Sunteți pe pagina 1din 4

ENCICLOPEDIE

IELELE Dansul ielelor dezbracate Iele sunt fapturi feminine supranaturale intilnite in mitologia romaneasca, foarte raspindite in superstitii, carora nu li se poate stabili insa un profil precis, din cauza marii diversitati a variantelor folclorice. Totusi, cel mai frecvent, Ielele sunt descrise ca niste fecioare zanatice, cu o mare putere de seductie si cu puteri magice, avind aceleasi atribute ca Nimfele, Naiadele, Dryadele, sau chiar si ca Sirenele. Ielele locuiesc in vazduh, in paduri sau in pesteri, in munti, pe stinci sau pe maluri de ape, in balarii sau la raspintii, scaldindu se adesea in izvoare. Se crede despre ele ca apar in special noaptea la lumina lunii, rotindu se in hora, in locuri retrase !poieni silvestre, iazuri, maluri de riuri, rascruci, vetre parasite sau chiar in vazduh, dansind goale, numai cu sinii goi, cu parul despletit, mai rar cu vestmint de zale sau infasurate in valuri transparente si cu clopotei la picioare"# dansul lor specific este hora# locul pe care au dansat ramine ars ca de foc, iarba nemaiputind creste pe locul batatorit, iar crengile copacilor din $ur fiind pirlite# mai tirziu, cind iarba rasare din nou, culoarea acesteia este verde intunecata, nu e pascuta de vite, iar terenul devine prielnic inmultirii ciupercilor din specia %lingura zinei%. Ielele apar uneori cu trup, alteori sint doar naluci imateriale, cu aspect iluzoriu de tinere femei vesele# de obicei, folclorul le reprezinta tinere si frumoase, voluptuoase si seducatoare, nemuritoare, zburdalnice pina la delir, vindicative si rele, fara a fi totusi structural malefice. Ielele vin fie in numar nelimitat, fie umbla in cete de sapte, uneori chiar &, in acest ultim caz !raspindit in 'ltenia", legenda le considera fiicele lui (le)andru *achedon si le numeste +atrina, ,alina si *arina. Nu sint considerate, in general, genii rele# ele se rabuna doar atunci cind sint provocate, ofensate sau vazute in timpul dansului !in mod obisnuit sint invizibile, putind fi zarite rareori si numai noaptea", insa atunci pedepsesc pe cel vinovat pocindu l, dupa ce l au adormit cu cintecul si cu virte$ul horei $ucate in $urul acestuia de trei ori. -rincipalele lor insusiri sint coregrafia si cintecul vocal cu care, ca si Sirenele, isi vra$esc ascultatorii. ' traditie din -rahova, pomenita de ..-./asdeu, spune ca %ielele beau noaptea apa de prin fintini si oricine va bea dupa dinsele, il pocesc%. Ielele nu duc o viata individuala0 cetele lor se aduna in aer, ele pot zbura, cu sau fara aripi, si se pot deplasa cu viteze fabuloase, parcurgind %noua mari si noua tari% intr o singura noapte, uneori folosind trasuri cu cai de foc. Ielele apar pe stinci singuratice, in poieni sau in anumiti copaci ca paltinul si nucul, rareori la rascruci de drumuri. In aproape toate descrierile care li se fac, Ielele apar acorporale. 1oarte importanta in sistemul lor de seductie este imbracamintea. 2esmintele lor cel mai adesea sint vaporoase, de matase ori din in, de obicei translucide sau chiar stravezii, prin care li se zaresc sinii. Intilnirea cu Ielele este in asemenea conditii e)trem de

periculoasa pentru oameni. Ielele sint considerate uneori razbunatoare, menire pe care le a dat o Dumnezeu sau Diavolul, in aceasta ipostaza fiind identice cu Eriniile din mitologia greaca !la romani, 1urii". +hinuri si sminteli, pedepsele 2intoaselor Se spune ca barbatii si femeile care lucreaza de 3usalii sint ridicati in virte$uri de pe pamint, chinuiti si ismintitii. *ulti gospodari de la sate ne au povestit cum, in zi senina ca si cristalul, s au trezit cu finul abia strans in claie dintr o data luat si dus de 2intoase un fel de varte$ format din curenti turbionari care se formeaza istantaneu si dispar undeva prin paduri. 'biectele prinse in acele virte$uri sint risipite pe distante foarte mari. Se spune totodata ca oamenii ori vitele care au calcat locul batatorit de /ora Ielelor mor in mod misterios. 4rindina, inundatiile catastrofale, uscarea pomilor din aceasta perioada a anului sunt atribuite tot puterilor malefice ale acestor fapturi. La tara spre e)emplu, daca un barbat ramine olog dupa ce s a culcat pe cimp, satenii considera ca a fost pedepsit de Iele. Nici cei care dorm sub arborii considerati de Iele proprietate intangibila sau beau din izvoarele, din fantanile sau din iazurile lor ori din vasele de gospodarie care au fost uitate afara peste noapte, descoperite, nu scapa de razbunarea Ielelor. -edepse cumplite primesc cei care refuza invitatia la hora sau care le imita gesturile ridiculizindu le. +ine, din intimplare, le aude cintecul, ramane mut. 3usaliile La 56 de zile dupa -asti poporul roman serbeaza, timp de trei zile sau o saptamina !diferentieri zonale", 3usaliile. (cestea sint persona$e feminine cvasimalefice a caror e)istenta se petrece mai ales in vazduh, vara si in padure. Similar Ielelor, cu care uneori sint confundate, una dintre calitatile lor principale este dansul deosebit de frumos. Danseaza in aer sau pe pamint, noaptea, asezate in cerc, dar, daca sint zarite de un muritor sau daca, din greseala cineva calca pe locul pe care au dansat !acolo iarba este arsa", acesta se imbolnaveste foarte grav de o boala numita, in limba$ popular, %luat de 3usalii%. 3emedii magice 3emediul magic ritual impotriva acestor boli il ofereau, in sudul tarii si in *oldova,+alusarii. 3usalii, latina 3osalia 7 sarbatoarea trandafirilor, constind in depunerea de trandafiri rosae pe morminte# rusaliile femei fabuloase din categoria Ielelor, in mitologia romaneasca, fiicele lui 3usalim imparat# potrivit credintei populare, 3usaliile le iau oamenilor mintile. (cest mit sarbatoare pagina , a fost suprapusa ulterior peste sarbatoarea crestina postpascala !-ascha rosata sau Domenica rosarum" a +incizecimii si devenita Duminica 3usaliilor cind casele sint imbodobite cu ramuri verzi. Sarbatoarea este legata de abundenta vegetala a verii. +aderea 3usaliilor este un dans frenetic cu prabusiri in somn hipnotic, practicat in Duminica 3usaliilor de femeile romance din zona Timoc, insa acesta este considerat mai degraba un caz izolat de datina locala. In Dobrogea romanizata, era obiceiul trandafirilor 3osalia de la sfirsitul primaverii, sarbatoare tinuta de credinciosi in relatie directa cu pomenirile

din cultul mortilor. -oporul a inventat si remedii impotriva actiunilor negative ale Ielelor, fie preventive pelinul si usturoiul purtate la briu, in san ori la palarie fie medical e)orciste0 $ocul caluseresc dansat pe trupul unui bolnav ide Ielei. Tot pentru a evita rabunarea Ielelor, se infige un craniu de cal in parul portii. +oregrafia este cel mai semnificativ atribut al Ielelor. /orele Ielelor par sa mosteneasca dansul .accantelor. (ceasta forma de superstitie este de altfel atestata la multe popoare. Tacitus, in %(nale%, vorbeste despre un grup de romani care %cuprinsi de delir, se napustesc cu sabiile scoase asupra centurionilor%, dupa ce au vazut o Nimfa a unui izvor, goala, care %le a dat sminteala si delir%. 8n gen de Iele e)ista si in mitologia germanica, cu origine daneza0 Elfii locuiesc in paduri si danseaza. (rborele lor preferat este arinul, ei avind insa si un rege, pe Erl9onig. Dimitrie +antemir despre iele In %Descriptio *oldaviae%, Dimitrie +antemir numea Ielele %nimfe ale aerului, indragostite cel mai des de tinerii mai frumosi%. Nu se cunoaste originea acestui mit. %Iele% nu este un nume, ci pronumele personal feminin %ele%, rostit popular. Numele lor real, tainic si inaccesibil este inlocuit cu simboluri atributive clasificate de obicei in doua categorii0 epitete impartiale Iele, Dinse, Dragaice, 2ilve, Iezme, Irodite, 3usalii, Nagode, 2intoase si epitete flatante, cum sint Domnite, *aiestre, 1rumoase, *usate, 1etele +odrului, Imparatesele 2azduhului, etc. In folclor, apar insa si nume individuale pentru iele, ca (na, .ugiana, Dumernica, 1oiofia, Lacargia, *agdalina, 3u)anda, Tiranda, Trandafira, rar +osinziana. (ceste nume nu pot fi rostite intimplator, deoarece pot deveni invocatii periculoase. 1iecare vra$itoare cunoaste : dintre aceste pseudonime, pe care le poate utiliza in vra$i. -oporul a consacrat si citeva sarbatori pentru Iele 3usaliile, Stratul, Sfredelul sau .ulciul 3usaliilor, cele : $oi de dupa -asti, *arina, sf. 1oca ce trebuie respectate# cei care ignora aceste sarbatori vor avea de a face cu minia Ielelor0 barbatii si femeile care lucreaza in timpul acestor sarbatori sint ridicati in virte$uri de pe pamint, chinuiti si %smintiti%, la fel ca oamenii care au calcat locul batatorit de /ora Ielelor !in aceasta situatie cei vinovati sint prinsi in hora, intr un dans demential care ii duce la nebunie", oameni si vite mor in mod misterios, apare grindina, se produc inundatii catastrofale, se usuca pomi, casele iau foc, alti oameni sint paralizati sau schiloditi. Toti cei care au reusit sa invete si sa cinte cintecele Ielelor sint rapiti si dispar fara urma. Nici cei care dorm sub arborii considerati de Iele proprietate intangibila, sau beau din izvoarele, din fintinile sau din iazurile lor ori din vasele de gospodarie care au fost uitate afara peste noapte, descoperite, nu scapa de razbunarea Ielelor. -edepse cumplite primesc cei care refuza invitatia la hora sau care le imita gesturile ridiculizindu le. +ine, din intimplare, le aude cintecul, ramine mut. Sfintele. 1rumoasele. 1ata -adurii Sanzienele sunt niste flori de camp, galbene aurii, cu inflorescente marunte, pline de polen aromind puternic a fan si a miere. La cea mai mica

atingere, din ele se scutura o ploaie fina de aur, pentru ca sunt florile solstitiului de vara, iubitoare de soare, iar viata lor este scurta, de numai doua trei saptamani, atata vreme cat astrul zilei se afla in taria lui. Imaginea lor suava le a facut Doamnele 1lorilor, Sant zianele !Sfintele zeite sau zane", poate si pentru ca parfumul lor nu seamana cu al nici unei alte flori si, totusi, il inglobeaza pe al tuturora. Dar in traditia populara, Sanzienele sunt si niste fapturi ireale, fantastice, numite Sfintele, 1rumoasele, fapturi luminoase de aer, albe, frumoase, binefacatoare. Din cauza acestei denumiri, sunt adesea confundate cu Ielele, *aiastrele sau 2antoasele, care de regula sunt zane rele. -arerile specialistilor, dar si ale taranilor sunt e)trem de amestecate cand este vorba despre Sanziene, incat, pana la urma, totul ramane cat se poate de neclar. +a sunt diferite de Iele este absolut sigur, pentru ca au numai insusiri bune0 fuioare de vant usoare in timpul zilei, noaptea se transforma in zane cu parul galben si rochii albe de abur, ce danseaza sub razele lunii !astrul celor nascuti in aceasta zi" prin gradini, mutandu se de la un loc la altul, cantand pe sus, cu glasuri nemaiauzit de armonioase. -entru ca sunt din alta lume si sunt atat de frumoase, ;cine le vede nu le crede si cine le aude nu le raspunde<. Despre ele se stie ca iau glasul cucului, pentru ca incepand de pe => iunie, cucul amuteste, pleaca in munte si se transforma in uliu pasaresc, razbunandu se pe toate celelalte pasari cantatoare. In realitate, ziua e)acta cand, cu adevarat, cucul pleaca, pierzandu si orice speranta de recapatare a glasului, nimeni din lumea oamenilor n o stie e)istand si e)ista o spusa foarte subtila in acest sens0 ;(tunci va sti femeia gandul barbatului, cand va sti ziua cand pleaca cucul<. 8neori, din mila, Sanzienele ii mai dezleaga limba sa cante o data sau de doua ori si dupa => iunie, dar ;bine ar fi daca nimeni nu l ar auzi<, fiindca numai de rau canta atunci, pentru cine l aude. La trei zile dupa solstitiul de vara, ziua incepe de$a sa scada# orice inceput presupunand si e)istenta unui sfarsit. Intreaga vegetatie isi pierde cate putin sevele si aromele. De aceea, ultima zi de culegere a plantelor vindecatoare este ziua de Sanziene, fiind socotita pana la urma si cea mai buna zi din an, florile potentandu si puterile si mirosurile inainte sa le inceapa declinul. Se spune ca din noaptea zilei de Sanziene, 1ata -adurii rupe varfurile florilor, adica le ia puterea si se pisa pe ele, luandu le mirosurile, ea fiind stapana absoluta a florilor de leac, a florilor rare, a celor magice, a apelor minerale si termale, a vanturilor, a muntilor, a codrilor, putand sa apara fie singura, fie multiplicata. Sanzienele sau sfintele zane ar putea fi ipostaza benefica a 1etii -adurii, *area ,eita a vegetatiei fiindca florile de Sanziene intra tot in patrimoniul ei. Dupa cum se vede, acest cult precrestin a fost foarte puternic din moment ce supravietuieste chiar si in zilele noastre. Alte denumiri: ielele, sanzienele, frumoasele, sfintele, maiestrele, maiastrele, mandrele, soimanele, soimaritele, vantoasele, dansele, milostivele, milostivnicele, miluitele, zanele, rusaliile, dragaicele, domnitele, puternicele, nagodele, samovilele, valvele, iezmele, iroditele, musatele, fetele codrului, imparatesele vazduhului.
********************************************

S-ar putea să vă placă și