Sunteți pe pagina 1din 25

11. FORMATII NAVALE CLASIFICARE. ELEMENTE DE STRUCTURA.

MANEVRA NAVELOR N FORMATIE


Manevra mai multor nave n comun se executa conform scopului misiunii, respectnd prevederile regulamentare, tinnd cont de situatia tactica creata, de caracteristicile tehnico tactice ale navelor implicate, si de starea vremii. Manevra n formatie se executa dupa regulile cinematicii navale si presupune experienta, spirit de observatie, rapiditate si suplete n conducerea navelor si a formatiei de nave n ansamblul ei; navigatie se tine la nava comandant, dar si de navele din formatie, utilizndu-se procedee vizuale, radar, radioelectronice si satelitare pentru determinarea pozitiei navelor. DEFINITIA 11.1 Formatia navala reprezinta dispunerea geometrica precisa a navelor, una fata de alta, pe directii si distante. Formatia navala, sau de nave se adopta pentru rezolvarea diferitelor situatii tactice, n timpul stabilit si cu maximum de succes. 11.1 CLASIFICAREA FORMATIILOR NAVALE Formatiile navale se organizeaza n urmatoarele structuri, numite mai simplu formatii: - simple (pe o linie); - complexe (pe mai multe linii); - strnse; - largite. 11.2 ELEMENTELE CONSTITUTIVE ALE UNEI FORMATII NAVALE O formatie navala este constituita din urmatoarele elemente (v.fig.11.1): - nava comandant (nava directoare); - navele din formatie (nave componente ale formatiei); - lungimea navei Ln; - latimea navei ln; - drumul general al formatiei DF, considerat ca valoare de drum adevarat, chiar drum deasupra fundului; - viteza generala a formatiei VF considerata ca viteza la loch corectata a navei comandant, (viteza deasupra fundului); - linia formatiei LF, dreapta care uneste comenzile navelor; relevmentul formatiei RF, unghiul dintre directia nord adevarat si linia formatiei; - unghiul formatiei UF, ( ), unghiul dintre axul longitudinal al navei directoare si linia formatiei; - adncimea formatiei AF, distanta dintre prova si pupa navelor extreme pe directia drumului formatiei; - latimea formatiei lF, distanta la limitele exterioare ale formatiei, masurata pe perpendiculara pe DF; - distanta ntre nave masurata ntre aceleasi puncte ale doua nave vecine pe linia formatiei dn; - spatiul de apa libera pe perpendiculara drumului navelor in;

Formatii navale -

189 unghiul de aliniere Ua, ( ), relevmentul prova al navelor din formatie la nava comandant; numarul de ordine (x,(y)) unde x este numarul de ordine si y este linia.

Na DF VF UF AF RF Ua

1 2 in lF 3

dn 4 5

Fig.11.1

11.3 TIPURI DE FORMATII NAVALE Formatiile navale se pot constitui n diverse tipuri dupa cum urmeaza (v.fig.11.2): - formatiile simple, cnd navele sunt dispuse pe o sigura linie dreapta: - de sir, cnd navele sunt dispuse pe o linie dreapta, una n pupa celeilalte: - normala - nava comandant se afla n prova formatiei; - rasturnata - nava comandant se afla n pupa formatiei); - de front, cnd linia formatiei este perpendiculara pe drumului formatiei; - de relevment, cnd unghiul formatiei UF este: UF 0o, 90 o, 135 o, 180 o (la babord sau la tribord); - esalonata, cnd UF = 1350 si unghiul de aliniere = 45o (la babord sau la tribord). Formatia navala poate fi strnsa sau largita (v.fig.11.3 a,b): - formatie strnsa, atunci cnd distanta dintre nave este redusa are o - valoare minima necesara manevrei n siguranta; - formatie largita, cnd distanta dintre nave creste la o valoare maxima stabilita functie de misiune, de tipul de nave de distanta de

190 vizibilitate.

Cinematica navala

DF DF

L F

UF =90o =90

DF

DF
RF

UF=135 o UF=135 o

DF

A F=L

Ua=+/- 90o UE=90o Formatia de front AF=Ln


F

45 o 45 o

Ua=k 45o UF=-(k+2) 45o Formatie esalonat la Td si la Bd


Fig.11.2

Formatia de sir lF=ln =180/000

Formatie de relevment

DF Ua UF LF dnl >dn a) DF Ua UF LF dns>dn b)

Fig.11.3 a,b

formatiile complexe (v.fig.11.4 a,b,c,d): - n unghi, cnd nava comandant se afla n vrful unui triunghi si celelalte nave din formatie pe laturile unghiului;

Formatii navale de sir dubla, tripla, multipla, cnd navele sunt dispuse pe 2 - 3 sau mai multe linii de sir; - de front dubla, tripla, multipla, cnd navele sunt dispuse pe 2 - 3 sau mai multe linii de front; - de siguranta, cnd navele sunt dispuse ntr-o anumita ordine fata de obiectivul asigurat.

191

DF

DF

DF

DF

DF

LF

Fig.11.4 a,b

DF DF

r sig

192
Fig.11.4 c,d

Cinematica navala

11.4 MANEVRA CINEMATICA NAVELOR N FORMATIE DEFINITIA 11.2 Evolutie reprezinta manevra tip, prin care se stabileste n detaliu si cu precizie deplasarea navelor pe timpul navigatiei n comun. Scopul evolutiei este de a schimba drumul formatiei sau de a schimba tipul formatiei la un moment dat. Evolutia navelor (manevra navelor n formatie) consta n: - ocuparea locului n formatie; - mentinerea locului n formatie ca urmare a schimbarilor de drum; - schimbarea locului n formatie. 11.4.1 Ocuparea locului n formatie DEFINITIA 11.3 Ocuparea locului n formatie este manevra cinematica de goana prin care o nava se deplaseaza cu parametrii de miscare determinati, diferiti de cei ai formatiei, pna n pozitia sa data n cadrul formatiei. Ocuparea locului n formatie se face din doua situatii tipice: - cnd pozitia initiala a navei care manevreaza coincide cu pozitia formatiei, N0= F0; - cnd pozitia initiala, nava care manevreaza, nu coincide cu pozitia formatiei, N0 ? F 0. 11.4.1.1 Ocuparea locului n formatie cnd N0 F0 Algoritm de rezolvare grafica a) pe harta (v.fig.11.5): - se reprezinta pozitiile initiale N0 F0 si se traseaza DF din F0; se pozitioneaza punctul relativ final N1 n R1, d1, fata de F0 (N0N1=DMRN); - se construieste n N1 triunghiul vitezelor si se obtine orientarea drumului pentru ocuparea locului n formatie DN, dat de orientarea vectorului VN; - se traseaza DF din punctul N1; - se traseaza DN din N0 pna la intersectia cu DF, trasat din punctul N1,obtinndu-se punctul final N1; - se determina pozitia finala reciproca F1 aflata n R1, d1 fata de N1;

Formatii navale
F0 N0 R 1 d1 R 1 d1 -vN DN F1 DF

193

VF

DF N'1 VF DMRN N1

Fig.11.5

se calculeaza timpul de manevra cu relatia :

tman =

N0 N1 VN

(11.1)

b) pe planseta de manevra (v.fig.11.6) se reprezinta n R1, d1 pozitia relativa N1 corespunzatoare pozitiei N1 din formatie si se determina DMR ul de ocupare a pozitiei n formatie N0N1; - se construieste triunghiul vitezelor pentru ocuparea locului n formatie, cu DF pe DF dus din N0 si o paralela la DMR ul de ocupare a pozitiei, pna la intersectia cu arcul de raza egala cu viteza de ocupare a pozitiei si se obtine orientarea drumului de ocupare a pozitiei n formatie; - se calculeaza timpul de manevra: t man = N 0 N1' VRN (11.2)

194

Cinematica navala

Fig.11.6

11.4.1.2 Ocuparea locului n formatie cnd N0 F0 (v.fig.11.7) Algoritm de rezolvare grafica: - se reprezinta pozitiile N0 si F0 definite de parametrii de pozitie initiali, R0 si d0 si se traseaza DF din aceste doua puncte; - se pozitioneaza punctul N0 n R1, d1 fata de punctul F0 si se determina DMRN, ca fiind dat de orientarea segmentului N0N0; - se construieste n punctul N0 triunghiul vitezelor cu viteza formatiei si viteza de manevra obtinndu-se orientarea drumul de ocupare a locului n formatie; se traseaza drumul de ocupare a locului n formatie din punctul N0 pna la intersectia DF, trasat din punctul N0, n punctul N1; se determina punctul F1 n R1, d1 fata de punctul N1; - se calculeaza timpul de manevra.

Formatii navale
F0 d1 DMRN N'0

195

vF

F1 R 1 d1

DF

R1 R0 d0

vF
N1

DF

vRN
-v man

N0
Fig.11.7

11.4.2 Mentinerea locului n formatie DEFINITIA 11.4 Mentinerea locului n formatie este manevra cinematica prin care o nava din formatie se deplaseaza cu parametrii de miscare astfel determinati, ca urmare a schimbarii de drum a formatiei, pna n pozitia sa data (anterioara) din formatie. Mentinerea locului n formatie se face din trei situatii tipice: - odata cu ntoarcerea la noul drum; - manevra se termina la ntoarcerea la noul drum; - manevra ncepe nainte si se termina dupa schimbarea de drum. 11.4.2.1 Mentinerea locului n formatie - odata cu ntoarcerea la noul drum Algoritm de rezolvare grafica a) pe harta (v.fig.11.8): - se reprezinta pozitiile N0 si F0 definite prin parametrii de pozitie initiali R0 si d0 si se traseaza DF si DN din F0 si N0; se determina pozitiile F1 (de schimbare de drum), N1 si pozitia relativa N1 n R0, d0 fata de F1; - se traseaza din F1 noul drum al formatiei DF2; se construieste triunghiul vitezelor n N1 (N1N1 este DMR) si se obtine orientarea drumului de mentinere a locului n formatie DN dat de orientarea vectorului VN; - se traseaza drumul de mentinere a locului n formatie din N1 si se obtine N2, punctul de intoarcere la noul drum DF2. - se calculeaza timpul de manevra.

196
F0 F1

Cinematica navala
D F1

F2 R0 d0 R0 d0 R0 d0

v RN
N0 N '1 DMRN -v N N1

vT
DN N2 DF2 D F2

Fig.11.8

b) pe planseta de manevra (v.fig 11.9): - se reprezinta pozitiile N0 n R0, d0 si N1 n R1, d1 corespunzatoare fata de F0 si se obtine DMRN pentru mentinerea locului n formatie; - se construieste triunghiul vitezelor cu DF si cu VRN paralela cu DMRN, pna la intersectia cu cercul de raza egala cu viteza de manevra si se obtine drumul pentru mentinerea locului n formatie; - se calculeaza timpul de manevra.

Fig.11.9

Formatii navale

197

11.4.2.2 Mentinerea locului n formatie manevra se termina la ntoarcerea la noul drum Algoritm de rezolvare grafica a) pe harta (v.fig.11.10): - se reprezinta punctele N0 si F0 definite prin parametrii initiali R0, d0 si se traseaza DF1 din cele doua puncte; - se stabileste ora de schimbare de drum a formatiei; - din punctul F2 de schimbare de drum se traseaza noul drum al formatiei; - se determina pozitia N2 n R0, d0 fata de F2; - se determina pozitia relativa N2 fata de F2 n R0, d0 fata de drumul initial al formatiei; - se determina nDMR = N2N2; - se traseaza drumul pentru mentinerea locului n formatie, N1N2; - se construieste n N2 triunghiul vitezelor pentru a se determina viteza de manevra (unde viteza navei proprii este paralela cu drumul de mentinere a locului n formatie); - se calculeaza timpul de manevra.
D F2 D F2

F0

VF

D F1

F1

F2 R0 d0 N2

R0 d0 VF N0 DF1

R0 d 0

VF

VR N N1 DMR N N'2

vN

Fig.11.10

b) pe planseta de manevra (v.fig.11.11) - se reprezinta pozitiile N0 si N1 n R, d fata de formatie la momentul initial si la schimbarea de drum; - se determina pozitia relativa N0 corespunzatoare pozitiei de ncepere a manevrei de mentinere a locului n formatie deplasnd pozitia N1 n N pe o paralela la DF1 si apoi pe o paralela la inversul lui DF2 unde N1N = NN0 reprezinta spatiul parcurs de formatie n timpul n care se executa manevra de mentinere a locului n formatie si se determina DMRN, dat de orientarea segmentului NN0;

198

Cinematica navala - se construieste triunghiul vitezelor cu VF pe directia DF1 si VRN paralela cu DMRN, pna la intersectia cu arcul de raza egala cu VN

Fig.11.11

11.4.2.3 Mentinerea locului n formatie manevra ncepe nainte si se termina dupa schimbarea de drum Algoritm de rezolvare grafica a) pe hart a (v.fig.11.12) - se reprezinta pozitiile N0 si F0 definite prin parametrii initiali R0, d0 si se traseaza DF1 din F0 si N0; - se determina pozitia F1 de schimbare de drum si fata de aceasta se determina pozitiile relative F2 si N2 (F2 napoia lui F2 pe noul drum la distanta F0F1 = F2F2, iar N2 n R0 si d0 fata de F0); se da goana punctului relativ N2 (VN > VF) unde N1N 2 este DMRN pentru mentinerea locului n formatie si se obtine drumul pentru mentinerea locului n formatie si pozitia finala N3. -

Formatii navale
DF2 DF2 F3 VF DF1 F1 F2 R0 d0 DN R0 d0 (N2) F2 d0 N2 DMR N N3

199

F0 R0 d0

VF N0

DF1

R0 d0 N1

VF

vN

Fig.11.12

b) pe planseta de manevra (v.fig.11.13): - se reprezinta pozitia intiala N0 n R0, d0 fata de F0; - se determina pozitia relativa N1 pentru timpul stabilit, ducnd o paralela la DF1 de valoare egalacu spatiul parcurs de formatie ntimpul stabilit; - se determina pozitia N0; - se determina DMRN pentru mentinerea locului n formatie unind punctele N0 si N1 si VRN; - se construieste triunghiul vitezelor cu VF pe directia DF2 si cu VRN, pna la intersectia cu cercul de raza egala cu VN (viteza de manevra mai mare dect viteza formatiei) obtinndu-se orientarea drumului de mentinere a locului n formatie; - se calculeaza timpul de manevra.

200
Fig.11.13

Cinematica navala

11.4.3 Schimbarea locului n formatie DEFINITIA 11.5 Schimbarea locului n formatie este manevra cinematica prin care o nava din formatie se deplaseaza cu parametrii de miscare determinati ntr-o noua pozitie n formatie, (caracterizata prin parametrii noi de pozitie fata de nava comandant). Schimbarea locului n formatie se poate face: - n acelasi bord al formatiei; - n bordul opus al formatiei. 11.4.3.1 Schimbarea locului n formatie - n acelasi bord al formatiei Algoritm de rezolvare grafica a) pe harta (v.fig.11.14): - se reprezinta punctele N0 si F0 definite prin parametrii de pozitie initiali R0, d0 si se traseaza DF1 din F0 si N0; - se determina pozitia relativa N1 definita prin noii parametri de pozitie R1, d1; - se da goana punctului N1 si se obtine drumul de schimbare a pozitiei n formatie si pozitia finala N1; - se determina pozitia finala F1 n R1, d1 fata de punctul N1; - se calculeaza timpul de manevra
VF F0 R0 d0 N0 VF F1 DF

R1

d1

R1

d1

DF

-vN

DN VRN N' VF N1 DMR N


Fig.11.14

DF

b) planseta de manevra (v.fig.11.15 ) - se reprezinta pozitia N0 n R0, d0 si N1 n R1, d1 corespunzatoare noi pozitii N1 si se determina DMRN de schimbare a pozitiei n formatie, N0N1; - se construieste triunghiul vitezelor cu VF pe DF trasat din F0 si cu VRN paralela cu DMRN pna la intersectia cu cercul de raza egala cu VN si se obtine orientarea drumului de schimbare a pozitiei n formatie; - se calculeaza timpul de manevra.

Formatii navale -

201

Fig.11.15

11.4.3.2 Schimbarea locului n formatie - n bordul opus al formatiei Algoritm de rezolvare grafica (v.fig.11.16): - se reprezinta punctele N0 si F0 definite prin parametrii de pozitie initiali R0, d0 si se traseaza DF1 din F0 si N0; - se determina pozitia relativa N1 definita prin noii parametri de pozitie R1. d1; - se da goana punctului N1 si se obtine drumul de schimbare a pozitiei n formatie si pozitia finala N1; - se determina pozitia finala F1 n R1, d1 fata de punctul N1; - se calculeaza timpul de manevra.
DMRN

N'1 VRN

VF

N1

DF

DN R1 d 1 F0 R0 d0 N0 VF DF -V N VF F1 R1 d1 DF

202
Fig.11.16

Cinematica navala

11.5 NTOARCERILE FORMATIEI DEFINITIA 11. 6 Se numeste ntoarcerea formatiei manevra cinematica prin care se trece de la un tip de formatie la alta functie de situatia tactica creata. 11.5.1 Clasificarea ntoarcerilor formatiei ntoarcerile formatiei se clasifica astfel: - ntoarcerea succesiva prin mentinerea formatiei; - ntoarcerea prin doua abateri succesive; - ntoarcerea succesiva prin rasturnarea formatiei; - ntoarcerea toti odata; - ntoarcerea prin ocolire. 11.5.1.1 ntoarcerea succesiva prin mentinerea formatiei Algoritm de rezolvare grafica (v.fig.11.17): - se utilizeaza n situatia n care navele manevreaza n formatie de sir; - ntoarcerea se face prin acelasi punct, navele pastrndu-si una dupa cealalta locul n formatie; - se calculeaza timpul de manevra:
t man = t g + LF VF

(11.3)

unde: t g este timpul de giratie.

DF2

AF F0 LF LF F1 D
Punct de intoarcere

DF1

Fig.11.17

Formatii navale 11.5.1.2 ntoarcerea prin doua abateri succesive

203

Algoritm de rezolvare grafica (v.fig.11.18): se utilizeaza n situatia n care navele manevreaza n formatie de front, iar unghiul de ntoarcere are valori ntre 30 si 45 ; linia formatiei initiale reprezinta prima linie de ntoarcere, L1, cu unghiul egal cu /2; a doua linie de ntoarcere, L2, este data de latura unghiului de ntoarcere construita din O (centrul cercului de ntoarcere), aflata la o distanta egala cu latimea formatiei, pe linia formatiei, n bordul ntoarcerii; navele manevreaza n trepte de viteza pna la viteza maxima, ncepnd cu bordul ntoarcerii; pe a doua linie de ntoarcere navele ntorc n acelasi moment cu D/2, cu viteza formatiei la DF2; relevmentul formatiei este dat de valoarea lui L2; n cazul n care D>450 si nu este nevoie sa se mentina formatia pe timpul ntoarcerilor, manevra se poate executa printr-o singura abatere; pe timpul ntoarcerii navele se aliniaza si si corecteaza viteza pentru a ajunge din nou n formatia de front.
d DF1 2 DF2 DF1 LF2

linia de ntoarcere 90 0 O LF1 LF LF d F0 d 2

d 2

Fig.11.18

11.5.1.3 ntoarcerea succesiva prin rasturnarea formatiei ntoarcerea succesiva prin rasturnarea formatiei cunoaste urmatoarele variante: - ntoarcerea de cautare; - ntoarcerea de cautare cu schimbarea drumului cu 180 ; - ntoarcerea succesiva la drum opus. ntoarcerea succesiva prin rasturnarea formatiei se utilizeaza pentru executarea misiunilor de cautare pe mare, iar viteza de manevra este constanta.

204 ntoarcerea de cautare (v.fig.11.19)

Cinematica navala

DF 1

DF 2

d 2 d

L F1 4 dn 3 dn lF 2 dn 1

Fig.11.19

Algoritm de rezolvare grafica: - se construieste n punctul navei comandant linia de ntoarcere abatuta de la DF1 cu un unghi D/2; - pe linia de ntoarcere absoluta cu unghiul de la DF1; navele de cautare schimba de drum si iau DF2, nava comandant trece n bordul opus; - intersectarea drumului navei vecine se face prin pupa. ntoarcerea de cautare cu schimbarea drumului cu 180 (v.fig.11.20) Algoritm de rezolvare grafica - se utilizeaza pentru unghiuri mici de ntoarcere fara a se rasturna formatia; - n prealabil fiecare nava schimba de drum cu 180 n bordul opus ntoarcerii dupa care se deplaseaza pe drumul opus lui DF1 iar pe linia de ntoarcere gireaza n acelasi bord pentru a intra pe DF2; - linia de ntoarcere este data de bisectoarea unghiului 180 -D, (D = F2 - F1).

Formatii navale
DF2 DF2 DF2 DF2 DF1

205

DF1 LF DF1 DF1 d 2 d

Fig.11.20

ntoarcerea succesiva la drum opus Algoritm de rezolvare grafica (v.fig.11.21): - se utilizeaza de formatia de sir pentru ntoarcerea la drum opus si marirea distantei dintre nave; - manevra ncepe cu nava din coada formatiei care ntoarce n bordul indicat la drum opus; - celelalte nave ntorc succesiv la drum opus, la un interval de timp necesar maririi distantei dintre nave la distanta data. 11.5.1.4 ntoarcerea toti odata Algoritm de rezolvare grafica - se utilizeaza de formatia de sir, toate navele ntorc simultan la noul drum; - unghiul de ntoarcere poate lua valori pna la 180 . ntoarcerea toti odata se poate face: - ntoarcere toti odata; - ntoarcere toti odata la drum opus ; - ntoarcere toti odata succesiv.

206

Cinematica navala

LF

1 1 2

DF1

3 4 DF2 1 2 3 4

Fig.11.21

ntoarcerea toti odata (v.fig.11.22) Manevra se executa conform schemei din fig.11.22, la semnalul stabilit toate navele schimba de drum si iau noul drum al formatiei.

LF

DF1

4 DF2

3 DF2
Fig.11.22

2 DF2

1 DF2

ntoarcerea toti odata la drum opus(v.fig.11.23) Manevra se executa conform schemei din fig.11.23, unghiul de ntoarcere are valoare de 180 . ntoarcerea toti odata succesiv (v.fig.11.24) Manevra se executa conform schemei din fig.11.24, se pastreaza formatia, navele ncep giratia la noul drum n acelasi timp, cu viteze diferite pentru a-si mentine locul n formatie.

Formatii navale

207

LF

DF1

DF2

2
Fig.11.23

LF

DF1

D F2

4
Fig.11.24

11.5.1.5 ntoarcerea prin ocolire Algoritm de rezolvare grafica (v.fig.11.25) manevra se executa conform schemei din fig.11.25, se utilizeaza de formatia de sir sau de front; unghiul de ntoarcere are valori mai mici de 60 ; linia de ntoarcere are originea n pozitia navei comandant si face cu DF1 un unghi de valoare 90 +D/2; - navele manevreaza cu trepte de viteze proportionale cu pozitia lor n formatie, pna pe linia de ntoarcere unde ntorc la DF2 iar pe linia formatiei (LF2) se manevreaza cu viteza formatiei. 11.6 EXECUTAREA MANEVRELOR CINEMATICE TINND CONT DE GIRATIA NAVEI Includerea giratiei n executarea manevrelor cinematice este obligatorie atunci cnd se impune o acuratete sporita n determinarea pozitiilor reciproce ale navelor aflate n manevra.

208
DF2

Cinematica navala
DF1 4 D F2 3 D F2 2 DF2 1 LF1 2 1 2 3 4 d LF1 linia de ntoarcere 90O+ d 2 d 2 d

900-

Fig.11.25

Fig.11.26

Formatii navale

209

Estima grafica tinnd cont de efectul giratiei asupra manevrelor cinematice rezolva urmatoarele probleme: - determinarea abaterii navei proprii fata de tinta pe timpul executarii giratiei; - determinarea pozitiei de ncepere a giratiei; - determinarea parametrilor de intoarcere pentru aterizare pe punctul dat. Pe timpul giratiei navei proprii miscarea relativa MRN variaza continuu, valoarea vitezei relativa VRN se modifica de asemenea, hodograful vectorului VR N ia o forma asemanatoare curbei de giratie (v.fig.11.26). 11.6.1 Determinarea abaterii navei proprii fata de tinta pe timpul executarii giratiei Pentru determinarea abaterii navei proprii fata de un reper mobil (tinta) se prezinta manevra pe drumuri de apropiere (v.fig.11.27), astfel: - n aceasta situatie se poate observa marimea abaterii navei proprii fata de tinta pe timpul giratiei, cnd se considera ca DN 2 DN 3 si spatiul parcurs pe timpul giratiei este:
S Ng = Vg t 0

(11.4)

unde: SNg este spatiul parcurs de nava proprie pe timpul giratiei; Vg viteza de giratie; t0- timpul de giratie, functie de unghiul de ntoarcere .

210

Cinematica navala

Fig.11.27

11.6.2 Determinarea pozitiei de ncepere a giratiei Pentru determinarea pozitiri de ncepere a giratiei se prezinta manevra de ocupare a locului n formatie, cnd pozitiile initiale ale navei care manevreaza si formatiei coincid (v.fig.11. 28): - n aceasta situatie se poate observa marimea abaterii fata de tinta, materializata n valori finale ale relevmentul si distantei, diferite de cele determinate n absenta luarii n consideratie a influentei giratiei; - prin constructia curbei de giratei se determina pozitia de ncepere a giratiei Pig. care asigura, la sfrsitul giratiei, nscierea navei care manevreaza pe drumul stabilit, cu parametrii finali de pozitie R1 si d1 doriti.

Formatii navale

211

Fig.11.28

11.6.3 Determinarea parametrilor de ntoarcere pentru aterizare pe punctul dat Pentru exemplificarea parametrilor de ntoarcere pentru ateruzare pe punctul dat se prezinta determinarea pozitiei de schimbare de drum pentru ocuparea locului n formatie n bordul opus (v.fig.11.29) si n acelasi bord (v.fig.11.30): - n aceasta situatie se pot observa abaterea navei proprii fata de formatie, sunt drumurile relative si adevarate, si pozitiile care asigura determinarea parametrilor de ntoarcere (relevment, distanta si timp fata de formatie) ce asigura aterizarea navei proprii pe punctul final, dat, de schimbare a locului n formatie. Pe timpul giratiei formatia parcurge spatiul parcurs de formatie este:

S F g = VF t o
iar spatiile relative N1N 2 si N2N 2 sunt:
' N1' N 2 = VRN t o

(11.5)

N 2' N 2'' = VF t o

(11.6)

212

Cinematica navala

Fig.11.29

Fig.11.30