Sunteți pe pagina 1din 68

MOTIVAIA LUCRRII

Osteoporoza reprezint un pericol pentru orice persoan poate nu imediat, dar cu siguran !n "urul #$rstei de %& de ani, iar !n cazuri ne'aste, cu ani !nainte( Aceast )oal a atins propor ii epidemice !n America de *ord +i ,uropa Occidentala, iar !n Regatul Unit o 'emeie din trei +i un )r)at din doisprezece risc s 'ac osteoporoz !n timpul #ieii ( Cu alte cu#inte, riscul de a a#ea un +old 'racturat datorit osteoporozei este mai mare dec$t cel al cancerului de s$n, o#are +i uter luate !mpreun, cu o pro)a)ilitate de deces de -& la sut !n primul an( Osteoporoza poate !nsemna lungi perioade de durere, de'ormri generatoare de in'irmitate din cauza ruperii sau 'r$mi rii oaselor, sau c.iar posi)ilitatea unei mor i premature( /atorit longe#it ii #ie ii din prezent, si cre+terii numrului persoanelor ce dep esc #$rsta de 0& de ani 1persoane predispuse osteoporozei2, numrul celor care su'er de aceast )oal este !n ascensiune continu( Osteologii calculeaz c !n anul -&3& !n lume #or 'i apro4imati# 0(-3&(&&& de 'racturi de +old 1!n anul 566& s7au produs !n lume 5(0&&(&&& 'racturi de col 'emural la persoanele !n #$rst de peste 83 de ani2( 9ine!neles, aceast ci'r este !ngri"ortoare +i su)liniaz, de asemenea, alturi de su'erin a )olna#ilor de osteoporoz importan a acestei a'ec iuni( Organiza ia Mondial a :nt ii 1OM:2 consider osteoporoza ca una din )olile ma"ore ale epocii moderne( OM: apreciaz totodat c !n urmtorii -& de ani numrul cazurilor de osteoporoz se #a du)la, iar 'racturile pe care le determin constituie una din pro)lemele ma"ore de sntate pentru societate, creia autorit ile medicale tre)uie s !i acorde o aten ie prioritar( Cu toate c !n cele mai multe cazuri osteoporoza a'ecteaz persoane !n #$rst tinere ea nu reprezint un 'actor lipsit de pericol( ,4ist o 'orm "u#enil a acesteia care !i a'ecteaz +i pe copii( La 'emei, osteoporoza poate aprea dup na+terea unui copil, la -&78& de ani, de asemenea este uneori generat de medica ia cu steroizi la orice #$rst( Un risc oarecare nu poate 'i e#itat la o #$rst mai !naintat, dar perspecti#a nu este total lipsit de speran e(

I*TRO/UC,R,

Asistenta medical, nursa, tre)uie s asigure implicarea acti# a indi#idului +i 'amiliei sale , a grupurilor sociale +i comunit ii in aspectele de !ngri"ire a snt ii, adic s !ncura"eze autospri"inul si autodeterminarea( *ursingul reprezint o sintez a celor mai moderne date ale te.nicilor de !ngri"ire culese din literatura auto.ton +i interna ional menite a instrui c$t mai amplu +i pe un inter#al c$t mai !ntins persoanele care se dedic acestei meserii( ;n consecin a, nursa pe l$ng cuno+tin ele teoretice +i practice pe care le posed +tie s a)ordeze pacientul !n climatul psi.ic optim acestuia d$nd do#ada de !n elegere +i cldur su'leteasc deose)ite menite a crea un con'ort psi.ic plcut pacientului( Asistenta medical nu trateaz )oli, ci pacien i( ;n tratarea osteoporozei, asistenta medical are un rol )ine de'init +i 'oarte important, de asemenea( Acesta const !n primul r$nd !n misiunea de a o'eri persoanelor predispuse acestei su'erin e in'orma iile necesare pentru e#itarea producerii )olii sau, !n cazul prezen ei osteoporozei, e#itarea producerii unei 'racturi( Un aspect 'oarte important pe care !l #a promo#a asistenta medical este alimenta ia adec#at men inerii unui organism rezistent precum +i men inerea condi iei 'izice optime unei osaturi rezistente( Un alt rol important al asistentei medicale !n com)aterea osteoporozei !l constituie aplicarea corect a tratamentului la indica ia medicului ( ;n concluzie asistenta medical reprezint puntea de legtur dintre pacient , medic, apar intori, !n aplicarea msurilor necesare #indecrii sau ameliorrii pro)lemei de sntate(

I:TORIC

Osteoporoza

'ost mult timp considerat

ca o

stare

normala

#$rstnicilor neacord$ndu7i7se aten ie( /ez#oltarea cuno+tin elor medicale arat c osteoporoza nu este speci'ic numai genera iei a treia, ea apare +i la #$rste mai tinere( ;n Rom$nia, !n prezent, riscul ca o 'emeie s su'ere o 'ractur osteoporotic se apropie de %&<, iar -&< dintre #ictimele unei 'racturi de +old mor !n anul urmtor, din cauza complica iilor( Riscul de deces= > 'ractura de +old= -(?< 1-3< dintre persoanele care su'er prima 'ractur de +old mor !n urmtoarele 5- luni din cauza complica iilor2 > cancerul de s$n= -(?< > cancer uterin= &(@< Osteoporoza poate 'i tratat +i mai ales pre#enit cu succes( Cu c$t )oala este depistat !ntr7o 'az incipient, cu at$t e'icien a inter#en iei #a 'i mai mare( ,ste )ine ca )oala s 'ie tratata !naintea primelor 'racturi osteoprotice, deoarece o prim 'ractura #a ini ia apari ia altora( /e+i nici )r)a ii nu sunt ocoli i de aceast )oal, inciden a este de -7% ori mai mare la 'emei dec$t la )r)a i 15 din 8 'emei adulte #a dez#olta, de7a lungul #ie ii, o 'ractur osteoporotic, pe c$nd doar 5 din ? )r)a i #a su'eri din aceea+i cauzA la grupa de #$rst 3&70& de ani, inciden a este aceea+i at$t la 'emei, c$t +i la )r)ai2(/e asemenea, speciali+tii au o)ser#at 'aptul c inciden a )olii este mai mare la popula ia indo7european +i asiatic, dec$t la popula ia a'rican( Osteoporoza este o a'ec iune cronic cu e#olu ie !ndelungat caracterizat prin scderea masei osoase pe unitatea de #olum( Consecin imediat a diminurii masei osoase este cre+terea riscului 'racturilor dup traumatisme minore( Osteoporoza reprezint cauza principal a mor)idit ii osteoarticulare 'iind secondat 3 de leziunile articulare cronice degenerati#e 1artroze2(

;n acela+i timp , osteoporoza determin sl)irea structurii osoase,caracterizat prin cre+terea spa iilor osteonilor, cre+terea spatiilor medulare si reducerea grosimii corticalei( /e asemenea osteoporoza diminu propriet ile mecanice ale osului in special rezisten a si rigiditatea( A'ecteaz cu precdere persoanele !n #$rst c$nd 'racturile se pot reduce !n urma unor traumatisme minore( Clasic 'racturile corpilor #erte)rali, 'racturile colului 'emural,'racturile tro.anteriene +i 'racturile .umerusului pro4imal sunt caracteristice #$rstnicilor Bractura de col 'emural reprezint prima cauz de mortalitate la persoanele cu #$rsta peste @3 de ani +i a doua cauz de deces la cei cu #$rsta cuprins !ntre %37@3 de ani( Recuperarea acestor )olna#i este adesea incomplet( Ma"oritatea persoanelor #$rstnice cu 'ractur de col 'emural sunt incapa)ile s se !ngri"easc singure, iar in calitatea #ie ii lor este considera)il redus(

/AT, /I* LIT,RATURA M,/ICAL CRIVI*/ T,MA /,BI*II, *umele )olii pro#ine din latin +i !nseamn Dos porosD, +i ne spune c oasele a'ectate au guri !n structura lor( Termenul este deri#at din latinescul Dporous )onesD !n care oasele sunt poroase,'ragile, s'r$micioase, predispuse s se 'ractureze la cel mai mic traumatism(

,ste o )oal sc.eletic sistemic ce se caracterizeaz printr7o mas osoas sczut cu deteriorarea microar.itecturii esutului osos, a#$nd ca urmare cre+terea 'ragilit ii osoase +i suscepti)ilitatea la 'racturare( Osetoporoza reprezint una din marile pro)leme de sntate, mai ales la #$rstnici( ;n mod normal e4ist un ec.ili)ru !ntre 'ormarea de os +i resor) ia sa( ;n cazul osteoporozei acest ec.ili)ru este pertur)at !n 'a#oarea resor) iilor(

Boarte important este +i calitatea osului nou 'ormat, !n osteoporoz apr$nd un os cu structura modi'icat +i 'ragilitate crescut( Osteoporoza este caracterizat prin reducerea paralel a mineralelor osoase +i matricei osoase ast'el !nc$t osul este !n cantitate sczut, dar cu o compozi ie normal procentual( A+adar, este o )oal progresi# !n care oasele de#in !n mod gradual mai sla)e determin$nd sc.im)ri !n postur +i 'c$nd indi#idul suscepti)il la 'racturi osoase( Osteoporoza nu este !nc o condi ie cura)il dar e4ist #ariate metode care pot !ncetini procesul de pierdere osoas( *ecuno+tin a de cauz poate duce la concluzia gre+it c osteoporoza este cauzat numai prin de'icien a de calciu din alimenta ie si prin urmare poate 'i remediat prin luarea de suplimente de calciuA dar aceasta nu7i tocmai corect(

Bactorul important aici este modul in care calciul este a)sor)it +i utilizat de ctre organism, nu !n mod necesar cantitatea de calciu consumat( Osteoporoza este supranumit +i E.o ul tcut al calciuluiF pentru c poate sl)i oasele timp de ani de zile 'r s 'ie detectat( /e+i nu 'igureaz printre primele cauze de deces, osteoporoza este o a'ec iune de temut( /ac la !nceput se mani'est doar prin !nco#oierea spatelui, cu timpul pot aprea complica ii tot mai in#alidante, cum este de e4emplu 'ractura de col 'emural( Vestea )un este c osteoporoza este o )oal trata)il( /e+i apare cu precdere la #$rstnici +i la 'emei dup menopauz, osteoporoza poate a'ecta am)ele se4e , la orice #$rsta( /iagnosticul este di'icil de pus !n 'azele incipiente, necesit$nd teste de determinare a densit ii osoase( Osteoporoza este asimptomatic dac nu este complicat cu o 'ractur 1prin compresie #erte)ral sau a pumnului, +oldului, coastelor, )azinului, .umerusului2

A*ATOMIA GI BIHIOLOIIA :I:T,MULUI O:O:

:c.eletul uman este constituit din dou tipuri de os= cortical +i tra)ecular 1spongios2(esutul osos are trei mari 'unc ii=7 ser#e+te ca suport, protec ie +i locomo ieA 7 constituie un rezer#or de ioni necesar pentru multiple 'unc ii ale corpului 1 Ca, Mg, *a, car)onat, 'os'or etc2A 7 con ine esutul .ematopoetic( Oasele sunt organe #ii, acti#e ale corpului, !n continu sc.im)are +i !nnoire, str$ns implicate !n !ntreg meta)olismul= adic in modul de 'unc ionare a organismului din punct de #edere c.imic( Caracteristica cea mai important a osului este rigiditatea= dac oasele ar 'i 'ost la 'el de 'le4i)ile ca alte esuturi, am 'i 'ost o mas 'r 'ormA dac oasele ar 'i a#ut o structur in totalitate solid, ar 'i 'ost mult prea grele :ecretul oaselor const !n structura lor, care este di'erit de a oricrui alt esut( Biecare os este compus dintr7o parte numit corte4 +i partea tra)ecular( /enumirea Ecorte4F #ine din latin +i !nseamn Escoar aF +i se re'er la !n#eli+ul dur,compact ,protector al osului( Reprezint ?& la sut din masa total a osului( Osul cortical este alctuit dintr7o serie de unit i cilindrice, numite sisteme .a#ersiene,situate paralel cu supra'a a e4tern a osului( Hona tra)ecular, #ine din latinescul Etra)eculumF care !nseamn ErazF sau EgrindF(,ste un e+a'oda" care sus ine corte4ul, constituind restul de -& la sut din esutul osos dar !n compara ie cu corte4ul ocup mai mult spa iu( Osul tra)ecular const !n mai multe sisteme 'ragmentate de lamele .a#ersiene +i lacune acoperite de numeroase linii de ciment, separate prin spa ii mari pline cu mdu# osoas( Osul tra)ecular este mai acti# dec$t cel cortical din punct de #edere meta)olic +i reac ioneaz mai prompt la di#erse mecanisme care regleaz remodelarea esutului osos(

esutul osos este alctuit din celule, 'i)re de colagen +i su)stan 'undamental( 7

Celulele osoase sunt de trei tipuri= osteo)laste A osteocite A osteoclaste( Osteo)lastele sunt celule )ogate in citoplasm )azo'il 'undamental, protocolagenul +i 'os'ataza alcalin ce stau la )aza #iitorului nemineralizat( esut osteoid

Big( 5 Osteo)last

Osteocitele sunt celule cu citoplasma )azo'il +i organite pu ine 'iind !ntr7o stare de repaus relati#( Osteocitele sunt adpostite in mici ca#it i, numite osteoplaste iar prelungirile lor in canalicule(

Big( - Osteocite

Osteoclastele sunt celule cu 'uncie osteolitic de distruc ie osoas !n cursul remanierii permanente a osului( :u)stan a 'undamental !mpreun cu 'i)rele de colagen 'ormeaz matricea sau trama proteic a osului( :u)stan a 'undamental reprezint 3 < iar 'i)rele de colagen ?3 < din matricea proteic( Restul de 5&< sunt proteine necolagenice secretate !n marea lor ma"oritate de osteo)la+ti( Croteinele necolagenice se acumuleaz !n matricea proteic +i au 'unc ii di'erite !n

mineralizare,medierea structurale de )az(

legturii

celul7matrice

+i

interac iunea

cu

proteinele

/intre proteinele necolagenice 5< sunt reprezentate de a+a numi ii ,,'actori de cre+tereF cu rol in reglarea local a cre+terii osului +i a #indecrii 'racturilor( ;n a'ara acestor 'unc ii de )az ,,'actori de cre+tereF celular,di'eren ierea +i producerea matricei proteice( in'luen eaz proli'erarea

Big( 8 Osteoclast Osul mineralizat rezult !n urma depunerii srurilor minerale !n special de Ca si C dintre care cel mai important este 'os'atul tricalcic .idratat su) 'orma microcristalelor de .idro4iapatit Ca5&1CO%201OJ2-( Oasele ca +i restul organismului, se a'la intr7o permanent stare de modi'icare, c$nd esutul #ec.i este !nlturat +i !nlocuit cu material nou, proaspt( Celulele ro+ii din s$nge se regenereaz din +ase !n +ase sptm$ni, iar esutul din ung.ii cre+te ne!ncetat( ;n perioada copilriei !ntregul sc.elet este !nlocuit, celul cu celul, la 'iecare doi aniA la un adult acest proces dureaz !ntre +apte +i zece ani( Aceast re!nnoire continu reprezint esen a #ie ii, permi $nd #indecarea rnilor +i, !ntr7o oarecare msura, recuperarea !n procesul de !m)tr$nire( ;n cazul oaselor, acest proces K care include remodelarea K este deose)it de important !n perioadele de cre+tere( /ac toate oasele ar de#eni doar mai masi#e, copiii nu ar mai cre+te niciodat !n !nl ime CICLUL O:O:

10

Acti#area este primul e#eniment( Irupurile de osteoclaste sunt atrase spre locuri de pe supra'a a intern a oaselor( ;n mod o)i+nuit, acest lucru se !nt$mpl la inter#ale regulate,dar poate 'i stimulat, de e4emplu, de o rnire sau, !n mod parado4al, de un repaus !ndelungat( Resor) ia este procesul de distrugere a unor mici zone din os pentru a 'orma mici ca#it i( ,ste realizat de osteoclaste +i dureaz !ntre % +i 5- zile( Re'acerea const !n umplerea gurilor mici, pe care le7au 'cut osteoclastele, cu un ciment temporar( Celulele care au aceast responsa)ilitate se numesc celule de re'acere +i acti#itatea lor dureaz !ntre @ +i 5& zile( Cuplarea are loc c$nd resor) ia +i re'acerea s7au !nc.eiat( ,ste declan+at de celulele de re'acere atunci c$nd ele +i7au !ndeplinit sarcina, trimi $nd un semnal de Lc.emareF a osteo)lastelor( Acum ele preiau comanda( Bormarea este procesul principal de reconstruc ie sau de re'ormare a osului, !ncep$nd cu producerea straturilor matricei( Mineralizarea reprezint stadiul 'inal +i const !n depunerea de calciu +i de alte minerale !n osul nou (;n primele dou decade ale #ie ii predomin osteogeneza 1'ormarea2, rezult$nd cre+terea( Urmeaz o perioad de consolidare, apro4imati# de 5& ani !n timpul creia indi#idul !+i atinge ma4imul masei sale osoase( ;ncep$nd cu #$rsta de 8& de ani, datorit predominrii resor) iei, aceasta se #a reduce treptat, rezult$nd o pierdere de apro4imati# 8 < pe deceniu( ;n menopauz pierderea osoasa se intensi'ic, ating$nd -< anual( ;ndeprtarea +i !nlocuirea esuturilor !m)tr$nite implic !n mod normal, !n 'iecare moment , numai 5& la sut din os +i aceste procese se produc simultan !n di'erite locuri acti#itatea 'iind de patru ori mai intens !n zona tra)ecular dec$t !n cea cortical( Aceasta se !nt$mpl datorit 'aptului c supra'a a celui dint$i cu )arele +i 'i)rele sale !ncruci+ate , este mult mai mare ( ;n timp ce resor) ia dureaz numai c$te#a zile, aspectele de construc ie +i mineralizare ale ciclului dureaz luni( Aceasta !nseamn c dac procesul ciclic nu are un ritm 'oarte lent, resor) ia o ia !naintea reconstruc iei +i rezultatul net este o pierdere a masei osoase( :timulentele c.imice care contri)uie !n mod energic la des' urarea procesului de resor) ie sunt .idro4iprolina prezent !n apa +i 'os'ataza alcalin din s$nge( Remodelarea osoas

11

,ste un proces 'iziologic permanent, care intereseaz at$t osul cortical c$t +i pe cel spongios, odat ce cre+terea osului a !ncetat( ,a este un proces caracteristic adultului prin care esutul osos este re!nnoit !n permanen ( Remodelarea osoas se des'+oar !n cadrul unor unit i de modelare osoas numite unit i multicelulare de )az 1UM92(;n 'iecare UM9 au loc urmtoarele sec#en e cu participarea acti# a celulelor osoase= unitatea este acti#at 7 acti#area resor) iei osoase nu este clar e4plicat 7 osteoclastele apar +i !ncep s resoar) osul produc$nd lacuneA dup c$te#a zile osteo)lastele migreaz ctre zona de remodelare +i sintetizeaz matricea proteic 1osteoidul2 tot cu participarea osteo)lastelor are loc mineralizarea matricelor proteice( ;ntruc$t ac iunea osteoclastelor dureaz apro4imati# dou sptm$ni, iar sinteza osteoidului de ctre osteo)laste dureaz +ase sptm$ni 1 dup care are loc mineralizarea2 se poate aprecia c !ntregul ciclu al remodelrii osoase dureaz 870 luni( Remodelarea osoas se produce at$t !n osul cortical c$t +i !n cel tra)ecular( La adult, !n "ur de -3 la sut din osul spongios este resor)it +i !nlocuit !n 'iecare an, !n compara ie cu numai 8< din osul cortical( Reglarea remodelrii osoase men ine !n condi ii normale un ec.ili)ru per'ect !ntre procesul de resor) ie litic +i cel de 'ormare a esutului osos caracteristic adultului normal( ,a se e4ercit asupra celulelor care particip la remodelarea osoas(

,CJILI9RUL

12

;n timpul copilriei, mai ales !n primii -78 ani si apoi din nou la pu)ertate, are loc mai mult o construc ie dec$t o distrugere a oaselor( Aceast tendin scade treptat !n perioada adult timpurie,iar !ntre -3783 de ani cele dou procese se a'l !n ec.ili)ru= nu se c$+tig dar nici nu se pierde mas osoas( ;n "urul #$rstei de 83 de ani este un moment .otr$tor !n #ia a oaselor, )alan a !nclin$nd !n mod decisi# !n 'a#oarea resor) iei( :e pierde treptat esut osos +i !mpreun cu el su)stan mineral sau calciu( Cr ile cele mai a'ectate sunt zonele tra)eculare, 'iecare ciclu !nsemn$nd o pierdere in plus( :e instaleaz acum osteoporoza( C$nd acest proces este accelerat, oasele de#in tot mai 'ragile 1c.iar dac la e4terior pot prea solide2 +i structura lor se aseamn tot mai mult cu a unui )urete cu guri mari !n interior(

Bigura % Os normal Os cu osteoporoz

Os cu osteoporoz

Os normal

Biecare ciclu din acti#itatea osului las un de'icit care se #a mri mult c$nd #a e4ista o cre+tere a ritmului general al ciclului osos( Acest lucru se !nt$mpl la menopauz,tul)urarea .ormonilor 'eminini la mi"locul #ie ii( /e asemenea, sedentarismul,alte modi'icri .ormonale, unele medicamente, sau c.iar !m)tr$nirea accelereaz meta)olismul osului +i duc la osteoporoz( Ce termen scurt e4ist in mod e#ident un e'ect )ene'ic al resor) iei osului +i al !nnoirii lui K !n cazul re'acerii #tmrilor de orice 'el K dar pe termen lung, pre ul este o cre tere a pierderii de mas osoas ( La men inerea ec.ili)rului remodelrii osoase particip 'actori sistemici +i 'actori locali= 13

Bactorii sistemici 1.ormonali2 :unt reprezenta i de .ormonul paratiroidian, #itamina / +i deri#a ii si acti#i( Jormonul paratiroidian stimuleaz at$t osteo)lastele c$t +i osteoclastele( ;n cazul unei secre ii mari de .ormoni paratiroidieni resor) ia osoas dep+e+te 'ormarea de esut osos( Jormonul paratiroidian men ine calcemia constant( Crin stimularea sintezei 'ormei acti#e a #itaminei /, .ormonul paratiroidian mre+te indirect a)sor) ia intestinal a calciului( Vitamina /, !n 'orma sa acti# mre+te a)sor) ia intestinal a calciului +i 'a#orizeaz cre+terea osului +i 'ormarea de os( Vitamina / stimuleaz produc ia de osteocalcin +i 'os'ataza alcalin de ctre osteo)laste, precum +i di'eren ierea osteoclastelor +i !nmul irea nucleilor lorA prin acest ultim e'ect, #itamina / determin resor) ia calciului +i 'os'atatului din sc.elet( Calcitonina este secretat de celulele C din glanda tiroid( :ecre ia sa este stimulat de concentra ia crescut a Ca din s$nge( Calcitonina reduce calcemia ac ion$nd direct pe osteoclaste, prin in.i)area acestora, calcitonina mic+oreaz resor) ia osoas( Jormonul tiroidian este necesar pentru cre terea osului +i pentru remodelarea saA !n e4ces, tiro4ina stimuleaz resor) ia osoas, determin$nd o cre+tere rapid a unit ilor multicelulare de )az cu pierdere de esut osos( Jormonii se4uali au unele ac iuni asupra esutului osos, mai ales estrogeniiA declinul secre iei de estrogeni !n perioada menopauzei se !nso e+te de o rapid pierdere de os, mai accentuat !n osul tra)ecular( ,strogenii ac ioneaz asupra osteo)lastelor, stimulare care se constituie !ntr7un semnal pentru osteoclaste care !+i reduc acti#itatea ast'el !nc$t estrogenii reduc resor) ia osoas Jormonii glucocorticoizi, !n concentra ii 'iziologice contri)uie la men inerea unui ec.ili)ru !ntre 'ormarea +i resor) ia osului( Bactorii locali au de asemenea un rol important !n remodelarea osoas, ei inter#enind !n dou momente c.eie= !n 'aza de acti#are care corespunde di'eren ierii osteoclastice +i !n cupla"ul resor) ie 7 'ormare care necesit un semnal !n urma creia resor) ia !nceteaz +i !ncepe procesul de recrutare a osteo)lastelor care #or ini ia osteogeneza= tot ei intermediaz +i ac iunea local a unor .ormoni asupra esutului osos( ;n general sunt 'actori de cre+tere sintetiza i de celule osoase sau de mdu#a .ematogen( Cercetrile pentru identi'icare +i cunoa terea rolului 'actorilor 14

locali !n patogenia osteoporozei sunt a)ia la !nceput( esutul osos con ine pro)a)il stimulatori +i in.i)itori ai 'ormrii +i resor) iei de os care interac ioneaz nu numai intre ei ci +i cu .ormonii sistemici( Jistologia osului poate 'i apreciat prin )iopsii( Masa osoas a corpului uman cre+te continuu de la na+tere p$n la #$rsta adult ating$nd !n "urul #$rstei de 8&783 de ani un ma4imum denumit #$r' al masei osoase( Masa osoas a persoanelor de se4 'eminin este la toate #$rstele mai mic, con in$nd !n total circa 5 Mg calciu dec$t a celor de se4 masculin cu 8&73& la sut, con in$nd !n total 5(3 Mg calciu( /up ce masa osoas atinge acest ma4im, ea !ncepe s scad cu o rat de &(87&(3 < pean, diminu$nd semni'icati# la #$rstnici +i mai ales la persoane de se4 'eminin MA:A O:OA: MANIM Reprezint suma total a esutului osos atunci c$nd acesta atinge ni#elul ma4im !n "urul #$rstei de -& de ani ( /ei oasele !nceteaz s mai creasc in "urul #$rstei de 5075? ani, densitatea +i tria lor continu s sporeasc !nc un numr de ani( 9r)a ii au oase mult mai mari +i ca atare o mas de su)stan osoas ini ial mai maredec$t 'emeile( La 'el si persoanele de culoare de am)ele se4e, au o mas osoas mai mare dec$t al)ii (Osteoporoza nu este o pro)lem a osului anormal ci a unei de'icien e la ni#elul esutului osos normal, datorat 'aptului c pierderea dep+e+te 'ormarea osului nou (Alimenta ia de'icitar si lipsa calciului si #itaminei / pot contri)ui la o deteriorare a procesului de 'ormare a esutului osos( Oasele rezultate sunt 'ragile +i casante (

Utilitatea cunoa+terii densit ii masei osoase=

:e constat dac e4ist osteoporoz ( :e urmrete e#olu ia de7a lungul anilor :e apreciaz necesitatea terapiei .ormonale de su)stitu ie ( 15

:e #eri'ic e'ectul steroizilor +i al unor tratamente medicamentoase de durat :e e#alueaz pericolul producerii unei 'racturi7reprezint un etalon pentru orice #$rst, se4 +i mas osoas(

Cauzele pierderii osoase la adult= Biziologice = dup ce #$r'ul densitii osoase este atins, densitatea osoas rm$ne sta)il c$ i#a ani,apoi descre+te( La 'emei pierderea osoasa !ncepe !naintea menopauzei +i intre -& 7 %& ani la )r)ai( /up instalarea menopauzei rata pierderii osoase este accelerat de c$te#a ori la 'emei mai ales la osul tra)ecular 1#erte)re, oase late, epi'ize2A rata pierderii osoase #ariaz considera)il !ntre 'emei( O categorie la care osteopenia este mai se#er dec$t ar 'i normal pentru #$rsta pe care o au este considerat a a#ea osteoporoz postmenopauz sau tip I( Clinic acest tip se mani'est prin 'racturi prin Dstri#ire #erte)ralDA osteopenia rezultat prin procesul normal de !m)tr$nire care apare at$t la )r)a i c$t +i la 'emei a 'ost denumit osteoporoz senil sau tipul II( Apar 'rec#ent 'racturi ale +oldului, )azinului, articula iei pumnului, .umerusului pro4imal, ti)iei pro4imale, corpilor #erte)rali(

BIHIOLOII,

Crocesele 'iziologice ale osului sunt osi'icarea +i resor) ia( Osi'icarea,la r$ndul ei,const din - 'aze succesi#e +i intricate = edi'icarea matricei proteice +i depunerea srurilor 'os'ocalcice( ,di'icarea matricei proteice se 'ace su) in'luen a osteo)lastelor care secret 'i)rele de protocolagen +i su)stan a 'undamental, iar mineralizarea ei are loc su) 16

ac iunea 'os'atazei

alcaline, a 'actorilor .ormonali +i proceselor 'izico7c.imice(

Resor) ia osoas const !n scderea con inutului mineral +i a celui organic,tra#eele osoase de#enind mai su) iri +i mai rare( ;n mod normal e4ista un ec.ili)ru !ntre procesele de osi'icare +i resor) ie, cu predominen a unuia sau altuia !n di'erite perioade ale #ie ii( Ast'el,la tinere e predomin osi'icarea dar odat cu #$rsta aceasta diminueaz, predomin$nd resor) ia osoas cu instalarea osteoporozei( Cierderea masei osoase !ncepe la 837%& de ani pentru am)ele se4e, ini ial la ni#elul osului spongios apoi la ni#elul osului cortical( Cropor ia ini iala a pierderii masei osoase corticale este de &,87&,3< anual at$t la 'emei c$t +i la )r)a i( /up apari ia menopauzei pierderea masei osoase atinge -78< +i se men ine ridicat ?75& ani pentru a re#eni la procentul de pierdere ini ial( Cropor ia pierderii osului tra)ecular este !ntre &,07-,%< anual la 'emei +i 57-< anual la )r)a i( ;n total 'emeile pot pierde !n decursul anilor !ntre 8373&< din masa osului tra)ecular +i -378&< din masa osului cortical !n timp ce )r)a ii pot pierde 5%7%3< din osul tra)ecular +i 3753< din cel cortical( Importan a pierderii masei osoase dup instalarea menopauzei e4plic 'rec#en a mai mare a 'racturilor la 'emei( Indi'erent de tipul osteoporozei,scderea densitii osoase ca +i )ul#ersarea ar.itecturii 'unc ionale a osului,determin apari ia riscului de 'ractur(

Big( % Os normal +i os cu osteoporoz

,TIOCATOI,*I,

17

Osteoporoza este considerat sindrom anatomoradiologicoclinic, determinat de numeroase cauze( Clasi'icarea etiologic a osteoporozei cuprinde urmtoarele 'orme Osteoporoza idiopatic 1primar2 = Osteoporoza comun 7 tip I 1postmenopauz, presenil2 7 tip II 1senil, de in#olu ie2Osteoporoza idiopatic a adultului t$nr Osteoporoza idiopatic "u#enil

Osteoporoze secundare =Osteoporoza secundar unor )oli endocrine= 7 indus de glucocorticoizi= a2 'orma spontan )2 'orma iatrogen 7 osteoporoza din= a2 .ipertiroidism )2 .ipogonadism c2 acromegalie d2 amenoreea atletelor de per'orman Osteoporoza secundar a unor )oli digesti#e= 7 sec.ele dup rezec ii gastrice 7 sindroame de mala)sor) ie 7 icter o)structi# cronic 7 ciroz )iliar primiti# 7 malnutri ie se#er Osteoporoza secundar unor )oli meta)olice 7 dia)et za.arat 18

7 .emocromatoz Osteoporoza de imo)ilizare Osteoporoza cosmonau ilor Osteoporoza genetic Osteoporoza de cauze di#erse= 7 alcool 7 tratament prelungit cu .eparin 7 metastaze carcinoase !n mdu#a osoas Osteoporoza idiopatic este tipul cel mei 'rec#ent reprezent$nd peste @3 la sut din totalitatea cazurilor de osteoporoz

Osteoporoza idiopatic reprezint !n cazul se4ului 'eminin o propor ie de 037 ?& la sut din totalitatea cazurilorA!n cazul se4ului masculin, propor ia este de apro4imati# 0& la sut ( /intre di#ersele tipuri de osteoporoz idiopatic, unele sunt rar !nt$lnite = osteoporoza idiopatic a adultului t$nr +i mai ales osteoporoza idiopatic "u#enil( Osteoporoza comun, cu cele dou su)tipuri ale ei, osteoporoza

postmenopauz1!nt$lnit la 'emeile !n #$rst de %370& de ani2 +i osteoporoza senil 1osteoporoza #$rstnicilor de peste @& de ani2 constituie cea mai 'rec#ent 'orm de osteoporoz, pentru care sunt #ala)ile no iunile prezentate mai sus +i cele ce urmeaz( Bactorii de risc principali ai osteoporozei idiopatice sunt genetici, .ormonali, alimentari +i e4ogeni( C$nd ace+tia lipsesc,tre)uie luate !n considerare cauzele unei osteoporoze secundare(

Osteoporoza secundar are cel pu in +ase 'orme etiologiceA pe prim plan se situeaz osteoporoza )olilor endocrine, in special osteoporoza cortizonic cum este cea !nt$lnit !n sindromul Cus.ing, ca +i cea determinat de tratamentul cu .ormoni glucocorticoizi( Osteoporoza secundar este !nt$lnit la -& la sut dintre 'emeile +i la %& la sut dintre )r)a ii care se prezint la medic pentru 'racturi #erte)rale

19

Osteoporoza post menopauz 1 tip I2

Osteoporoza de #$rst 1 tip II2

20

Bactori epidemiologici V$rsta Raport BO9 Biziologia osoas +i meta)olismul osos Catogenia

35 73@ ani 0=5 Cre+terea acti#it ii osteoclastice cu resor) ie osoas ;n special, os tra)ecular /e durat rapid

@& -=5 /escre+terea acti#it ii osteo)lastice cu scderea 'ormrii osoase Os cortical +i tra)ecular /urat u+or sczut sau lung ( aproape normal 1!n 'unc ie de se4 +i #$rst 2

Masa osoas pierdut Rata pierderii osoase

/ensitate osoas :emne clinice

:u) normal Tasare de corp #erte)ral, ante)ra distal, col 'emural Cderi ale din ilor *ormal *ormal *ormal 1 cre+te cu 'ractura2 Crescut :czut :czut secundar datorit scderii CTJ :czut Bracturi cunei'orme de corp #erte)ral, .umerus pro4imal , tro.anteriene Ci'oz dorsal *ormal *ormal *ormal 1cre+te cu 'ractura2 *ormal Crescut :czut primar datorit scderii acti#it ii 5POJ7 azei :czut

Alte semne ,4aminri de la)orator Calciu seric Bos'or seric Bos'ataza alcalin Calciu urinar Bunc ia CTJ Con#ersia renal a -3 1OJ2 la 5,-3 1OJ2 -/ A)sor) ia intestinal a calciului

Osteoporoza postmenopauz apare dup #$rsta de 3573@ ani asociat cu 'racturi ale corpilor #erte)rali si radiusului distal 'iind !nso it de pierderea osului 21

tra)ecular( Osteoporoza de #$rst apare dup @& de ani cu cunei'ormizri #erte)rale i 'racturi de old i se datoreaz pierderii de os cortical i tra)ecular( Celelalte cauze mai puin cunoscute dar cu tul)urri clinice semni'icati#e, conduc de asemenea la o scdere generalizat a masei osoase, 'ie in sc.eletul a4ial, 'ie la ni#elul e4tremitilor( Cersoanele a'ectate in copilrie sau adolescen a nu pot o) ine niciodat o masa osoasa normal la #$rsta adultului( ;n a'ara acestor dou tipuri de osteoporoz mai e4ist i osteoporoza idiopatic a cror cauze sunt doar ipotetice= a. b. K genetice 1e4= osteogeneza imper'ect, )oala Lo)stein2( K .ormonale 1tul)urri !n sinteza TJ i CTJ, .ipogonadism,

)oala Cus.ing2 c. droguri2 d. e. K climatice i pro'esionale K patologice 1)oli cronice, in'ecii nediagnosticate2 K nutriionale 1tul)urri digesti#e de a)sor) ie, consum de alcool,

BACTORII /, RI:C

22

Bactorii de risc pri#ind aceast )oal in#alidant sunt de dou categorii= cei !n legtur cu care nu se poate 'ace nimic +i cei care pot 'i e#ita i sau modi'ica i /in multitudinea de 'actori implicai !n etiologia osteoporozei amintim= 5(K V$rsta i se4ul

Re'eritor la #$rsta i se4 statisticile arat c mai mult de "umtate dintre 'emeile din :(U(A( cu #$rsta de peste 3& de ani au semne radiologice e#idente de osteopenie( Mai mult de o treime dintre acestea au pro)leme ortopedice legate de instalarea osteoporozei( /ez#oltarea osteoporozei dup menopauz este legat de numeroi 'actori, dintre care cei mai importan i sunt reprezenta i de de'icitul de estrogeni( Ali 'actori includ mas osoas mai mic la 'emei dec$t la )r)a i, reducerea concentraiei serice a meta)oliilor #itaminei / acti#e, de'icitul de calciu !n dieta alimentar i reducerea a)sor)iei calciului intestinal caracteristic pentru )tr$ni( Vitamina / "oac un rol important !n a)sor) ia intestinal a calciului printr7un e'ect asupra transportului de mem)ran( Vitamina / 1colecalci'erol2 este cea mai acti# dintre toi meta)oliii #itaminei /( Centru acti#area sa este necesar trans'ormarea ei !n 'icat !n -3 .idro4icalci'erol -31OJ2 apoi, !n rinic.i !n5 K -3 di.idro4icolecalci'erol 57 -3 1OJ2-/ su) in'luen a parat.ormonului( Osteoporoza de #$rsta este prezent deopotri# at$t la )r)a i c$t i la 'emei i este cauzat de pierderea masei osoase care acompaniaz #$rsta( /up %& de ani rata resor) iei osoase crete, !n timp ce rata 'ormrii osoase rm$ne relati# constant, 'apt ce duce la scderea masei osoase( Termenul de osteopenie este o e4presie genetic ce se re'er la calitatea osului, 'r a da nici o in'orma ie despre etiologia sau despre starea matricei osoase mineralizate( Cele dou categorii ma"ore ale ostepeniei sunt= osteoporoza i osteomalacia( Osteoporoza este caracterizat prin scderea matricei osoase, normal mineralizat( Osteomalacia se re'er cel mai des, la o scdere a matricei osoase insu'icient mineralizate( Mult mai 'rec#ent dec$t osteomalacia, osteoporoza este legat de #$rst i este cel mai des !nt$lnita la )tr$ni( Ocazional, poate 'i de cauz genetic i mai rar de alte cauze= .iperglucocorticismul, .ipertiroidismul, a)uz de alcool, tumori, imo)ilizare i a'ec iuni cronice( Osteomalacia este mai uor de diagnosticat !n copilrie, !n caz de ra.itism, i di'icil de diagnosticat 23

la aduli( Incidena ei este legat la toate grupele de #$rsta( Cele mai comune cauze ale osteomalaciei sunt= insu'icien renala cronic, de'icit de #itamina /, into4ica ii cu aluminiu, acidoz tu)ular renal, .ipo'os'atemie i tumori( :imptomele osteoporozei nu sunt e#ideniate p$n la apari ia unei 'racturi spontane, c$nd apar dureri la ni#elul leziunii( Cele mai 'rec#ente localizri ale osteoporozei sunt= coloana #erte)ral, coaste, old, radiocarp, .umerus pro4imal( ;n contrast cu aceasta, osteomalacia poate cauza dureri osoase generalizate i sensi)ilitate dureroas di'uz care predomin !n sc.eletul mem)relor( Modi'icrile radiologice ale celor dou tul)urri sunt adesea similare, dar tul)urrile predominante ale osteoporozei apar la ni#elul coloanei, iar ale osteomalaciei la ni#elul mem)ranelor( Osteomalacia tre)uie suspectat !n orice 'ractur patologic simetric, 'racturi traumatice, 'racturi incomplete perpendiculare pe a4ul osului lung( Ariile comune !n e#oluie cuprind scapula, coastele, ramurile isc.iopu)iene, colul 'emural, radiusul distal( /atele de la)orator sunt apro4imati# normale !n osteoporz, dar pot 'i modi'icate !n osteomalacie( Crin urmare, osteomalacia tre)uie suspectat c$nd ni#elul calciului seric !nmul it cu ni#elul 'os'atului seric se men ine constant pe perioade !ndelungate su) #aloarea de 8&, !n special dac este acompaniat de un ni#el ridicat de 'os'ataz alcalin( /e asemenea e4cre ia calciului urinar !n -% de ore tre)uie s 'ie mai mic de 3& mg( Osteomalacia, a'eciune care se datoreaz de'icitului de #itamin /, tre)uie suspectat i la persoane cu dureri osoase sau 'racturi patologice care iau tratament cu anticon#ulsi#ante sau prezint !n antecedente un sindrom de mala)sor) ie intestinal( Osteomalacia tre)uie de asemenea s 'ie suspectat i la pacien ii cu miopatie generalizat i sensi)ilitate osoas di'uz, precum i !n 'racturi simetrice ale oaselor lungi( A#$nd !n #edere a)sor) ia de'icitar a #itaminei / "oaca un rol ma"or in etiogenia )olii, este o)ligatoriu determinarea ni#elului seric al -3 1OJ2/ i 57 -3 1OJ2-/( /iagnosticul este con'irmat prin e4aminri de microscopie 'luorescent ale tra)eculelor osoase nedecalci'iate o)inute prin )iopsie din creasta iliac prin esutul dinamic al du)lei )enzi cu tetraciclin( /eoarece osteoporoza i osteomalacia sunt dou a'eciuni asemntoare, un diagnostic corect al osteomalaciei tre)uie s 'ie e4clus prin )iopsie osoas din creasta iliac( -(7 Bactori genetici 24

/ei osteogeneza imper'ect este o a'eciune mai rar, ea rm$ne totu i cea mai cunoscut cauz ereditar a osteoporozei( Tipul I 1'amilial2 al osteogenezei imper'ecte are transmitere autosomal i e#olueaz cu surditate, scolioz medie, sclere al)astre, scurtarea mem)relor, din i normali sau opalesceni, locomoie normala sau cu spri"in( Tipul II 1congenital2 al osteogenezei imper'ecte este mult mai rar i are o gra#itate deose)it 'a de primul tip( Jomocistinuria este !n legtur cu de'icitul enzimei )eta cQstation7 sinteza care duce la un de'ect in meta)olismul colagenului( :emnele clinice apar !n copilrie i includ 'ragilitatea sc.eletului, ci'oz sau scolioz statutar !nalt, 'ragilitate capilar, ara.nodactilie i retardare mintal(

8( K Tul)urri endocrine

/eoarece muli .ormoni a'ecteaz remodelarea sc.eletului i implicit masa osoas, osteoporoza mediat endocrin tre)uie s 'ie suspect la orice t$nr sau persoan de #$rst medie cu osteopenie( La #$rstnici, osteoporoza de natur endocrin este !n legtur cu de'icitul de estrogeni postemnopauz sau cu #$rsta pacienilor( ;n continuare redm c$te#a din tul)urrile endocrine cele mai 'rec#ente care conduc la cderea masei osoase= a(7 Jiperparatiroidismul primar sau secundar produce o cre tere a turno#erului osos i a remodelrii osoase, cauz$nd o net resor) ie a masei osoase( Jormonul paratiroidian 1parat.ormonul2 crete calcemia prin mo)ilizarea calciului din oase, acti#area #itaminei /8 cu creterea a)sor)iei intestinale a calciului( Jiperparatiroidismul tre)uie suspectat la persoane cu osteopenie c$nd este descoperit incidental o .ipercalcemie i o .ipo'os'atemie la e4aminrile de la)orator de rutin( )( K Jipertiroidismul, indi'erent dac este cauzat de o acti#itate glandular acti# sau printr7o terapie e4cesi# !n caz de .ipertiroidism, cre te turno#erul osos i remodelarea osoas( Resor)ia osoas e4cesede 'ormarea osoas, duc$nd la o 25

scdere a masei osoase( Centru determinarea .ipertiroidismului este necesar e#aluarea seric a triiodotironinei i tiro4inei( c(7 Jopigonadismul duce la pierderea masei osoase at$t la )r)a i c$t i la 'emei( Osteopenia !nt$lnit dup menopauz are o component .ipogonadal( Alte cauze care duc la o insu'icien a gonadelor cu osteoporoz secundar se mai pot !nt$lni !n= sindromul Rline'elter, sindromul Turner, castrare, pan.ipopituitarism, .iopogonadism idiopatic etc( d( K ,4cesul cronic de glucorticoizi, de cauz endogen 1sindrom Cus.ing2, sau indus iatrogen, conduce la o scdere cronic a masei osoase( ,4cesul de glucorticoizi reduce meta)olismul mineral al osului,iar prin e'ectul lor tro'ic pe celulele intestinului su) ire scade a)sor) ia calciului( *i#elul sczut al calcemiei stimuleaz a4ul CTJ7#itamian / s resta)ileasc concentra ia seric a calciului ionizat, prin mecanismul creterii resor) iei osoase( ;n plus, glucorticoizii e4ercit i un e'ect direct pe meta)olismul osos, cauz$nd o scdere pro'und a masei osoase( :e !nt$lnete cu precdere !n osteoporoz simptomatic( Tratamentul cu glucorticoizi !n a'eciunile in'lamatorii cronice, cum ar 'i poliartrita reumatoid, induce de asemenea osteopenie i continu s 'ie di'icil de supra#eg.eat(

%( K /e'iciene nutriionale

/eoarece nutriia adec#ata "oac un rol esen ial !n dez#oltarea i men inerea ni#elului masei osoase, de'icienele nutri ionale pot conduce la osteoporoz( /e'icitul dietetic cronic !n calciu i proteine, ca i n #itamina C 1un co'actor esen ial !n meta)olismul colagenului 2, poate duce la scderea masei osoase( a. K Alcoolismul este cea mai comun cauz a scderii masei

osoase la )r)aii tineri( b. Osteoporoza este posi)il sa 'ie !n legtur cu dieta srac a

alcoolicilor( ;n plus,alcoolul poate scdea a)sor) ia intestinal a calciului i poate 'i c.iar to4ic direct asupra celulelor osteo'ormatoare 1osteo)la ti2( c. 9( K Anore4ia ner#oas a 'ost recent reconsiderat ca o

important cauz a osteoporozei la 'emeile tinere( 26

d.

C( K /rogurile induc i ele pierderea masei osoase(

Utilizarea de lung durat a .eparinei poate conduce la osteopenie( /e i mecanismul 'undamental este necunoscut, el poate 'i pus !n legtur cu alterarea meta)olismului mucopoliza.aridelor( Metotre4atul, care are am)ele a'ecte= citoto4ic i calciuric, a 'ost raportat de asemenea ca o cauz a osteopeniei(

3( K Osteoporoza de imo)ilizare

/up imo)ilizare

masa osoas scade rapid i pro'und, at$t !n ceea ce

pri#este matricea osoas, c$t i osul mineral( /up ase luni de imo)ilizare, masa total poate 'i redus cu 8&7%&<( Osteopenia de imo)ilizare este caracteristic i leziunilor degenerati#e "oase ale neuronului motor, precum i !n leziunile mdu#ei care e#olueaz cu paraplegie sau tetraplegie( Osteoporoza poate 'i !nt$lnit !n caz de impondera)ilitate !ndelungat la cosmonaui( Micrile simple nu prote"eaz !mpotri#a osteoporozei, iar !ncrcarea este necesar pentru meninerea structurii sc.eletului(

0( K 9oli cronice care e#olueaz cu pierderea masei osoase

A'eciunile

cronice de orice 'el pot conduce la malnutri ie, osteopenie i

a'ectarea ma"or a 'actorilor care contri)uie la meta)olismul osos( a. K 9olile cronice ale 'icatului, cum ar 'i .epatita cronic,

sarcoidoza, precum i oricare alte a'eciuni care necesit tratament !ndelungat cu glucorticoizi, pot de asemenea s duc la scderea masei osoase( b. K Tumori osoase maligne

Osteopenia este de asemenea o complicaie 'rec#ent a multor tumori osoase maligne( Mielomul multiplu se poate asocia ce osteopenia pro'und a 27

coloanei #erte)rale i e4tremitilor( Celulele mielomului poten eaz acti#itatea osteoclastic care stimuleaz resor)ia osoas( Crin urmare, mielomul multiplu tre)uie s 'ie suspectat la orice persoan cu #$rsta peste 3& ani care prezint osteopenie i un V:J peste 5&& mmO.( /ac !ns rezultatul este neconcludent, tre)uie e'ectuat imunoelectro'oreza urinar( Apro4imati# 5< din mieloame sunt nesecretorii, de aceea un diagnostic de'initi# prin )iopsie medular osoas este necesar la toi pacienii( Leucemia i lim'omul pot 'i de asemenea asociate cu osteoporoza(

Osteoporoza idiopatic

Am)ele tipuri de osteoporoz idiopatic= "u#enil i a adultului, sunt rare( A'eciunea "u#enil de#ine e#ident t$rziu !n copilrie sau !n adolescen a precoce, cu un atac de osteopenie i 'ragilitate a sc.eletului( 9oala poate 'i se#er i poate cauza 'racturi #erte)rale cu tasare, ci'oz i scdere !n !nlime( Cauza a'eciunii este necunoscut( /e i remisiunea se produce spontan, pacientul rm$ne cu o incapacitate rezidual i nu mai o) ine #alori normale ale masei osoase( Osteoporoza idiopatic a adultului se !nt$lne te la )r)a i de #$rst medie i este acompaniat de .ipercalciurie i o remodelare acti# a osului( :imptomatologia predomin la ni#elul coloanei #erte)rale(

CATOI,*I,

Osteoporoza 'ur su)stan mineral din oase ls$nd guri mari !n structura al#eolar a par ilor interne,tra)eculare( Oasele de#in sla)e +i casante +i se pot rupe la cea mai ne!nsemnat lo#itur( Toate simptomele osteoporozei deri# de la rupturi, care sunt de dou 'eluri= leziunea #erte)relor !n timpul stri#irii,'r$mi rii,tasrii 28

'ractura propriu7zis1'isur sau ruptur desc.is2 care apare la restul oaselor care nu apar in coloanei #erte)rale( Bractura poate 'i produs spontan, !n timpul accidentuluiA sau este posi)il s se 'i rupt mai !nt$i osul, pro)a)il din cauza o)oselii tisulare, aceasta duc$nd la cdere( Atunci c$nd su)stan a din oase este redus +i acestea sunt sl)ite de osteoporoz, c.iar dac !+i pstreaz dimensiunile +i 'orma ele prezint un risc crescut de 'racturare !n cazul celor mai mici accidente( Msura utilizat pentru aprecierea acestei sl)iri se nume+te densitatea mineral a osului 1/MO2(O densitate mineral osoas sczut !nseamn oase 'ragile +i cele care pot 'i a'ectate sunt oasele mem)relor, +oldul, pel#isul, +ira spinrii, cla#icula, coastele, m$inile +i picioarele Cotul, 'a a +i degetele sunt mai pu in suscepti)ile de 'racturi +i de o)icei scap de e'ectele osteoporozei, dar aceasta !nseamn c ma"oritatea oaselor rm$n !n linia de 'oc( Cel mai 'rec#ent sunt a'ectate #erte)rele, +oldul +i !nc.eietura m$inii( ;ns i #$rsta este un 'actor e#ident !n predispozi ia 'racturrii #erte)relor, a +oldului, )ra ului +i !n deose)i a pel#isuluiA!n timp ce independent de #$rst +i de /MO sczut, o 'ractur anterioar cre+te pro)a)ilitatea altei 'racturi( /e+i marea ma"oritate a 'racturilor de +old, a !nc.eieturii pumnului +i a #erte)relor se datoreaz osteoporozei, e4ist +i alte cauze posi)ile 1traumatismele se#ere,#$rsta,tul)urrile !n meta)olismul osului2(

CO*:,CI*,L, O:T,OCOROH,I Bractura tipic osteoporozei este cea a !nc.eieturii m$inii 1dup #$rsta de %3 de ani2( Bracturile #erte)rale 1care pot aprea la #$rsta de 3370& de ani2 se mani'est prin tasri1!ngustri2 #erte)rale, ceea ce duce la ci'ozare 1Dcoco+areaD2 spatelui, scdere !n !nlime,dureri acute de spate( ;n cazul acestui tip de 'racturi, riscul recidi#ei cre+te de p$n la cinci ori( 29

Bracturile de +old apar la o #$rsta mai !naintata 1dup @& de ani2 +i pot 'i in#alidante( Tre)uie precizat 'aptul c, odat apruta prima 'ractur, riscul este ca 5 din 3 'emei s su'ere o nou 'ractur !n urmtoarele 5- luni( BRACTURA V,RT,9R,LOR ,ste tipul de 'ractur cel mai rsp$ndit dar +i cel mai !n+eltor( Un os al spatelui care se taseaz !ncet poate 'i ignorat ani de zile( /urerea de spate este at$t de comun !nc$t poate 'i ignorat, ea apr$nd su) 'orma unor "ung.iuri u oare( ;n timp ce osteoporoza atac in secret oasele la #$rsta de %3 de ani la 'emeie,de"a la 0& de ani, pierderea medie a masei osoase cre+te la -& la sutA iar in unul din patru cazuri e4ist posi)ilitatea de a a#ea una sau mai multe #erte)re #tmate( La #$rsta de 03 de ani, pierderea a"unge la %& la sut iar !n "urul #$rstei de @3 de ani la 3& la sut( La aceast #$rst am)ele se4e sunt #ulnera)ile( Cel mai e#ident indiciu al 'racturrii #erte)relor este scderea !n !nl ime( /iscurile cartilaginoase inter#erte)rale de#in mai su) iri pe msur ce !m)tr$nim +i aceasta contri)uie la amintita pierdere !n !nl ime, dar principala pierdere este determinat de tasarea lent a oaselor datorit osteoporozei( La !nceput oasele #erte)rale au 'orm cu)ic dar pe msur ce de#in mai 'ragile odat cu rare'ierea e+a'oda"ului tra)ecular, greutatea corpului +i acti#it i ca aplecarea +i ridicarea 'ac ca osul sl)it s !+i modi'ice 'orma( Bractura platoului #erte)ral 1ad$ncitur !n !n#eli+ul superior al osului2 Bractura de apo'iz anterioar 1partea din 'a a osului cedeaz +i se taseaz2

Moduri de producere a unei 'racturi = 'ractur incident K osul cedeaz dint7o dat, posi)il ca urmare a unei cauze )anale cum ar 'i tusea, aplecarea, ridicarea etc A 'ractur de pre#alen K se dez#olt !n mod gradat 'r a a#ea un punct de plecare de'init, rezultatul at$t al osteoporozei c$t +i al deteriorrii generale legate de #$rst sau mai pu in 'rec#ent e'ectul secundar al cancerului 30

,'ecte pe termen lung = Bracturi ulterioare 7 peste ?3 la sut dintre cei care au a#ut o 'ractur #erte)ral( :caderea !n !nl ime cu peste 5& cm !n urmtoarele zece zile( /ureri la ni#elul ner#ilor spinali, rareori persistente( Amor ire sau paralizie datorate comprimrii ner#ilor 1rar2( Ci'oza cauzat de 'racturile #erte)relor anterioare (Ci'oza, !nso it de scurtarea oaselor spatelui, poate a#ea unele e'ecte patologice= a) 9r)ia aproape se spri"in pe piept, deoarece mu+c.ii o)osesc s men in capul ridicat( b) Cieptul se !ngusteaz K respira ie ane#oias( c) /atorit scderii !n !nl ime cutia toracic se mi+c !n "os +i poate s ating aripile oaselor coapsei +i marginea pel#isului( d) Credispozi ie la apari ia .erniei .iatale e) Imposi)ilitatea de a sta !ntins pe o supra'a plan( *u e4ist destul loc pentru a)domen, acesta um'l$ndu7se spre !nainte( f) Constipa ie datorit strii a)dominale alterate( g) :tatul !n picioare +i mersul de#in di'icile +i o)ositoare( BRACTURIIL, /, GOL/

Cele mai dese +i periculoase +i mai generatoare de in'irmit i cauzate de osteoporoz(

Centru 'emei numrul de cderi este !n cre+tere dup #$rsta de %3 de ani( ;ntre 0& +i 0%de ani numrul 'emeilor care su'er czturi sare de la 5 din 3 la 5 din 8( 31

Tipuri de 'ractur de +old = a) Tro.anterian, sau intertro.anterian K se produc la e4teriorul articulaiei colului 'emural,!ntre marele tro.anter +i micul tro.anter( La persoanele cu porozitatea osului mai a#ansat 1zona tra)ecular a osului2( b) Cer#ical K !n interiorul capsulei articulare implic$nd +i !n#eli+ul e4terior dur al osului( c) :u)tro.anterian 7 dedesu)tul tro.anterelor, !n apropierea pr ii superioare a corpului 'emurului(

BRACTURA LUI COLL,:

*umrul celor care su'er de 'ractura lui Colles cre+te de la instalarea menopauzei ating$nd un punct ma4im !ntre 0& +i @& de ani( Bi4area 'racturii este complicat +i e4ist posi)ilitatea ca ea s se cear repetat nu numai o data(Un e'ect suprtor de lung durat este algodistro'ia care apare la aproape o treime din cazuri +i 'ace ca articula ia pumnului s 'ie dureroas, in'lamat +i sensi)il la presiune( Bractur la articula ia pumnului cauzat de cderea !n 'a pe m$na !ntins( Apare 'oarte 'rec#ent dup menopauz +i este una dintre cele trei tipuri de 'racturi datorate osteoporozei care a'ecteaz %& la sut din 'emeile a'late !n aceast perioad( BRACTURA /, UMR Bractura pr ii superioare a .umerusului, osul )ra ului 7 este pro#ocat de o)icei de acela+i tip de cdere ca +i 'ractura lui Colles( Victimele sunt !n general persoane !n #$rst de peste @3 de ani

BRACTURA IL,H*,I

/e o)icei 'ractura se #indec !n mod satis'ctor !n g.ips( ;n cazul care 'ractura prezint o deplasare, 'ragmentul desprins este 'i4at !n pozi ie prin +uru)uri( 32

Resta)ilirea este lipsit de complica ii(

BRACTURA M,TATAR:IA*

Bractura se #indec )ine a#$nd ne#oie doar de )anda"e str$nse pentru alinarea durerii +i asigurarea spri"inului(

:,M*, GI :IMCTOM, CLI*IC, /up cum am precizat mai sus osteoporoza se nume+te E.o ul tcut al calciului L(,ste pu in pro)a)il s e4iste #reun simptom care s poat 'i recunoscut !nainte ca tul)urrile s dateze de c$ i#a ani, iar e4amenele radiologice nu #or e#iden ia pierderile de esut osos dec$t atunci c$nd au atins cel pu in %& la sut( /e multe ori asemenea e#enimente sunt primele indicii c ce#a nu este !n regulA cel mai pro)a)il ele se produc dup #$rsta de0& de ani( ;n consecin toate simptomele osteoporozei deri# de la rupturi( Cel mai e#ident indiciu al 'racturrii #erte)relor este scderea !n !nl ime( ,'ectele acute ale #erte)relor 'racturate pot 'i = dureri !n zona osului a'ectat care iradiaz spre 'a sau spre o parte, sau su) 'orma unei str$nsori de cingtoareA sensi)ilitate la presiune 1aceasta nu se simte c.iar la os ci !n mu+c.ii care intr !n contractur pentru a prote"a partea #tmat2A in'lama ie localizatA limitare se#er a mi+crilor 1!n special la aplecare +i ridicare2A colica)dominalA pierdere a apetitului, stare de #om, 'e)r(

:imptomele imediate ale 'racturilor de +old pot consta !n =

33

durere de +old resim it !n 'unc ie de gradul traumatismului sau de pierderea de s$ngeA imposi)ilitatea de asta !n picioareA piciorul este rsucit spre e4terior(

:impomele 'racturii lui Colles constau !n = durere acut deoarece 'ractura la articula ia pumnului poate 'i mai dureroas dec$t cea de +oldA sensi)ilitateA in'lama ieA limitarea mi+crilorA articula ia pumnului are o 'orm neo)i+nuit(

Va 'i descris ta)loul clinic al celui mai 'rec#ent tip de osteoporoz7 osteoporoza #$rstnicului( Osteoporoza are o perioad su)clinic lungA su)iec ii cu osteoporoz sunt de o)icei asimptomatici sau acuz #agi dureri dorsolom)are, care se accentueaz !n ortostatism prelungit sau cu ocazia unor solicitri 'izice mai intense, +i care se atenueaz prin repaus !n decu)it dorsal( Osteoporoza #erte)ral de#ine net simptomatic odat cu apari ia unei tasri #erte)rale, care este de 'apt o 'ractur de corp #erte)ral( Tasrile #erte)rale se mani'est prin ra.ialgii de dou tipuri= acute +i cronice( Cel mai des, tasarea #erte)ral se traduce prin ra.ialgii acute situate de o)icei !n regiunea dorsal in'erioar sau !n regiunea lom)ar instalate )rusc uneori !n urma unei cderi sau, mai des, dup un mic e'ort de ridicare, de presiune sau dup o simpl mi+care a trunc.iului( Aceste dureri sunt adesea deose)it de intense, impun$nd repausul la pat timp de c$te#a zile sau sptm$ni, ra.ialgiile se atenueaz progresi#, put$nd dispare complet !n 07 ?sptm$ni(Ra.ialgiile cronice, lom)are sau prezente !n inter#alul dintre episoadele de ra.ialgie acut sau !n a)sen a lor, constituie singura mani'estare a tasrilor #erte)raleA aceste dureri au caracterul ra.ialgiilor )anale, de o)oseal, +i sunt accentuate de portul unor greuti, de statul prelungit !n picioare sau pe scaun, de acti#it ile casnice etcA durerile se amelioreaz prin repaus( La unii )olna#i, osteoporoza !nso it de tasri #erte)rale poate 'i complet indolor, ea 'iind 34

identi'icat cu prile"ul unui e4amen radiologic, e'ectuat !nt$mpltor( ;n 'ormele a#ansate de osteoporoz #erte)ral pot aprea +i dureri cer#icocapsulare +i toracice de origine static( Unii )olna#i pot prezenta o durere toracic imens dup un traumatism minim sau dup e'ortul de tuse, care determin o 'ractur costal( 9olna#ii cu osteoporoz dureroas sunt adesea o)osi i, sl)i i, astenici, irasci)iliAuneori deprima i, inter#enind +i o component ne#rotic( ,NAM,*, COMCL,M,*TAR,

,4aminri paraclinice

5(7 ,4amenul de la)orator

a(7 Teste de la)orator !n e#aluarea osteoporozei includ= a) b) c) d) e) f) numrarea leucocitelor 'ormula leucocitar calciuria +i creatinuria determinarea ni#elului seric al calciului determinarea al)uminei +i 'os'atazei alcaline determinarea ureei, azotemiei, creatininei(

)(7 /eterminarea concentra iei serice a -31OJ2/ re'lect cu acurate e rezer#ele totale ale organismului !n #itamina /( C.iar +i !n tul)urrile post7menstruale se#ere, ni#elul calcemiei, 'os'atului +i 'os'atazei alcaline sunt de regul la ni#el normal( c(7 Centru pacien ii suspec i de .ipertiroidism primar sau iatrogen, este necesar determinarea ni#elului seric al triiodotironinei +i tirozinei( d(7 ,lectro'oreza proteinelor din ser sau urin este necesar c$nd este suspectat mielomul multiplu( 35

e(7 ;n caz de .iperparatiroidism este determinat prin metoda radio7imun ni#elul circulant al 'ragmentelor de car)o4il terminal 1C7terminal2 ale CTJ7ului( /ac dispunem de o te.nic nein#azi# s monitorizm progresiunea pierderii de mas osoas ca rspuns la tratament, este de dorit s o e'ectum( Aceste te.nici includ e#alurile cantitati#e ale con inutului mineral osos(

-(7 ,4amenul radiologic

Radiogra'ia coloanei #erte)rale este metoda tradi ional utilizat !n e#aluarea cauzelor +i e#olu iei osteoporozei( Cantitatea de os care tre)uie s diminueze !nainte s apar mani'estrile radiologice ale osteoporozei este detecta)il #ariat, depinz$nd de structura regiunii implicate( ;n general, o pierdere de 8&<7<&< din masa osoas 'ace ca scderea s 'ie #izi)il radiogra'ic( /e aceea, sunt utilizate teste de densitometrie mai sensi)ile nein#azi#e, pentru detectarea precoce a pierderii de mas osoas( Cu toate acestea, radiogra'ia ne a"ut s e4cludem cauze e#idente ale durerii de spate care nu sun date de osteoporoz, !n special la )tr$ni( ,a ne permite s determinm tipul +i e4tinderea ei 1 local sau generalizat2 +i s identi'icm 'racturile prin compresiune( Brec#ent un e4amen radiologic direct poate preciza o alt a'ec iune, !n special la un pacient de #$rsta medie( Radiogra'ia e#iden iaz o osteopenie generalizat la ni#elul corpilor #erte)rali care con in un procenta" !nalt de meta)oli i acti#i +i un turno#er ridicat al tu)ercula iei osoase( Tra)eculele orizontale sunt resor)ite primele, duc$nd la o accentuare #izi)il a tra)eculelor #erticale, iar !n cazuri mai se#ere la turtirea unui corp #erte)ral( :unt necesar, de asemenea, +i radiogra'ii !n pozi ie lateral !n orice suspiciune de 'ractur de corp #erte)ral prin compresiune( O tasare la un pacient t$nr, ori de #$rst medie sau o 'ractur deasupra corpului #erte)ral T< la un pacient de orice #$rst necesit o in#estigare amnun it pentru identi'icarea cauzelor mai pu in cunoscute( ;naintea e#iden ierii clinice a tasrii, corpii #erte)rali pot de#enii de 'orm )iconca#, deoarece platourile corticale su)condrale sl)esc, iar discurile inter#erte)rale se lrgesc( Clatourile corpilor #erte)rali superiori +i in'eriori pot 'i a'ectate di'erit( Oricum,

36

platoul in'erior este rareori mai a'ectat dec$t platoul superior( :unt descrise trei tipuri radiologice de tasri #erte)rale= a(7 tipul de tasare central, )iconca# este cel mai des !nt$lnit !n regiunea lom)ar a coloanei( )(7 tasarea anterioar a corpului #erte)ral este !nt$lnit 'rec#ent !n osteoporoza postmenopauz 'iind a'ectat cel mai des coloana toracal +i lom)ar superioar( Aceasta reprezint de regul un episod dureros ca de)ut, iar dac 'racturile se repet poate conduce la o ci'oz progresi#( c(7 'ractur prin tasare total trans#ersal( ;n aceast situa ie, corpul #erte)ral este ast'el tasat !nc$t poate 'i sczut 'oarte mult !n dimensiune( Colapsul poate sur#eni spontan +i este asociat adesea cu durere se#er( /ac e4ist o de'ormare a unui singur corp #erte)ral, 'r nici un alt semn radiogra'ic de osteopenie, tre)uie a#ute !n #edere alte a'ec iuni, cum ar 'i metastaze, granulomul eozino'il, .emangiomul( ;n cele mai se#ere cazuri, 'ractura se poate repeta pe un corp #erte)ral tasat +i #indecat( /i'ormitatea e4istent 'ace di'icil de diagnosticat apari ia noii 'racturi( Re'eritor la e4punerile radiogra'iei clasice de sta)ilire a diagnosticului osteoporozei la ni#elul sc.eletului mem)relor( Acestea sunt de mai mic precizie +i acurate e dec$t la ni#elul sc.eletului a4ial( ,4amenul radiologic clasic poate decela scderea masei osoase doar c$nd -378&< din masa osoas a 'ost prea dur( :ta)ilirea acestui test este sla) +i !n plus nu re'lect densitatea osoas la ni#elul celor mai importante sedii de 'ractur( Rolul e4amenului radiologic clasic rm$ne acela de a diagnostica +i urmrii e#olu ia 'racturilor secundare osteoporozei( Oricum, !n osteoporoza de tip II 1de #$rst2 tul)urrile ma"ore se reduc !n sc.eletul mem)relor care con in !ntr7o propor ie mai mare esut osos cortical cu remodelare sczut, comparati# cu sc.eletul a4ial( Modi'icrile mor'ologice ma"ore !n$lnit !n osteoporoza oaselor mem)relor includ cre+terea porozit ilor tra)eculare osoase ale osului cortical, precum +i o lrgire a ca#it ii medulare( Centru e#iden ierea acestor 'enomene, se utilizeaz radiogrametria, o metod dein#azi#, relati# simpl +i u+or de e'ectuat(

37

8(7 Radiogrametria

Radiogrametria cuprinde msurarea grosimii corticalei osoase tu)ulare +i a canalului medular 'cut la ni#elul treimii medii a celui de7al doilea sau al treilea metacarpian( /e regul, indicii radiogrametriei includ msurarea com)inat a grosimii celor dou corticale +i indicele de grosime al corticalei( Acest ultim indice este calculat ast'el se msoar lungimea com)inat a celor dou corticale care se !mparte grosimea total a dia'izei medii1pag 85&2 = NS T grosimea total a dia'izei( A9 U C/ T grosimea com)inat a celor dou corticale( 1A9UC/2ONS T indicele de grosime al corticalei(

Indicele de grosime al corticalei dia'izei oaselor lungi este mai mare sau egal cu l imea canalului medular, ast'el c el este mai mare sau egal cu V ( ;n osteopenia mem)relor, indicele de grosime al corticalei este mai mic de V ( Un indice cortical su) V la ni#elul dia'izei oricrui os tu)ular lung tre)uie s alerteze clinicianul( Radiogrametria poate s utilizeze +i msurarea dia'izei medii a cla#iculei, .umerusului, radiusului, 'emurului +i ti)iei( /eza#anta"ul ma"or al acestei te.nici este acela c sunt msurate numai grosimea osului cortical +i c resor) ia intracortical nu este luat !n calcul( A#$nd !n #edere c e4aminrile radiologice sunt pu in sensi)ile !n determinarea gradului de osteoporoz, !n etapa actual sunt utilizate tot mai 'rec#ent te.nici nein#azi#e pentru msurarea masei osoase( Aceste te.nici sunt precise, sensi)ile +i sigure( Cantitatea actual a masei osoase ne a"ut s sta)ilim se#eritatea pierderii acesteia +i ser#e+te ca )az !n e#olu ia terapeutic( Cele mai multe msurtori nein#azi#e ale osului mineralizat dau in'orma ii speci'ice despre densitatea osoas !n momentul e4aminrii, dar nu dau in'orma ii despre trecutul, prezentul sau #iitorul remodelrii osoase( :tatusul actual al remodelrii osoase poate 'i determinat prin studii #ariate indirecte de la)orator ale serului +i urinei, !n rela ie cu )iopsia osoas iliac nedecalci'iat( ;n prezent sunt utilizate mai multe metode pentru determinarea masei osoase, dintre care amintim= a(7 a)sor) ia 'otonic unic 38

)(7 a)sor) ia 'otonic du)l c(7 tomogra'ia computerizat cantitati# d(7 analiza cu neutroni acti#a i a !ntregului organism(

%(7 A)sor) ia 'otonic unic

A)sor) ia 'otonic unic 1:CA7single p.oton7 a)sorptiometrQ2 pag 855 este cea mai comun metod de determinare a con inutului mineral al oaselor lungi( Utilizeaz un 'lu4 de 'otoni de energie mic pro#eni i de la o surs monogenetic de I5-3 cuplat la un scintigra' cu iodur de sodiu 1*aI(2 Con inutul osos este e4primat !n gOcmW( A)sor) ia este di'eren iat dup cum zona tranzitat este os sau pr i moi( ,ste posi)il msurarea cantit ii de mineral osos numai !n zone acoperite de straturi su) iri de pr i moi 1radius, calcaneu2( /eza#anta"ul metodei const !n 'aptul c msurarea densit ii osoase la ni#elul radiusului sau calcaneului poate s nu re'lecte #aloarea densit ii osoase la ni#elul coloanei #erte)rale sau 'emurului pro4imal( Izotopul de I5-3 emite un 'ascicul de 'otoni care trece prin esuturile moi de #aloare medie, a+a cum se !n$lnesc la ni#elul ante)ra ului sau calcaneului( :cintigra'ul este amplasat !napoi, !nainte +i !n a'ar, pe 'iecare parte a ante)ra ului, pentru a detecta trimiterea 'otonilor( /ensitatea osoas atenueaz raza monoenergetic de 'otoni, ast'el !nc$t un numr mai mic de 'otoni trece prin scintigra'( Iradul de atenuare a razei 'otonilor permite msurarea con inutului mineral al oaselor mem)relor( A)sor) ia unui singur 'oton este cea mai 'rec#ent metod de determinare a con inutului mineral al radiusului, 'ie la "onc iunea X medii cu X distal 163< os cortical +i 3< os tra)ecular2, 'ie !n meta'iz distal 18&< os cortical +i @&< os tra)ecular2( Calcaneul con ine !n general os tra)ecular 1spongios2( A)sor) ia 'otonic unic permite o e#aluare a densit ii osoase 1gOcmW2 cu o eroare de %< la ni#elul radiusului mediu +i de 3< la ni#elul radiusului distal( /oza de iradiere este minim 15& mrem2, costul este !n general sczut, metoda disponi)il, acceptat de pacien i !n numr mare( Aceast metod este utilizat de peste -& de ani +i are principalul deza#anta" c nu poate 'i utilizat la ni#elul coloanei #erte)rale(

39

3(7 A)sor) ia 'otonic du)l

Aceast te.nic pag -?- este utilizat !n msurarea con inutului mineral al sc.eletului a4ial !n care predomin tra)ecula ia osoas( ;n a)sor) ia 'otonic du)l 1/CAKdual p.oton7a)sor)tiometrQ2 este utilizat radioizotopul de gadolinium 1I5382 care emite 'otoni la dou ni#ele energetice di'erite, !nltur$nd nea"unsurile pentru esuturile moi, +i permite msurarea densit ii osoase +i la ni#elul +oldului, coloanei +i !ntregului organism( Goldul +i coloana #erte)ral sunt arii !ncon"urate de esuturi moi a)undente( Ca +i la a)sor) ia unui singur 'oton, aceast metod msoar densitatea ariei osoase respecti#e( Rezultatele sunt e4primate printr7o medie a structurii cercetate !n gOcmW ( Crecizia a"unge la depistarea modi'icrilor de 57-< din masa osoas( La #$rstnici acurate ea metodei diminu a"ung$nd la #aria ii de 873< pentru coloana lom)ar +i de 87%< pentru colul 'emural( Coloana #erte)ral 183< os cortical +i 03< os tra)ecular2 este de regul scanat !ntre #erte)rele L5 +i L% ( /eoarece toate mineralele sunt msurate !n calea trecerii 'asciculului de 'otoni, sursele posi)ile de eroare includ ariile calci'iate ale aortei, osteo'itele +i procesele degenerati#e interapo'izare( Crecizia +i acutare ea sunt e4celente, iradierea sczut, rata de acceptare a pacien ilor ridicat, iar costul este de dou sau trei ori mai mare dec$t la a)sor) ia 'otonic unic( Timpul de e4punere este !ndelundat, -& minute pentru coloana #erte)ral +i %& minute pentru !ntreg organismul(

0(7 Te.nica /,NA 1a)sor) ia du)l a energiei razelor N K dual7energQ a)sortiometrQ2

Bolose+te ca sursa de 'otoni cu dou ni#ele de energie razele N pro#enite de la un generator de mare sta)ilitate( ,nergiile op ionale a"ung la #alori de %&U?& RV( Metoda permite msurarea densit ii osoase a coloanei #erte)rale, 'emurului, ante)ra ului +i a !ntregului corp( :ursa de raze N produce un 'lu4 de 'otoni mai mare dec$t I585 sau I538 ( /oza de radia ii este de numai &,375< miliremi pe c$mp scanat( ,4aminarea este relati# rapid 5&7-& minute, iar eroarea de precizie este de numai 5<( ,ste cea mai utilizat metod astzi( Aparatul este compus dintr7un scanner, un detector de 40

scintila ii +i sistemul de calcul alctuit din monitor, tastatur, unitate central +i imprimant( Locul de unde !ncepe scanarea +i unde se termin este indicat de un sistem laser !n spectru ro+u #izi)il( :e o) in ast'el .istograme !n care indi#idul este pozi ionat prin prelucrare automat !n zone normale, medii sau patologice(

@(7 Tomogra'ia computerizat cantitati# 1YCT2

Tomogra'ia computerizat cantitati#1YCT2 o) ine o imagine prin sec iune a corpului #erte)ral permi $nd di'eren ierea corticalei +i osului tra)ecular( ,ste o e4tindere a te.nicii de tomogra'ie computerizat destinat s cuanti'ice a)sor) ia radia iilor ionizate de esuturile calci'iate( Te.nica msoar densitatea real iar rezultatul este e4primat !n g OcmZ( ,roarea de precizie este de -7%< iar doza de iradiere +i costul metodei sunt mai ridicate dec$t pentru celelalte metode( A#anta"ul metodei const !n 'aptul c osul tra)ecular poate 'i deose)it de cel cortical( Rata turno#erului !n osul tra)ecular este de aproape opt ori mai mare dec$t a osului cortical +i aceast te.nic unic 'urnizeaz un indicator sensi)il al sc.im)urilor meta)olice timpurii ale sc.eletului a4ial( Tomogra'ia computerizat cantitati#1YTC2 cuprinde o scanare sec#en ial a por iunii medii a corpului #erte)ral T5- p$n la L[ cu a"utorul unei ,,camere speciale\\ Cag 85%( Camera cuprinde tu)uri care con in solu ii standard de minerale, grsime +i ec.i#alen e ale esuturilor moi( ,a con ine solu ia standard 1gO cmW2 de 'os'at de potasiu 1reprezent$nd mineralele2, etanol1grsime2 +i ap1 esuturile moi2( /atele 'urnizate de 'iecare tu) al camerei sunt corelate cu ec.i#alentul mineral cunoscut al tu)ului +i apoi este redactat de computer o cur) standard( :e o) ine media datelor 'urnizate de computer !n por iunea mi"locie a coloanei de la T5- la L%, iar ec.i#alentul mineral este determinat prin ela)orarea simultan a unei cur)e de #alori( Msurarea este de regul limitat posterior la aria corte4ului corpului #erte)ral, iar anterior la #ena )azei #erte)ral cuprinz$nd msurarea numai a tra)ecelulelor osoase( Osteo'itele +i calci'ierile aortei sunt e#itate( ,roarea de precizie este de 873<, de+ii ea poate 'i crescut !n osteopenia se#er +i la pacien ii ci'otici datorit di'icult ilor de te.nic !n localizarea e4act a ariilor msurtorilor anterioare +i !n men inerea pozi iei acestor pacien i pentru msurtori( /oza de iradiere este de apro4imati# -&& mrem, iar costul este mai mare dec$t al a)sor) iei 'otonice du)le( 41

Metoda este di'erit de msurtorile prin a)sor) ia 'otonilor care raporteaz densitatea osoas !n gOcm- ( Aceast e4aminare e4prim densitatea real osoas +i este raportat !n gOcm-(

?(7 Analiza cu neutroni acti#a i a !ntregului organism 1T9*AA2 1Total7)odQ neutron acti#atQon analQsis2

Analiza cu neutroni acti#a i a !ntregului organism T9*AA 1Total7)odQ neutron acti#atQon analQsis2 este utilizat !n prezent pentru determinarea calciului con inut !n !ntreg corpul( Organismul este iradiat cu neutroni cu enrgie !nalt care con#ertesc izotopul sta)il de calciu 1Ca%? 2 !n izotopul radioacti# insta)il de Ca%6 ( Iradierea total a organismului este apro4imati# de 0 secunde, iar msurtorile se e4ecut !n urmtoarele -& minute cu a"utorul unui monitor de radioacti#itate( ,roarea de acurate e este de 873<( ,ste msurat cantitatea total de Ca%6 radioacti# care re#ine la Ca%? sta)il( ;ntruc$t 66< din calciul organismului este sec.estrat !n sc.elet, aceast te.nic e#alueaz !ntreaga mas osoas a organismului( ,roarea de precizie este de ?75&<( Cot 'i 'cute +i e#aluri regionale cum ar 'i msurarea densit ii osoase a calcaneului( Oricum, doza de iradiere este mare, ec.ipamentul scump +i !n general greu de gsit ceea ce o 'ace mai pu in utilizat(

6(7 9iopsia osoas

Centru determinarea sc.im)urilor meta)olice osoase +i posi)ilitatea aprecierii osteoporozei !n contrast cu osteomalacia, este 'olosit )iopsia osoas din creast iliac( /eoarece tul)urrile osoase meta)olice sunt generalizate, o simpl mostr recoltat din creasta iliac este reprezentati# pentru !ntregul proces( Creasta iliac este accesi)il !n totalitate )iopsiei +i 'urnizeaz date care pot 'i corelate cu tul)urrile meta)olice care se produc !n coloana #erte)ral sau !n oasele lungi(

42

Centru recoltarea )iopsiei se utilizeaz trocare cu un diametrul !ntre 37? mm +i care scot un miez osos cilindric din po iunea anterioar a crestei( Mostra este recoltat transcutanat , su) anestezie local pag 850,'ig( -?%( ;ntruc$t di'eren ierea dintre cele dou a'ec iuni osoase meta)olice7

osteoporoza +i osteomalacia7este )azat !n parte pe calitatea +i cantitatea osului mineralizat, a)ilitatea de a distinge !ntre matricea osoas mineralizat +i cea demineralizat 1osteoid2 este di'icil( Centru aceasta se utileaz analiza .istologic a miezului osos iliac, nedelaci'iat recoltat din creasta iliac( Osul nedecalci'iat este sec ionat pe un microtom +i este colorat cu un colorant tricromic pentru esuturi, !n #ederea o) inerii sec iunilor .istologice necesare e4aminrilor microscopice( Big( -?3,pag 850 ;n aceste sec iuni, osteomalacia este caracterizat prin acumulare de osteoid1datorit de'ectului de mineralizare osoas2 +i apare su) 'orma unei )enzi l ite de culoare ro+ie intens 'ig-?3( ,a tre)uie analizat cu aten ie,!ntruc$t e4cesul cantitati# de osteoid poate de asemenea s 'ie o)ser#at !n condi ii de osteoporoz cauzat de o rat accelerat a sintezei matricei osoase( /i'eren a !ntre cele dou stri este )azat pe determinarea ratei de mineralizare,utiliz$nd tetraciclina ca un marMer osos in #i#o(

5&(7 Testul du)lei )enzi cu tetraciclin se )azeaz pe a'initatea anti)ioticului 'luorescent pentru depozitele minerale imature,dar nu +i pentru depozitele mature( ,l permite identi'icarea 'ocarului de calci'iere +i implicit determinarea ratei de mineralizare osoas( Tetraciclina este administrat timp de trei zile, !n doze de 3&& mg, de dou ori pe zi +i se repet dup un inter#al de 5% zile( Bragmentul osos este recoltat la 87%zile dup ultima doz de tetraciclina( Tetraciclina 'luorescent este e#aluat prin e4aminarea sec iunilor osoase la microscopul cu lumin ultra#iolet( Tertaciclina apare ca o du)l )and 'luorescent !n osul recent mineralizat 'igura -?0 ,pag 85@( /istan a principal dintre punctele mediale a celor dou )enzi ale tetraciclinei este msurat cu un liniar( Rata de mineralizare normal #ariaz !ntre &,%7&,6]mOzi 1media7&,03 ]mOzi2 +i reprezint cantitatea de os nou sintetizat +i mineralizat !n inter#alul li)er de administrare a tetraciclinei( C$nd rata de mineralizare cre+te, 43

distan a !ntre cele dou )enzi cre+te +i ea( ;n osteomalacie se produce reducerea ratei de mineralizare +i prin urmare )enzile paralele de#in apropiate +i pot 'uziona, produc$nd o singur )and( Masa osteoid este de'icitar !n minerale +i nu este capa)il s 'i4eze tetraciclina, duc$nd la o a)sen !n acti#itatea de 'luorescen ( Mineralizarea 'rontului de acti#itate1procenta"ul su)stan ei osteoid legat de tetraciclina marMer2 !n osteomalacie este redus( Crin urmare modelul anormal de depozitare a marMerilor 'luorescen i denot e4isten a osteomalaciei( /in cele prezentate mai sus se desprind urmtoarele concluzii asupra osteoporozei= 5(7 se poate aprecia c osteoporoza este o a'ec iune 'rec#ent a sc.eletului, cu etiologie multipl +i care ridic o serie de pro)leme re'eritoare la diagnostic +i posi)ilit i de in#estiga ii( -(7 depistarea !n timp a de)utului a'ec iunii #a conduce la in#estiga ii suplimentare pentru a determina etiologia sa( Metodele moderne de e#aluare a masei osoase +i de terminare seric a unor su)stan e cu rol !n meta)olismul osului impun o cunoa+tere adec#at a multor a'ec iuni ce conduc la instalarea osteoporozei( 8(7 pentru elucidarea )olii este necesar o cola)orare comple4 !ntre ortoped, endocrinolog, internist, reumatolog, etc( %(7 cu toate progresele realizate p$n acum, osteoporoza continu s rm$n o a'ec iune cu risc ridicat !n producerea 'racturilor, mai ales la persoane !n #$rst unde prognosticul este rezer#at(

/IAI*O:TIC /epistare

/epistarea precoce a )olii este o condi ie importanta a succesului terapeutic( ,4ist dou strategii de depistare= 5( strategia 'actorilor de risc= identi'icarea persoanelor cu risc !nalt de )oala +i ulterior diagnosticarea )olii in principal prin /,NAA

44

-( strategia descoperirii de caz= prin analiza simptomatologiei 'racturilor de 'ragilitate cu di#erse sedii +i !n prezen a unor 'actori de risc se pune diagnosticul de osteoporoza care ulterior se poate certi'ica prin /,NA( A:COR, ca asociaie de reprezentare a )olna#ilor cu osteoporoza consider strategia 'actorilor de risc oportun de a duce la o depistare precoce( ;n condi iile particulare ale arii noastre, A:COR ia !n considerare anumite postulate necesare depistrii precoce= a2 in'ormarea popula iei +i personalului medical asupra importan ei 'actorilor de risc )2 importan a anamnezei +i e4amenului clinic, e'ectuate periodic la medicii de 'amilieA c2 in'orma ii precise asupra riscului crescut !n anumite grupe de popula ie 1#$rstnici, corticodependen i, +(a(m(d(2 +i supra#eg.erea acti# a acestoraA d2 in'orma ii asupra 'racturilor de 'ragilitateA e2 se poate su)linia eroarea supralicitrii 1!n practica medicala din Romania2a ultrasonometriei !n a)sen a unui e4amen clinic riguros( :tandardul de aur in diagnosticul osteoporozei rm$ne du)la a)sor) iometrie cu ra4e N K /,NA, dar tre)uie 'cut o distinc ie clar !ntre diagnostic +i decizia terapeutic( /ecizia terapeutic tre)uie luat numai dup analizarea tuturor datelor anamnestice( ;n trecut, diagnosticul osteoporozei se 'cea cu oc.iul li)er( Ta)loul caracteristic era cel al unei 'emei de talie mic, sla), 'oarte redus de spate +i cu a+a numitul Eg.e)ul )tr$nei doamneF( :e 'cea un control pri#ind pierderea masei osoase = se msura desc.iderea )ra elor pe orizontal de la #$r'ul degetelor unei m$ini p$n la #$r'ul degetelor celeilalte m$ini( /ac aceast lungime msurat reprezint mai mult dec$t !nl imea acelei persoane este pro)a)il ca #erte)rele s 'i cedat deoarece oasele de#in mai sla)e din cauza osteoporozei +i se taseaz( ;ntotdeauna masa osoas sczut +i densitatea mineral sczut se iau !n considerare !mpreun( Acestea sunt semnele particulare ale osteoporozei +i prezic posi)ilitatea producerii unei 'racturi +i toate implica iile acesteia( Valori sczute pot aprea +i !n osteopenie +i osteomalacie, dar acestea sunt de 'apt etape !n dez#oltarea osteoporozei(

45

Osteoporoza instalat poate 'i de dou tipuri= 7 Acti# K la care timpul de !ndeprtare +i re!nnoire a osului este rapid, cu o pierdere a mineralelor din os, in principal a calciului( 7 Inacti# K!n care ciclul osos este lent( Resor) ia osului se re'lect !n urin 1.ipercalciurie2(Centru msurarea calciului se #a 'ace un sumar de urin( Aceast metod nu este prea e'icient, ni#elul calciului sc.im)$ndu7se de la o zi la alta, sau c.iar de la o ora la alta( Analiza s$ngelui pentru proteina Ila din os con'irm rezultatele analizei de urin( Croteinele din os 'iind eli)erate !n circula ie pe msur ce osul se distruge(

/iagnosticul poziti# /iagnosticul poziti# al osteoporozei se re'er !n principal la diagnosticul osteoporozei comune tip I 1postmenopauz2 +i tip II 1senil2( /iagnosticul tardi# ,ste in primul r$nd clinic +i are loc la o 'emeie care se gse+te la un inter#al de apro4imati# 53 ani de la instalarea menopauzei sau la o persoan cu #$rsta de 46

cel pu in @& de ani de am)ele se4e, care prezint o 'ractur dup un traumatism minim sau c.iar !n lipsa unui traumatism, alturi de care mai e4ist +i o scdere !n !nl ime, accentuarea ci'ozei dorsale,sau dureri osoase ;n cazul )olna#ilor cu osteoporoz senil, cele mai 'rec#ente 'racturi sunt cele de col 'emural( ;n cazul )olna#ilor cu osteoporoz postmenopauz, 'racturile #erte)rale, costale sau de radius se !nt$lnesc mai 'rec#ent( ,4amenul radiologic con'irm 'ractura +i osteoporoza( ,4amenele cu a"utorul crora se apreciaz densitatea osoas con'irm , o important scdere a masei osoase(

,4amenele )ioc.imice, +i anume= dozarea !n s$nge a calciului, 'os'atului, 'os'atazei alcaline, .ormonului paratiroidian, #itaminei /,, dozarea !n urin a calciului +i .idro4ipolinei,sunt de regul normale( Crincipalele modi'icri !n aceast direc ie sunt cele realizate de marMerii )ioc.imici ai 'ormrii osoase cum ar 'i cre+terea !n ser a 'os'atazei alcaline, osteocalcinei, etc, +i de marMerii )ioc.imici ai resor) iei osoase 1cre+terea e4cre iei urinare de calciu, .idro4iprolin,etc 2(Centru indicarea turno#er7 ului osos al unui )olna# cu osteoporoz poate 'i indicat punc ia )iopsie osoas din creasta iliac( /iagnosticul poziti# precoce

47

/iagnosticul poziti# precoce al osteoporozei comune se realizeaz prin e'ectuarea densimetriei osoase cu di'erite te.nici( Cu a"utorul acestora se poate realiza un diagnostic precoce al osteoporozei la persoanele cu risc, permi $nd e'ectuarea unui tratament pro'ilactic, care s !mpiedice apari ia 'racturilor( /iagnosticul di'eren ial /iagnosticul di'eren ial al osteoporozei comune se 'ace= Cu celelalte 'orme de osteoporoz idiopatic Cu celelalte 'orme de osteoporoz Cu celelalte osteopatii rare'iante 5( /iagnosticul di'eren ial al osteoporozei comune cu celelalte 'orme de osteoporoza idiopatic 1cea a adultului +i cea "u#enil2 este relati# u or, datorit di'eren elor mari !n #$rsta pacien ilor( -( /iagnosticul di'eren ial cu di#erse tipuri etiologice de osteoporoz secundar tre)uie 'cut !n 'a a oricrui )olna# cu osteoporoz, mai ales dac #$rsta acestuia 1su) 0& de ani2 +i se4ul 1masculin2 nu reprezint un argument su'icient de puternic !n 'a#oarea a'irmrii unei osteoporoze comune( ;n unele cazuri diagnosticul de osteoporoz secundar +i tipul acesteia este e#ident,cum este cazul atletelor amenoreice( Osteoporoza cortizonic poate 'i determinat de corticoterapie 1 anamnez2 sau se poate datora :indromului Cus.ing ce poate 'i demonstrat prin #alorile crescute ale cortizonului !n s$nge +i prin simptomele +i semnele clinice caracteristice acestui sindrom( Osteoporoza din .ipertiroidie, care nu este rar, tre)uie identi'icat, c.iar la )olna#ii la care clinica nu este su'icient de sugesti# pentru o .iper'unc ie tiroidian 1mai ales la #$rstnici2(

8( /iagnosticul di'eren ial cu alte osteopatii rare'iante= O prim pro)lem o pot pune )olna#ii cu mielom multiplu sau cu metastaze osoase ale unor cancere #iscerale care consult pentru o 'ractur #erte)ral( ;n 'a#oarea unei a'ec iuni maligne, pledeaz= :tare general alterat cu ianpeten Cierdere !n greutate 48

Tul)urri neurologice determinate de 'ractura #erte)ral Anemie V:J accelerat Jipercalcemie Croteinurie Identi'icare clinic +i radiologic a tumorii primare Identi'icarea unei componente monoclonale prin electro'oreze !n gel de agar a proteinelor serice 9iopsia mdu#ei osoase, ce poate identi'ica elementele tipice mielomului 1prezen a !n mdu#a .ematopoetic a unui numr mare de plasmocite cu aspect atipic2sau, mai rar,celulele maligne corespunztoare unei metastaze osoase( /iagnosticul de mielom sau metastaze osoase tre)uie luat !n considerare mai ales la )olna#ii la care anamneza +i #$rsta nu constituie argumente solide !n 'a#oare diagnosticului de osteoporoz postmenopauz sau senil( Osteoporoza tre)iue di'eren iat +i de celelalte osteopatii rare'iante= OsteomalaciaJiperparatiroidismul primar Osteodistro'ia renal = ;n s$nge, calciul este sczut sau normal, 'os'atul crescut, 'os'ataza alcalin crescut, .ormonul paratiroidian moderat crescut, creatinina +i ureea mult crescute( ;n urin, calciul este crescut sau normal, 'os'atul sczut, .idro4iprolina sczut( Osteomalacia 7 uneori poate mima osteoporoza sau coe4ist cu ea( Crezint urmtoarele modi'icri paraclinice= :cderea !n ser a concentra iei calciului +i 'os'atului, cre+terea in ser a 'os'atazei alcaline, cre+terea moderat a concentra iei serice a .ormonului paratiroidianA ;n urin, calciul este sczut sau normal, 'os'atul este normal iar .idro4iprolina este crescutA

49

Cunc ia )iopsie osoas din creasta iliac care poate 'i esen ial pentru diagnostic pune !n e#iden aspectul caracteristic= )orduri osteoide a)undente, nemineralizateA Jiperparatiroidismul primar= ;n s$nge, calciul +i 'os'orul sunt sczute, 'os'ataza alcalin crescut sau normal,.ormonul paratiroidian mult crescut( ;n urin, calciul este crescut sau normal, 'os'atul este normal, .idro4iprolina crescut((

TRATAM,*TUL O:T,OCOROH,I

;n cele ce urmeaz se #a prezenta tratamentul osteoporozei !n general, insist$ndu7se asupra tratamentului osteoporozei comune 1osteoporoza idiopatic postmenopauz +i senil2( 50

Tratamentul pro'ilactic include pre#enirea cderilor, respecti# pre#enirea poticnirilor,luminarea su'icient a locuin ei, supra#eg.erea medicamentelor 1neuroleptice, miorela4ante, somni'ere, tranc.ilizante2, 'olosirea unui )aston pentru spri"in, e#itarea unei 'le4iuni mari a trunc.iului +i a purtrii de greut i +(a +i mai ales pre#enirea 'ragilit ii osoase prin= a2 o) inerea unei solidit i +i a unui titru mineral ma4imal al sc.eletului !n cursul anilor cre+teriiA )2 men inerea masei osoase la ni#el ma4im c$t mai mult timp posi)ilA c2 !ncetinirea ritmului de pierdere osoas, ce apare odat cu !naintarea !n #$rstA d2 reducerea sau pre#enirea pierderii osoase rapide din perioada

postmenopauz( O)iecti#ele pre#enirii osteoporozei pot 'i !n mare msur cuanti'icate= mrirea taliei medii a sc.eletului cu 5&7-& mm !n cursul anilor de cre+tere, cre+terea masei osoase ma4ime cu 3<, diminuarea cu 3&< a #itezei pierderii osoase cu #$rsta, reducerea cu 3&< 1!n medie2,a accelerrii post7menopauz a acestei pierderi( Cum 6@< din su)stan a osoas se constituie !naintea #$rstei de -& ani, tinerii au ne#oie de su'icient calciu( Un grup cu risc poten ial de osteoporoz !l constituie 'etele tinere a cror asigurare este de'icitar !n toat ,uropa +i al cror calciu este sczut, datorit ,printre altele ,+i regimurilor de sl)ire pentru siluetA aceste regimuri scad con inutul !n estrogeni al corpului , reduc aportul de calciu +i pot duce la osteoporoz( O aten ie deose)it tre)uie deci acordat acestei categorii !n asigurarea cu su'icient calciu( Centru #$rsta de 5575? ani acesta tre)uie s 'ie de ?&&75-&& mgOzi( Tratamentul pro'ilactic al osteoporozei ar tre)ui e'ectuat de !ntreaga popula ie, dar cum acest lucru nu este posi)il, el #a 'i aplicat cu prioritate su)iec ilor la care sunt identi'ica i anumi i 'actori de risc( /up Riggs +i Melton principalii 'actorii de risc ai osteoporozei sunt= 'emeie caucazian sau asiatic, menopauz precoce sau amenoree prelungit, antecedente .eredocolaterale prezente, statur "oas +i greutate corporal mic, scdere a aportului de calciu sau a a)sor) iei sale, inacti#itate, consum e4agerat de alcool( 51

O alt metod de a selec iona su)iec ii, !n #ederea unui tratament pro'ilactic, este aceea de a msura prin osteodensiometrie masa osoas !n di'erite zone, pentru a identi'ica su)iec ii cu mas osoas +i deci cu risc crescut de 'racturi, metoda este pu in 'ia)il pentru screening, datorit costului su ridicat( C.ristiansen a propus urmtoarele criterii pentru selec ionarea 'emeilor dup menopauz, la care este necesar tratamentul pro'ilactic 1inclusi# tratamentul .ormonal de su)stitu ie2A greutatea corporal, dozarea 'os'atazei alcaline serice +i a calciului +i .idro4iprolinei !ntr7un e+antion de urin raportate la creatinA pe )aza acestor criterii, 'emeile pot 'i !mpr ite !n 8 grupuri= cu pierdere osoas rapid, medie sau mic( ;n tratamentul pre#enti# al osteoporozei tre)uie luat !n considerare 'aptul c la o anumit #$rst 1deci riscul de 'ractur2 este determinat de = masa osoas ma4im, #$rsta la care masa osoas !ncepe s scad +i ritmul !n care se produce aceast scdere( /ac unii 'actori de care depinde masa osoas ma4im nu pot 'i modi'ica i, cum sunt rasa , se4ul, unii 'actori ereditari, e4ist +i 'actori ce pot accentua depunerea de os !n timpul cre+terii +i consolidrii, ast'el !nc$t s contri)uie la crearea unei mase osoase c$t mai mari( Crincipalii 'actori sunt = e4erci iul 'izic, alimenta ia cu un con inut adec#at de calciu +i 'actorii .ormonaliA de asemenea pot 'i a#ute !n #edere +i alte mi"loace= #itamina /,calcitonina +i dis'ona ii( ,4erci iul 'izic are o mare importan , lucru do#edit de 'aptul c atle ii au o mas osoas mai mare dec$t su)iec ii sedentariA cre+terea masei musculare stimuleaz 'ormarea osului( Adolescen ii +i adul ii tre)uie !ncura"a i s 'ac e4erci ii 'izice, s practice di'erite sporturi= alergri, ciclism, !notA !n cazul persoanelor de gen 'eminin e4erci iile 'izice nu tre)uie s duc la amenoree, ceea ce ar putea a#ea consecin e negati#e( Centru #$rstele mai mari se recomand gimnastica adaptat #$rstei +i mersul pe "osA plim)rile de 8&70& de minute, e'ectuate de 87% ori pe sptm$n, pot contri)ui la men inerea masei osoase la persoanele cu #$rst !ntre 3& +i @& de ani, mai ales cele de se4 'eminin( Aportul adec#at de calciu !n alimenta ie este necesar !n timpul copilriei !n #ederea depozitrii acestuia !n sc.elet !n timpul cre+terii +i consolidrii( ;n timpul adolescen ei, aportul alimentar zilnic tre)uie s 'ie de 55&& K 5-&& mg 52

calciu( ;n cazul adultului matur +i al 'emeii !naintea menopauzei aportul alimentar zilnic de calciu tre)uie s 'ie de ?&& K 5&&& mg( 9r)a ii de peste 33 de ani +i 'emeile postmenopauz au ne#oie de 53&& mg calciu Ozi( A#$nd !n #edere c este relati# greu s se realizeze un aport alimentar zilnic de 53&& mg de calciu +i in$nd seama de 'aptul c a)sor)ia intestinal a calciului este de'icitar la #$rstnici,la 'emeile postmenopauz este "usti'icat un supliment zilnic de calciu de 5&&& mgOzi(

Odat instalata osteoporoza nu este posi)il re'acerea masei osoase( Totu+i inter#en ia precoce poate pre#eni osteoporoza iar cea tardi# poate opri progresia )olii( /ac este prezent o cauz secundar tratamentul speci'ic are scopul !ndeprtrii cauzei( corset O )r$u ortopedic ,e4erci ii 'izice cu consultarea unui 'izioterapeut In 'aza acut a tasrii= analgezice, miorela4ante,cldur, masa", repaus con'orm indica iilor medicului(

Tratamentul medicamentos

Terapia medicamentoas tre)uie indi#idualizat !n 'unc ie de = 53 tipul a'ec iunii de )az

gra#iditatea osteoporozei )oli asociate #$rst,se4 etiologia osteoporozei

;n general medicamentele 'olosite sunt acelea+i pentru toate tipurile de osteoporoz #ariind !ns doza, durata de administrare, ordinea etc( Medicamentele 'olosite !n tratamentul osteoporozei sunt= 5(7 meta)oli ii acti#i ai #itaminei / -(7 estrogenii +i androgenii, steroizii ana)oliza i , progesteronul 8(7 calcitonina %(7 )i'os'ona ii 3(7 preparatele de 'luor 5(7 Meta)oli ii acti#i ai #itaminei / Au a#anta"ul unei con#ersa ii rapide .epatice !n #itamina /8 cu consecin e imediate asupra meta)olismului 'os'ocalcic= a(7 cre+terea a)sor) iei digesti#e a calciului +i 'os'orului )(7 cre+terea tritului de #itamina /8 circulant c(7 in.i)i ia acti#it ii osteoclastice d(7 scderea parat.ormonului circulant

Borma

de

administrare

este

alp.acalcidromului

1Alp.a7/82

+i

se

administreaz !n urmtoarele doze= &,5 mcgOzi adul ilor p$n la 3&70& de ani &,3 mcgOzi #$rstnicilor

54

osului(

&,&375 mcgOzi copiilor, !n 'unc ie de #$rst, greutate +i se#eritatea

a'ec iunii( Acest preparat are +i rol de cre+tere a rezisten ei +i elasticit ii

-(7 ,strogenii +i androgenii, steroizii ana)oliza i , progesteronul

,strogenii scad rata resor) iei osoase +i se recomand la 'emei !n perioada de menopauz( Tratamentul se 'ace su) control ginecologic permanent deoarece cre+te inciden a neoplaziilor genitale ca +i 'rec#en a trom)ozelor #enoase( Creparatele de testosteron sunt utilizate !n tratamentul osteoporozei la )r)a ii cu de'icien e gonadale( Au e'ect nota)il doar ca tratament de su)stitu ie +i nu tre)uie generalizat(

8(7 Calcitonina

Calcitonina contracareaz e'ectele parat.ormonului +i in.i) resor) ia osoas prin reducerea acti#it ii osteoclastelor( Calcitonina, !n special cea de somon cunoscut su) denumirea comercial de Miacalcic, are ac iune antiosteoclastic +i !+i demonstreaz e'ectele )une !n asociere cu #itamina /8, calciu, ana)olizan i, regim de crudit i, mi+care !n aer li)er( Inter'ereaz cu ac iune parat.ormonului !n men inerea masei osoase, ac ion$nd at$ta asupra .omeostaziei oaselor c$t +i a calciului( :timuleaz acti#itatea osteo)lastelor, in.i) osteoliza +i cre+te e4cre ia urinar a calciului +i 'os'orului, reduc$nd rea)sor) ia lor tu)ular( Are o ac iune puternic analgetic pe termen lung printr7un mecanism central( ,ste indicat !n stadiile precoce +i a#ansate ale osteoporozei post7menopauz, osteoporoza de #$rst, osteoporoza de imo)ilizare etc( :e poate administra pe cale in"ecta)il i(m sau s(c !n doze de 3& UI sau 5&& UI zilnic sau la - zile !n 'uncie de gra#itatea )olii sau spraQ nazal -&& UI !n doz unic( Cerioada de administrare este 8 luni cu pauz de alte 8 luni dup care se reia tratamentul !n aceea+i sc.em !n 'unc ie de rezultatul o) inut(

55

%(7 9i'os'ona ii 9i'os'ona ii reduc pierderea osoas dup menopauz, cresc densitatea osului +i reduc rata 'racturilor ( In.i) resor) ia osoas, ec.ili)reaz rela ia dinamic !ntre osteoclaste +i matricea proteic, reduc acti#itatea osteoclastic +i au ac iune indirect poziti# pe masa osoas tra)ecular( ,numerm !n continuare c$ i#a dintre cei mai cunoscu i )i'os'ona i= alendronat sodic 1Bosama42 risedronat sodic 1Actonel2 zoledronat pamidronat etidronat

Bosama4ul 1comprimate de 5& mg, @& mg2 este indicat !n= a(7 tratamentul osteoporozei la 'emei !n postmenopauza, pentru pre#enirea apari iei 'racturilor, inclusi# a celor de +old +i coloan #erte)ral )(7 la 'emei !n postmenopauz cu risc de osteoporoz, pre#enind apari ia 'racturilor( c(7 tratamentul osteoporozei la )r)a i pentru pre#enirea 'racturilor d(7 tratamentul +i pre#enirea osteoporozei indus de glucorticoizi at$t la )r)a i c$t +i la 'emei Tratamentul osteoporozei la 'emei !n postmenopauz +i la )r)a i impune o doz de 5& mg Osptm$n acid alendronic( Bosama4ul tre)uie adiminstrat numai cu ap simpl cu cel pu in o "umtate de or !nainte de mas dup care )olna#ul nu are #oie s stea !n pozi ie culcat p$n dup ser#irea mesei( Cerioada de administrare este !ndelungat !ntinz$ndu7se de la 0 luni la ani de zile !n 'unc ie de re'acerea densit ii minerale osoase, determinat prin metodele de e#aluare cunoscute( Actonel1comprimate de 83mg2 asigur protec ie rapid +i e'icient !mpotri#a 'racturilor la ni#elul !ntregului sc.elet !nc din primul an de tratament( 56

/e asemenea Actonel reduce semni'icati# riscul 'racturilor #erte)rale +i non#erte)rale dup primele +ase luni de tratament( :e administreaz un comprimat de 83 mg o dat pe sptm$n cu un pa.ar de ap cu 8& de minute !nainte de mas( Gi !n cazul )i'os'ona ilor asocierea de calciu +i #itamina / este )ene'ic pentru )olna#i(

3(7Creparatele de 'luor

Cele mai cunoscute sunt Osinul +i Tridinul( Ac ioneaz prin 'i4area 'luorului la ni#elul .idri4iapatitei cu ac iune stimulant asupra osteo)lastelor dar mai sla) asupra mineralizrii osoase( Centru !nceputul tratamentului sunt utile !n primele 87% luni doze de 8&73& mgOzi !nainte de mese cu -&78& de minute( /ozele mari sau tratamentul !ndelungat pot determina o 'ragilitate osoas +i unele mani'estri artro7 sino#iale pseudoreumatice care cedeaz la !ntreruperea tratamentului( Tridinul 1Rottap.arm2 pare a a#ea e'ecte )ene'ice !n toate tipurile de osteoporoz( Creparatul prezint o com)ina ie compati)il +i acti# de calciu, 'luor +i 'os'or(

Tratamentul curati#

Tratamentul igienodietetic ,4erci iul 'izic este util +i !n tratamentul osteoporozei comune constituite( Recomandrile pri#ind e4erci iul 'izic tre)uie adec#ate #$rstei +i capacit ii 'izice limitate a pacien ilor (:e recomand mersul pe "os, pe distan e ini ial mici, cu o cre+tere progresi# a lor +i cu o intensi'icare a ritmului( Coate 'i a#ut !n #edere +i un program de Minetoterapie( Alimenta ia #a 'i )ogat !n lapte +i deri#a i, adesea asociat +i cu un supliment de calciu( Alimenta ia tre)uie s 'ie ec.ili)rat, e#it$ndu7 se e4cesul de proteine care poate include o cre+tere a e4cre iei de calciu( Malnutri ia care poate accentua osteoporoza tre)uie e#itat( Adoptarea unor msuri speciale pentru a e#ita cderile tre)uie a#ut !n #edere,!ncep$nd cu !ndreptarea 'actorilor de mediu( 57

Tratamentul medicamentos Tratamentul medicamentos al osteoporozei !+! propune s in'luen eze !n mod 'a#ora)il procesul de 'ormare +i remodelare osoas, oprind pierderea osoas +i stimul$nd cre+terea masei osoase cu mineralizarea osteoidului( La acest tratament se adaug 'rec#ent +i un tratament simptomatic( Medicamentele 'olosite !n tratarea osteoporozei se !mpart !n dou clase, !n 'unc ie de mecanismul lor de ac iune= Medicamente antiresor)ti#e care in.i) resor) ia osoas= estrogenii,

calcitonina, )i'os'ona iiA Medicamente care stimuleaz 'ormarea osoas= 'luorura de sodiu +i androgenii ana)olozan i (;n tratamentul osteoporozei se ma 'olosesc !n a'ar de cele prezentate mai sus, calciul,diureticele tiazidice, #itamina /( Alte tratamente :unt reprezentate de .ormonul paratiroidian +i de A/BR 1A T acti#areA / T depresieAB T pauz7'reeA R T repetarea ciclului2(Jormonul paratiroidian, !n doze mici, administrate intermitent are un e'ect ana)olizant de esut osos prin stimularea osteo)lastelor +i poate cre+te masa osoas( A/BR este un tratament ciclic prin care s7ar putea controla unit ile multicelulare osoase( Tratamentul osteoporozei secundare 1indus de corticoizi2este di'eren iat !n 'unc ie de 'orma etiologic a osteoporozei( Mi"loacele diminurii e'ectului lor negati# pe esutul osos sunt= men inerea pacientului cu o doz minim de cortizonA !ncura"area e4erci iului 'izic adausul de calciu +i #itamina / asocierea tratamentului .ormonal atunci c$nd #$rsta +i se4ul pacien ilor impun acest lucru administrarea de ,tidronat administrarea de calcitonin administrarea de 'luorur de sodiu Bizioterapia Bace parte din tratamentul simptomatic +i urmre+te dou o)iecti#e=

58

7 tratamentul ra.ialgiei cronice 7 ameliorarea 'unc ional, respecti# cre+terea 'or ei musculare

Tratamentul durerii Include di#erse mi"loace=7 masa"ul, care amelioreaz starea muscular +i stimuleaz circula ia prin .iperemizarea musculaturii +i acti#area concomitent a circula iei lim'atice +i #enoase de !ntoarcere electroterapia 7 ac ioneaz analgezic +i este indicat de pre'erin !n su'erin ele segmentale ale coloaneiA 7 termoterapia 7 !mpac.etri cu para'in sau nmol K .idroterapia 7 )i calde, cu sare 8<, )i .idroelectrice care au ac iune analgezic +i dereglare a tonusului muscular 7 mi"loace sta)ilizante ale trunc.iului1corsete2 Ameliorarea 'unc ional se o) ine prin gimnastic medical zilnic, care este cel mai important 'actor al tratamentului insu'icien ei musculare !n osteoporoz( Centru 1 tratarea durerii sunt la dispozi ie mi"loace mi"loace medicamentoase 'izioterapice +i

AI*:,miorela4ante,

antidepresi#e,

neuroleptice2,

)alneologice( ;n 'aza acut se recomand repausul la pat, com)aterea energic a durerii 1inclusi# calcitonina 5&& U(I( pe zi, 870 sptm$ni, in'iltra ii, termoterapie2, purtarea unui corset elastic poate 'i de asemenea util( ;n 'aza cronic, este indicat un regim de solicitare intermitent 1solicitare -., repaus Vore2, gimnastic medical, 'izioterapie intensi#( :e !ncepe totodat !n 'unc ie de dureri +i acti#itatea 'izic= plim)ri, !not, e4erci ii izometrice, e4erci ii de 'orti'icare a musculaturii a)dominale +i spinale( Cro'ila4ia osteoporozei Ca de'ini ie a pro'ila4iei am putea spune c reprezint !nsumarea mi"loacelor +i metodelor necesare e#itrii producerii )olii +i oprirea e4tinderii sale( Centru realizarea acestui lucru este 'oarte important ca orice persoan s ai) acces la in'orma iile caracteristice )olii pentru a diminua riscurile declan+rii acesteia( Cea mai )un solu ie de a lupta !mpotri#a acestei maladii o reprezint pre#en ia( /e 59

asemenea, 'oarte important este sc.im)area radical a stilului de #ia a= un regim alimentar sntos, )ogat in calciu +i #itamina / 1se recomand calciu tuturor 'emeilor peste3& de ani2, e4erci ii 'izice 1375& minute zilnic de srituri cu coarda sunt su'iciente pentru !ntrirea sistemului osos2, modera ie la alcool +i renun area la 'umat, cre+terea ni#elului de educa ie sanitar a popula iei !n pri#in a osteoporozei +i a 'actorilor si de risc( Lipsa mi+crii +i de e4erci iu are un e'ect de 'ragilizare !ndeose)i asupra pr ii tra)eculare a osului, alter$ndu7i structura intern Alimenta ia Aportul de calciu Acesta este 'oarte important pentru pre#enirea +i stoparea osteoporozei( Osul pierdut nu mai poate 'i recuperat oric$t s7ar cre+te aportul de calciu( Centru persoanele adulte se recomand un aport de cca( 5&&& mg calciuOzi, iar pentru )r)aii trecu i de 03 de ani +i pentru 'emeile !n postmenopauza 53&& mgOzi( Laptele degresat, pasteurizat sau 'iert este o surs )un de calciu, dar e4ista +i produse #egetale )ogate !n calciu 7 de e4emplu cerealele integrale, semin ele, legumele de culoare #erde !nc.is 1)rocoli2( /ac dieta este srac !n calciu, se poate 'olosi un supliment( ,4punerea la soare este necesar pentru 'ormarea #itaminei / la ni#elul pielii( Aceast #itamin cre+te a)sor) ia calciului din intestin( ;n inter#alul martie 7 noiem)rie, o e4punere de 53 minute a pielii 'e ei +i m$inilor de87% oriOsptm$na este su'icient pentru a o) ine !ntregul necesar de #itamina /( ;n sc.im), !n perioada noiem)rie 7 martie, !n ara noastr lumina solar este prea sla) pentru a acoperi necesarul( A#$nd !n #edere c #itamina / se gse te numai !n alimente de origine animal, !n acest inter#al aportul din aceast #itamin #a 'i asigurat 'ie din produse lactate 1un pa.ar de lapte degresat asigura 3&< din necesarul zilnic2, 'ie din suplimente #itaminice( :uplimente nutriti#e Centru a pre#eni e'ectele de#astatoare ale acestei )oli, se recomand o diet ec.ili)rat, cu multe produse lactate +i #egetale, care asigur necesarul de calciu, #itamine +i proteine !n 'unc ie de #$rst( :uplimentul de calciu este recomandat de 'iecare dat c$nd necesarul zilnic nu este asigurat prin alimena ie( O aten ie deose)ita se acord perioadei de postmenopauza, c$nd necesarul de 58oomg este rar asigurat prin aportul alimentar( ;n a'ar de calciu +i #itamina /, se consider c 60

#itamina R, #itamina C +i #itamina 90 de in un rol semni'icati# !n stimularea 'ormrii osoase calitati#e +i !n men inerea capitalului osos( Cantitatea necesar de calciu pe zi !n di'erite perioade ale #ie ii >copiiT?&&76&&mgOziA >pu)ertateT5(&&&75(-&&mgOziA >'emei, #$rsta -&7%3 de ani= 5(&&& 7 5(5&& mgOziA >'emei gra#ide +i care alpteaz copii= 5(-&& 7 5(3&& mgOziA >'emei peste %3 de ani= 5(3&& mgOziA>)r)a i p$n la 0& de ani= 5(&&& 7 5(-&& mgOziA > )r)a i peste 0& de ani= 5(%&& 7 5(3&& mgOzi( ;n ceea ce pri#e+te copiii, cercetarea unui e+antion de peste %(&&& de ele#i arat 1!n -&&&2'aptul c @&< dintre ei nu au asigurat cantitatea zilnic necesar de calciu, 5?< din categoria de #$rsta 53756 ani 'umeaz, iar pentru -&< din aceea+i categorie de #$rst alcoolul reprezint o o)inuin 7 +tiut 'iind 'aptul c 'umatul +i consumul de alcool sunt 'actori de risc !n osteoporoza( ,4erci iul 'izic ,ste un ad"u#ant esen ial al dietei +i terapiei antiosteoporotice( Osul este un esut #iu, cu meta)olism acti#, care se a'l !n continu sc.im)are +i regenerare iar e4erci iul este #ital pentru aceast acti#itate( ;n urma unei acti#it i 'izice speci'ice de o durata de -&78& de minute,de 8 ori pe sptm$na ne putem )ucura de urmtoarele )ene'icii= 7 meninerea si c.iar creterea 7!ntre anumite limite a densit ii masei osoase 1dei densitatea masei osoase la #$rsta a treia depinde de masa osoasa acumulata !n tineree prin acti#itate 'izic2A 7 pre#enirea dez#oltrii atitudinii speci'ice osteoporotice 1spate rotund2, reducerea durerii,men inerea mo)ilit ii +i ast'el, des'+urarea mai u+oar a acti#it ilor uzualeA7 cele mai indicate sunt e4erci iile antigra#ita ionale1purtarea unor greut i2A 7 !m)unt irea coordonrii +i ec.ili)rului, scz$nd riscul de a cdea +i de a su'eri 'racturiA 61

7 de e4emplu mersul pe "os, urcarea scrilor, c.iar +i simpla ridicare din pat +i statul !n picioare c$te#a ore pe zi( ;notul este mai pu in e'icient, dar e oricum mai )un dec$t nimic( Mi+carea este indispensa)il )unei 'unc ionri a organismului( In a'ara rela4rii pe care o induce, )unei circula ii a s$ngelui !n organism, reprezint +i )aza dez#oltrii unui sistem osos puternic( /e aceea e4erci iile 'izice tre)uie integrate !n programul nostru de zi cu zi, 'iind !n special necesare acelor persoane predispuse la sedentarism din cauza naturii ser#iciului( La persoanele !n #$rsta, c.iar +i e4erci iile moderate, cum ar 'i plim)area +i gimnastica, a"ut la men inerea tonusului muscular, a posturii, a ec.ili)rului +i ast'el se reduce riscul de 'racturi( O or de mers pe teren plat, o "umtate de or de dans lent, clasic, sunt acti#it i care men in o mas osoas normal, 'iind recomandate !n special persoanelor #$rstnice, cu patologii asociate( ,4erci iile care implic sus inerea propriei greut i corporale sunt singurul tip care stimuleaz partea de 'ormare a osului din ciclul continuu de !nlturare a #ec.iului esut, de re!nnoire +i remodelare a acestuia( *ici o doz de calciu, de #itamina / sau de TJ: nu poate compensa lipsa e4erci iului de sus inere a greut ii corporale( ,'ectele )ene'ice adiacente sunt la 'el de importante= tonus crescut, men inereaDstimei de sineD, rela4are(

62

ROLUL

A:I:T,*T,I

M,/ICAL,

;*

CR,V,*IR,A

GI

TRATAR,A

9OL*AVULUI CU O:T,OCOROH

Cele +ase elemente care dau sens #ie ii pro'esionale de asistent medical, con'orm Virginiei Jenderson= :copul pro'esiei este de a a"uta pacientul s7+i conser#e sau sa7+i resta)ileasc independen a !n a+a 'el !nc$t el sa7+i poat satis'ace ne#oile prin el !nsu+i( O)iecti#ul acti#it ii pro'esionale este L)ene'iciarulF, adic persoana sau grupul de persoane spre care se !ndreapt acti#itatea( ;n atingerea o)iecti#ului se ine cont de 'aptul c indi#idul )olna# sau sntos 'ormeaz un tot cu ne#oi comune tuturor 'iin elor umane, dar +i de 'aptul c mani'estarea ne#oilor este di'erit de la un indi#id la altul( Rolul pro'esiei desemneaz rolul social Rolul asistentei este de suplinire a independen ei, !n aa 'el !nc$t persoana s !+i poat satis'ace cerin ele mai u+or +i 'r .andicap :ursa de di'icultate 7 di'icult ile !nt$lnite la pacien i 1care pot pune persoana !n incapacitatea de a rspunde la una din ne#oile sale2, sunt cauzate de o lips, cum ar 'i=lipsa de 'or , lipsa de #oin sau cea de cuno+tin e(

63

Inter#en ia aplicat persoanei= #a 'i orientat asupra lipsei +i const !n a spori independen a persoanei( Consecin ele reprezint rezultatul o) inut, ameliorarea dependen elor sau c$+tigarea independen ei, atingerea scopului( Asistenta medical are un rol important !n tratarea osteoporozei( Aceasta are ca scop in'ormarea persoanelor predispuse la osteoporoz !n #ederea e#itrii declan+rii )olii, sau !n cazul osteoporozei de"a instalate, aceasta #a !ncerca alturi de )olna# pre#enirea unei e#entuale 'racturi( in$nd cont de importan a unei alimentaii corespunztoare !n #ederea pro'ila4iei osteoporozei, asistenta medical #a e4plica pacientului necesitatea respectrii unei diete,a"ut$ndu7l totodat +i !n organizarea acesteia( Tot !n atri)u iile nursei intr +i !ndrumarea pacientului spre e'ectuarea unor e4erci ii zilnice pentru men inerea unui sc.elet c$t mai rezistent( Asistenta medical #a respecta indica iile medicului !n aplicarea unui tratament corespunztor +i #a o'eri toate indica iile necesare !n #ederea continurii tratamentului din momentul !n care )olna#ul #a prsi spitalul( Crincipalele !ndatoriri ale nursei !n perioada spitalizrii )olna#ului cu osteoporoz constau !n= Men inerea cur eniei la ni#elul salonului, a mo)ilierului +i componentelor e4istenteA Cregtirea patuluiA /ezin'ec iaA Igiena )olna#uluiA /ezin'ectarea o)iectelor +i materialelor utilizate !n acti#itatea de !ngri"ireA Cregtirea instrumentarului c.irurgical pentru sterilizareA O)ser#area +i supra#eg.erea 'unc iilor #itale +i #egetati#e 1respira ie, puls, T(A( etc2 : pre#in complica iile postoperatorii, asigurarea securit ii )olan#uluiA : 'ac tot posi)ilul satis'acerii celor 5% ne#oi 'undamentaleA : sta)ileasc o)iecti#e de !ngri"ire : plani'ice +i s organizeze inter#en iile !n 'unc ie de priorit i

64

;n acordarea !ngri"irii, s in cont de resursele pacientului !n #ederea rec$+tigrii independenei, con'orm o)iecti#elor 'i4ateA : pregteasc pacientul pentru ie+irea din spital, in'orm$ndu7l asupra regimului de #ia , alimentar, e'ort, riscuri, etc :7+i autoe#alueze ac iunile des'+urate !n stagiile practice : realizeze ac iuni educati#e !n scopul pre#enirii complica iilor +i men inerii gradului de sntate *utri ia *ecesarul de calciu recomandat #ariaz !n 'unc ie de #$rst +i este cuprins !ntre 5&&& K 58&& mg Ozi, 'iind mai crescut la copii, #$rstnici, 'emei gra#ide +i !n perioada de lacta ie( Aportul zilnic al popula iei, !n general este mult su) aceasta #aloare( Cele mai importante surse alimentare de calciu sunt=legume, 'ructe 1#arz, ptrun"el, 'asole, portocale, grape'ruit2mac, nuci, alune, soia, linte, oua produse lactate 1lapte, iaurt, sana, )r$nzeturi O o cana de lapte con ine -3& mg calciu2alimenta ie= 8&& g de ca+ca#al 1!n caz de colesterol normal2, %&& g de telemea, ?&& ml lapte dulce sau % iaurturi o)i+nuite sunt e4emple de doz zilnic de calciu( Tre)uie men ionat 'aptul c orice deri#at de lapte con ine calciu, nu doar laptele dulce, care uneori poate 'i greu de tolerat( Vitamina / ,4punerea la lumina soarelui, respecti# alimentele )ogate !n #itamina / asigura necesarul organismului, 'a#oriz$nd a)sor) ia calciului( Aceast #itamina cre+te a)sor) ia calciului din intestin( La #$rstnici, poate totu+i aprea o caren ,care se compenseaz prin supliment de #itamin /( Croteina este necesar a)sor) iei calciului, dar e4cesul poate aduce riscul 'a#orizrii osteoporozei( /ieta ec.ili)rat, )ogat !n calciu este deci indispensa)il pre#enirii osteoporozei Bumatul este interzis^Repausul la pat /in momentul producerii unei 'racturi p$n la recuperarea 'izic a pacientului,repausul la pat este o)ligatoriu( ;n momentul o)ser#rii unor !m)untiri a recuperrii 'izice a pacientului, #or 'i indicate e4erci ii !n scopul recuperrii 'unc iilor sc.eletului( Cregtirea pentru e4amene paraclinice

65

;n #ederea e'ecturii e4amenelor paraclinice, asistenta medical #a o'eri pacientului o pregtire 'izic +i totodat psi.ic( Cregtirea psi.ic= este 'oarte important comunicarea nursei cu pacien ii pe care !i are !n !ngri"ire, de aceea asistenta medical #a sta)ili o legtur prin care #a c$+tiga !ncrederea )olna#ului permi $nd !nlesnirea rela iilor de comunicare cu acesta( I se #a e4plica )olna#ului necesitatea e'ecturii e4amenului +i te.nica 'olosit,cer$ndu7i7se s coopereze( Cregtirea 'izic= const !n deplasarea +i pozi ionarea corespunztoare e'ecturii in#estiga iilor, sau pregtirea materialelor necesare unei punc ii )iopsii osoase +i pozi ionarea corect a )olna#ului pentru aceasta, etc( :upra#eg.erea )olna#ului :upra#eg.erea )olna#ului const in urmrirea 'unc iilor #itale +i #egetati#e, precum +i a comportamentului +i a atitudinii sale 'a de situa ia patologic !n care se a'l( ;n ceea ce pri#e+te comportamentul )olna#ului se #or urmrii= Cozi ia )olna#ului !n pat :tarea psi.ic a acestuia 1depresie, team, agita ie, o)oseal,etc2 Apetitul +i respectarea dietei :omnul )olna#ului Cre#enirea cderilor Osteoporoza sl)e+te oasele +i acestea se 'ractureaz mult mai u+or( Iat c$te#a msuri de pre#enire a acestei situa ii nedorite = Reducerea riscului de cdere la domiciliu Montarea )alustradelor solide la toate scrile, precum +i m$nere de care s se poat prinde la )aie( Acoperirea podelelor alunecoase cu co#oare sau moc.et( Cstrarea ordinii !n cas +i !nlturarea o)iectelor czute pe "os, mai ales )uc ile de s'oar, a , ca)luri electrice, de tele'on, etc( Montarea tele'oanelor !n c$t mai multe !ncperi pentru ca a"utorul sa 'ie c$t mai u+or de solicitat !n cazul unui accident( 66

Cacientul s 'ie ec.ipat cu !m)rcminte +i !ncl minte care con'er siguran ma4im( : poarte !nclminte care spri"in )olta plantei +i cu tlpi nealunecoase, dar 'r tlpi din cauciuc 1teni+i2 pentru c sunt at$t de aderente !nc$t #a pot dezec.ili)ra( Jainele, capoatele +i paltoanele s 'ie su'icient de scurte ca s nu 'ac pacientul s se !mpiedice c$nd urca i scrile(

Cstrarea ec.ili)rului ;n cazul o)ser#rii unei nesiguran e !n timpul mersului, este indicat 'olosirea unui )aston( Cozi ionarea articolelor de )uctrie c$t mai la !ndem$n( Controlul auzului +i #ederii /ac este cazul, 'olosirea unor oc.elari +i a unui aparat auditi#( Iluminarea c$t mai )un a !ntregii case( ;n caz de cdere, mi+crile #or 'i lente +i se #or e#ita 'or area )ra ului sau a piciorului lo#it( ;n cazul unei suspiciuni de 'ractur, se #a e#ita mi+carea +i nu se #a permite nimnui aceast ac iune p$n la sosirea a"utorului medical(

9i)liogra'ie= 5( Ionica ,lena7 Cursul de 9ioc.imie Medicala -( /ragan I(7 Osteoporoza , ed( 9ogdanaA8( Iomez I(7 67

Totul despre osteoporoza , ed( ColimarM A%( Mi.ai Carina7 OsteoporozaA 3( Radulescu ,(7 Osteoporoza= cauze si pre#enire A0( .ttp=OO___(emedonline(roOa'ectiuniO#ie_(article(p.p` categorQT53aarticleT0-apageT&@(.ttp=OO___(terapii7 naturiste(comOremediibnaturisteOosteoporoza(.tm?( .ttp=OO___(doctor(in'o(roOinblupta bcubosteoporoza(.tml6(.ttp=OO___(diperia(roOarticoleOosteoporozaO5&(=OO___(mariest opes(roOser#iciibpentrub'emeiOosteoporoza75&878&&87 ro(.tml55(.ttp=OO___(sanatate(orgO)oliOosteoporoza(p.p5-(.ttp=OOro(_iMipedia(orgO_iMiO Osteoporoz<C%<?858

68