Digestia Posted on 12:21 by Softspot Digestia Digestia in cavitatea bucala incepe cu prehensiunea activa, constienta, dupa care urmeaza

masticatia. Secretia salivara contribuie la formarea bolului alimentar si degradarea enzimatica a polizaharidelor. Secretia salivara este asigurata de glandele parotida, submandibulara, sublinguala si glandele accesorii ale mucoasei bucale. Acestea secreta o saliva fluida. Saliva indeplineste urmatoarele: -prin amilaza salivara degradeaza amidonul si glicogenul. -prin apa si mucina faciliteaza masticatia si deglutitia. -solubiilizeaza alimentele si stimuleaza receptorii gustativi. -indeparteaza resturile alimentare interdentare. -rol bactericid prin lizozim, Ig A de tip secretor. -rol excretor pentru Pb, Hg, uree (in uremie), in contaminarea virala (eliminarea virala in rabie, poliomielita). -mentine mucoasa bucala elastica. Digestia gastrica Dupa amestecarea alimentelor cu sucul gastric se formeaza chimul gastric ce este eliminat in duoden ca urmare a miscarilor active ale peretilor gastrici. Sucul gastric este elaborat de glandele gastrice care secreta pepsina, acid clorhidric, gastrina si altele. Acirul clorhidric este secretat de celulele parietale care contin mici canalicule care comunica cu lumenul glandelor gastrice. Rolul acidului clorhidric este de a activa pepsinogenul, de a facilita absorbtia Fe si de a exercita o activitate bactericida. Cea mai importanta enzima gastrica este pepsina, secretata in forma inactiva ca pepsinogen si care se activeaza sub actiunea acidului clorhidric. Pepsinele sunt endopeptidaze ce hidrolizeaza legaturile peptidice incare se afla grupari aminice. Rezulta polipeptide cu 6 resturi de aminoacizi. Nucleoproteinele sunt separate in acizi nucleici si proteine. Lipaza gastrica este prezenta doar la copil si hidrolizeaza grasimile fin emulsionate din lapte, galbenus de ou.

Lizozimul se afla si in sucul gastric. Factorul intrinsec este o mucoproteina care fixeaza vitamina B12 ce astfel poate fi absorbita. Mucina formeaza un invelis de 1-1,5mm ce adera de peretii stomacului si il protejeaza impotriva factorilor mecanici, chimici. Digestia in intestinul subtire Digestia alimentelor inceputa in cavitatea bucala, continuata in stomac, este finisata in intestinul subtire. Intrucat ph-ul optim de actiune a enzimelor intestinului este neutru, este necesar sa fie redusa aciditatea chimului gastric. Aciditatea chimului se reduce prin schimbul intre ionii de hidrogen si Na, prin peretele intestinal si prin actiunea neutralizanta a sucului pancreatic, bilei si sucului intestinal propriu. La nivelul primei portiuni a intestinului subtire se varsa sucul pancreatic si bila.

Secretia pancreatica Pancreasul exocrin este alcatuit din acini glandulari similari cu cei din glandele salivare. Sucul pancreatic se varsa in duoden prin canalul Wirsung si Santorini. In functie de stimulul aplicat, pancreasul secreta doua tipuri de sucuri: un suc foarte alcalin, sarac in enzime si un suc bogat in enzime, dar de volum redus. Secretia pancreatica normala este un amestec intre cele doua tipuri. Contine: -substante anorganice:Na, K, Ca, Mg. -anhidraza carbonica joaca rol in formarea bicarbonatului de sodiu. -substante organice: -tripsina secretata sub forma de tripsinogen, este activata de o enzima eliberata de mucoasa duodenala si intervine in digestia substantelor proteice. -chimiotripsinogenul este convertit in chimiotripsina, proteaza cea mai concentrata din sucul pencreatic ce coaguleaza laptele. -carboxipeptidaza -ribonucleaza care descimpune acizii nucleici in nucleotide, -inhibitorul tripsinei, -lipaza pancreatica activa numai asupra grasimilor emulsionate fin in prealabil de sarurile biliare. Grasimile sunt scindate in acizi grasi si glicerina, mono si digliceride. -amilaza pancreatica actioneaza asupra amidonului sau glicogenului.

Secretia biliara. Functiile ficatului: -elimina pe cale biliara pigmentii biliari, colesteralul, acidul colic, metale grele, fosfataza alcalina. -intervine in metabolismull proteinelor, glucidelor, lipidelor, vitamine, substante minerale. -rol in termoreglare, sangele din venele suprahepatice au temperatura cea mai ridicata din organism. -functie antitoxica prin celulele Kupffer care capteaza particule straine patrunse din intestin in circulatie. -in perioada embrionara ficatul are si functie hematopoietica prin formarea elementelor sangvine rosii si albe. -la adult sintetizeaza factorii coagularii si fibrinolizei. Bila este produsul de excretie si secretie hepatica. Nu este un suc digestiv deoarece nu contine enzime (cu exceptia fosfatazei alcaline). Datorita marii puteri de absorbtie a peretilor veziculei biliare, bila veziculara se concentreaza. Bila contine: saruri biliare, pigmenti biliari, colesteral, lecitina. Sarurile biliare se formeaza pe seama colesterolului. Ele au functie; -de detergent, adica de reducere a tensiunii superficiale favorizand fractionarea lipidelor unpicaturi foarte fine, adica emulsionarea. -de activare a lipazelor din intestin. -de favorizare a absorbtiei acizilor grasi prin mucoasa intestinului. Pigmentii biliari constituie produsul de secretie hepatica ce rezulta din descompunerea hemoglobinei. Iau nastere biliverdina, din aceasta bilirubina care este insolubila in apa. Ea circula in sange absorbita pe proteine. La ficat, este detasata si conjugata, forma sub care ajunge in intestin. Acumularea pigmentilor biliari in tesuturi da nastere la culoarea galbena a tegumentelor si mucoaselor, numita icter. Colesterolul este mentinut in suspensie datorita lecitinei si sarurilor biliare. Cresterea raportului colesteral/saruri biliare precipita colesterolul si da nastere la calculi biliari. Administrarea e saruri biliare persoanelor predispuse sa faca calculi ii previne. Desi bila este secretata in mod continuu, se evacueaza discontinuu in perioada de digestie. Intre mese se acumuleaza in vezica biliara, deoarece coledocul se mentine inchis. In momentul contractiei veziculei biliare, se deschide sfincterul coledocian si evacueaza bila, aceste miscari fiind sincronizate cu peristaltica intestinala. Evacuarea biliara este posibila in perioada de ralaxare duodenala.

Sucul intestinal contine: -enterokinaza, enzima proteolitica specifica, -fosfataze, -amilaze, maltoza, lactaza, -mucus vascos alcalin ce protejeaza mucoasa. Secretia intestinului gros. Sucul secretat de glandele intestinlui gros este foarte vascoasa, alcalina. In colon nu se secreta enzime digestive. Rolul este de a facilita trecerea materiilor fecale de a proteja mucoasa de iritatiile mecanice si chimice prin neutralizarea acizilor iritanti, formati in urma intensei activitati bacteriene din interiorul colonului. Capacitatea de absorbtie a mucoasei intestinului gros este apreciabila, iar apa este principala substanta absorbita, si pe langa aceasta electrolitii, vitaminele, aminoacizii.

Sucul gastric este un lichid incolor, limpede, cu reacie acid (pH-ul 0,91) secretat de glandele gastrice i conine 99% ap i 1% substane organice i anorganice. Dintre substanele anorganice cel mai important este acidul clorhidric (O,5/o), care d sucului gastric reacia acid necesar activitii enzimelor gastrice i i confer proprieti antiseptice fa de bacteriile ingerate cu alimentele. Dintre constituenii organici rolul cel mai important l au mucina i fermenii.

Mucina protejeaz mucoasa gastric de aciunea nociv a acidului clorhidric (autodigerare).

Fermenii sucului gastric sunt : pepsina, chimozina sau labfermentul, catepsina A (I), B (II) i C (III) i lipaza gastric. Sucul gastric nu conine enzime glicolitice.

epsina, secretat de celulele principale ale glandelor fundice, este un ferment proteolitic activ la pH 1 (mediu acid) i scindeaz nucleoproteidele n acid nucleic i o holoproteid, iar holoproteidele n polipeptide, i anume n albumoze i peptone. Ea este secretat sub form inactiv de pepsinogen activat de acidul clorhidric.

Chimozina (renina gastric sau labfermentul) este prezent la sugaci i acioneaz asupra laptelui pe care l coaguleaz, evitnd astfel scurgerea sa rapid n duoden nainte de a fi suferit digestia gastric. Coagularea const n transformarea cazeinogenului ntr-o proteoz i n paracazein care se combin cu ionii de calciu, devenind paracazeinat de calciu.

Asupra acestor substane acioneaz apoi pepsina, scindandu-le n polipeptide (albumoze i peptone). Aceste procese sunt intense la noul nscut i la copiii mici care se hrnesc ndeosebi cu lapte. Catepsina A are o aciune similar cu a pepsinei, dar este activ la p~H 5,6, fiind astfel important la sugaci. Celelalte catepsine au aciuni similare cu cele ale tripsinei, chimotripsinei sau a unor peptidaze (rol proteolitic). Lipaza gastric este un ferment cu aciune redus numai asupra grsimilor neutre emulsionate din lapte i din glbenuul de ou, pe care le descompune n acizi grai i glicerol. i aceast enzim este mai important la sugaci.

Reglarea secreiei gastrice a fost elucidat de P a v 1 o v prin cercetri experimentale pe caini, prin metoda fistulelor gastrice, metoda micului stomac i prin metoda pranzului fictiv". In cazul pranzului fictiv, alimentele ingerate nu ajung n stomac, din cauza secionrii esofagului. Totui, sucul gastric se secret i este colectat printr-o fistul.

Se tie astzi c secreia gastric sufer variaii cantitative i calitative n funcie de natura alimentelor, c declanarea secreiei gastrice se produce dup un mecanism reflex necondiionat i condiionat, c ntreinerea ei se realizeaz pe cale umoral, c de la receptorii din gur, faringe, esofag i stomac excitaiile produse prin contactul cu alimentele ajung la centrii nervoi bulbari de la care pornesc stimuli ctre efectorii motori i secretori ai stomacului prin nervii vagi i c secreia gastric decurge dup trei faze : cefalic, gastric i intestinal, numite astfel dup regiunile unde se produc excitaiile.

n cadrul fazei cefalice nervoase sau reflexe, care dureaz circa 30 min, este declanat secreia unui suc aperitiv", bogat n acid clorhidric i n fermeni, pe cale reflex condiionat, la vederea i mirosul alimentelor i pe cale reflex necondiionat, ca urmare a excitrii de ctre alimente a receptorilor din mucoasa bucal, n cadrul fazei gastrice sau umorale, care ncepe la 2040 min de la ingestia alimentelor i dureaz atata cat alimentele stau n stomac (circa 5 ore), se secret o cantitate mai mare

de suc gastric decat prin stimulare nervoas n prima faz, cu aciditate mare, dar srac n enzime, sub influena unui hormon numit gastrin.

Gastrina este secretat de mucoasa gastric, dup un mecanism reflex necondiionat, ca urmare a distensiei stomacului de ctre alimente i ca urmare a excitrii mucoasei stomacale de ctre unele substane rezultate, n special, din digestia protidelor. n cadrul fazei intestinale, de asemenea faz umoral, se secret de ctre stomac un suc gastric bogat n mucus i srac n enzime i n acid clorhidric, sub aciunea unui hormon elaborat de mucoasa intestinal, ca urmare a contactului ei cu alimentele coborate din stomac.

Digestia gastric cuprinde totalitatea transformrilor fizice i chimice pe care alimentele le sufer n stomac. Bolurile alimentare sufer un proces de impregnare cu suc gastric, de muiere, de amestecare i de descompunere sub influena sucului gastric, procese favorizate de micrile peristaltice de deplasare a alimentelor. Nucleoproteidele sunt descompuse n acid nucleic i o holoproteid de ctre pepsin. Holoproteidele sunt descompuse n albumoze i peptone tot de ctre pepsin. Caseinogenul este transformat ntr-o proteoz i n paracazein de ctre chimozin.

Paracazeina se combin cu ionii de calciu, formnd paracazeinatul de calciu care este descompus n albumoze i peptone de ctre pepsin. Grsimile neutre emulsionate din lapte i din glbenuul de ou sunt descompuse n glicerol i acizi grai de ctre lipaza gastric. Produsul de digestie gastric a fost numit chim i este evacuat, aa cum s-a artat, n mod intermitent n duoden prin pilor.