1.

Conceptul statului, trasaturile lui:

Cuvintul stat provine din latinescul status , semnificind idea de ceva stabil, permanent. Notiunea de stat este introdusa la inceputul sec XVI de catre Niccolo Machiavelli. Notiunea de stat este utilizata in mai multe sensuri : - in sensul larg statul este organizatorul [rincipal al activitatii unei comunitati umane care stabileste reguli generale si obligatorii de conduita, garanteaza aplicarea acestor reguli si rezolva litigiile care apar in societate. - in sensul restrins statul este ansamblul autoritatilor publice care asigura guvernarea. Analizind definitiile, constatam ca statul este caracterizat ca: - o organizatie politica a societatii cu ajutorul careia se realizeaza conducerea sociale; - o organizatie care detine monopolul crearii si aplicarii dreptului; - o organziatie care exercita puterea peun teritoriu determinat al unei comunitati umane; - o organizatie politica a detinatorilor puterii de stat care poate impune executarea vointei generale ,aplicind, in caz de necessitate, forta coercitiva a statului. Statul sistem organizational al puterii, determinat istoric, format ierarhic ca un instrument de dominatie, ce realizeaza in mod suveran conducerea unui popor de pe un anumit teritoriu delimitat , prin frontiere, detinind in acest scop atit monopolul crearii cit si aplicarii dreptului.

2. Dimensiunile statului:
Statul se caracterizeaza prin 3 elemente, dimensiuni fara de care statul este de neconceput: teritoriul, populatia si autoritatea publica exclusive sau suveranitatea. Drept teritoriu al statului se considera intreaga parte terestra, subsolul, apele, spatiul aerian in limitele frontierelor de stat, asupra carora statul isi exercita puterea. * partea terestra este delimitata prin movile de pamint, diverse semne naturale, liniile de relief care despart uscatul intre 2 state. * subsolul se considera partea subterana a uscatului , accesibil din punct de vedere tehnic. * apele se considera lacurile, riurile, marile si oceanele : a) in caz ca riul este navigabil, delimitarea se face in baza asa-numitului forvater-locul cel mai adinc al riului posibil navigabil ; b) daca riul nu este navigabil sau in cazul apelor statatoare, frontiera se stabileste dupa o linie mediana. c) in mari si oceane se ia ca baza 12 mile marine de la partea continentala a teritoriul. * spatiul aerian , frontiera se stabileste in baza unor linii perpendiculare ce pornesc in sus pina la prima orbita cosmica . Populatia constituie dimensiunea demografica, psihologica si spirituala a statului, fara de care statul este de neconceput. Cei ce locuiesc pe teritoriul unui stat se impart in 3 categtorii : * cetatenii membrii ai societatii ; * strainii persoanele cu o alta cetatenie ; *apatrizii persoanele care nu detin nici o cetatenie. Dintre aceste 3 categorii doar cetatenii se bucura de deplinatatea drepturilor si poseda deplinatatea obligatiunilor stabilite de stat.

Autoritatea politica exclusiva sau suveranitatea constituie cel mai caracteristic element specific al statului . Puterea este un fenomen legat de autoritate, care se caracterizeaza prin posibilitatea de a coordona activitatea oamenilor conform unei vointe supreme, de a comanda, de a da ordine si necesitatea de a se supune acestei comenzi. Deci, autoritatea presupune coordonare, comenda si supunere. Intr-o societate exista mai multe tipuri de categorii de puteree : familiala, puterea unui grup social, unui colectiv, unui partid, etc. Insa, cea mai autoritata este puterea statala , care are urmatoarele caracteristici : Este un atribut al statului care se echivaleaza cu forta , care se materializeaza in divesre institutii : armata, politie, etc Are un caracter politic Are o sfera generala de aplicare Detine monopolul constringerii : numai ea are posibilitatea sa foloseasca constringerea si dispune de aparatul de constringere. Este suverana. Suveranitatea este cea mai importanta trasatura. In prezent, suveranitatea este definita ca fiind dreptul statului de a conduce societatea, de a stabili raporturi cu alte state

3. Scopul, sarcinile si functiile statului.

Fiind principala institutie politica a societatii, statului ii revine un loc de seama in societate. Locul si rolul statului sint determinate in primul rind de scopul lui. Analizind diverse teorii ce s-au dezvoltat pe parcursul evolutiei istorice referitor la scopul statului, putem evidentia 2 conceptii esentiale : Prima este reprezentata de folosofia clasica graca pt care scopul statului este nelimitat, atotcuprinzator. Conform acesteia, nu poate exista o sfera de activitate ce n-ar prezenta vriun inteeres pt stat. Cealalta conceptie rezerva omului o activitate libera de orice dominatie din partea statului. Astfel, statul are ca scop numai ocrotirea dreptului si garantarea libertatii. Constitutia RM (art.47) menstioneaza faptul ca statul este obligat sa ia masuri pt ca orice om sa aiba un nivel de trai decent, care sa-i asigure sanatate si bunastarea lui si familiei lui, cuprinzind hrana, imbracamintea, locuinta, ingrijirea medicala , precum si serviciile necesare In dependenta de scopul urmarit, statul isi propune solutionarea unor sarcini concrete din domeniul economic, politic, ideologic, cultural, etc. Pt aceasta este nevoie de o activitate multilaterala a statului care este caracterizara de functiile pe care le indeplineste. In dependenta de sfera de activitate, functiile statului se grupeaza in : functii interne si externe.

Functiile interne tin de activitatea interna pt solutionarea sarcinilor vietii sociale si ale statului :
Functia legislativa prin care statul, cu organismele sale specializate, adopta ntreaga legislatie din societate, inclusiv constitutia; Functia organizatorica- are n vedere transpunerea n viata a legilor si a altor decizii adoptate, ct si organizarea ntregii activitati pentru asigurarea desfasurarii normale a vietii sociale; Functia judecatoreasca -prin care se supravegheaza aplicarea corecta a legilor si sanctionarea ncalcarii acestora;

Functia economica, ce consta, pe de o parte, n faptul ca statul este organizatorul direct al activitatii economice n cadrul proprietatii de stat si, pe de alta parte, asigura ntregul cadru politico-organizatoric prin care agentii economici independenti (propritari privati sau publici) sa-si desfasoare activitatea; Functia sociala- prin care se asigura conditiile ca toti cetatenii tarii, independent de pozitia lor sociala, sa duca o viata decenta, prin organizarea unui sistem de protectie sociala, de asigurari sociale, de sanatate etc.; Functia cultural-educativa carcaterizeaza atitudinea statului fata de potentialul sau uman, intelectual si spiritual. Acesta are rolul de a educa persoanele pt a deveni capabile de a avea un rol util in societate.

Functiile externe includ:

functia de aparare a independentei si suveranitatii statale, a integritatii teritoriale si a ordinii de drept; Functia de organizare a colaborarii cu statele lumii pe diferite planuri: politic, economic, stiintific, cultural etc.; Functia de aparare a pacii n lume, a mentinerii unui climat de liniste si ntelegere ntre popoare In concluzie, functiile statului contribuie la realizarea scopului fundamental pe care il are statul, de promovare a drepturilor si intereselor demnitatii cetatenilor in societate.

4. Forma statului:
Forma de stat reprezinta o categorie complexa ce determina modul de organizare , continutul puterii, structura interna si externa a acestei puteri. Forma de stat se caracterizeaza prin 3 elemente: *Forma de guvernamint; *Structura de stat; * Regimul politic; I . Forma de guvernamint reprezinta modalitatea de formare si organizare a organelor statelor, caracteristicile si principiile care stau la baza raporturilor dintre acestea si , in special, dintre organul legiuitor si organele executive, inclusiv seful statului. Din punct de vedere al formei de guvernamind, statele se impart in : monarhii si republici. *Monarhia provine de la grecescul monas puterea unei singure persoane, se carcaterizeaza prin aceea ca seful statului este monarhul. Monarhul , avind diferite denumiri (rege, tar, domnitor, imparat, sultan, faraon, emir) detine puterea pe viata si o transmite ereditar sau este desemnat dupa anumite traditii. In evolutia sa, monarhia cunoaste mai multe forme: - Monarhia absoluta cea mai veche forma de monarhie, care a existat pina aproape de zilele noastre. La inceputul sec XX, in lume existau 2 monarhii absolute, in Imp Otoman si Rus. In cadrul monarhiei absolute , puterea monarhului aproape ca nu era limitata, monarhul domnind dupa bunul sau plan . - Monarhia limitata (constitutionala) se caracterizeaza prin limitatea puterii monarhului prin legea suprema a statului, Constitutia. Monarhului ii revine un rol important in viata politica a societatii, fiind mai pronuntat decit cel ce-i revine parlamentului. - Monarhia parlamentara dualista se caracterizeaza prin faptul ca monarhul si parlamentul , din punct de vedere legal , sin egali. - Monarhia parlamentara contemporana este cea mai frecvent intilnita forma a monarhiei, in timpul de fata ( anglia, belgia, olanda, tarile scandinave). Puterea monarhului poarta un caracter simbolic.

*Republica forma de guvernamint, in care puterea suprema apartine unui organ ales pe un timp limitat. Republica la rindul ei poate fi: * parlamementara ; * prezindentiala; - Republica parlamentara se caracterizeaza prin faptul ca fie lipseste seful statului, fie ca acesta este ales de catre parlament, raspunde in fata acestuia. Ca urmare , pozitia legala a sefului statului este mai inferioara , comparativ cu pozitia legala a parlamentului (RN, Italia, Germania, Finlanda) - Republica prezidentiala se caracterizeaza prin faptul ca alegerea sefului de stat se facea de catre cetateni, fie direct ( prin vot universal, egal, secret, liber) fie indirect ( prin intermediul colegiilor electorale (SUA). Fiind ales in acest mod, presedintele republicii se afla pe o pozitie egala cu paramentul. In ultimul timp,tot mai frecvent apar republici semiprezidentiala sau semiparlamementare(mixte). II. Structura de stat caracterizeaza organizarea puterii in teritoriu. Ea se reflecta la faptul ca avem dea face cu o singura entitate statala sau cu o grupare intr-un stat o mai multor entitati statale. Dupa structura de stat, deosebim : *state simple sau unitare; *state complexe(compuse) sau federative. - Statul simplu, unitar se caracterizeaza prin faptul ca nu se afla intr-o uniune cu alte state ci isi pastreaza suveranitatea si organizarea proprie, participa ca un stat pe deplin suveran la viata internationala si in relatiile cu alte state. In asemenea state exista un singur parlament, guvern, un singur rind de organe judecatoresti, o singura Constitutie, o singura cetatenie, etc. Impartirea interna are drept componente numai unitatile administrativ-teritoriale (raioane, judete, gubernii, regiuni) . La etapa contemporana in lume predomina statele unitare Romania, RM, Bulgarea, Italia, Franta. - Statul compus sau unional, federativ este statul constituit din 2 sau mai multe entitati, unitati statale. Statul fedeativ poate fi constituit din mai multe state, care in limitele si conditiile precizate prin constitutia federatiei, transforma o parte din atributele sale suverne in favoarea federatiei. Statul federativ reprezinta o unitate statala ce se caracterizeaza prin: *existenta a 2 rinduri de organe centrale de stat: organele federatiei si organele subiectelor federatiei; *existenta mai multor constitutii, cea a statului federativ si cele ale subiectelor federatiei; *existenta a 2 categorii de cetatenie: cetatenia federatiei si cetatenia subiectelor federatiei; *impartirea statului federativ se face atit in unitati administrativ-teritoriale cit si in parti politice autonome, unitati, entitati statale. De-a lungul istoriei, sunt cunoscute diferite asocatii si uniuni de state si anume: Uniunea personala reprezinta o unitate a 2 sau mai multor state, care pastrindu-si suveranitatea si independenta, desemneaza un sef de stat comun. Uniunea reala o asociatie de state mult mai puternica decit uniunea personala, in cadrul careia, pe linga seful statului, exista si alte organe de stat comune. Astfel, statele ce formeaza o asemenea uniune solutioneaza cu ajutorul organelor de stat comune, probleme ce tin de domeniul afacerilor externe, aparare, finante, etc. Confederatia constituie o asociatie de state independente, formata din considerente economice si politice atit de ordin intern cit si de ordin extern. Statele confederale urmaresc realizarea unor scopuri comune pt solutionarea carora isi aleg un organism comun, unde sint reprezentate toate statele membre.

III. Regimul politic include anslamblul metodelor si mijloacelor de conducere a societatii, ansamblul care vizeaza atit raporturile dintre stat si individ, cit si modul in care statul concret asigura si garanteaza drepturile subiective. Din punct de vedere al regimului politic se disting 2 categorii de state, state cu : *regimuri politice democrative; *regimuri politice autocratice (totalitare). *Democratia acea forma de guvernare politica in care puterea apartine poporului. Deasemenea este definita si ca guvernare a poporului prin popor si pt popor. Democratia si reg. Democratic se caracterizeaza prin anumite trasaturi esentiale si anume prin pluralism, ad prin existenta mai multor partide cu programe proprii care concureaza la exercitarea puterii. Democratia se bazeaza pe alegeri, prin scrutin universal, in desemnarea reprezentantilor poporului pt organizarea puterii. Intr-o democratie se manifesta principiul majoritatii, ceea ce inseamna ca deciziile , hotaririle se adopta pe baza votului majoritatii. Deasemenea , reg.democratic se caracterizeaza prin libertatea si recunoasterea opozitiei. Deci, pt existenta unei democratii este necesar sa se recunoasca libertatea diferitelor opinii, programe politice. Democratia se reg. Democratic presupun existenta in societate a drepturilor omului, ad cetatenilor trebuie sa li se garanteze drepturile si libertatile fundamentale. Democratia poate fi : directa sau reprezentativa. - Democratia directa presupune participarea directa a cetatenilor la conducere, la adoptarea deciziilor. - Democratia reprezentativa presupune alegerea de catre cetateni a organelor reprezentative, prin intermediul carorar se exprima vointa si interesele poporului, alegeri care se realizeaza prin vot. *Regimul autocratic se caracterizeaza prin inexistenta atit a conditiilor juridice formale, cit si a conditiilor reale pt manifestarea vointei poporului. Poporul nu are nici o posibilitate sa determine sau sa influenteze politica interna sau externa a statului. La asemenea regimuri in care predomina metodele nedemocratice se atribuie despostismul oriental, regimuri autocratice de tiranie sau dictatura, regimuri rasiale, fasciste, semifasciste.