Sunteți pe pagina 1din 12

Invarea la aduli

Motivarea studenilor aduli


Madalina Sanda 12/7/2013

Invtarea la aduli/ Motivarea studenilor aduli

Adultul ca student
Ar putea fi dificil de generalizat caracteristicile adultilor ca studenti, datorita caracteristicilor individuale care variaza mult in functie de varsta, mentalitate, nivel de educatie, personalitate, situatie economica, dar si in functie de alti factori. Totusi, in majoritatea cazurilor adultii reactioneaza identic la anumite tipuri de manifestari pe care le intalnesc in sala de curs. Cele mai importante aspecte ce trebuie avute in vedere sunt ca, studentul adult participa la cursuri nu numai cu mintea dar si fizic, si emotional si doreste apreciere in cadrul procesului de invatare. In plus, adultii au deja o experienta anterioara, preocupari actuale, responsabilitati pe plan profesional si in familie, dar si sperante legate de viitor, toate acestea influentand invatarea. tiind toate acestea, este important sa cunoastem cele mai importante caracteristici ale adultilor ca studenti. Caracteristici fiziologice Adultii ajung la maturitate in jurul varstei de 2! de ani. "ana la #! de ani, adultii nu vor experimenta alte sc$imbari fiziologice majore in afara celor produse de un accident, boala, stres, nastere sau stil de viata. %e la #! de ani, adultii vor fi constienti de doua sc$imbari general valabile& 'i( vederea si auzul se vor inrautati, afectand astfel procesul de invatare prin reducerea perceptiei senzoriale, reducandu)se in acelasi timp atat calitativ cat si cantitativ informatia primita intr)un proces de invatare 'ii( viteza de reactie a sistemului nervos central scade asa incat adultii cu varsta mai inaintata au nevoie de mai mult timp pentru a invata. *eferitor la scaderea vitezei de reactie, nu exista nici o corespondenta cu abilitatea de a invata sau corectitudinea raspunsului. Caracteristici psi ologice +. Auto-aprecierea si respectul de sine. Cunoasterea propriei persoane se numeste auto)apreciere, iar sentimentul fata de propria persoana poarta numele de respect de sine. pre deosebire de copii, auto)aprecierea adultilor este deja formata si fiecare experienta ed ucationala are rolul de a o fragmenta sau de a o distruge partial. %e aceea, adultul trebuie sa se protejeze impotriva acestei amenintari, pana cand va fi capabil sa inteleaga ca nu i se va intampla nimic rau si ca sc$imbarea parerii despre propria persoana poate duce la rezultate benefice.

Invtarea la aduli/ Motivarea studenilor aduli

,unctia de auto)apreciere si a respectului de sine in procesul de invatare a adultilor include urmatoarele& Adultii, care valorifica propria experienta sau a caror experienta este valorificata de catre altii, invata mai bine. Adultii sunt preocupati mai mult de atingerea propriilor obiective, decat de atingerea obiectivelor stabilite de catre altii. Adultii invata eficient cand isi stabilesc propriile obiective, care sunt in concordanta cu auto)aprecierea. Adultii cu un respect de sine ridicat sunt mult mai receptivi la sc$imbare. Adultii si)au dezvoltat deja stilul de invatare, care este constant si mentinut de)a lungul maturitatii. "robabil cea mai importanta componenta a auto)aprecierii in corelatie cu invatarea este propria percepere ca student. Adultii care accepta invatarea si implicarea in sc$imbare ca parte integranta in viata zilnica, in activitatea in munca precum si in cadrul familiei, vor fi dornici sa invete si sa dobandesca un nivel ridicat de performanta intelectuala. "erceperea ca student pare sa fie o componenta esentiala in invatarea modului de a invata. Invatarea rolului de student se desfasoara prin intermediul interactiunilor interpersonale, de modelare si de experimentare. Totusi, rolul de student poate fi invatat in mod eficient, cand adultul observa si interactioneaza cu alti adulti, care au acest rol in activitatile zilnice si cand mediul este pozitiv pentru a)si testa acest tip de compartament.

Emotii, stres si anxietate. -motia este un termen folosit pentru a descrie o stare speciala de stimulare sau motivatie. "e masura ce stimularea creste, nivelul emotional creste si el, fapt ce poate determina atat cresterea dar si scaderea eficientei comportamentale. tresul este descris ca un raspuns la un pericol real sau perceput, asupra corpului sau individualitatii. tresul implica o reactie $ormonala, tinta fiind fie .lupta sau zboara., pentru a dobandi o perceptie senzoriala si o functionare mentala, fie pentru a mari capacitatea de rezistenta si sc$imbare. Anxietatea este un raspuns la stresul provocat de o teama necunoscuta sau o sursa de pericol neidentificata. "entru multi adulti, sistemul educational, scolile, profesorii, notele, testele si teama de esec sau expunerea la situatii neadecvate activitatii, reprezinta surse principale de anxietate. *aspunsurile emotionale, stresul si anxietatea afecteaza invatarea adultilor in modul urmator&

Invtarea la aduli/ Motivarea studenilor aduli

Ma!oritatea adultior incep sa invete avand un nivel ridicat de interes si" in general" nu necesita alte surse de sti#ulare pentru a$si #otiva invatarea% %aca instructorul incearca sa creasca interesul prin supraaglomerarea cu informatii, competitie, expunere la situatii neadecvate activitatii, neglijarea experientei personale a individului, etc., studentul se poate retrage sau devine defensiv, si de aici poate sa apara lipsa motivatiei. Ar fi de preferat ca instructorul sa petreaca ceva timp la inceputul programului educational pentru a reduce anxietatea pana la un nivel acceptabil . Stresul prelungit reduce co#petenta de co#unicare a studentului . "erspectiva unei comunicari eficiente este foarte redusa in cazul persoanelor aflate intr)o stare mentala ostila si plina de nervozitate, ca si in cazul celor aflati intr)o stare mentala de apatie. Invatarea este foarte eficient" cand e&ista un nivel opti# de sti#ulare . In aceste situatii, cursantul este entuziasmat, putin agitat, curios si, poate, putin fricos. Instructorul nu trebuie sa trateze studentul adult ca si cand ar fi un copil sau o persoana imatura, decat daca motivatia este transformata in rezistenata sau auto)aparare. "entru ca un student adult sa se dedice total invatarii, el trebuie sa fie stimulat sa nu ia o atitudine defensiva si sa)si doreasca si sa fie capabil sa)si canalizeze motivatia spre procesul de sc$imbare. %e aceea, adultii trebuie sa)si desfasoare procesul de invatare intr)un mediu in care sa se simta in siguranta si care sa)i sprijine si sa)i incurajeze. Acest mediu faciliteaza relatia bazata pe incredere intre student si profesor. Invatand cu# sa invata#" i#plica o serie de etape" in care individul actioneaza" cel putin partial" ca fiind propriul g id in pocesul de sc i#'are" iar i#plicarea in procesul de sc i#'are este in fapt indusa de auto$ apreciere si de procesul de invatare% Aceste conditii presupun propria concepere a procesului de invatare si abilitatea de a sesiza cum se desfasoara procesul de invatare. %ezvoltarea aptitudinilor de invatare a modului cum se invata poate constitui o provocare legata de sensurile, valorile, abilitatile si strategiile pe care studentul le considera adecvate in acel moment. In momentul sc$imbarii, studentul se confrunta cu un conflict interior, intre sensurile vec$i si noi sau caderea propriului sistem de valori, studentul simtindu)se dezorientat intrucat o strategie noua presupune un comportament nou. In acest moment stresul se accentueaza si studentul poate considera procesul de invatare ca fiind prea riscant.

Experinta anterioara. Adultii si)au dezvoltat multe modele de percepere si intelegere a experientei in urma realitatilor unei vieti pragmatice. -xperienta anterioara este o componenta esentiala in procesul de invatare a adultilor, fiind atat o baza pentru o noua experienta de

Invtarea la aduli/ Motivarea studenilor aduli

instruire, cat si un potential obstacol ce nu poate fi ocolit. Aspectele legate de experienta anterioara presupun urmatoarele& o tructurile experientei anterioare ca modalitate a adultului de abordare a noilor experiente/ determina care informatii vor fi selectate pentru viitor, modul in care acestea vor fi interpretate si determina care sunt sensurile , valorile, abilitatile si strategiile care vor fi folosite primele la angajare. %aca acestea sunt adecvate invatarea va fi eficienta si productiva. In caz contrar, adultul se confrunta cu o provocare majora& cunoasterea semnificatiilor, valorilor, strategiilor si a abilitatilor care nu sunt adecvate pentru ca deja le detine si astfel, se consulta cu propriul sistem de auto)apreciere ca o persoana competenta , pentru a capata incredere in sine si a se implica intr)un proces de invatare, care va conduce la o transformare, nestiuta inca, a sistemului de auto)apreciere.Totusi, pentru a evita eventualele sentimente de esec, studentul se retrage neacceptand valabilitatea, valoarea si necesitatea instruirii.

o -xperienta anterioara se imbina intotdeauna cu procesul de invatare, in afara cazurilor in care experienta sau continutul instruirii sunt total noi pentru student. %eci, adultii isi centreaza atentia pe modificarea, transformarea si reintegrarea sensurilor, valorilor, strategiilor si abilitatilor, in loc sa le formeze sau sa le acumuleze ca in copilarie. o %eoarece fiecare adult are o experienta anterioara unica, fiecare program pentru adulti ar trebui sa includa o evaluare a educatiei anterioare, astfel incat sa se identifice elementele lipsa . o ,olosirea experientei anterioare in procesul curent de invatare ar putea crea o problema, daca adultul nu poate face legatura intre ceea ce se presupune ca stie si subiectul in discutie. Totusi, adultii ar putea avea nevoie de asistenta pentru a integra experientele anterioare in noul proces de invatare. -xpunerea la aceste procese de brainstorming, analogii, jocuri, simulari, cazuri de studiu, etc. sunt cele mai eficiente si ne asigura ca se efectueaza transformarea necesara . Timpul. Adultii tind sa perceapa timpul ca pe un trecut din ce in ce mai bogat , un prezent trecator si stresant si un viitor limitat. Adultii peste #! de ani tind sa masoare timpul ca.timpul ramas pana la moarte.. Acest aspect are consecinte asupra invatarii. 0iitorul limitat tinde sa creeze o iluzie a unei nevoi de graba, a sc$imba si a invata rapid pentru ca viata sa poata continua. Invatarea si educatia sunt percepute ca activitati ce au loc o singura data in viata si care vor rezolva toate contingentele viitoare, si ca invatarea este o activitate distincta si separata de viata de zi cu zi sau de activitatea la locul de munca.

Invtarea la aduli/ Motivarea studenilor aduli

Motivatia. Motivatia permite individului sa)si plaseze raspunsurile in mediul intern si extern, pentru a asigura supravietuirea si satisfactia de sine sau in cadrul grupului comunitar din care face parte. "entru un adult ca student, motivatia& o (oate fi descrisa ca fiind cea care duce la reducerea unor nevoi nei#plinite sau cea care duce la progres% Adultii, care actioneaza pentru a reduce nevoile neimplinite, pot sa se implice intr)o experienta de invatare cu teama de amenintari din partea celor care, din punctul lor de vedere, detin controlul simtindu)se asfel lipsiti de putere, de competenta de a)si sc$imba conditia lor in viata. Acestia pot fi intr)adevar amenintati, putand fi prezenti ca studenti involuntari. Aceasta categorie de adulti necesita o experienta educationala structurata, ajutor sporit in determinarea propriilor directii si sprijin prelungit. 1data ce teama sau anxietatea au fost reduse sau rezolvate, acestia pot fi asistati in asumarea propriei raspunderi in procesul de invatare. o Motivatia este legata atat de succes )sau esec* in realizarea rezultatelor sau sc i#'area conditiilor adverse" dar si de senti#entul de satisfactie )ne#ultu#ire* care apare in o'tinerea succesului% atisfactia si succesul nu sunt aspecte separabile. Ambele sunt relationate de progres incepand cu conditiile de intrare si trecand prin conditiile anticipate sau dorite. Motivatia unui student adult de a continua programul de invatare va depinde de sentimentul lui ca se indreapta spre rezultatele anticipate sau dorite. "entru a)si vedea progresul, studentul trebuie sa primeasca frecvent feedbac2 referitor fie la sc$imbarile de comportament fie de mediu , raportate la asteptarile sau dorinta sa. ,eedbac2)ul, care se intinde pe parcursul intregului program ajuta la mentinerea nivelului de motivatie pentru student o +endintele etic etate ca ,#otive, provin din interiorul studentului . Acestea nu reprezinta ceva adaugat de catre un agent extern 'instructor(, desi agentul actioneaza pentru a ajuta sau a impiedica motivele existente. Comportamentul agentului extern poate fi perceput ca o contributie fie la feedbac2 fie la consolidarea notiunilor si astfel in mod indirect la o motivatie mai puternica. Aceste comportamente includ& descoperirea prin compararea motivelor primare si a nevoilor de invatare specifice fiecarui individ/ asistarea studentului in stabilirea obiectivelor specifice care por fi transpuse in comportamente tipice si, deci, in feedbac2 specific/

Invtarea la aduli/ Motivarea studenilor aduli

furnizarea de feedbac2 bazat pe aceste decizii/ si, permiterea accentuarii succesului si satisfactiei rezultate din aceste procese care sa constituie elementele de consolidare in invatare.

o -eed'ac.$ul poate fi dat doar prin ur#arirea activitatilor studentului" fapt ce per#ite testarea noului co#porta#ent. %e aceea, succesul nu este valabil decat dupa aceasta etapa din cadrul procesului de invatare. %aca feedbac2)ul este intarziat, studentul poate avea dificultati in corelarea acestuia cu comportamentul pe care il testa. "e masura ce timpul trece intre actiune si feedbac2, impactul si consolidarea primite prin feedbac2 scad, si astfel este afectat si nivelul motivatiei viitoare. o I#plicarea adultilor in clarificarea acestor senti#ente a#'igue si in definirea clara a nevoilor in cadrul procesului de invatare" sunt cunoscute ca fiind aspectele cele #ai i#portante in procesul de invatare% Totusi, majoritatea adultilor nu au o experienta vasta in exprimarea nevoilor, iar daca sunt lasati singuri acestia le confunda cu obiectivele invatarii. %e aceea, adultii pot avea nevoie, de asitenta si sprijin pentru a exprima, a clarifica si a specifica propriile nevoi in procesul de invatare. Stiluri de a invata si abilitati. 3n stil este un mod preferat de organizare a experientei. In mod caracteristic, fiecare adult are un mod unic de a prelua informatia/ de)a selecta anumite informatii, pentru ca apoi sa fie procesate/ de)a folosi sensuri, valori, abilitati si strategii pentru a rezolva probleme / de)a lua decizii si a da noi sensuri/ dar si de)a sc$imba cateva sau toate aceste activitati sau structuri. %iferentele individuale esentiale in sc$imbarea intelesurilor, valorilor, abilitatilor si strategiilor poarta numele de stiluri de invatare. tilul este diferit de nivelul de performanta sau nivelul de abilitati si este perceput ca o caracteristica relativ stabila, care afecteaza tot ceea ce intreprinde individul. Abilitatea se refera, in general, la continutul gandurilor sau ceea ce stim/ stilul referindu)se la cum stim. ,iecare adult are un stil individual de procesare a informatiei si de invatare, un nivel individual propriu si un tip de abilitate. %eci, nu se poate presupune ca un grup de adulti de acelasi sex si varsta, cu caracteristici sociale, economice si educationale similare vor avea acelasi stil de invatare sau aceleasi abilitati. Teoretic, invatarea este o valoare neutra. 4u exista .o modalitate foarte buna de a invata.. %e fapt, adultii de toate tipurile si stilurile reusesc sa invate c$iar foarte eficient. ,iecare stil este adecvat in unele situatii si neeficient in altele. Adultii tind sa)si selecteze singuri situatiile de invatat si relatiile predare)invatare, care le imbunatatesc propriul stil de invatare. tudentii par a fi experti in cunoasterea intuitiva a instructorului si a situatiei de invatare care nu li se potrivesc. urse de motivare pentru aduli&

Invtarea la aduli/ Motivarea studenilor aduli

/elatiile sociale0 pentru a lega noi prietenii, pentru a satisface nevoia de legaturi si prietenii. 1unastarea0 pentru a gasi locuri de munca bine platite si pentru a avea mai multe oportunitati de venituri 'cum ar fi, de exemplu, inceperea unei afaceri proprii(. Ascensiune personala0 pentru a obtine un statut mai inalt la locul de munca, pentru asigurarea progresului personal. 2vadare / Sti#ulare0 pentru a scapa de plictiseala, pentru a oferi o sc$imbare in rutina de acasa sau de la serviciu si pentru a oferi opusul altor detalii obositoare ale vietii. Curiozitate si interes0 pentru a invata de dragul de a invata, pentru a cauta cunoastinte doar de dragul lor, si pentru a satisface o minte iscoditoare.

Studiile de specialitate 3no4les )1556* arata ca0

adultii invata daca cunostintele sau abilitatile nou dobandite sunt in conformitate cu dezvoltarea lor pana in acel moment/ motivatia primara a adultilor de a invata vine din dorinta interna mai degraba decat din recompensa externa/ adultii invata cel mai bine printr)o metoda care se concentreaza asupra oferirii de experienta/ adultii simt nevoia sa aplice cunostintele sau abilitatile nou dobandite in activitati imediate/ adultii isi dobandesc o constiinta de sine si reusesc sa isi defineasca propriile nevoile de invatare/ adultii simt nevoia in ceea ce priveste domeniul si abordarea invatarii 5 nevoia de a cunoaste.

Spri!inirea invatarii adultilor

Invtarea la aduli/ Motivarea studenilor aduli

Adultii prefera situatiile de invatare care& 1% Sunt practice si direct la o'iect" de aceea %% 3tilizati prezentari generale , rezumate , exemple si istorisiri Aprofundati cat mai multe sensuri posibile "lanificati si acordati timp aplicatiilor referitoare la noile informatii -laborati activitati in grup pentru rezolvarea problemelor Anticipati problemele care ar putea interveni, oferiti sugestii ,olositi strategii de invatare activa, care presupun implicarea tuturor studentilor 4u deveniti teoreticieni 2% (ro#ovati$le respectul de sine" deci 7 ,urnizati activitati pe grupuri, activitati cu risc scazut ,urnizati un mediu de invatare neamenintator, incepand cu orientarea eficienta Creati o atmosfera neprotocolara, prietenoasa si neincarcata "lanificati construirea gradata a succesului Ajutati studentul adult, sa devina mai eficient si competent Imbunatatiti atmosfera de cooperare si colaborare intre participanti ,urnizati feedbac2 prompt, constructiv si in mod continuu 4u uitati ca procesul de invatare depinde de respectul de sine 3% Integrati ideile noi" pe un fundal al cunostintelor de!a do'andite" deci7 Amintiti)le ceea ce cunosc deja, legat de noile idei Aflati ce cunosc despre subiectul in discutie Aflati ceea ce si)ar dori sa afle despre subiect

Invtarea la aduli/ Motivarea studenilor aduli

Construiti planul de lectie cu optiuni multiple, astfel incat sa se poate trece cu usurinta de la o idee la alta, daca este necesar ugerati urmarirea ideilor si etapele urmatoare Adaptati nivelul ales in predare la nivelul de dezvoltare al studentului 8% Aratati respect individului " deci 7

,iti desc$isi la nevoile lor de pauza, gustari reci, cafea, comfort ,urnizati o experienta educationala de calitate si bine organizata in cadrul careia timpul este folosit eficient Impartasiti agenda de lucru, rezultatele asteptate si presupunerile, solicitati participarea studentilor in stabilirea lor -vitati jargonul si nu va rastiti la studenti Aprobati si recunoasteti cunostintele, contributia si succesul lor olicitati feedbac2, la activitatile curente, sau idei si oferiti oportunitati ca ei sa se implice *aspundeti diversitatii de mentalitati si stiluri de invatare ale studentilor in clasa Tratati fiecare student asemeni unei persoane foarte importante Tratati fiecare student ca pe un egal Atentie in alegerea cuvintelor si evitati cuvintele care pot fi percepute negativ 9% Construiti pornind de la e&perienta lor "deci7

4u ignorati ceea ce stiu, deoarece reprezinta o sursa de informatie pentru dvs. "lanificati activitati alternative astfel incat sa se potriveasca nivelului lor de experienta Creati activitati in cadrul carora sa)si poata folosi cunostintele si experienta Ascultati ce au de spus inainte, in timpul si dupa experienta 1feriti)le posibilitatea sa se debaraseze de obiceiuri mai vec$i

Invtarea la aduli/ Motivarea studenilor aduli

:% ;asati$i sa aleaga si sa se g ideze singuri" deci7 Construiti)va planul lectiei pe baza nevoilor studentilor, comparati scopurile si realizarile curente Impartasiti agenda de lucru, rezultatele si parerile, solicitati participarea studentilor Intrebati)i ce stiu referitor la subiectul in discutie Intrebati)i ce vor sa stie referitor la subiectul in discutie Construiti planul lectiei pe baza de optiuni, astfel incat sa fie usoara trecerea de la o abordare a subiectului la alta, daca este cazul ugerati urmarirea ideilor si etapele ce urmeaza dupa inc$eierea cursului Adaptati nivelul ales la nivelul lor de dezvoltare

Invtarea la aduli/ Motivarea studenilor aduli