie cuprinse i n eantion de mai multe ori, ceea ce ar compromite rezultatele.

c( baza de sondaK trebuie s "ie exact, conform cu realitatea i ct mai actual posibil. erfecionarea miKloacelor de prelucrare a informaiilor, concomitent cu evidenierea utilizrii sondaKelor statistice a creat necesitatea constituirii n baza de date i a unor baze de sondaK astfel elaborate nct s permit selectarea automat a unitilor, obinerea unor avantaKe ma#ime cu minim de efort. -.#. rocedee de selecie folosite pentru constituirea eantionului "n teoria i practica statistic, la formarea eantionului se folosesc mai multe procedee & Selecii probabilistice denumite si selecii aleatoare) Selecii subiectiv organizate sau diriKate) Selecii mi#te. S ! &1%%! *! *)o*$ %olosirea seleciei aleatoare e#clude orice intervenie subiectiv n alegerea eantionului, adic fiecare element din colectivitatea general are aceeai probabilitate i diferit de zero de a face parte din eantion. Eantionarea aleatoare i demonstreaz utilitatea prin faptul c rezultatele obinute pe baza ei pot fi apreciate n termeni probabilistici. 4eci seleciile aleatoare se numesc astfel pentru c acord oricrei uniti din populaie o probabilitate nenul i cunoscut, de a face parte din eantion. Selecia aleatoare se poate face dup planuri de sondaKe simple - pentru populaii omogene sau dup planuri de sondaK cu mai multe etape cum ar fi& - stratificarea) - sondaKul multistadial/multifazic() - sondaKul de serii) - sondaKul secvenial , pentru populaii neomogene, repartizate n diferite subansamble. "n practic, seleciile aleatoare /probabilistice( se realizeaz prin mai multe procedee& *rocedeul tragerii la sori sau al loteriei este cel mai folosit i cel mai cunoscut si const n e#tragerea dintr-o urn a unor bile sau Ketoane reprezentnd elementele populaiei. E#tragerea bilelor din urn se face n dou variante& procedeul seleciei repetate /al bilei revenite( si procedeul seleciei nerepetate /al bilei nerevenite(. *rocedeul seleciei repetate (al bilei revenite) presupune ca se utilizeaz un sondaK aleator repetat, volumul populaiei rmnnd constant n tot timpul ct dureaz eantionarea, adic probabilitatea de includere n eantion a fiecrei uniti este constant * =
' , iar la 5

sfrit n urn rmn 9-' uniti /urna lui =ernoulli() elementele populaiei se numeroteaz de la ' la 9 i se nregistreaz pe bile, se amestec bilele n urn i se e#trage la ntmplare din urn cte o bil si numrul unitii respective se include in eantion) dup aceasta bila e#tras este introdus napoi n urn. Se continu e#tragerea pn se completeaz volumul eantionului. *rocedeul seleciei nerepetate (al bilei nerevenite) presupune ca bila e#trasa sa nu se mai introduc in urna, mrind astfel ansa fiecrei uniti rmase de a intra n eantion &
* ' =
' ' ' )RRRR *n = ) ** = 5 / n '( 5 5 '

:ezult n acest caz c n urn rmn la sfrit 9-n uniti. 4atorit faptului c n cazul seleciei nerepetate este e#clus posibilitatea e#tragerii de mai multe ori a aceleiai uniti, erorile sunt mai mici, iar rezultatele au un grad de precizie mai ridicat. *rocedeul tabelului cu numere nt mpltoare Babelele cu numere ntmpltoare /elaborate de Sendall, Smith, Pates( au fost ntocmite cu aKutorul unui dispozitiv de amestecat numere, iar aezarea cifrelor n tabel este aleatoare din orice parte ai privi tabelul. Bot la ntmplare se stabilesc rndul i coloana de unde ncepe citirea lor, n vederea formrii eantionului. entru folosirea tabelului cu numere ntmpltoare este necesar numerotarea unitilor colectivitii generale de la ' la 9 i apoi e#tragerea celor 5n6 uniti ce formeaz eantionul. .itirea tabelului se face n funcie de volumul populaiei i de mrimea eantionului astfel& Citirea simpl se caracterizeaz printr-un singur nceput al citirii i se aplic n cazul n care numerele de ordine ale elementelor din populaie sunt compuse din cel mult trei cifre /9T 333( - dac numerele de ordine ale elementelor din lot sunt compuse din * cifre /2' 9 33( se stabilete n mod arbitrar un punct de ncepere a citirii, evident ntmpltor, reinndu-se numai primele dou cifre ale fiecrui numr citit. - dac numerele de ordine ale elementelor din lot sunt compuse din + cifre, se stabilete arbitrar un nceput al citirii i se rein primele trei cifre. Citirea compus - se caracterizeaz prin dou nceputuri ale citirilor i se aplic n cazul n care numerele de ordine ale elementelor populaiei sunt compuse din cel puin patru cifre i cel mult ase cifre /222' 9 333333(. .itirea compus se realizeaz din dou citiri, numrul final fiind format din combinaii ale celor dou citiri /dou cifre de la prima citire, dou de la ce-a de-a doua, de e#emplu(. Selecia mecanic presupune ordonarea unitilor dup o caracteristic oarecare /ordine alfabetic, numrul de la locuin, numrul matricol etc.( prin care s se asigure includerea pe ct posibil ntmpltoare a unitilor n baza de sondaK. Fperaia de alctuire a eantionului este precedat de stabilirea pasului de numrare care trebuie s fie un numr ntreg - calculat ca raport ntre volumul colectivitii generale i volumul colectivitii de selecie /9In(. entru constituirea eantionului se procedeaz n felul urmtor& se selecteaz la ntmplare prin tragere la sori o unitate din prima grup la care se adaug succesiv pasul de numrare pn la obinerea celor Mn6 uniti ale eantionului. rin calculul pasului de numrare se obine mprirea populaiei n grupe de volum egal) n cazul seleciei mecanice constituirea eantionului nu este pe deplin aleatoare, deoarece fiecare unitate selectat depinde de numrul de ordine al celei precedente, de aceea selecia mecanic este considerat o selecie cvasialeatoare, caracterul aleatoriu fiind asigurat doar de alctuirea ntmpltoare a bazei de sondaK. S ! &1%%! #"+% &)%0 o$(*'%6*) #*" d%$%7*) Selecia diriKat este acel sondaK care este fcut de un observator, un bun cunosctor al populaiei cercetate care include, in mod contient, in eantion acele uniti considerate ca ndeplinind condiii de reprezentativitate. 4atorit caracterului sau subiectiv, acest tip de sondaK este mai puin utilizat in practic. 4intre procedeele de eantionare diriKata cel mai frecvent se utilizeaz& &1antionarea pe cote. @cest procedeu se poate utiliza cnd operatorul de interviu cunoate bine gradul si forma de variaie din colectivitatea general.

Structura colectivitatii este prezentata pe cote corespunztoare grupelor. 4e e#emplu, structura populaiei pe se#e, vrsta, categorii socio-profesionale este cunoscuta dinainte, operatorul de interviu este obligat ca in cadrul fiecrei grupe sa include un anumit numr de persoane, alegerea lor fiind lsat la latitudinea operatorului, cu condiia sa se respecte numrul prestabilit care reda in eantion ponderea respectivei grupe in populaie. @stfel, sondaKul pe cote apare ca o stratificare in care selecia unitilor in cadrul fiecrui strat nu este aleatoare, ci contient. @cest caracter voluntar al seleciei este un dezavantaK al metodei, operatorul putnd fi afectat de propria subiectivitate, dar daca acesta este un bun specialist, se poate aprecia ca se asigura reprezentativitatea eantionului. %etoda voluntariatului, consta in publicarea chestionarului in presa, cu rugmintea adresata cititorilor de a e#pedia rspunsurile. Eantionul se formeaz din rndul cititorilor ziarului sau publicaiei n care a aprut chestionarul. @ceste anchete furnizeaz un volum mare si bogat de informaii, dar problema care se pune este in ce msur se pot e#tinde rezultatele. 4e obicei, astfel de anchete sunt folosite pentru a obine nite informaii orientative pentru populaia total, deoarece numai cu totul ntmpltor eantionul ndeplinete condiia de reprezentativitate. &1antionarea la "ata locului vizeaz populaii care se gsesc in anumite locuri cum ar fi& muzee, manifestaii culturale, magazine, e#poziii, gri, aeroporturi. 4ezavantaKul acestui procedeu consta in a supraaprecia ponderea vizitatorilor frecveni in defavoarea celor ocazionali. entru aceasta, chestionarul trebuie sa cuprind elemente necesare evalurii frecventei de circulaie in locul respectiv. *rocedeul itinerariilor const in impunerea unui itinerar de urmat de ctre operatori, avnd diferite puncte de oprire pentru realizarea interviurilor. S ! &1%* -%8)9 .ombin principiile sondaKului aleator cu cele ale sondaKului diriKat. Esena acestui tip de eantionare const n mprirea ntregii colectivitatii in grupe tipice, denumite si straturi dup o anumit caracteristica/de e#emplu salariaii dup calificare( si apoi sa se e#trag aleator cate un eantion din fiecare grupa/strat(. Eantionarea stratificat este cel mai frecvent aplicata in studiul fenomenelor socialeconomice. @ceste fenomene se caracterizeaz printr-un grad nalt de neomogenitate, de aceea este indicat ca ele s fie grupate in straturi cat mai omogene) in continuare, selecia aleatoare din aceste straturi va face ca fiecare grupa/strat( sa fie reprezentata in eantionul total. -.%. /rorile cercetrii prin sonda. rin eroare de sondaK se nelege abaterea care e#ista intre valorile calculate prin prelucrarea datelor la nivel de eantion si ceea ce s-ar fi obinut daca s-ar organizat o observare totala si se prelucrau datele de la toate unitile populaiei. Erorile de sondaK sunt de doua feluri& '.&rori de nregistrare care sunt comune tuturor tipurilor de observri) erorile de nregistrare sunt mai mici in cazul cercetrilor prin sondaK, deoarece nregistrarea se face de ctre personal specializat, dar si datorita volumului mai mic al eantionului. @cestea pot fi nlturate cu usurin printr-un control riguros./fata de o observare totala(. *.&rori de reprezentativitate care sunt specifice sondaKului, si apar ca diferen/abatere( intre indicatorii derivai ce caracterizeaz eantionul/mrimi relative, mrimi medii, indicatori ai variaiei, etc.( si indicatorii derivai corespunztori pe ntreaga colectivitate statistica. Erorile de reprezentativitate pot fi de doua feluri& sistematice si ntmpltoare.

&rorile sistematice de reprezentativitate provin din nerespectarea stricta a principiului de baza al seleciei ntmpltoare, care cere ca unitile sa fie incluse in eantion fr nici un fel de preferin subiectiva din partea celui care efectueaz selecia adic alegerea unitilor sa fie ntmpltoare, fiecare unitate sa aib anse egale si diferite de zero de a face parte din eantion. -.-. Metodele +tipurile sau felurile, de selecie utilizate frecvent n practica statistic entru ca e#tinderea rezultatelor seleciei la ntreaga colectivitate sa se fac in cat mai bune condiii, erorile de reprezentativitate trebuie sa fie cat mai mici. "n acest scop trebuie s se tie care este gradul de omogenitate a colectivitatii studiate selectiv. .unoaterea gradului de omogenitate se poate afla utiliznd indicatorii de variaie pentru principalele variabile care definesc colectivitatea statistica. 4ac se constata ca este o colectivitate omogena, atunci se poate folosi selecia ntmpltoare simpla - adic selecia se face prin e#tragerea individuala a unitilor din ntreaga colectivitate. "n cazul cnd colectivitatea este neomogena, este necesar sa fie stabilite care sunt tipurile calitative care e#ista in mod obiectiv in colectivitatea respectiva si fiecare sa fie reprezentat in mod corespunztor in colectivitatea de selecie. "n acest caz, apare necesitatea gruprii in prealabil a unitilor pe tipuri calitative e#istente si apoi din fiecare grupa sa se e#trag aleator unitati pentru a forma eantionul./selecie tipic sau stratificat(. "n acest caz eantionul va fi format din attea subesantioane cte grupe sunt in colectivitatea generala, si e#tragerea unitilor se va face condiionat de grupa din care fac parte. Jneori, in practica e#ista colectiviti generale organizate in permanenta pe unitati comple#e de volum egal numite serii. $n acest caz, eantionul va fi format prin e#tragerea succesiva a seriilor care vor asigura volumul sau. 6.6.1. Selecia aleatoare simpl @ceast metod de sondaK se folosete cnd populaia supus cercetrii este suficient de omogena statistic. Se utilizeaz, in special, pentru colectiviti statistice negrupate, formate dintr-un numr de unitati simple si care se caracterizeaz printr-un grad mare de omogenitate. "n cazul cnd colectivitatea supus cercetrii este neomogen, selecia ntmpltoare simpla poate sa conduc la cele mai multe erori de reprezentativitate, deoarece dispersia, in * acest caz, a colectivitatii generale/ 2 ( care msoar ntreaga variaie din colectivitatea cercetat, are valoarea mare. %ormarea eantionului const n e#tragerea unitilor, in mod repetat sau nerepetat, dintr-o urn sau de pe o baz de sondaK stabilit dinainte si, in consecin, se numete selecie aleatoare simpla repetata sau nerepetat. 6.6.2. Selecia tipic sau selecia stratificat Este selecia care se aplica cel mai frecvent in cercetarea fenomenelor sociale si economice de masa. @ceste fenomene sunt, de regula, fenomene cu o amplitudine mare a variaiei, aparinnd unor tipuri calitative diferite, e#istente in mod obiectiv in colectivitatea studiata.

4in aceasta cauza, aceste colectiviti, pentru a putea fi studiate trebuie desprite in grupe omogene, denumite si straturi. %ormarea eantionului, in acest caz se va face aplicnd procedee de eantionare la fiecare grupa in parte/strat(.@ceasta face ca fiecare grupa sa fie reprezentata in eantion, ceea ce asigura eantionului, un grad mai mare de reprezentativitate. Straturile, constituite dup o caracteristica oarecare, vor prezenta un mai mare grad de omogenitate dect cea a populaiei, fiind caracterizate prin indicatori ai variaiei cu valori mai mici si deci, erori medii de reprezentativitate mai reduse. .u cat grupele sunt mai omogene, cu att mediile de grupa au valori mai apropiate de valorile individuale din care s-au calculat si deci, abaterile intr-un sens sau altul sunt mai puin semnificative. 6.6.3. Selecia de serii Selecia de serii se folosete cnd colectivitatea generala este formata din unitati comple#e numite si serii /echipe, magazine, familia, etc.( si reprezentativitatea eantionului se asigura in funcie de variaia dintre serii. Jnitile comple#e sunt formate, la rndul lor, din unitati simple ce poseda caracteristici ce le deosebesc una de alta, au un caracter eterogen, in raport cu unitile componente ale grupelor tipice care se caracterizeaz prin omogenitate. .aracteristic pentru acest tip de selecie este faptul ca, in locul variantelor concrete ale caracteristicilor de la sondaKele bazate pe selecii de unitati simple, in acest caz se vor folosi indicatori de selecie calculai la nivelul seriei si intre serii. $n acest scop se vor nota cu : numrul de serii din colectivitatea generala si cu r in eantion. -.0. Calculul volumului eantionului Ha organizarea unei cercetri prin sondaK, una din problemele de rezolvat este dimensionarea raional a volumului eantionului care sa asigure ma#imul de reprezentativitate. Este adevrat ca un volum mare al eantionului, in virtutea legii numerelor mari, sporete precizia rezultatelor, reduce eroarea medie probabila, dar, tinand seama de criterii de economicitate este necesar ca acest volum sa fie cat mai mic. 4eterminarea volumului de selecie este condiionat, in primul rnd, de precizia cu care trebuie estimai parametrii colectivitatii generale. <radul de precizie a estimaiilor depinde de distribuia probabilitilor de apariie a mediilor de selecie, care sunt in funcie de mrimea si forma de variaie a caracteristicii in colectivitatea generala. 4eci, volumul eantionului depinde de gradul de omogenitate msurat prin dispersia * colectivitatii generale/ 2 (, de probabilitatea cu care se garanteaz rezultatele, e#primata prin mrimea coeficientului de probabilitate z si de intervalul de valori in care trebuie sa se plaseze eroarea de reprezentativitate limita/ x (.

-.1. /2tinderea rezultatelor seleciei asupra colectivitii !enerale +inferena statistic)

"n practica statistic metoda selectiv se folosete, n principal, n dou cazuri& ca miKloc de verificare a unei observri totale anterioare) ca miKloc de a caracteriza statistic o colectivitate generala la care nu se poate aplica o observare totala)

Estimarea parametrilor colectivitatii generale, cu o precizie a crei probabilitate este stabilita anterior, pe baza informaiilor culese de la colectivitatea de sondaK/eantion( se numete in"erena statistic.

CAPITOLUL : METODE DE ANALIZ STATISTIC A LEGTURILOR DINTRE VARIABILELE ECONOMICE

%enomenele i procesele care au loc n realitatea obiectiv se gsesc ntr-o relaie de interdependen reciproc. Jnele legturi sunt evidente, altele se manifest prin relaii de cauzalitate n lan, altele se realizeaz cu un anumit decalaK, altele sunt independente ntre ele. :ezult de aici c interdependenele dintre fenomene trebuie s fie analizate cu aKutorul mai multor discipline care studiaz acelai domeniu. entru a le caracteriza n mod obiectiv trebuie s pornim de la faptul c asupra fenomenelor social-economice acioneaz un numr de factori principali i secundari, eseniali i neeseniali, sistematici i aleatori, care se afl ntr-o interdependen unilateral sau reciproc. Statistica, cu aKutorul unei game variate de procedee i metode, poate studia manifestarea concret a acestor legturi, le poate e#prima cantitativ, precum i din punct de vedere al intensitii cu care se produc. Netodele folosite n studiul interdependenei sunt corelaia 1i regresia statistic. (egresia se bazeaz pe interpretarea legturilor statistice cu aKutorul funciilor din analiza matematic. Regresia ne arat n ce msur (ca "orm analitic) o variabil este dependent de alt variabil (sau de alte variabile), iar corelaia cuprinde n plus 1i msura gradului n care o variabil este dependent de o alt variabil (sau de mai multe variabile)! Metode de caracterizare a le!turilor dintre variabile Netodele de analiz a corelaiei dintre fenomenele de mas care se pot utiliza sunt metodele simple i metodele analitice. M )od ! #%-,! se folosesc pentru sistematizarea datelor, verificarea e#istenei legturilor, stabilirea direciei legturilor, precum i aprecierea funciei analitice care e#prim legturile studiate. 4in categoria metodelor simple de sistematizare i verificare a e#istenei legturii, menionm& - metoda seriilor paralele sau interdependente2 - metoda gruprilor2 - metoda tabelului de corelaie2 - metoda gra"ic2 - tabelul de asociere2 - metoda balanelor! Jn loc deosebit l ocup metodele de analiza dispersional, care se folosesc i nainte de aplicarea metodelor analitice i dup.

M )od ! ;% ,$o& d ! *'*!%)%& de calcul i interpretare statistic sunt utilizate n vederea msurrii e#istenei i direciei legturii, precum i a formei i gradului de intensitate n care se realizeaz. 4in aceast categorie de metode, enumerm& - regresia statistic2 - indicatorii sintetici de corelaie.

CAPITOLUL < SERII STATISTICE CRONOLOGICE

@naliza evoluiei n timp a diferitelor fenomene i procese sociale i economice necesit sistematizarea datelor sub form de serii cronologice. Seria cronologic, numit i serie dinamic sau serie de timp, este alctuit dintr-un ir de termeni care reflect evoluia unei variabile statistice n funcie de o variabil de timp e#primat sub form de intervale de timp sau momente. .unoaterea fenomenelor n evoluia lor istoric permite s se enune ipoteze cu privire la evoluia acelor fenomene n viitor. 1.1. 'oiuni !enerale Seria cronologic este "ormat din dou 1iruri de date paralele, n care primul 1ir arat variaia caracteristicii de timp, iar cel de-al doilea 1ir variaia "enomenului sau caracteristicii cercetate, de la o unitate de timp la alta! F serie cronologic prezint sub forma unui ir sistematizat de valori ale unei caracteristici variaia acesteia la momente sau intervale de timp succesive. 4e asemenea, caracteristica prezentat n funcie de timp poate fi considerat drept o variabil aleatoare, deoarece valorile individuale se formeaz n urma aciunii unui ansamblu de factori comuni sau specifici, eseniali sau neeseniali i care imprim seriei o anumit lege de repartiie. .aracterizarea evoluiei n timp a unui fenomen cu aKutorul unei serii cronologice presupune ca timpul s fie variabil, iar spaiul i structura organizatoric s fie constante. 4e altfel, timpul se msoar n succesiune cu aKutorul unei scale de interval, unitile de timp frecvent utilizate fiind& anul, trimestrul, luna, sptmna i ziua. Analiza seriilor cronologice trebuie e"ectuat in nd cont de proprietile pe care le prezint acestea6 - variabilitatea termenilor lor, proprietate determinat de faptul c fiecare termen rezult n urma centralizrii unor date individuale diferite din punct de vedere al nivelului de dezvoltare. @ceste diferenieri se manifest datorit faptului c asupra fenomenelor sociale i economice acioneaz o serie de factori eseniali, dar i factori neeseniali, a cror aciune cu ct este mai puternic, cu att variaia n cadrul seriei este mai mare, iar influena lor se rsfrnge n mai mare msur asupra evoluiei fenomenelor de la o unitate de timp la alta. "n concluzie, analiza unei serii cronologice impune deopotriv msurarea gradului i formei de influen a factorilor eseniali, care imprim fenomenului o lege specific de evoluie, dar i msurarea gradului de abatere de la aceast tendin general determinat de influena factorilor neeseniali, cu caracter ntmpltor) - omogenitatea termenilor este o alt proprietate ce trebuie avut n vedere la analiza unei serii cronologice. @ceasta presupune ca n cadrul aceleiai serii s fie nscrise numai

fenomene de acelai gen, care au acelai coninut social-economic i care sunt rezultatul aciunii acelorai legi. Fmogenitatea termenilor se asigur, n general, dac n perioada analizat termenii au aceeai esen calitativ, sunt obinui conform acelorai reguli metodologice, se e#prim n aceeai unitate de msurare a timpului .a. ractic, asigurarea omogenitii termenilor unei serii cronologice permite implicit i comparabilitatea lor) - periodicitatea termenilor reprezint o alt caracteristic a seriilor cronologice. @ceast proprietate se refer la asigurarea continuitii datelor din punct de vedere a variabilei de timp. @legerea unitii de timp la care se refer datele unei serii cronologice trebuie realizat n funcie de scopul cercetrii, al coninutului i al posibilitilor de msurare a fiecrui indicator. 4e e#emplu, producia industrial se poate urmri att n uniti de timp mici /ziua, luna(, ct i n uniti mari /trimestrul, semestrul, anul(, ns, fenomenele cu caracter sezonier pot fi urmrite lunar sau trimestrial. entru analiza seriilor cronologice, alturi de problema alegerii unitilor de timp la care se refer fiecare indicator, se ridic i problema privind lungimea seriei pentru care se prezint datele, inclusiv precizarea termenului de baz. 4e e#emplu, dac se folosesc date anuale se alege ca an de baz anul care prezint o anumit semnificaie n evoluia fenomenului studiat. - interdependena termenilor seriei, aceast trstur fiind generat de respectarea principiului unitii de timp i spaiu. .u alte cuvinte, indicatorii prezentai sunt valori succesive ale acelorai fenomene nregistrate la nivelul aceleiai uniti teritoriale sau administrative. .a atare, mrimea fiecrui termen al seriei cronologice depinde ntr-o msur mai mare sau mai mic de valorile individuale ale aceleiai caracteristici realizate anterior, imprimnd fenomenului studiat o anumit tendin de evoluie care se manifest pe perioade mai scurte sau mai lungi de timp. Uinnd cont de aceste proprieti, analiza statistic a seriilor cronologice trebuie s se bazeze pe un sistem de indicatori, care s caracterizeze numeroasele relaii cantitative din cadrul seriei i de-a lungul ntregii perioade la care se refer datele. "n consecin, analiza seriilor cronologice impune rezolvarea urmtoarelor aspecte& - elaborarea seriei cronologice) - prelucrarea datelor i prezentarea lor sub forma unui sistem de indicatori statistici absolui, relativi i medii, n vederea caracterizrii seriei) - stabilirea trendului /tendinei( de evoluie a fenomenelor din cadrul seriei, prin aplicarea metodelor de aKustare statistic) - determinarea ciclicitii evoluiei fenomenului) - analiza sezonalitii prin metode statistice specifice n cazul studierii fenomenelor influenate de schimbarea anotimpurilor) - fundamentarea statistic a calculelor de prognoz, n principal prin e#trapolarea seriilor cronologice. (ipolo!ia seriilor cronolo!ice "n prezentarea evoluiei n timp a fenomenelor se pot ntlni mai multe tipuri de serii, sistematizate n funcie de anumite criterii. "n primul rnd, clasificarea seriilor cronologice se efectueaz n "uncie de modul de exprimare a indicatorilor din care sunt "ormate, evideniind urmtoarele feluri de serii& - serii cronologice "ormate din indicatori absolui2 - serii cronologice "ormate din indicatori relativi2 - serii cronologice "ormate din indicatori medii! rimul tip de serii cronologice, cele formate din indicatori absolui, reprezint forma de baz a seriilor de timp. Ele se obin prin centralizarea datelor statistice pentru fiecare unitate

de timp, dnd natere indicatorilor individuali ai seriei pe ntreaga perioad n funcie de modul de e#primare a timpului. Seriile cronologice formate din indicatori relativi constituie un mod de prezentare sistematizat n timp a unor mrimi derivate /mrimi relative de dinamic, de coordonare, de intensitate sau de structur(, e#primate, de regul, procentual. "n acest caz, este obligatoriu ca n titlul sau n afara tabelului s se specifice care este baza de raportare, n scopul interpretrii corecte a datelor. entru prezentarea evoluiei unor caracteristici calitative care apar sub form de categorii medii /de e#emplu& productivitatea muncii, recolta medie la ha, salariul mediu etc.( sunt folosite seriile cronologice formate din indicatori medii. @stfel de serii sunt utilizate i pentru unele caracteristici cantitative, atunci cnd ele trebuie incluse n analiza de corelaie a unor fenomene ce se produc n cadrul unui interval de timp /de e#emplu& valoarea medie anual a fondurilor fi#e, numrul mediu al personalului muncitor etc.(, care pot fi corelate cu seriile privind producia sauIi desfacerea mrfurilor i sunt centralizate pe perioade de timp. 7n "uncie de timpul la care se re"er datele, distingem tipurile de serii cronologice& - serii cronologice de intervale (perioade) de timp2 - serii cronologice de momente! Seriile cronologice de intervale (perioade) de timp , denumite i serii cronologice de fluxuri, se caracterizeaz prin faptul c fiecare indicator constituie rezultatul unui proces social-economic sau a unei activiti realizat pe fiecare perioad de timp utilizat n prezentarea datelor. @cest tip de serii poate fi ntlnit n prezentarea evoluiei produciei, a mrimii investiiilor, a numrului de cltori transportai cu miKloace de transport n comun etc. Specific seriilor de flu#uri este i faptul c ele se ntocmesc pentru indicatori nsumabili pe o anumit perioad de timp, care determin periodicitatea cu care se prezint termenii seriei. 4eci, termenii seriei dinamice de intervale pot fi cumulai, rezultnd un indicator totalizator pe ntreaga serie. Spre deosebire de seriile cronologice de intervale, seriile cronologice de momente sau de stocuri se caracterizeaz prin faptul c termenii ei nu se pot cumula n vederea obinerii unui indicator statistic totalizator, deoarece ele pot cuprinde nregistrri repetate. %iecare indicator al seriei de acest tip caracterizeaz mrimea la care a aKuns caracteristica urmrit sau volumul colectivitii n momentul de calcul /de e#emplu, populaia :omniei la ' iulie a fiecrui an(, iar evidenierea nivelului atins pe ntreaga perioad nu se poate realiza dect cu aKutorul unui indicator mediu. Scopul analizei datelor unei serii cronologice este acela de a caracteriza modul de dezvoltare a fenomenelor sociale i economice pe o perioad e#pirat, cu scopul e#trapolrii datelor statistice pentru fundamentarea diferitelor calcule de prognoz. @ceast analiz statistic se realizeaz difereniat n funcie de tipul seriei dinamice /de intervale sau de momente(, de lungimea seriei i de periodicitatea cu care este nregistrat variabila de timp. 1.2. 3istemul de indicatori utilizai n prelucrarea seriilor cronolo!ice Analiza statistic a seriilor cronologice se realizeaz cu a0utorul unui sistem de indicatori absolui, relativi 1i medii, a cror interpretare permite caracterizarea dezvoltrii "enomenelor studiate! Netodologia de calcul a sistemului de indicatori necesari pentru prelucrarea seriilor cronologice, pe care o vom prezenta n continuare, este elaborat pe e#emplul seriilor de intervale de timp, ntruct acestea se caracterizeaz prin continuitate n ceea ce privete variabila de timp i prin faptul c termenii sunt cumulabili ntre ei. "n cazul prelucrrii seriilor cronologice de momente apar urmtoarele particulariti& - numrul intervalelor de timp dintre momente este mai mic cu o unitate fa de numrul termenilor seriei)

- dac intervalele dintre momente sunt egale, nivelul mediu al termenilor seriei se calculeaz ca medie cronologic simpl, iar ceilali indicatori se calculeaz ca i n cazul seriilor de intervale) - dac intervalele dintre momente nu sunt egale, numrul indicatorilor care poate fi calculat este mai redus i media cronologic ponderat este singurul indicator care caracterizeaz ntreaga serie de timp. "n categoria indicatorilor absolui ai unei serii cronologice includem& - nivelurile absolute ale termenilor seriei2 - nivelul totalizat al termenilor seriei2 - modi"icrile absolute (cre1teri sau descre1teri( cu baz "ix 1i baz n lan (baz variabil)! "n ceea ce privete indicatorii relativi ai seriilor dinamice, ei pot msura de c te ori nivelul dintr-o perioad este mai mare dec t cel ales ca baz de comparare sau cu c t s-a modi"icat procentual nivelul "enomenului din perioada raportat "a de cel din perioada de raportare! $ndicatorii relativi, care rezult din prelucrarea unei serii cronologice sunt& - indicii de dinamic2 - ritmul de cre1tere (scdere2 rata de cre1tere)2 - valoarea absolut a unui procent de cre1tere (scdere)! Indicatorii medii, care caracterizeaz o serie cronologic de intervale de timp sunt& - nivelul mediu al seriei cronologice2 - modi"icarea medie absolut2 - indicele mediu al dinamicii2 - ritmul mediu de cre1tere (descre1tere)! Metode de msurare a oscilaiilor sezoniere 8ariaiile inerente evoluiei n timp a fenomenelor economice nu sunt determinate ntotdeauna de aciunea factorilor ntmpltori. Jneori, aceste variaii au caracter de regularitate i pot fi rezultatul influenei unor factori obiectivi, legai de modificarea anotimpurilor. @semenea oscilaii sunt specifice unor ramuri ale produciei i circulaiei de mrfuri, transporturilor maritime, activitii de turism i altele. "n vederea msurrii influenei valului sezonier, se impune cunoaterea periodicitii producerii variaiei n funcie de care se vor nregistra datele statistice lunare sau trimestriale. .unoaterea anticipat a valului sezonier asigur posibiliti concrete de adoptare a unui plan realist de producie, aprovizionare i al forei de munc. 7n teoria 1i practica statistic, pentru msurarea sezonalitii anumitor "enomene se determin indicele (coeficientul) de sezonalitate! %ai "recvent, acesta este calculat prin metoda mediei aritmetice 1i metoda celor mai mici ptrate! M )od* - d% % *$%)- )%& este utilizat pentru determinarea sezonalitii n cazul seriilor cronologice staionare (serii care nu prezint trend evolutiv)! @ceast metod presupune calculul indicilor de sezonalitate pe baza comparrii mediei specifice fiecrei perioade subanuale /trimestriale, lunare, sptmnale etc.( cu media general a termenilor seriei. Stabilirea gradului de sezonalitate pentru o serie cronologic nestaionar (serie pentru care trendul este prezent) impune utilizarea unei metode analitice de a0ustare, respectiv - )od* & !o$ -*% -%&% ,9)$*) ! . 4tilizarea datelor statistice pentru fundamentarea calculelor de pro!noz

.unoaterea fenomenelor social-economice pe diferite perioade de timp se fundamenteaz pe interpretarea seriilor cronologice. Scopul analizei statistice a seriilor cronologice este de a determina tendina obiectiv de dezvoltare a unui fenomen n trecut, dar i n prezent, e#trapolnd datele trecutului i prezentului asupra viitorului pentru a stabili valorile de prognoz. roblema e#trapolrii seriilor de date statistice n domeniul fenomenelor sociale i economice este deosebit de dificil, deoarece aceste fenomene se caracterizeaz printr-un dinamism ridicat i un numr mare de factori determinani, a cror influen poate fi foarte variat n raport de condiiile n care ele se produc. "n acest conte#t, de regul, sunt elaborate mai multe variante de prognoz, la baza alegerii variantei optime stnd o serie de criterii i rezultatele analizei economice a fenomenelor supuse studiului. "nainte de efectuarea calculelor de prognoz, trebuie s se in cont de anumite aspecte mai nsemnate, dintre care se menioneaz& - cunoaterea formei de evoluie a fenomenului n etapa precedent /trecut(, pentru o perioad de lung durat i divizat pe subperioade, dac din analiza statistic rezult modificri de tendin) - identificarea factorilor care determin evoluia fenomenelor studiate i msura n care influena acestora se pstreaz sau se modific n etapa urmtoare) - alegerea perioadei la care se refer seria cronologic analizat, astfel nct s fie semnificativ pentru dezvoltarea fenomenului i s cuprind un numr suficient de termeni pentru a putea realiza o interpretare corect.

CAPITOLUL = METODA INDICILOR

reocuprile pentru includerea n aria cercetrilor statistice a unui numr tot mai mare de fenomene sociale i economice comple#e a impus mbogirea coninutului i perfecionarea permanent a metodelor de studiu. 8olumul i structura diferitelor procese studiate sunt determinate pornind de la identificarea i msurarea factorilor de influen, fapt ce impune continua mbuntire a metodelor de analiz factorial, care includ i metoda indicilor statistici. Netoda indicilor i formele specifice pe care le mbrac n cazul studierii diferitelor fenomene social-economice constituie obiectul unor discuii purtate de specialiti n economie i statistic asupra mai multor probleme, printre care& - volumul, calitatea i sursa datelor statistice necesare elaborrii indicilor) - verificarea reprezentativitii colectivitii de selecie, n situaia n care datele provin dintr-o observare parial) - alegerea formulelor de calcul) - alegerea bazei de raportare) - alegerea sistemului de ponderare. Boate aceste probleme specifice metodei indicilor vor fi tratate n mare msur n acest capitol. $ndicii statistici sunt utilizai cu succes pentru comparaiile n timp i spaiu a aceluiai fenomen i sunt ntlnii n toate publicaiile de date statistice naionale i internaionale. "n acest conte#t, putem deduce c ei sunt constituii pe baza unei metodologii recomandate de organisme internaionale. 'oiuni !enerale& criterii de clasificare a indicilor Netoda indicilor are un cmp larg de aplicabilitate n sfera tuturor activitilor economice i sociale, ntruct aceasta ofer posibilitatea prezentrii analitice a mutaiilor care au loc n timp, n spaiu, precum i a rolului i influenei diferiilor factori n variaia fenomenelor studiate. I'd%&%% reprezint o categorie aparte a indicatorilor statistici, ei sintetiz nd ntr-o expresie numeric nivelul relativ al caracteristicii unui ansamblu de elemente, care "ormeaz "enomenul cercetat! E#emple de astfel de ansambluri de elemente sunt& produsele

comercializate ntr-o societate comercial, salariaii unei societi comerciale, hoteliere sau de alimentaie public, fondurile fi#e i altele. %area diversitate a indicilor cu care opereaz teoria 1i practica statistic impune o clasi"icare a acestora dup o serie de criterii. "n primul rnd, sistematizarea indicilor se realizeaz dup "uncia pe care o au n analiza variaiei "enomenelor social-economice! "n acest sens, delimitm urmtoarele grupe de indici& - indici ai dinamicii (cronologici) - rezult din compararea n timp a aceluiai fenomen) - indici teritoriali - msoar variaia n spaiu a aceluiai fenomen, n aceeai perioad de timp) - indici ai plani"icrii (programrii) - rezult din compararea unei valori realizate fa de valoarea planificat /programat( a aceluiai fenomen /indice al ndeplinirii planului( sau invers /indice al sarcinii de plan(. Jn alt criteriu de grupare a indicilor statistici este nivelul la care s-au nregistrat datele . @vnd n vedere acest aspect, putem distinge tipurile de indici& - indici individuali - se calculeaz la nivelul unei uniti de observare i arat, sub form de coeficient sau procentual, de cte ori s-a modificat fenomenul ME6 n perioada curent fa .' .' . . '22 ) de perioada de baz, adic& i' I 2 = sau i' I 2 = /3.'( .2 .2 - indici de grup - se calculeaz la nivelul unei grupe sau pe ntreaga colectivitate, prin efectuarea mediei indicilor individuali, e#primnd variaia medie n timp i spaiu a caracteristicii studiate. Elaborarea acestui tip de indici ridic o serie de probleme, cum ar fi& alegerea bazei de raportare, posibilitatea de nsumare a elementelor componente, alegerea sistemului de ponderare, alegerea formulei de calcul avnd n vedere natura datelor de care dispunem i altele. Ha rndul lor, indicii de grup pot fi i ei sistematizai n funcie de modul de calcul. e baza acestui criteriu, putem meniona tipurile de indici& - indici agregai - se calculeaz prin efectuarea raportului ntre suma nivelurilor pariale ale unui fenomen din perioada curent i suma nivelurilor pariale corespunztoare din perioada de baz, astfel& $
. 'I 2

. .
i =' i =' /

i'

i2

. .

' 2

, pentru

i = ', /

/3.*(

- indici medii de grup - se calculeaz fie ca medie aritmetic ponderat, fie ca medie armonic ponderat a indicilor individuali, la care ponderarea se face cu unul dintre elementele care formeaz indicele agregat. 4eci, indicii sub form de medii se aplic atunci cnd nu se cunosc toate elementele necesare calculrii unui indice agregat, n acest scop fiind necesar ca ei s ndeplineasc urmtoarele condiii& s fie o medie a indicilor individuali ai fenomenului de inde#at, s fie egal n valoare cu indicele agregat pe care-l substituie i s foloseasc ca ponderi fie numrtorii pariali, fie numitorii pariali ai indicelui agregat pe care-l substituie. Metoda indicilor 5 modalitate de descompunere pe factori de influen a variaiei unui fenomen comple2 $ndicii statistici se pot utiliza izolat pentru un singur fenomen care intereseaz /de e#emplu, inflaia, mortalitatea infantil(, cel mai frecvent fiind elaborai sub form de sisteme de indici la care se poate realiza att descompunerea analitic pe factori, ct i descompunerea geometric.

.a metod de analiz factorial, indicii au un rol foarte important n cazul descompunerii variaiei unui fenomen economic sau social comple# pe factori de influen. $ndicele se e#prim ntotdeauna sub forma unui raport care msoar variaia aceluiai fenomen. 4ac presupunem c efectum un studiu asupra unui fenomen comple#, dependent de doi factori /# i f(, apar mai multe relaii, att la nivelul fiecrei perioade comparate / . 2 = x 2 " 2 ) ") (. .' = x' "' (, ct i n dinamic / $'.I 2 = $'.I(2x ) $'.I(2" ) ) .' I 2 = .'(I x2) + .'(I 2 "n acest conte#t, descompunerea unui fenomen comple# pe factori determinani cu aKutorul metodei indicilor nu este o problem uor de rezolvat, ns ca soluii e#ist mai multe procedee de descompunere pe factori a variaiei fenomenului respectiv, cele mai utilizate fiind& - metoda substituirii n lan /N.S.H.() - metoda restului nedescompus, cunoscut i sub denumirea de metoda in"luenei izolate a "actorilor /N.$.$.() - metoda mediei, bazat pe teorema creterii finite a lui Hagrange /N.N.(.

CAPITOLUL 1> SERII STATISTICE TERITORIALE

16.1. )efinirea i particularitile seriilor teritoriale Statistica studiaz fenomenele n funcie de timpul i locul /spaiul( n care se produc. "n acest scop se elaboreaz serii cronologice /serii de timp( i serii teritoriale /serii de spaiu(. Seriile teritoriale se obin pe baza unei grupri realizate n "uncie de o variabil teritorial (pe 0udee, pe ri, pe continente, pe zone geogra"ice)! 4atorit problemelor comple#e pe care le ridic analiza statistic, n funcie de locul de producere a fenomenelor studiate, n cadrul statisticii social-economice s-a conturat o nou ramur - Mstatistica teritorial6. Statistica teritorial prezint o serie de particulariti, ntruct ea opereaz cu uniti de observare cu grad ridicat de comple#itate. 4e e#emplu, Kudeul este o unitate comple#, care prezint o structur asemntoare cu ntreaga economie naional. Statistica teritorial este abordat nu doar pe plan naional, ci i pe plan internaional, fie prin comparri ntre dou ri, fie prin cuprinderea tuturor rilor n analizele statistice efectuate. Seriile teritoriale prezint o serie de particulariti care trebuie luate n considerare n analiza lor statistic, 1i anume6 - independena termenilor seriei, ceea ce nseamn c nivelele specifice diferitelor uniti administrativ-teritoriale nu se condiioneaz reciproc. @ceast particularitate permite caracterizarea fiecrei uniti teritoriale n parte, fie prin compararea cu o alt unitate, fie prin ncadrarea ei n nivelul totalizator al seriei) - omogenitatea termenilor seriei, se refer la faptul c toi termenii au acelai coninut economico-social, aceeai definiie statistic a sferei de cuprindere) - simultaneitatea termenilor seriei, n sensul c toate variantele se refer la unul i acelai moment al observrii sau la aceeai perioad de nregistrare) - variabilitatea termenilor seriei, proprietate specific fenomenelor de mas, determinat de combinarea factorilor eseniali, care asigur specificul ntregii serii teritoriale, cu mulimea factorilor ntmpltori, care produc diferenierea de la o unitate administrativteritorial la alta. @ceast particularitate permite aplicarea metodelor de calcul i analiz statistic.

Seriile teritoriale, ca orice serie statistic, pot fi formate din indicatori absolui, relativi i medii, indicatori asupra crora ne vom opri n urmtorul subcapitol al acestui capitol. .riteriul de baz n alegerea indicatorilor care pot forma o serie teritorial este acela al comparabilitii informaiilor cu privire la acelai domeniu. 4ac este satisfcut condiia de comparabilitate a indicatorilor inclui n studiu, atunci se poate trece la elaborarea seriei teritoriale. (eprezentarea gra"ic a seriilor teritoriale se realizeaz cu a0utorul cartogramei sau cartodiagramei! +iecare gra"ic se construie1te pe "ondul unei )ri a unitilor administrativteritoriale cercetate! Cartograma este graficul care asigur reprezentarea intensitii de repartiie a unui fenomen. @stfel, fiecare unitate este haurat distinct, potrivit nivelului observat al caracteristicii n perimetrul teritorial respectiv i n concordan cu tipurile calitative delimitate pe baza studiului variaiei teritoriale a fenomenului. Cartodiagrama presupune ca n spaiul fiecrei uniti administrativ-teritoriale s se construiasc o diagram statistic /cerc, ptrat, dreptunghi( ale crei dimensiuni s fie proporionale cu mrimea indicatorilor din unitatea teritorial respectiv. 4ac numrul unitilor teritoriale este relativ mic, se pot utiliza i graficele prin coloane sau benzi, care redau mrimea diferit de la o unitate teritorial la alta a indicatorului studiat. 16.2. 3istemul de indicatori statistici ai seriilor teritoriale relucrarea datelor unei serii teritoriale se realizeaz prin folosirea unui sistem de indicatori, adecvat naturii termenilor i scopului de cunoatere urmrit. #ac seria este "ormat din mrimi absolute se pot utiliza urmtorii indicatori statistici6 - %'d%&*)o$% *+#o!"1%& indicatorii de nivel, decala0ul (avansul) absolut) - %'d%&*)o$% $ !*)%0%& indicii teritoriali, ratele de decala0 (devansare), mrimile relative de structur, indicele (coe"icientul) repartiiei teritoriale) - %'d%&*)o$% - d%%& nivelul mediu, mediana, modul. . *ndicii teritoriali 9ecesitile caracterizrii statistice a distribuiei teritoriale, a e#plicrii diferenelor de nivel realizate n dezvoltarea anumitor fenomene pune n faa statisticii o serie de sarcini care solicit adaptarea i perfecionarea metodelor statistice n funcie de particularitile repartiiei teritoriele a caracteristicilor cercetate. "n cadrul acestora, funciile indicilor de a msura variaia unor fenomene asemntoare e#istente n aceeai unitate de timp, n spaii diferite, poate rspunde cel mai bine problemelor de cunoatere puse n faa statisticii teritoriale. Nsurarea i compararea interKudee sau interri a fenomenelor este tratat ca fiind legat, n special, de elaborarea unui sistem de indici teritoriali. $ndicii teritoriali sunt mrimi relative de coordonare, care se obin sub "orm de raport ntre termenii unei serii statistice teritoriale! &i msoar variaia nivelului unor caracteristici observate pe colectiviti coexistente n timp, dar situate n spaii di"erite! "n ceea ce privete elaborarea indicilor teritoriali ai comparrii nivelelor atinse de unele caracteristici n distribuia lor n spaiu, n aceeai unitate de timp, se poart discuii legate de urmtoarele aspecte metodologice& - alegerea bazei de comparare /raportare( n construirea indicilor teritoriali) - alegerea formulei de calcul n funcie de coninutul indicatorilor care intr n componena indicilor teritoriali)

- alegerea metodei de calcul i problema ponderilor. @legerea bazei de raportare a indicilor teritoriali este problema esenial a metodologiei de elaborare a lor, deoarece, ca la orice mrime relativ, rezultatul comparrii depinde tocmai de baza de referin luat n calcul. *erar7izarea unitilor administrativ"teritoriale Comparaiile n pro"il teritorial 1i elaborarea de clasamente ale unitilor teritoriale prezint n momentul de "a o importan deosebit at t la nivel naional, c t 1i internaional, n vederea cuanti"icrii decala0elor 1i a elaborrii strategiei optime de dezvoltare. %recvent, pentru rezolvarea acestor probleme, se apeleaz la metoda rangurilor. ornind de la faptul ca unitile teritoriale se caracterizeaz printr-un numr mare de variabile statistice care au un coninut economic, demografic, social-cultural, etc., diferit se apreciaz c este necesar ca la stabilirea locului pe care l ocup fiecare unitate s se ia n considerare mai multe variabile statistice interdependente ntre ele. "n acest caz, fiecare valoare este nlocuit printr-un numr de ordine denumit rang, iar locul unitii teritoriale respective se va stabili fie efectund suma rangurilor variabilelor luate n calcul, fie prin intermediul unei medii aritmetice sau medii geometrice a tuturor rangurilor variabilelor luate n discuie. entru stabilirea locului pe care-l ocup fiecare unitate teritorial se pot folosi variabile cantitative nsumabile direct, pentru care se pot calcula mrimi relative de structur sau variabile derivate calculate sub form de mrimi relative sau medii. 4ac ntre variabilele luate n calcul se pot stabili relaii de interdependen, atunci, pe lng ierarhizarea unitilor, se pot calcula i indicatorii de corelaie. "ntruct unitile studiate sunt comple#e, se recurge tot la corelaia rangurilor. Cele mai "recvente "ormule de calcul al coe"icientului de corelaie a rangurilor sunt cele ale lui Spearman 1i 8endall!

B%+!%o($*.%
'. *. @nghelache .. @nghelache .. =aron B. =descu N. Uian E. @nghelache .. =aron B. Uian E. - Statistic general, teorie 1i aplicaii, Editura Economic, =ucureti, '333 - Compendiu de statistic, Editura 7$ lus S.@., =ucureti, '331

+.

- Statistic teoretic, Fmnia <rup S.@., '330

,.

@nghelache .. =aron B. Uian E. @nghelache .. .apanu $. @nghelache .. 9iculescu E. =aron B. =iKi E.N. Bovissi H. et al. =di N. =aron B. Sor!a N. =di N. =aron B. Sor!a N. =egu H.S. =iKi N. =iKi E.N. Hilea E. @nghelache .. =iKi E.N. Hilea E. :oca E. 8tui N. =iKi E.N. =aron B. Et al. =iKi E.N. Hilea E. 8oineagu 8. =iKi E.N. Bovissi H. et. al =iKi N.

- Statistic, Editura Economic, =ucureti, '330 - $ndicatori economici 9 coninut, calcul, analiz, Editura Economic, =ucureti, *222 - Statistic, indicatori, "ormule de calcul 1i sinteze, Editura Economic, =ucureti, *22' - Statistic teoretic 1i economic, Editura 4idactic i edagogic, =ucureti, '330 - Statistic pentru a"aceri, Editura Eficient, =ucureti, '33; -Curs de statistic, =ucureti, '33+ Editura SElvi,

1.

0.

>.

;.

3.

'2 . '' .

- Statistic $nternaional, Editura @HH =E.S, =ucureti, '333 - :ratat de Statistic, Editura Economic, =ucureti, *22*

'* .

- Statistic aplicat n economie, Editura Jniversal 4alsi, =ucureti, *222

'+ . ', . '1 . '0

- Statistic teoretic 1i economic, Editura 4idactic i edagogic, =ucureti, '33' -Statistic, Jniversitatea .retin 54imitrie .antemir6, =ucureti, '33, - Statistic teoretic, @SE =ucureti, '3;, - Statistic teoretic, Editura 4idactic i

. '> . '; . '3 . *2 .

=iKi E.N. =iKi E.N. Dagner . Hilea E. Et. @l =o# <.E. . Gen!s <.N. .alot <. 4agnelie .

edagogic, =ucureti, '3>3 -Statistic, Editura 4idactic edagogic, =ucureti, '333 i

- :ime series anal.sis, "orecasting and control, ?olden 4aE, San %rancisco, '3>2 - Cours de statisti;ue descriptive, 4unod, aris, '3>+ - :)eorie et met)odes statisti;ues, Editura $. 4uculot S.@. .omlau#, aris, '303

*' . ** . *+ . *, . *1 . *0 . *> . *; . *3 . +2 .

4ubos $. $saic-Naniu @. Nitru .. 8oineagu 8. $saic-Naniu @. Nitru .. 8oineagu 8. Gaba E. Hoftus <.:. Hoftus E.%. Natinvaud E. Narinescu $. Nihoc <h. =ergthaller .. Jrseanu 8. Fnicescu F. Ctefnescu 8. ecican E. Bnsoiu F.

- <iaisons statisti;ues en economie, 4unod, aris, '3>' -Statistica pentru managementul a"acerilor, Editura Economic, =ucureti, '333 - Statistic, Editura Jniversitar, =ucureti, *22, - Statistic, Editura Economic, =ucureti, '33; - &ssence o" statistics, @lfred @. Snopt, 9eA Por!, '3;; - %et)odes statisti;ues de l=econometrie, 4unod, aris, '303 - Analiz "actorial, Editura Ctiinific i Enciclopedic, =ucureti, '3;, - *rocese sto)astice, Editura Ctiinific i Enciclopedic, =ucureti, '3>; - &lemente de statistic in"ormaional cu aplicaii, Editura Behnic, =ucureti, '3>2 - &conometrie, @SE =ucureti, '3;3

+' . +* . ++ . +, . +1 . +0 .

oroKan 4.

- :eoria 1i te)nica sonda0elor, .asa de Editur i res Cansa S.:.H. =ucureti, '33' - %odelarea 1i proiecia seriilor de timp, Editura @cademiei :omne, =ucureti, '3;1 - %ic enciclopedie de statistic, Editura Ctiinific i Enciclopedic, =ucureti, '3;1 - :ratat de statistic aplicat, Editura 4idactic i edagogic, =ucureti, '33; - Analiza dispersional, Editura Behnic, =ucureti, '3>2 - $ntroducere n teoria statistic, Editura Ctiinific, =ucureti, '303

Bentisc N. Stoica . et al. Brebici 8. et al.

Uarc N. 8duva H. Pule J.<. Sendall N.<.