1.1.Notiuni introductive privind etica. Categoriile ei. Termenul etica provine de la cuv.lat. ethos - moral, obicei, loc de trai.

. In sec IV e/e introdus de Aristotel pt a defini stiinta obiectul de studiu al c/a il constituie virtutile-calitati ale temperamentului/ caracterului, pt a le delimita de facultatile mintii. Astfel, frica-afect natural memoria-calitate a !indirii/mintii cura"ul, marinimia-calitati ale spiritului, virtuti. #a etapa actuala etica - stiinta domeniul al !noseolo!iei c/e are drept obiect de studiu morala drept una dintre cele mai importante aspecte ale activitatii umane. $ alta acceptiune determina etica -stiinta filosofica independenta c/e studia%a morala si rap.morale in calitatea lor de forme fundamentale ale constiintei si activitatii umane. &tica urmea%a a fi delimitata de morala, iar aceasta de moralitate. 'orala -aspectul subiectiv al perceperii de c/e individ/societate al caracterului moral, a activitatii individuale. 'oralitatea activitati morale in desfasurarea lor obiectiva. In sens u%ual, etica -ansamblu de (,conceptii si principii morale, cf c/a o soc/ alta re!lementea%a comportamentul membrilor sai determinind le!itimul si acceptabilulul. &tica presupune 3 dimensiuni fundamentale : 1)(ormativa-da e*presie continutului eticii drept un ans.de ( si principii ce re!lementea%a rap.interumane +),ustificativa-ans. de fapte c/e fac morala "ustificabila si necesara -)#o!ica- ans. factorilor c/e e*plica necesitatea moralei. &tica are urmatoarea structura : 1).robleme teoretice +)&tica deontolo!ica/prob.datoriei si a ceea ce t/e sa se faca. In structura eticii se identifica / 1)A*iolo!ia +)0eontolo!ia -)1enomenolo!ia 2)Istorica 3).rofesionala. Initial, &tica a fost perceputa ca o disciplina de invatatura urmind scopul unei noi personalitati mai oneste si mai demne, iar la etapa actuala e/e domeniul stiintific c/e studia%a morala, esenta si structura acesteia drept sfera a cunoasterii. Categoriile Etice- concepte de ba%a ale stiintei &tice, e*primind cele mai importante elemente ale moralei. Sistemul categoriei Eticii : 1)4inele si raul- binele cate!oria c/e in!lobea%a tot ceea ce detine caracteristica po%itiva a moralitatii. 5aul cate!oria c/e in!lobea%a tot ceea ce e/e social inacceptabil/deni!rabil raportat direct la individ. 5aportat direct la individ binele ia forma virtutii, aceasta referindu-se nu numai la principiile morale ale personalitatii, ci si la conduita acestuia. +)0atoria-atitudinea individului fata de societate, constind in obli!atia morala a acestuia de a actiona intr-un anumit mod. Astfel, datoria devine o sarcina individuala a unei anumite pers.intr-o anumita situatie concreta. -)6onstiinta-obli!atii morale ale individului fata de sine insusi, formulea%a principiile morale ale personalitatii si cere de la aceasta respectarea lor, in ca% contrar intervine responsabilitatea. 2)5esponsabilitatea-atitudinea soc.fata de individ in conditiile nerespectarii de c/e acesta a datoriei. .t aprecierea responsabilitatii morale t/e 1

considerate citeva criterii, cum ar fi / posib.ob-va a subiectului de a asi!.obl.morala daca corect de inteles obl.morala daca pers a putut prevedea consecintele nerespectarii datoriei morale daca poate fi supusa responsabilitatii morale in situatia de fapt concreta. 3)0emnitatea-atitudinea soc.si a individ.fata de sine insusi/pers. 6instea-atitudinea soc.fata de pers.si a subiectului fata de sine insusi reiesind din po%itia soc.a acestuia. Astfel, daca demnitatea porneste de la perceperea in mod e!al a tuturor subiectilor, pornind de la recunoasterea lor drept personalitate, cinstea urmareste scopul aprecierii lor diferentiale. 5eputatia profesionala-opinia si atitudinea membrilor soc.fata de o pers.concreta reiesind din meritele acesteia si activ.ei anterioara. 7)&chitatea-stare de lucruri considerata ca fiind normala, corespun%ind conceptiilor privind natura umana a drepturilor inalienabile ale personalitatii, echilibru dintre fapta-rasplata, 0-$, merite si recunoasterea lor. 1ie cate!orie filosofica/"uridica, echitatea isi !aseste reflectare in A(8art.190:0$ art.76& art.12 pactul i-l cu priv.la 06 si politice). ;):manismul-principiu si cate!orie &tica, c/e porneste de la considerarea omului drept valoare suprema, increderea in posib.acestuia si capacitatea de perfectionare. .rin intermediul cate!.respective, &tica nu numai studia%a (morale, dar si contribuie la crearea lor.

1.2Morala. Functii si structura. Morala-acel element al realitatii soc.c/e presupune - forme de manifestare / 1.<en.al 5= +.1orme de re!l.5= -.Aspecte ale constiintei soc. Morala-ans.de re!uli de conduita cf c/a soc.isi re!l.conduita membrilor sai in 5 cu canoanele soc.referitoare la bine-rau, demne de... 'orala e/e data de soc.si constiinta soc., respectarea acesteia fiind urmarit de intrea!a soc. Indeplinirea ( morale se reali%.prin efectul traditiei, a opiniei soc.si a constiintei individuale, re!l. absolut toate formele rel.interumane aparute in cadrul micro-macro !rupului soc. Morala indeplineste citeva functii : 1.0e re!lementare-(morale c/e diri"ea%a conduita individului, a membrilor soc.in rap.cu interesele celorlalti +.&ducativa- contribuie la personalitatea si constiinta individ., permite -.0e pro!no%a, motivationala, subiectului sa-si forme%e propria opinie referitoare la ponderea val.soc., a personalitatii sale, sensul vietii si obli!.in rap.cu ceilalti membri ai comunitatii comunicativa. Structura motalei : 1. ( morale-( soc.c/e determ.conduita membrilor soc in 5 cu canoanele e*istente referitoarela/ bine, "ust, demn. .ot avea forme po%itive 8onerative), de e*primare 8ne!ative/prohibitive cu e*primare). +..rincipiile morale-forma cea mai !enerali%ata a e*i!entelor morale c/e determ.directia !en.a conduitei. &le stabilesc conditiile de ba%a a +

rel.interumane, comportamentul/ conduita. =pre deosebire de ( c/e determ.cont.comport., principiile stab.doar directiile !en.ale comportam.uman. -.Idealurile morale-acele e*i!ente ale moralei inaintate individului c/e se e*prima sub forma pers.perfecte c/e intrunesc cele m.inalte virtuti morale. =e e*prima sub +aspecte / a)individual-cind se refera la om si la caracteristicile personale ale acestuia b)social-soc.morala ideala8respectarea reciproca). 2.6riteriile moralesit.utili%ate pt a da apreciere indiv./comportam.acestuia ele devin criterii morale. 0aca ele se rap.la constiinta soc./forma de e*primare a acesteia, atunci morala presupune urm.structura / a)constiinta morala-aspectul subiectiv al moralei c/e obl subiectul la act.sub forma datoriei si da apreciere re%ultatelor acesteia prin aprobarea/de%aprobarea, lauda si poate fi sociala/ individuala. b)conduita morala- elem.primar al c/a il constituie fapta. Ans.faptelor reali%ate de individ intr-un interval de timp in conditii constante/ schimbatoare, formarea conduitei acestuia. 0in p.d.v.etic,fapta nu se limitea%a doar la act./inact., ci se refera si la scopul, motivul si urmarile comportamentului. 1.3. Consideratii generale privind EAPP In cadrul eticii ca stiinta filosofica, s-a constituit etica profesionala. 6onceptul de etica profesionala e/e utili%at nu atit pt a e*prima ramura stiintei filosofice, ci un cod de etica al oamenilor de o anumita profesie. &a este determ.de specificul !enului de activ., interesele corporative, domeniul soc.la c/e se refera. &a constituie re%ultatul e*istentei unei probleme morale cu c/e se confrunta cel mai frecvent repre%entantii !enului dat de activitate. 'orala de etica profesionala e*prima e*i!entele soc.,ale desf.unei.anum.activ.si sit.stri!ente pt profesii c/e au ca obiect omul. Etica judiciara- concept utili%at pt a e*prima stiintific is poate fi definita sub + aspecte / 1)6a un ans.de ( c/e re!l.conduita oamenilor de profesie "uridica +)=tiinta c/e studia%a aceste (. :rmea%a sa facem delimitarea intre/ morala profesionala si etica profesionala. .t repre%.profes."ur.speciali%ati pe domenii determ.constituirea unor ramuri ale eticii "uridice drept stiinta filosofica, cum ar fi / etica procurorului, "udecatorului, aparatorului. Etica juridicaans.de ( si principii morale c/e vin sa re!l.conduita =-lor oficiali c/e asi!.activ.de infaptuire a "ustitiei. e/e concept utili%at doar pt a e*pune totalitate de ( morale c/e t/e sa fie respectate de toti participantii, =.of.ale proces.de "ud. 1.4. Obiectul de studiu al EAPP. copul. arcinile. Etica juridica- stiinta c/e studia%a specificul manifestatiilor morale in cadrul active.de ocrotire a (0. &lem.primar al obiectului de studiu e/e ( c/e presupune urm.particularitati/ 1.e/e emisa de o aceeasi aut.soc +.se adresea%a unor =.speciali, a!enti ai (. Obiectul de studiu al eticii -

judiciare / 1.activ.or!.de ocrotire a (0 in vederea determ.!enului respectiv de activ.soc +.( morale c/e re!l.conduita =.particip.al 5= profes. -.( morale !en.si impactul lor asupra activ.de infaptuire a "ustitiei. Importanta eticii judiciare se pre%inta din perspectiva citorva pct / 1.6onfera un caracter moral activ =.of.in sfera infapt."ust. +.6ontribuie la solut.probl.cu c/e se confrunta repre%.respectivei speciali%ari a profesiei de "urist. -.Influentea%a po%itiv procesul de le!iferare. Sarcinile eticii judiciare : 1.Identif. ( morale si a cont.acestuia. +.=tudierea practicii "ud.actuale si anterioare in scopul constituirii comportamentului moral de "ud., precum si pt fundam.constiintei morale ale acesteia. 1.!. Functiile si principiile eticii "udiciare Principiile eticii judiciare-cate!.filosofica si stiinta c/e include ans.princ.!en.de 0 si a pr.morale universale acceptate, precum si a celor deontolo!ic "ur. 6onstituind activ. fund.prin c/e se !arantea%a e*ercitarea 0 fund., "ustitia solicita un ans.propriu de principii c/e sa corespunda celor mai inalte e*i!ente morale, d/e ob.de studiu a et."ud.include "ustitia, se pre%inta drept evidenta atribuirea princ."ustitiei la dimens.princ.eticii "udiciare. =e includ aici toate princ.indif.de caract.lor material/procesual. 0rept pr.deontolo!ice "uridice, A( in dom.considera / obiecticitatea,transparenta, impartialitatea, idndependenta, rasp.pers., prioritate interesul clientului. unctiile eticii juridice >sint date de functiile !en.ale eticii rap.la specificul profesiei de "urist / co!nitiva, educativa, a*iolo!ica, ideolo!ica, de conceptuali%are, de informare. 2.1.Continutul #oral al N$ si C ce regl.activitatea de ocrotire a N% ,ustitia, drept una din activ.fund.ale st, c/e are menirea de a asi!ura echitatea in rap.cu cei la c/e se refera, se ba%ea%a pe pr.morale. in acelasi timp, e*ista o le!.indisolubila intre le!alitate si moralitate. Astfel, o # imorala e/e inadmisibila, iar o "ustitie ile!ala- inacceptabila. :nitatea le!aturii moralitate isi !asesete reflectare in A( nat.si internat. Astfel, 0:0$ formulea%a !arantiile fund.ale unui = de "ust.echitabil, formulind valori le!ale !en., dar si cate!.fund.ale eticii. Art.1 0:0$ e*prima cate!.eticii, a echitatii prin recun.e!al.tuturor oamenilor din mom.nasterii acestora, iar art.; asi!.0 la o protectie e!ala din partea #. art.3 impune respectarea demnit.umane si interdictia torturii, tratam.inuman si de!radant, iar art.+? obli!a =t la lim.restrictiilor 0 fund.la ceea ce e/e abs.necesar si le!al prestabilit.6&0$ si .I06. reflecta e*i!entele moralitatii in forma !arantiilor- princ.minime ale ac.in cp/civ.8art.-,7,3,@, prot.nr.1). 65' promovind omul, 0 si # acestuia, libera de%v.a pers., drept valori morale si soc fund.e*prima princ.etic al umanismului. Acesta presupune in I rind, drept efect al interpretarii lui 2

din 65', presupune o coresp.a re!l.(const.si e*punerea din # a tot ceea ce contravine princ.umanismului, c/e e/e un princ.nu doar #, ci si unul de apl.a #. 0etali%arile ri!orilor morale in 65' au loc prin interm.instit.0fund.!arant al c/a devine put."ud. &*ecutarea consecventa a obl.morale a put."ud.e/e asi!.prin (art.113-11?, formulind e*i!enta indep."ud., impart.si inamovabilitatea acestuia, accesul liber la "ustitie, 0 la interpret. 2.2. Principiile si N #orale in % #aterial penal .remisele morale ale re!l.de 0. se re!asesc in urm.institutii si principii din 6. / 1.Art.+-prin faptul prev.omului, 0 si # acestuia drept obiecte primare de protectie a #.-inter%ice interpretarea e*tensiva defavorabile a #. +.Art.- pr.le!alitatii -consacrind prero!ativa e*clusiva a -.Art.2 pr.democratismulu -e*punerea cate!.etice a atra!erii la 5. a I, le!al constituite

echitatii si e!alitatii 2.Art.3 pr.individ.5. si pr.caract.personal al 5. - datorita consacrarii normative a posib.atra!erii la 5. doar pt 1 sav.cu vinov.si interdictia urm./ped.multiple pt una si aceeasi 1 3.Art.19 efectul retroactiv al #. m.blinde 7.Art.-3 circum.c/e e*clude 6. al 1A ;..rev.temeiurilor de lib.de 5. si .., precum si posib. I, de a apl.o ped.m.blinda, decit cea prev de # . Aspectul etic intervine si in determinarea scopului ped.pen. 2.3.Continutul #oral al %PP 6ont.moral al #.. isi are e*primarea in urm.consacrari (/ 1.Art.1-formularea scopului .. 2.Art.princ."ust.pen/ a)le!alitatii-!arantia c/e se !aseste in inadmis.probelor dob.contrar (.. b) respectarea 0,# si demnit.umane- art.1938@)-decl.martorilor si conditiile audierii lui art.1++8+)reconstituirea 1 art.1+-8-)-e*perimentul in procedura de :.. c)promov.si !arant.inviol.in lipsa c/a e/e imposib.de%v.plenara a personalitatii d)0 la aparare si !arantiile minime ale acestuia, accesul liber la "ust., e!alitatea armelor si pre%umtia de nevinov.-drept elem.primare ale 0 la un proces echitabil e)libera apreciere a probelor prin nestab.e*presa in te*tul # a fortei "ur.a f/i dintre probe f) oficialitatea .. si obl.cercet.complete obiective si sub toate aspectele a circ.cp !)pb sed de "ud si caracterul inchis al sed, atunci cind protectia moralitatii, interesle minorilor/a pers.vat.solicita acest lucru h)lib de marturisire impotriva sa, imunitatile si privile!iile martorilor-prin stab de c/e =t a unor val soc superioare atin!erii scopului ... 3.6erintele inantate A procedurale /le!al, motivat8art.+33 pt ord.), intemeiat8art.-@2 pt hot."ud) 4.=uspendarea :. in priv.pers.c/e s-a imbolnavit de o boala ps c/e impiedica partic.lui la ..-art.+@;/1 p.2 !.<arantarea 0 la reapararea pre".cau%at prin act.ile!ale ale = of., cit si prin erori "udiciare &.=tab.unor pr.speciale in priv.minorilor si pers.irespons. '.=tatutul pr.al ban.prin inadm.interpr.a e*ercitarii de c/e acesta, a 0 sale/a renunt.la aceste 0. (.6aile de atac8art.;+) ).Inlat.apar.din ... 3

2.4. Coraportul scop*#i"loace in PP .articipind la 5.r., =-tii isi motivea%a direct/indirect conduita, motivul constituie fund.comport./determ.interioara la act./inact. 'otivul se real.in scop. =copul constituie re%ultatul scontat al comport.individuale/colective. 5eiesind din art.16.., coraportul scop-mi"loace in ..o problema "ur.si in e!ala masura etica. 1ormula anterioara scopul scu%a mi"loaceleA e/e inlocuita de ada!iul scopul determina mi"loaceleA, d/e mi"l.imorale distorsionea%a insasi nat.scopului. morale sint mi"l.neces.si suficiente pt atin!erea scopului si c/e nu contravin scopului supreme! Mijl!t"e sa corespunda urm!criterii: 1.=a fie stiintific ar!umentate +.(ormative re!lementate -.'oral acceptate 2.&ficiente. #.. asi!.o permanenta corespundere a scopului cu mi"l.aplicabile pt real.acestuia si viceversa. Astfel, se operea%a cu term / presupunere re%onabila, banuiala re%onabila, suficiente temeiuri re%onabile8art.177,1+36..), iar "urisprundenta 6t& solicita o corespundere a interventiilor =t in 0 fund.si scopul act.prin intermediul c/a se aduc atin!ere acestor 0. Astfel, 6t& pretinde e*istenta unui echilibru intre interes soc. si cele ale indiv.prin formularea pr.proport.si oportunitatii ! #it!de spec!clasifica scopurile in PP : 1.'ediate si imediate +.=cop.ale .. in !eneral si scop.ale fa%elor .. -.=cop.of.si neof. =cop.neof.-determ.cu adevarat conduita = of. Aparitia lor poate fi datorata atit ne!ative/indif fata de scopurile of, precum si de inconsecventele/lacunele normative. # si masurile or!.t/e sa asi!.coresp.scop.of cu cele neof., contribuind la formarea in e*clusivitate a scop.morale. o asemenea corespundere poate fi insa pretinsa doar = of. 5e!l.normativa a scop.= neof.e/e imposibila, d/e interesele proc.varia%a in f-tie de partic.f/i cp. Insa constituirea de scopuri imorale e/e inter%isa. .t f/e cp in parte, precum si pt .. in !eneral corespunderea scop.of si neof.constituie premisa echitatii procedurelor. 3.1. A+larea adevarului in procesul penal ca scop #oral al probatoriului =tabilirea adevarului pe cau%e penale constituie unul din scopurile fundamentale ale procesului de infaptuire a "ustitiei. Adevarul se solicita in hotaririle "udecatoresti, in special sentintelor ca acte ale "ustitiei. 0octrina considera ca adevarul repre%inta acea calitate a cunostintelor noastre de a corespunde faptelor si evenimentelor care au avut loc in trecut. Asupra naturii adevarului si continutului acestuia in proc.pen.au fost e*primate citeva p.d.v / 1.in proc.pen.poate si urmea%a a fi stabilit adevarul obiectiv absolut- corespunderea e*acta si totala a cunostintelor individuale evenimentelor din trecut. =e afirma ca este posibil a fi descoperit adevarul materialforma adevarului obiectiv care & B independent de prev. # si constiinta =-lor of. 2.in proc.pen.probatoriul permite stabilirea adevarului absolut-relativ. Absolut t/e sa fie cunostintele or!.:., procurorului, "udecatorului referitoare la/ & B 1. 8act/inact) caracterul pre"udiciabil si 7

ile!al al faptei

participarea =-lui la reali%area act/inact

vinovatia acestuia. Toate celelalte

circumstante ale cau%ei penale se afla sub incidenta re!ulilor adevarului relativ. 3.proc.pen.permite stabilirea adevarului relativ-adevarul judiciar- acel adevar pe care il constata I, in hotarirea adoptata in re%ultatul cercetarii complete obiective si sub toate aspectele a circumstanteicau%ei. 4.nu e*ista temeiuri de a considera drept posibilitate aflarea adevarului in proc.pen., de aceea nu se poate pretinde acest lucru de la I,. =-a apreciat insa ca in spatele acestei ultime conceptii se ascunde nu atit incompatibilitatii profesionale, cit mai ales frica fata de responsabilitatea morala pt corectitudinea hotaririi adoptate. $f.:., procurorul, "udecatorul t/e sa reali%e%e probatoriul proc.pen. avind incredere in posibilitatea proprie de a da apreciere faptelor cf constiintei morale, fara vreo frica fata de consecintele hotaririi adoptate de ei, daca acestea sint ar!umentate din pdv etic. A considera important aflarea adevarului in cau%a penala inseamna a priva probatoriul de scopul sau moral, d/e adevarul constituie e*presia celor mai importante valori morale promovate de probatoriu. 1aptul dat, afirma =tro!ovici crea%a premisa considerarii adevarului drept o problema "uridica, dar si etica a proc.pen. =e afirma ca contradictorialitatea proc.pen. e*clude posibilitatea stabilirii adevarului, d/e I, nu mai are posibilitatea de a reli%a de sine statator administrarea probelor, dar I, aprecia%a si admite probele pre%entate de p., de aceea afirmatia anterioara e/e neintemeiata, mai ales datorita faptului ca obiectivitatea constituie fundamentul adevarului. 3.2. Pre,u#tia nevinovatiei si sarcina probatorului sub aspect #oral Actuala re!l. # vine sa inlocuiasca vechea pre%umtie de culpabilitate. Prezumtia nevinovatieire%ultatul recun.pers.si a demnit.acesteia drept valoare sociala fundamentala si atribuirea personalitatii unui statut de subiect de b-c pina la proba contrara. Atit in plan "ur., cit si in plan etic pre%umtia nevinovatiei presupune urm.consecinte / 1.considera pers.nevinovata pina la adoptarea unei hot."ud.c/e in conditiile le!ale o inlatura +.obli!a =.of de cercetare completa obva si sub toate aspectele a circ.cau%ei penale si aceasta constituie e*presia datoriei morale si le!ale a or!.of -.repart.sarc.probatiunii- se considera contrar morale afirmarea vinov.=-lui in atentarea la cele mai importante valori morale fara sa & Bsufic.ar!.faptice si "uridice in acest sens. In acelasi timp e/e imoral a pretinde de la pers.ac.sub presiunea unor event.consec.ne!ative a combate acu%atia adusa de =.of.c/e benef.de avanta"ul posib.apl.fortei de constrin!ere a =t. din perspectiva inversa nu ar corespunde cerintelor etice, nici interdictia partic.ac.in probatoriu 2.re!ula in proprio pro reo d/e pers.se pre%inta nevin.mai intii morala si apoi 0, pretinde interp.oricarui dubiu in favoarea ac. 3.orice limitare a 0 fund.ale ac.e/e admisibila doar in ;

pre%enta temeiurilor faptice si "uridice, precum si corespunderea <. al 1 si person.ac.cu luarea in considerare a eventualelor consecinte ne!ative pt acesta din urma. 3.3. Pre#isele #orale ale aprecierii probelor in ba,a inti#ei convingeri Actualmente sistem al aprecierii probelor vine sa-l inlocuiasca pe cel al probelor formale in cadrul c/a rolul "ud.se limita la calculul prob., forta "ur.a c/a era prestabilita.aprecierea probelor in ba%a intimei convin!eri pune intrea!a resp.morala pt hot.adoptata in sarcina "ud./altui =.of. .rincipiul dat se aplica in e*clusivitate =.of, dar etica impune ca re!ulile acestuia sa devina apl.si =.neof. $precierea probelor in ba%a intimei convingeri presupune: 1!juridic- I, nu e/e tinuta de vreo forta prestabilita de # a prob.in conditiile obli!e.acestuia de a se opune oricaror influente e*terne de natura sa pre"udicie%e obiectivitatea 2.psi&ologic- convin!erea intima e*pune o asemenea stare a constiintei si emotiilor "ur.de certitudine absoluta asupra corectitudinii hot.adoptate 3.moral- pt hot adoptata =.of.poarta raspundere in fata constiintei individuale si sociale. Aceasta forma a responsabilitatii, insa poate fi pretinsa numai unei I, independente pt care # si masurile or!anelor au creat premisele necesare. =tabilirea adevarului pe cau%e penale chiar si a celui "udiciar este o activitate destul de complicata. 6u toate acestea, =.of.are obli!atia de a solutiona toate cau%ele transmise spre solutionare. Aceasta determina riscul si inevitabilitatea erorilor "udiciare. In esenta eraoarea judiciara- orice actiune care nu a dus la re%ultatul scontat, fie o afirmatie care nu corespunde realitatii daca acestea au fost facute neintentionat. Eroarea judiciara- orice hotarire !resita cu privire la oricare din chestiunile care t/e solut.de =.of in ba%a respectiva a proc.pen. &roarea "udiciara e/e in primul rind condamnarea pers.nevinovate, iar cu privire la pers.vinovata aceasta se poate e*prima in / achitarea acesteia incadrarea "uridica !resita a faptei stabilirea unei marimi de pedepse inechitabila. 0 la eroare, afirma =tro!ovici, atit din p.d.v. moral, cit si din p.d.v. "uridic, nu deriva de nicaieri. Eroarea judiciara - o incalcare le!alitatii c/e poate !enera doar noi nerespectari de #, de aceea 0 la eroare nu e*ista si nici nu poate e*ista. 6ocorev afirma ca veridicitatea e/e un principiu etic !eneral si nici o e*ceptie le!ala in acest sens pt proc.pen.nu face. Convingerea intima constituie insa nu numai temeiul aprecierii probelor, ci si a circumstantelor de fapt si a marimii de pedeapsa. 0in acest considerent #.r stabileste remedii prin intermediul c/a se asi!.formarea unei corecte convin!eri intime. Aceasta t/e sa se ba%e%e in e*clusivitate pe probele le!al administrate, suficiente si veridice, nu e*ista o delimitare decit din p.# si constiintei. 3.4. Etica procesuala de ad#inistrare a probelor @

6aracteristica principala a procesului de administrare a probelor e/e data de criteriul subiectivismului, probele provenind de la =-ti si fiind administrate de acestia din urma. 0e aceea, aprecierea perspectivei morale administrarii probelor se afla nu numai in dependenta de premisele etice normative, ci si in dependenta de premisele morale ale personalitatii. Declaratiile - mi"loace de proba, cele mai importante si mai frecvente folosite in proc.pen. 0e aceea, considerent din c/e stabilirea perspectivei fundamentului etic e/e obl. Declaratiile banuitului invinuitului !acuzatului"- proc.pen.actual recunoaste 0 ac.de a decide asupra decl.si cont.acestora. Astfel, #.. porneste de la premisa lipsei 5. a ac.pt refu%ul de a depune decl./pt decl.mincinoase/false. 1aptul dat constituie re%ultatul pre%umtiei nevinovatiei si obl.celui c/e acu%a a face ar!umentarea necesara in acest sens. Atunci cind o acu%atie nefundamentata se adresea%a unei pers.nevinovate- incalca onoarea si demnitatea ac. 0/e # nu prev.5. pt decl. 1alse, intervine problema morala a 0 ac.de a minti. #ipsa consecintelor ne!ative pt informatii neconforme adevarului nu constituie temei pt recun. 0 la minciuna. =tro!ovici afirma ca recun.unui asemenea 0 in favoarea ac.ar obli!a =.of nu doar de a e*plica continutul acestuia, ci si de a asi!ura deplina lui e*ercitare. Acordarea unei forte/importante speciale del.ac.cu precadere celor de recun.a vinov.a constituit o tendinta le!islativa si aplicativa permanenta. 'i"loacele aplicabile in vederea obtinerii acestora sint rareori morale. Astfel, de e*.se invoca in acest scop circ.atenuanta a caintei active/sincere. .roc.pen.insa accepta punerea decl.de recun.a vinov.la ba%a hot."ud.doar in masura in c/e e/e confirmata de alte probe administrate in cau%a penala. <arantia libertatii ac.de a decide asupra decl.si cont. acestora se !aseste in art.?281 pct.1) si art.728-) 6... # nu ofera posibilitatea =.of a interpreta in defavoarea ac.e*erc./renunt.de c/e acesta la anumite 0. 0in p.d.v.moral insa se impune o apreciere diferita, simpla afirmare a faptului nesav.i-nii nu se considera suficienta. Declaratiile martorului pers.vatamate- spre deosebire de ac., martorul si pers.vat.au obli!.morale si "uridice de depunere a decl.veridice. Particularitatile etice ale administrarii respectivei probe se gasesc in : 1!interdictia audierii in cal.de martori a pers.in privinta c/a e*ista anumite probe ca ar fi sav.o i-ne inseamna a obli!a pers.sub presiunea consecintelor "ur.nefavorabile a se autoincrimina e/e imoral '!imunitatile si privile!iile martorilor 8art.+1,?9 6..) 3!aprecierea cau%elor depunerii decl.mincinoasedecl.mincinoasa e/e facuta cu scopul de a ac.pe nedrept un tert, caract.amoral al acestuia e/e evidenta. 0aca scopul inform.neveridice e/e contribuirea la elib.de 5. a =, aprecierea motivelor e/e esent.in cate!oria acestora se includ / coruperea, frica, mila atitudinea speciala fata de ac. (!in priv.pers.vat.t/e luata in consid.particul.proc.psih.de formare a decl. Acestea pot determina e*punerea unor informatii c/e ar contraveni realitatii, fie din consid.e*a!erarilor, fie din cel al ine*actitatilor facute intent.si neintent. 0e aceea, =.of t/e sa aplice mt speciale in administrarea ?

probei cu decl.pers.vat. In toate ca%urile urmea%a a fi apr.si posib.provoc.de c/e victima a sav.inii. Pre#isele #orale ale proc.probatorii .roc.probatorii presupun din p.d.v. moral o dubla perspectiva / 1.moralitatea prev.# +.moralitatea apl.prev.# (proc. stab.princ.!en.c/e se apl.administrarii probelor in ansamblul / umanismului, echitatea, proportionalitatea, respectarea demnitatii umane, respectarea spiritului si limitei #, lipsa de tendentio%itate. .roc.prob.reflecta ( morale la nivel dif.de detali%are / a)Audierea* of.:. nu se limitea%a doar la fi*area re%ultatelor aud.in .-V, ci are si obl.depasirii elem.de neadevar din cadrul acestora. & B o limitare a act.intreprinse in acest scop, stab.de #. prin incriminarea torturii si de #.. prin inadmisibilitatea probei obt.cu apl.constrin!erii 1%/.s. =unt inadmisibile din p.d.v.etic / folosirea/crearea sit.conflictuale intre participantii la proces folosirea particul.ne!ative de comportament/temperament ale pers.audiate a minti in privinta volumului de informatii detinute, inclusiv asupra probelor a reali%a e*perimente emotionale/capcane psiholo!ice acordarea intrebarilor su!estive- sunt admisibile intrebari de verificare, de completare, de reamintire. 5ecomandarea tactica privind stab.contactului psiholo!ic cu pers.audiata nu t/e sa duca in conditiile apl.ei la inlaturarea cal.de =.of. $ficialitatea, respectul, calmul si tactul t/e sa domine intrea!a desfasurare a audierii. b)Con+runtarea* din p.d.v.etic e/e inadmisibil/ a reali%e confr.intr-un minor si o pers.ma"ora intre f-r si pers.vat.c/e a suportat in re%ultatul i-nii un impact emotional puternic intre pers.c/e face decl.detaliate priv.circ.cau%ei sic el c/e decl.ca nu are constiinta despre acestea8art. 11-87)6..). c)Perc-e,itia* perspectiva morala se !aseste in / interdictia efect.perch.in timpul noptii lim.sferei perch.la cea autori%ata de ,ud.de instr. efect.in e*clusiv.a ridicarii de obiecte, atunci cind acestea sint pre%entate benevol protectia datelor priv.viata privata c/e au devenit cunoscute in re%ultatul efect.perc obl.asi!.pre%entei pers.la c/e se efect.perch./a celor c/e o inlocuiesc evitarea deteriorarii ne"ustificate a b-lor in conditiile efect.perch. d)Cercetarea la +ata locului* in scopul descoperirii urmelor i-nii, ami"l.materiale de proba pt a stabili circ.inii/alte circ.c/e au importanta pt cau%a, or!. :. efect.cercet.la fata locului a terenurilor, incaperilor, obiectelor, documentelor, animalelor, cadavrelor umane/animale. 6erc.la fata locului la dom.fara permisul pers.c/a i se lim. 0 la inviolabilitatea dom.se efect.in ba%a ord.motivate a or!. :., cu aut."ud.de instr. In ca%ul efect.act.proc.fara aut., or!.abilitat sa efect.aceste act.imediat, dar nu mai tir%iu de +2ore de la termin.act., pre%inta I, materialele neces.pt ctr # act. $r!. :. cercetea%a obiectele vi%ibile, iar in ca% de necesitate, permite accesul la ele in mas.in c/e nu se incalca 0 omului. In anumite ca%uri, pers.c/e efect.:., daca e/e necesar, e*ecuta 19

dif.masurari, foto!rafieri, filmari, intocm.desene, schite, face mula"e si tipare de pe urme de sine statator/ cu a"utorul specialistului in materia respectiva. #ocul cerc.poate fi incon".de colaboratorii or!.de mentinere a ordinii .b. $biectele descoperite in timpul cerc.la fata locului se e*amin.la locul efect.acestei act.si re%ultatul e*aminarii se consemnea%a in .-V. daca pt e*aminarea obiectelor si documentelor se cere un timp mai indelun!at, pers.c/e efect.:. le e*amin.in sediul or!. :.. .t aceasta, obiectele si documentele se impachetea%a, se si!ilea%a, pachetul se semnea%a si despre aceasta se face in mentiune in .-V. e) E.a#inarea corporala* or!.de :. are 0 sa efectue%e e*amin.corp.a ac., martorului/pers.vat., cu consimt. Acestora/in ba%a ord.motivate a or!.:., cu aut."ud.de instr., pt a constata daca pe corpul acestora e*ista urme ale i-nii/semne particulare in ca%ul in c/e pt aceasta nu e/e neces.e*perti%a medico-le!ala. In ca% de i-ne fla!ranta e*am.corp.poate fi effect.fara aut."ud.de instr., dar in termen de +2ore, el t/e sa fie informat despre act.efect., cu pre%ent.mater.respective ale cau%ei pt ctr le!al.acestei act. 0aca e/e necesar, e*amin.corp.se effect.cu pre%enta medicului. .ers.c/e effect.:. nu asista la e*amin.corp.a unor pers.de se* opus daca e/e neces.de%bracarea acesteia. In acest ca%, e*amin.se face de c/e medic. In cursul e*am.corp.sint inter%ise act.c/e in"osesc demnitatea pers.e*amin./ii pun in pericol sanatatea. f)Perc-e,itia corporala* in ca%ul in c/e e*ista temeiuri de a efectua perch.repre%.or!.:. poate e*tra!e obiecte si documente ce au importanta pt cau%a c/e se afla in hainele, in lucrurile/pe corpul pers.la c/e se effect.aceasta act.de :.. .erch.corp.fara intocm.ord.si fara aut."ud.de instr.se poate efectua / la retinerea ac. la apl.fata de ac.a mas.prev.de arestare in ca%ul in c/e e*ista suficiente temeiuri de a presupune ca pers.pre%enta in incaperea unde se efect.perc.poate purta asupra sa doc/alte obiecte c/e pot avea importanta probatorie in cau%a penala. .erch.corp.se efect.de repre%.or!.:. cu participarea, dupa ca%, a unui specialist de acelasi se* cu pers.perche%itionata. !) Procedeele probatorii* "ud.t/e sa solut.cau%a penala doar in ba%a circ.probelor si intimei convin!eri pt ord.hot.t/e sa fie intemeiate, le!ale si motivate pt sentinta incadrarea "ur.se stab.in cf cu #.- ,ud. la emiterea hot.t/e sa se ba%e%e pe prev.#. si apl.principiilor caracterul convin!ator. 4.1. Cerinte etice privind activitatea puterii "udecatorului 6onsacrat in art.7 65' princip.separarii puterii si colaborarii put.in =tA, crea%a comport.fundam.a e*i!entelor etice inaintate repre%entantilor put."ud. I, act.in sfera 5= conflictuale, creind mecanismul neces.restabilirii si mentinerii echilibrului social, de aceea fata de "ud.si put."ud., in !eneral,ri!orile morale sint deosebit de inalte. 1. ec-itatea* caract.etica a 11 motivarea- aducerea ar!.in cf cu circ.probelor intemeiereaechitatea si corespunderea concl. I, cu circ.cau%ei c/e au fost demonstrate in sed.de "ud.

activ.put."ud.aplicabila din mom.transmiterii cau%ei spre e*aminare si nu numai adoptarea hot. =e considera ca put."ud.respecta cerinta de echitate daca/ apl.# considerate echitate de soc. prin intrea!a sa activ.cercetea%a complet obiectiv si sub toate aspectele cau%ei penale in scopul stabilirii adevarului, fie si a celui "udiciar pers.nevin.e/e achitata, iar pers.culpabila act.si adopta deci%ii numai in ba%a probelor e/e ped.potrivit vinovatiei sale. &chitatea caracterul administrate si cercetare le!al. .roc.pen.in !eneral se cons.echitabil daca in re%ultatul acestuia activ.put."ud.presupune / asi!.respectarii le!alitatii respect.0 particip. la proces

le!al si intemeiat al hot."ud.date pina la solut.definitiva a cau%ei penale. +. i#partialitatea*& B unei atitudine e!ale a I, fata de solicitarile si personalitatea p-lor s.a.pers.partic.la proces. Impart.presupune lipsa oricarei atitudini speciale fata de una dintre p.indiferent daca ii favor./defavor. -.co#petenta* cal. I, de cunoasterea deplina a re!l.in vi!oare si a eticii profesionale si apl.acestora, precum si capacitatea de solut.a sit.conflictuale. 6ompetenta se formea%a in temeiul e*perintei profesionale si cea de viata, cultura !en.si cea profesionala, studiile "uridice superioare. .roblema morala poate interveni la nivelul !radelor dif.de calif.a "ud., d/e acestea e*prima intr-o oarecare mas.!r.de profesionalism al "ud.si determinind o atitudine soc.dif.fata de "ud.cu !r.de calif.diferite. 4.2. /olul "udecatorului in asigurarea caracterului etic al "udecarii cau,ei penale Art.-9 6.. stab.posib.e*am.cau%ei penale atit unipersonal, cit si cole!ial. 0rept efect, + cate!orii de rap.morale apar in cadrul sed.de "ud / intre "ud.si membrii completului de "ud. intre I, si ceilalti partic.la proces. Indiferent daca e*amin.se efectuea%a cole!ial/unipersonal, pres.sed.de "ud.poarta obl.asi!.ordinii si solemnitatii sed.de "ud.si caracterul moral al tuturor act.reali%ate in cadrul acesteia. .t asi!.caracterului moral si le!al a f/i dintre membrii completului de a se pronunta asupra chestiunilor ce t/e solut.de I, la darea sentintei. #proces.include citeva !arantii / deliberarea obl.si asupra tuturor chestiunilor. &/e inadmisibil din p.d.v.moral, inceperea delib.cu intrebarea priv.corectitudinea incadrarii "ur.real.de c/e procuror/ cea priv.mas.de ped., considerind in aceasta sit.ca pres.sed.de "ud a decis dC"D asupra soartei inculpatului formularea intrebarilor doar astfel incit sa se poata raspunde afirmativ/ne!ativ crea%a posib.participarilor reale a f/I dintre membrii completului la solute.cau%ei penale. .t asi! independentei morale, pres.sed.de "ud. e/e cel c/e votea%a ultimul. (ici un "ud.nu are 0 atit din p.d.v.le!al, cit si din p.d.v.moral de a se eschiva de la votare oricaror dintre chestiunile pe c/e t/e sa le solute.I, la darea hot., eludind in acest mod paspunderea morala pt corectitudinea deci%iilor adoptate, pt a nu influenta asupra deci%iei celorlati membri ai completului, pres.sed.votea%a cel din urma. $rice invocare a dif.de !rad de calif./a e*perientei profesionale reduse in scopul impunerii propriei 1+

opinii e/e inadmisibil din p.d.v.moral. .resedintele sed.de "ud.are obli!e.de a asi!.o atmosfera de cole!ialitate- respect reciproc, cooperare si responsabilitate pt hot.adoptata, m/ales pt ca probele se aprecia%a dupa intima convin!ere, atunci cind e*aminarea cau%ei penale se e*aminea%a unipersonal, "ud.nu poate solicita opinia altor pers.pt a decide asupra spetei. 0eci%ia, precum si responsabilitatea morala pt aceasta revine in totalitate "ud. 4a%ate pe 5 le!ale, intre I, si particip.la process se constituie 5morale. Impartialitatea I, e/e o re!ula obl.aceasta nu poate porni de la opinia preconceputa fie asupra pers., fie asupra comportamentului inculpatului/pers.vatamate pt ca aceasta duce la lim.atentiei "ud.numai la acele probe c/e corespund opiniei preformulate. I, nu poate acorda opo%itie/comportamnent special nici uneia dintre p.la proces prin admiterea, respin!erea demersurilor/ cererilor lor. &ste inadmisibil referirea de c/e I, la particul.de personalitate ale inculpatului/ victimei/ fata de modif.de c/e acestea a continutului decl.depuse. I, poarta obl.morala de a asculta toate p-le si e*plica acestora, chiar daca nu are incredere in sinceritatea celor e*puse, toate deci%iile adoptate. (ormele morale inter%ice I, a divul!a informatii privind viata privata c/e au devenit cunoscute in re%ultatul cercet."ud., precum si inlaturarea oricaror intrebari su!estive indiferent de subiectul c/e le adresea%a/ c/a i se adresea%a. .resed.sed.are obli!.asi!.ordinii si secur.in sed.de "ud.imposibil de real.in afara respect.depline a (, si etice. 4.3. 0otarirea $1 sub aspect etic In cate!oria hot."ud.rolul primordial il detine sentita, d/e prin aceasta se solute.fondul cau%ei, inst.se pronunta asupra vinov./ nevinov.inculpatului. Aceasta perspectiva determ.constituirea si inaintarea unor inalte e*i!ente & si le!ale fata de continutul, forma sentintei ca A a "ustitiei. 5i!orile respective se refera insa si la celelalte hot."ud. 6f art.-@26.., sentinta t/e sa fie / 1.legala- sentinta c/e respecta in totalitate (0 material si procesual, aplicabil fiind data in re%ultatul unui process "ud.cu respectarea tuturor !arantiilor prestabilite +.intemeiata- deci%ia formulata corespunde circ.cau%ei penale stab.in sed.de "ud.prin intermediul probelor suficiente si le!al administrate -.motivata- aducerea doc.de I, pt evidentierea caracterului corect al solutiei date. =tro!ovici, considera ca la aceste -cerinte le!ale urmea%a a fi adau!ate alte +cerinte din p.d.v.moral / 1.caracterul ec&itabil"just al &ot! +.Caracterul convingator al &ot! 0esi, echitatea e/e o cerinta apl.esetialmente .., aceasta se atribuie si hot."ud.ca elem.a process. &chitatea sentintei nu se refera doar la echitatea ped.stab. 6udin afirma ca sent."ud.e/e "usta atunci cind constata vinov./nevinov.pers.in cf cu circ.reale ale cau%ei e*prima o incadrare "ur.corecta si stab.o ped.proport.!ravitatii i-nii si personalitatea f-lui. ,ustetea- cerinta & inaintatahot."ud.de a condamna in e*clusivitate pers.vin., constituind o re!ula aflata intr-un plan superior celui "ur. 1-

&chitatea hot.se percepe din p.d.v.al subiectului fata de c/e se adopta. &*i!entele morale si cele "ur.sint insa indisolubile, astfel o hot.ile!ala nu poate fi "usta/ intemeiata. 6a forma, sentinta t/e sa e*cluda orice formulare c/e ar pune la dubiu nev.pers.vin., precum si in totalitatea sa t/e sa fie astfel intocmita incit sa convin!a soc.de corectitudinea e*pusa. &ste imperativ necesar a acorda o atentie deosebita referirilor in sent.la person.victimei/ vinov. acesteia cind # stab.drept necesar introducerea unei asemenea mentiuni. In plus I, t/e sa ia in considerare modul in c/e include in sent.careva circ.ale cau%ei, precum, spre e*., reparea pre".in circ.atenuante in ca%ul i-lor de viol a unui minor. !.1. $#portanta etica a de,baterilor "udiciare 0e%baterile "udiciare constituie et.fa%ei "ud.in cadrul c/a se manifesta cel m/bine contradictorialitatea ... ..ap.si p.ac.printr-un discurs in fata I, formulea%a conclu%ii asupra re%ulttatelor cerc."ud.pronuntind solut.pe c/e le considera echitabile. Acestea operea%a dif.cu opinii, conclu%ii si ar!umente, data fiind diferenta de f-tii si respectiv evident interese procesuale. In pofida unor acceptiuni dif.asupra circ.incluse in obiectul probatiunii, p-le in proces sint obli!ate sa respecte aceleasi (& / (' !eneral acceptate inadmisibilitatea constituirii tacticiii ap/ac pe ar!umente c/e ar contraveni ('/ ar i!nora val.&- orice referire facuta asupra conduitei p.opuse t/e sa se ba%e%e pe respectarea demnitatii repre%.acestuia urmind a fi facuta numai in temeiul 1 constatate in sed.de "ud.si numai in masura in c/e e/e imperativ necesar respectarea opiniei si po%itiei oponentilor procesuali re%erva fata de personalitatea, conduita pers.direct/ indirect contribuie la infaptuirea "ustitiei. In toate ca%urile p-le t/e sa se abtina de la aceasta referire asupra conduitei membrilor completului de "ud., cu e*ceptia ca%urilor cind act/inact I, are un caracter ile!al. In toate ca%urile re!ula contradictorialitatii impune opinii diver!ente cu privire la circ.cp. intervenind problema libertatii morale de a e*pune adevarul in fata I,. In ca%ul in c/e apararea se e*ercita personal, inculpatului nu i se poate pretinde din p.d.v.le!al obl.de sinceritate, desi moral re!ula respectiva ii e/e aplicabila. . ap.si ac 8cu e*ceptia inculpatului), are obl.morala si "ur.de a e*pune adevarul. <rosevoi afirma ca I, nu poate pretinde de la p.nici adevarul, nici sinceritatea, acestea sint obli!ate fata de I, la veridicitate. In conditiile de%b."ud.sint inadmisibile atit din p.d.v.le!al, cit m/ales moral referirile la 1 si circ.c/e nu au fost e*aminate in sed.de "ud.si prin c/e se le%ea%a 0 la aparare. 0aca ap.are 0 la unilateralitate atunci procurorul e/e tinut de datoria le!ala a obiectivitatii, importanta morala a de%b."ud se pre%inta in primul rind din p.d.v.al rolului educativ pe c/e il au discursurile procurorului si ap., propuninduse ca in ca%urile de re%onanta deoseb.acestora sa fie publicate. 12

!.2. Etica discursului procurorului 0e%baterile "udiciare repre%inta o activitate a procurorului de sustinere in fata I, a acu%arii de stat. 1ormulind invinuirea dupa luarea in considerare a tuturor circ.cp, inclusiv celor favorabile acu%atului, procurorul e*prima aceasta convin!ere in fata I,, urmind datoria morala si "ur.si neurmarind un alt scop decit cel al infaptuirii "ustititei. =ustinind invinuirea inaintata la up, procurorul are obl.manif.unei atitudini critice fata de materialele pre%entate I,, intrucit hot acesteia va fi data in eclusivitate in conf.cu probele e*aminate in cadrul cercet."ud. $bli!atia morala principala impusa procurorului in acest ca% e/e justetea conclu%iilor pe c/e le pre%inta I,. Toate aprecierile si opiniile procurorului t/e sa respecte proport.intre 1 constatate prin probele le!al administrate si e*aminate in sed.si re!l.# aplicabile. 0octrina afirma necesitatea unei structurari a discursului facut de procuror in fata I, / 1.caracteristica generala a partic.cp- in acest sens se solicita nu numai caract."ur-pen., dar si cea morala a 1., aceasta t/e sa fie obiectiva si proportionala si in cf cu circ.cp +.e#punerea $ in ordinea constatata in sed.de jud-.analiza probelorprocurorul poate mentine po%itia formulate la up si e*pusa in rechi%itoriu/ poate modifica succesiunea, pastrind ordinea lo!ica in cf cu re%ultatul cercet."ud. acu%atorul de stat nu se poate limita in cadrul de%b."ud la formulari de tipul / acu%atia a fost pe deplin dovedita/ invin.si-a !asit confirm. In toate ca%urile e/e neces. $ anali%a dupa continut si suficienta a probelor 2.incadrarea jur.a $P sav.aceasta t/e sa fie / fundamentata in caracteristica personalitatii f-lui- datele e*clusivitate pe materialele cp e*aminate in sed.de "ud. sa se intemeie%e pe intele!erea deplina a continutului si esentei a (materiale aplicabila bio!rafice pot fi utili%ate in continutul discursului numai in masura in c/e acestea sint incluse/le!ate de elem.probatiunii, obli!atia morala a procurorului e/e in acest sens de a e*pune obiectiv conclu%iile sale I,, inclusiv in ceea ce priv.circ.atenuate/cele c/e caract.po%itiv din p.d.v.a conduitei inculpatului. =unt inadmisibile referirile procurorului la lipsa recun.vin.si prin urmare a re!ret.sav.i-nii, precum si insistaririle asupra unor deficiente ale ac. 3.arg.caracterului si marimii pedepsei aplicate- procurorul t/e sa tina cont de eventualele consecinte ale ped.pen.atit asupra inculpatului propriu-%is, cit si asupra membrilor familiei s.a.pers. Acu%atorul de stat nu poate face trimiteri la faptul ca blindetea ped.stab.de I, va influenta asupra nivelului criminalitatii. !.3. Etica pledoariei2 discursului aparatorului

0e%baterile "udiciare impun necesitatea din p.d.v.a e*ercitarii 0 la aparare & B unui discurs al aparatorului. .roblema morala fundamentata c/e intervine e/e determinarea corecta a tacticii aparatorului in cf cu (# si in limitele celor morale, aceasta d/e #.r prev. posib.ap.prin orice 13

mi"loace neinter%ise de #. Astfel, ap.nu va putea induce in eroare I,, distorsionind probele si sit.de fapt chiar daca aceasta corespunde intereselor clientului sau. 6hisiliov afirma ca in acest ca% ap.nu numai ca nu are 0 de a utili%a probe false/ artificial !indite, acesta in !eneral nu are 0 la nesinceritate, d/e act in favoarea acu%atului. Ap.e/e cel c/e in primul rind t/e sa respecte spiritual si litera #, asi!.real.princ.umanismului in raport cu pers.repre%entata. Atit din p.d.v."ur., cit si din p.d.v.moral, ap.t/e sa se fundamente%epe concordanta po%itiei ap.si inculpatului asupra faptului principal- 1. savirsita. 0octrina e*prima +po%itii la acest capitol/ in ca%ul in c/e inculpatul nu recun.vin., iar in re%ultatul cercetarii "udec.convi!.ap.de &B acesteia, ap.ar putea admite vin.ca fiind recun.si solicitind doar o ped.m/blinda- in favoarea acestei idei, 6ocorev afirma ca ap.nu poate ar!umenta ceva de ce nu e/esi!ur convins, in acest ca% ar &B 0 avoc.de a adduce ar!umente in fata I, in favoarea si in temeiul minciunii/falsului, daca in sed.vin.a fost demonstrata, aceasta t/e sa constituie punctual de plecare al unei noi aparari in contra ar!umentare se sustine ca aceasta sit.determina ca ap.si ac.sa act.pe o p., iar inculpatul pe de alta p. intervine sit.confl.morala determ.de incalc.unei (', drept effect al respectarii alteia, se acorda prioritate in acest ca% interesele inculp. Atit #.r, cit si cea cu privire la procuror, inter%icind inculp./ap.a recunoaste consimtamintul clientului in invinuirea adusa. $ a II-a sit.morala confl.e/e caracteristica ca%ului de participare la sav.i-nii a m.m.inculp. 0aca ap.se e*ercita de un sin!ur avocat, atit (.r, cit si cele ', inter%ic apararea unui client in defavoarea celuilalt, daca ap.e/e e*ercitata de m.m.ap.se introduce asa-numita le!itima ap.a avoc.in c/e acesta ca e*ceptie poate interveni de p.ac., adica aduce ar!.impotriva celorlalti inculpati. In acest ca% ap.t/e sa se limite%e doar la ceea ce e/e abs.si intradevar necesar pt combaterea ac.si invin.aduse. $rice "ustificari/rationali%ari nu t/e sa aduca atin!ere demnit.celorlalti inculpati si t/e foarte atent selectate si formulate. In acest sens aceasta tactica a ap.ar fi admisibila numai atunci cind prin alte modalitati nu se poate asi!ura reali%area po%itiei proces.si intereselor clientului. %copul discursului ap.va fi afirmat doar atunci cind acesta va detine competenta de a convin!e, combate si demonstra prin retorica "udicara. In esenta discursul ap- o polemica, de aceea ca forma si maniera t/e sa corespunda intr-u totul (&. &paratorul e e obligat a pre%enta I, conclu%ii formulate in e*clusivitate pe ba%a probelor e*aminate in cadrul cercetarii "ud., ar!umentate si accesibil formulate. &paratorul nu e e obligat sa invoce acele circ.pe c/e nu le-a mentionat procurorul, dar din perspectiva tactica e/e abs.necesara o e*aminare critica a tuturor circ.cau%ei chiar si a!ravind pedeapsa, convin!ind I, in corectitudinea si rationamantul conclu%iilor aparatorului. &.1. Notiunea si continutul culturii activitatii procesuale

17

6ultura "udiciara repre%inta caracteristica calitativa a activitatii "udiciare care caracteri%ea%a rolul detinut de I, in societate. .erceput initial cu sensul de invatamint, educatie, evolutie, termenul de cultura are la etapa actuala semnificatia de valori materiale si spirituale create de societate, precum si activitatile de modificare a acestuia. 6onceptia respectiva e*prima cultura in sens lar! cu + elemente de structura / 1) cultura materiala- totalitatea obiectelor unimateriale create de om si activitatile le!ate de acestea +) cultura spirituala- nivelul constiintei morale a societatii. In sens restrins, cultura este perceputa doar drept stare spirituala a societatii. 6ultura "uridica este parte componenta a culturii spirituale, constituind acel nivel atins de comunitatea umana in re!lementarile (, a relatiilor sociale. Acesta se aprecia%a din p.d.v.a 0 si libertatilor fundamentale asi!urate, modalitati de reali%are a acestora starea ordinii sociale si caile de mentinere si restabilire a acestora, formele de asi!urarea a echitatii sociale si de contribuire la pro!resul !eneral al societatii. 0esi, parte a culturii spirituale, cultura "uridica este indisolubil le!ata de cea materiala neputind fi reali%ate o caracteristica deplina a culturii or!anelor de ocrotire a (0. In afara considerari aspectului financiar material, cultura "uridica este direct proportionala cu nivelul moralitatii sociale. .rocesul penal drept activitate statala, este susceptibil caracteri%arii din p.d.v.a culturii "uridice la perfectionarea acestei notiuni au fost reali%ate mai multe concepte / cultura "uridica, "udiciara, activitatii "udiciare. 6ocorev afirma ca, cultura activitatii procesului penal repre%inta nivelul perfectiunii atins de or!anele :., ale procurorului/ I,, in activitatile acestora de aplicare a (# cu respectarea celor morale. 6ultura "udiciara constituie totalitatea reali%arilor activitatii "udiciare orientate spre cercetarea deplina, obiectiva si corecta a cp, perceputa din p.d.v.al nivelului perfectionarii si proportionalitatii aplicarii (, si celor morale. Asupra continutului culturii procesului penal e*ista citeva opinii / 1. 4oicov / a)caracterul rational al or!ani%arii muncii in I, a)!radul de perfectiune al re!l."uridice si aplicarilor acestora or!ani%are stiintifica a muncii planificate. &.2. Cultura actelor procedurale # stabileste obli!ativitatea oformarii tuturor deci%iilor procesuale si consemnare tuturor re%ultatelor actiunilor procesuale in forma scrisa. Aceasta determina re!uli speciale de cultura "uridica a intocmirii actelor procedurale/ le!alitatea- # de re!ula stbilesEe continutul si reche%itele celor mai importante acte procedurale. Art.+33, +79-+71 .-V, +?7 5echi%itoriu, -97 Incheiere "udecatorului de instructie, -?+--?;- sentinta. 1" 'egalitatea- 6erinta de le!alitate este 1; b)profesionalismul colaborarii b)competenta colaboratorilor or!anelor ocrotirii (0 special i I, c)etica "udiciara in !eneral d)eticheta "udiciara. +.6oblicov/ c)aplicarea si respectarea (, si morale d)asi!urarea materialelor financiare e)elementele de

si una de cultura "uridica, d/e aceasta din urma presupune corecta intele!ere si aplicare de c/e subiecti oficiali a ( materiale si procesuale. 6a re!ula, # stabileste conditiile pe c/e t/e sa le intruneasca un acte procedural in scopul asi!urarii valabilitatii acestuia. 6ele mai inalte e*i!ente sint evident inaintate actelor prin c/e se da solutie cau%elor penale, fie in mod po%itiv, fie in mod ne!ativ, cum ar fi spre e*. rechi%itoriul/ sentinta "udecatoreasca. 6erinta le!alitatii este una de cultura "uridica, d/e aceasta din urma contine elementul cunoasterii intele!erii si aplicarii corecte a re!l.( in vi!oare. Astfel, spre e*. nerespectarea unor re!uli de continut/ forma constituie nu numai o incalcare a ordinii procedurale de intocmire a actelor ci si o nerespectare evidenta a culturii documentelor procesuale. In virtutea importantei acesteia, pt solutionarea cp ma"oritatea re!ulilor etice devin formulate normativ, fie in mod direct, fie prin intermediul consecintelor stabilite de # in ca%ul nerespectarii elementelor de structura/ formularilor actelor procedurale. Astfel, spre e*. sentinta "udecatoreasca nee*aminata de toti "udecatorii este nula, iar cea care e*pune solutii contrare ba%ate pe ar!umentarea unor solutii diferite pt aceeasi situatie/ a carei dispo%itiv nu coincide cu ar!umentarea adusa in partea descriptiva este anulata. 2"Corectitudinea generala si juridica- respectarea tuturor (dmaterial si procesual aplicabile, precum e*i!entelor stiintifice inaintate fata de interpretarea acestuia si formularea actelor procedurale. 6ultura !enerala si "uridica presupune / cunoasterea ireprosabila a limba"ului de specialitate capacitatea de e*punere formularilor si ar!umentarilor deci%iilor. <reselile admise in continutul actului procedural ramin materiali%ate si devin cunoscute nu numai I ierarhic superioara in conditiile e*ercitarii cailor de atac cu si in virtutea principiului publicitatii societatii in !eneral. #imba"ul si stilul e*punerii actelor procedurale urmea%a sa respecte e*i!enta obli!atorie a corectitudinii lo!ice inteli!ibitatii, le%ibilitatii si claritatii e*punerii. (u e*ista in acest sens un limba" special caracteristic in e*clusivitate "uristilor. 0e aceea, limba"ul t/e sa fie accesibil publicului pre%ent in sala de sedinta care nu detine ca re!ula competenta "uridica. 5e!ula respectiva este valabila si la intocmirea actelor procedurale, desi # nu fi*ea%a e*pres aceasta conditie c/e re%ulta din spiritul si litera ei, precum si din eventualele consecinte ale nerespectarii re!ulilor de intocmire din p.d.v.al limba"ului. Astfel, spre e*. .-V al perche%itiei/ al cercetarii la fata locului care e*pune in mod neclar circumstantele constatate si activitatile reali%ate pot fi declarate inadmisibile din perspectiva imposibilitatii luarii de cunostinte de continutul acestora si drept efect imposibilitatea e*ercitarii 0 la aparare. Actul procedural de asemenea t/e sa respecte re!ullile oformarii si amplasarii corecte in pa!ini, nu se admit formularile abstracte, ambi!ue/ e*presiile- sabloane. &s*presiile de ar!ou sunt inadmisibile, cu e*ceptia ca%urilor cind sint necesare tactici de :.. .t folosirea ar!ourilor sanctiunea este disciplinara.ca re!ula, in te*tul actului procedural prenumele si patronimicul nu pot fi inlocuite 1@

de initiale, aceasta duce la nulitatea actului. # procesuala stabileste uneori in mod direct cerintele de cultura ale actelor procedurale, evident atunci cind au un impact direct asupra cp. &*. art.-?28-) 6..- nu se admite in continutul sentintei de condamnare formulari care ar pune la indoiala nevinovatia celui achitat art.-?38-)6..- in cadrul utili%arii parametrilor tehnici/ a dialectului, e*plicatiile de ri!oare t/e facute in continutul actului procedural. &ste inadmisibil a face referire la circumstante c/e nu au le!atura cu cau%a/ nu ar!umentea%a solutia in cp concreta. &.3. Etic-eta "udiciara &ticheta "udiciara e/e elementul de cultura "uridica c/e in opinia doctrinei de specialitate contribuie la cresterea presti!iului autoritatilor "udecatoresti. 1ormalitatea si solemnitatea spune 4ecali, sint indispensabile procesului de infaputire a "ustitiei pt a nu se lasa nimic la arbitrariul I, si pt ca poporul sa stie ca "ustitia se infaptuieste dupa re!uli stricte si nu in mod oportunitar. &ticheta in !eneral repre%inta un ansamblu de re!uli c/e re!lementea%a forma e*terioara a 5 interumane. Aceasta se ba%ea%a pe respect, politete si bunavointa. =olemnitatea constituie un element de cultura a procesului de infaptuire a "ustitiei c/e are f/e ( e*pres preva%uta. 5espectarea stricta a re!ulilor de eticheta "udiciara nu t/e sa ascunda lipsa de respect/ bunavointa. #iteratura de specialitate formulea%a citeva conditii/ cerinte ale etichetei "udiciare inaintate subiectilor / politetea e*presia e*terioara a bunavointei tactul manifestat in respectul personalitatii interlocuitorului curtua%ia predispunerea spre acordarea a"utorului capacitatea de autoor!ani%are. &ticheta "udiciara constituie o totalitate de re!uli c/e vin sa re!lemente%e continutul conduitei si formele de comunicare in cadru/ cu participarea autoritatilor "udiciare. Aceasta vine sa contribuie la / crearea atitudinii respectuoase fat de repre%entantii autoritatilor "udecatoresti contribuie la educarea societatii in acest sens crea%a premisele necesare pt cercetarea complet obiectiva a cp. 5e!ulile de eticheta presupun pe de o parte continutul si forma conduitei si pe de alta parte aspectul e*terior al participantilor la sedinta de "udecata. 6.. fi*ea%a re!ulile de eticheta "udiciara prin +modalitati / direct- I, se saluta in picioare, toate adresarile se fac prin intermediul si cu a*cordul pres.sed.stind in picioare, posibilitatea I, de aplicare a sanctiunilor procesuale pt nerespectarea ordinii si solemnitatii in "udecata, sentinta I, se asculta stind in picioare indirect- depunerea "uramintului martorului. &*plicarea de I, a 0 si $ participantilor la proces, inclusiv in dependenta de statutul procesual de a depune declaratii veridice. Acordarea ultimului cuvint inculpatului fara a-l intrerupe. 0eliberarea I, fara acordarea oricarei intrebari dupa ce inculpatul si-a e*pus ultimul cuvint. =entinta de "ud. se pronunta, ci nu i se da citire. (!enerale de conduita au aplicabilitate directa de I, e/e inadmisibila politetea e*a!erata/ e*trem de severa. I, t/e sa urmareasca ca orice aspect al comportamentului propriu1?

%isa/ al celorlalti participanti la proces sa nu aduca atin!ere moralitatii. In acest sens, verificind si e*punerile !esturile si conduita lor in ansamblu. '.1. $#portanta eticii "udecatorului. Obiectul eticii "udecatorului. Codul deontologic al "udecatorului ,udecatorul e/e unicul participant la proces, avind functia si capacitatea de infaptuire a "ustitiei. $biectul ce se e*tinde e*aminarea asupra unui domeniu presupune totalitatea de ( a conduitei "udecatorului profesionale si neprofesionale / ( !enerale- toate persoanele societatii si a "udecatorului ( de eticheta profesionala- in parte la "udectaor corectitudinea lui in desfasurarea activitatilor sale, atitudinea fata de participantii la proces ( e*clusiv caracteristice "udecatorului- se refera la conduita sa. :n sistem "udiciar independent Fi onorabil este indispensabil "ustiGiei. ,ustiGia ocupH un loc deosebit In afirmarea statului de drept, iar conduita, moralitatea Fi cultura "udiciarului au o importanGH ma"orH In procesul de InfHptuire a ei. Jn actualele condiGii, faGH de "udecHtori, ca e*ponenGi ai puterii "udecHtoreFti, sInt Inaintate un Fir de cerinGe morale Fi de conduitH specifice, o parte dintre ele fiind incluse In acte normative, altele urmInd a fi InsuFite Fi respectate ca de%iderate ale eticii profesionale. ,udecHtorul trebuie sH participe activ la stabilirea, menGinerea, aplicarea normelor de conduitH, pe care le va respecta personal, astfel IncIt sH fie asi!uratH inte!ritatea Fi independenGa sistemului "udecHtoresc. 5e!lementHrile 6odului deontolo!ic al "udecatorului urmea%H a fi interpretate Fi aplicate In vederea promovHrii acestor obiective. Autoritatea "udecHtoreascH este In 5epublica 'oldova o ramurH a puterii de stat. Administrarea "ustiGiei este un atribut inerent sistemului "udecHtoresc Fi, In special, "udecHtorilor. 6odul de eticH al "udecHtorului stabileFte standardele de conduitH ale acestuia, conforme cu responsabilitHGile, onoarea Fi demnitatea profesiei sale Fi care sInt obli!atorii pentru a fi respectate de cHtre toGi "udecHtorii din 5epublica 'oldova. 5espectarea normelor cuprinse In pre%entul 6od constituie un criteriu pentru evaluarea eficacitHGii, calitHGii Fi inte!ritHGii profesionale a "udecHtorului. $ndependen3a "udec4torului. ,udecHtorul trebuie sH fie independent In e*ercitarea funcGiilor sale, conform principiilor de drept !arantate de 6onstituGie, de alte le!i Fi norme naGionale, de acte internaGionale la care 5epublica 'oldova este parte. ,udecHtorul are Indatorirea sH promove%e supremaGia le!ii Fi statul de drept, sH apere drepturile Fi libertHGile fundamentale, interesele le!itime ale tuturor persoanelor, independent de cetHGenie, ori!ine etnicH, rasH, naGionalitate, culturH, ideolo!ie, reli!ie, limbH, se*, apartenenGH politicH, avere, ori!ine socialH, asi!urInd In toate ca%urile calitatea Fi caracterul echitabil al actului de "ustiGie. ,udecHtorul este obli!at sH respecte e!alitatea persoanelor In faGa le!ii, asi!urIndu-le un tratament cuviincios prin +9

apHrarea demnitHGii Fi onoarei lor, precum Fi inte!ritatea fi%icH Fi moralH a tuturor participanGilor la procedurile "udiciare. Atitudinea corectH, imparGialH faGH de om ca valoare supremH, respectarea drepturilor Fi libertHGilor fundamentale In conformitate cu normele de drept naGionale Fi internaGionale Fi cu principiile morale !eneral-recunoscute sInt cerinGe obli!atorii faGH de "udecHtor. Jn toate ca%urile, "udecHtorul va acGiona independent, fHrH orice influenGe, IndrumHri sau control Fi nu-Fi va permite comportament necuviincios, inadecvat sau ile!al, care poate !enera conflicte de interese Fi periclita Increderea In independenGa sa. ,udecHtorul trebuie sH informe%e imediat 6onsiliul =uperior al 'a!istraturii despre orice faptH, acGiune, eveniment de naturH sH-i afecte%e independenGa, imparGialitatea, obiectivitatea "udiciarH, sau despre oricare IncHlcare a standardelor de eticH prevH%ute In pre%entul 6od. $#par3ialitatea "udec4torului. ,udecHtorul trebuie sH "udece toate cau%ele imparGial, In conformitate cu le!ea, fHrH restricGii, influenGe, presiuni, ameninGHri sau in!erinGe, directe sau indirecte, indiferent din partea cui sau pentru care motive ar veni ele. ,udecHtorul va pronunGa hotHrIri independent, rHmInInd fidel le!ii, menGinIndu-Fi autoritatea Fi competenGa profesionalH Fi nu se va lHsa influenGat de contacte, stimulente, informaGii sau sfaturi din partea oricHror persoane, structuri de stat sau instituGii publice, mi"loace de informare In masH, interese de partid, interese publice, doctrine politice, sentimente sau teama de eventuale critici imediate sau de duratH. ,udecHtorul trebuie sH se abGinH de la orice comportament, acGiune sau manifestare care ar putea pre"udicia Increderea publicului In sistemul "udecHtoresc. ,udecHtorul IFi va e*ercita funcGiile nepHrtinitor Fi fHrH pre"udecHGi, nu va manifesta atitudine preconceputH prin e*primare sau prin fapte Fi nu-Fi va permite cuvinte, fra%e, !esturi sau alte acGiuni care ar putea fi Interpretate ca semne de pHrtinire sau pre"udecatH. ,udecHtorul este obli!at sH fie imparGial Fi sH nu admitH influenGe asupra activitHGilor sale profesionale de cHtre nici o persoanH, inclusiv de rudele, prietenii sau cunoscuGii sHi. /ecu,area. ,udecHtorul este obli!at sH se abGinH de la oricare proces In care imparGialitatea sa ar putea fi pusH la IndoialH Fi se va autorecu%a Intr-un proces In care aceasta este cerutH de le!e, inclusiv In ca%urile In care/ a)are o pHrtinire sau pre"udecatH proprie faGH de una dintre pHrGi, sau personal deGine informaGii despre probele contestate ce Gin de proces b)Ftie cH el, personal sau ca custode, sau soGul sHu 8soGia) sau alte rude apropiate au un interes financiar In obiectul disputei sau orice alt interes care ar putea afecta substanGial re%ultatul procesului. Obliga3iile "udec4torului. Jn e*ercitarea atribuGiilor, "udecHtorul are urmHtoarele obli!aGii/ a) sHFi IndeplineascH Indatoririle Fi funcGiile de serviciu profesionist, competent, inclusiv toate sarcinile administrative date conform le!ii b) sH-Fi menGinH la nivel Inalt Fi sH-Fi perfecGione%e permanent cunoFtinGele, competenGele Fi abilitHGile sale profesionale prin autoinstruire, instruire +1

continuH Fi educaGie Intru e*ecutarea adecvatH a Indatoririlor de administrare a "ustiGiei c) sH decidH prompt, eficient Fi obiectiv In toate cau%ele "udiciare, acGionInd cu dili!enGH Fi In timp util, sH respecte termenele le!ale, iar In ca%ul In care le!ea nu prevede astfel de limite, sH-Fi IndeplineascH Indatoririle Intr-o perioadH de timp re%onabilH d) sH pHstre%e secretul profesional ce Gine de deliberHrile sale Fi de informaGiile confidenGiale obGinute In timpul Indeplinirii atribuGiilor le!ate de FedinGele de "udecatH Fi In afara acestora e) sH IntreprindH, In e*erciGiul funcGiei, mHsurile necesare pentru pHstrarea sau si!ilarea cuvenitH a informaGiilor, materialelor confidenGiale obGinute, potrivit le!ii Fi sH asi!ure prevenirea de%vHluirii neautori%ate a acestora f) sH respecte e!alitatea cetHGenilor In faGa le!ii, asi!urIndu-le un tratament "uridic nediscriminatoriu, sH apere demnitatea, inte!ritatea fi%icH Fi moralH a tuturor persoanelor care participH, In orice calitate, la procedurile "udiciare !) sH-Fi e*ercite responsabilitHGile "uridice ce Ii revin In mHsura In care sH se asi!ure de aplicarea corectH a le!ii Fi instrumentarea cau%elor In mod echitabil, eficient Fi fHrH IntIr%iere. Ordinea 5i sole#nitatea 5edin3elor. ,udecHtorul va menGine ordinea Fi atmosfera respectuoasH In FedinGele de "udecatH, asi!urInd disciplina Fi solemnitatea desfHFurHrii procesului, fie In biroul sHu, fie In sala de "udecatH. &l urmea%H a da dovadH de demnitate, respect Fi rHbdare faGH de toGi participanGii la proces. ,udecHtorul va avea permanent un comportament oficial, sobru, politicos In comunicarea cu alte persoane. &l va cere tuturor participanGilor la proces Fi altor funcGionari ai sistemului "udiciar sH se abGinH de la manifestarea, prin cuvinte sau atitudine, a pHrtinirii sau pre"udecHGilor Impotriva pHrGilor, martorilor, avocaGilor sau altor persoane. ,udecHtorul IFi va conforma e*teriorul Fi vestimentaGia In timpul e*ercitHrii funcGiei la cerinGele le!ii Fi presti!iul profesiei. /ela3iile "udec4torului 6n colectivul de #unca. 5elaGia "udecHtorului cu colectivul de muncH trebuie sH se ba%e%e pe respect Fi bunH-credinGH, comportamentul e*emplar fiind un model de comunicare Fi atitudine reciprocH adecvatH. ,udecHtorul nu poate deni!ra In public probitatea profesionalH Fi moralH a cole!ilor sHi. ,udecHtorul va evita discuGii cu participanGii la proces sau cu terGe persoane despre alte cau%e puse pe rol In instanGH, decIt In ca%urile prevH%ute de le!e. ,udecHtorul poate sH consulte alGi "udecHtori doar referitor la le!islaGia de ordin material, procedural, administrativ pe mar!inea unei anumite cau%e care se aflH In curs de e*aminare. 0iscuGia este limitatH la probleme teoretice Fi poate fi iniGiatH doar de "udecHtorul care e*aminea%H cau%a respectivH. 6u e*cepGia ca%urilor permise de le!e, "udecHtorul nu va admite intervievHri, ar!umentHri sau comunicHri private, menite sH-i influenGe%e acGiunile sale profesionale In orice cau%H civilH, penalH sau administrativH. ++

%reptul la opinie. ,udecHtorul nu va face comentarii publice, inclusiv In mi"loacele de informare In masH, pe mar!inea cau%elor aflate pe rol In instanGH pInH la intrarea In vi!oare a hotHrIrilor adoptate. ,udecHtorul IFi poate e*prima opinia prin declaraGii publice, reali%Indu-Fi dreptul la replicH, pentru a infirma oricare afirmaGie falsH sau defHimHtoare, inclusiv publicatH In mi"loacele de informare In masH, la adresa sa sau despre procesul de "udecatH. Jn ca%ul cInd va face declaraGii publice, se va conduce de criterii de re%onabilitate Fi mHsurH. /estric3ii privind activit43ile personale 5i pro+esionale. ,udecHtorul nu poate/ a) sH cumule%e funcGia deGinutH cu nici o altH funcGie publicH sau privatH, cu e*cepGia activitHGii didactice Fi/sau FtiinGifice b) sH solicite sau sH colecte%e fonduri pentru orice formaGiune politicH, or!ani%aGie educaGionalH, reli!ioasH, de caritate sau civicH, sH utili%e%e sau sH permitH utili%area presti!iului funcGiei sau a titlului de "udecHtor In scopurile enumerate mai sus c) sH Incura"e%e sau sH influenGe%e pe cineva sH adere la o formaGiune politicH d) sH ofere, sH solicite, sH colecte%e sau sH distribuie bani sau orice alte obiecte de valoare, bunuri Intru susGinerea unui candidat In scopuri politice sau la o funcGie cu caracter politic e) sH-Fi e*prime sau sH-Fi manifeste convin!erile sale politice prin comportament, atitudine, acte sau declaraGii In timpul e*ercitHrii atribuGiilor de serviciu f) sH participe la reuniuni publice cu caracter politic !) sH se implice In orice activitate sau comunicare neformalH cu scopul de a influenGa orice problemH care se e*aminea%H sau ar putea fi e*aminatH Intr-o instanGH de "udecatH h) sH foloseascH telefonul sau orice alt dispo%itiv electronic de comunicaGie In timpul FedinGelor de "udecatH Fi al deliberHrilor. ,udecHtorul se va abGine de la implicarea, participarea sau "udecarea liti!iilor sau cau%elor In care el, membrii familiei sale sau rudele apropiate sInt antrenate sau poate e*ista un potenGial conflict de interese. Jn ca%ul apariGiei conflictului de interese, "udecHtorul va de%vHlui aceasta pHrGilor respective Fi va Intreprinde toate acGiunile necesare pentru a-l elimina. ,udecHtorul nu se poate implica In activitHGi care IncalcH le!ile, normele sau standardele de eticH din pre%entul 6od ce ar duce la imparGialitate, pre"udecHGi, conflicte de interese sau ar interveni In responsabilitHGile profesionale. ,udecHtorul nu va influenGa un alt "udecHtor In e*ercitarea funcGiilor Fi obli!aGiilor profesionale. ,udecHtorului cu atribuGii de rHspundere Fi/sau administrative i se inter%ice de a face u% de autoritatea sa pentru a interveni In procesul de "udecatH sau In soluGionarea cau%elor. Atribu3iile pro+esionale 5i +a#ilia. ,udecHtorul poate acorda consultaGie "uridicH numai pHrinGilor, soGului 8soGiei), copiilor, fraGilor, surorilor, bunicilor, nepoGilor Fi persoanelor aflate sub tutela sau curatela sa. ,udecHtorului Ii este inter%isH implicarea In soluGionarea chestiunilor, care afectea%H membrii familiei sale sau alte persoane In orice alt mod neprevH%ut de re!lementHrile le!ale. 5elaGiile de familie Fi sociale ale "udecHtorului nu trebuie sH influenGe%e hotHrIrile "udecHtoreFti pe care le adoptH In e*ercitarea atribuGiilor profesionale. +-

Activit43i e.tra"udiciare. ,udecHtorul IFi poate e*ercita pe deplin drepturile sale de cetHGean In concordanGH cu cerinGele pre%entului 6od. ,udecHtorul IFi va or!ani%a toate activitHGile e*tra"udiciare astfel IncIt sH menGinH autoritatea Fi demnitatea funcGiei sale, precum Fi imparGialitatea Fi independenGa sistemului "udecHtoresc. ,udecHtorul se poate implica In orice activitHGi sociale In mHsura In care acestea nu pre"udicia%H autoritatea puterii "udecHtoreFti, presti!iul profesiei sau e*ecutarea obli!aGiilor profesionale. ActivitHGile e*tra"udiciare ale "udecHtorului nu vor provoca Indoieli cu privire la imparGialitatea, obiectivitatea sau inte!ritatea sa. ,udecHtorul poate participa la elaborarea Fi editarea de publicaGii, articole, studii de specialitate, lucrHri literare sau FtiinGifice, cIt Fi la alte activitHGi e*tra"udiciare, In vederea ImbunHtHGirii le!islaGiei sistemului "udecHtoresc, administrHrii "ustiGiei, promovHrii profesiei, respectInd cerinGele pre%entului 6od. Activit43i guverna#entale7 civile 5i caritabile . ,udecHtorul nu poate accepta desemnarea sa In comitete, comisii, !rupuri de lucru sau oricare alte structuri !uvernamentale, preocupate de probleme ce nu Gin de perfecGionarea le!islaGiei, a sistemului "udiciar sau administrarea "ustiGiei. ,udecHtorul poate activa In cadrul unei or!ani%aGii sau a!enGii !uvernamentale, care are ca scop perfecGionarea le!islaGiei, a sistemului "udiciar sau administrarea "ustiGiei, sau al unei or!ani%aGii educaGionale, caritabile ori civile non-profit, doar cu condiGia respectHrii Indatoririlor stabilite de le!islaGia In vi!oare Fi pre%entul 6od. ,udecHtorul poate participa la activitHGi civice Fi de caritate care nu au efect ne!ativ asupra imparGialitHGii sale Fi nu intervin In e*ercitarea funcGiilor sale profesionale. Activit43i +inanciare. ,udecHtorul se va abGine de la orice tran%acGii financiare Fi afaceri de naturH sH-i afecte%e imparGialitatea, sH influenGe%e e*ercitarea Indatoririlor sale, sH-i e*ploate%e funcGia sau sH-l implice In convenGii cu avocaGi sau alte persoane care ar putea fi participanGi la procese In instanGa de "udecatH In care activea%H. ,udecHtorul poate deGine Fi administra investiGii, inclusiv bunuri imobile, sH se implice In alte activitHGi profitabile, InsH nu va fi funcGionar, director, administrator sau an!a"at al nici unei bHnci, instituGii de creditare, companii de asi!urHri, Intreprinderi publice sau altor companii cu cotH de participare publicH sau structuri de stat. ,udecHtorul va achi%iGiona Fi InstrHina proprietatea personalH Intr-un mod care sH nu provoace Indoieli privind independenGa Fi imparGialitatea sa sau sH provoace conflicte de interese. ,udecHtorul nu va utili%a informaGia obGinutH In calitatea sa oficialH In interese proprii, ale membrilor familiei sau ale altor persoane la efectuarea diferitor tran%acGii financiare sau In scopuri ce nu Gin de e*ercitarea funcGiei. $ntegritatea "udec4torului. ,udecHtorul nu va solicita sau accepta, direct sau indirect, plHGi, cadouri, servicii sau alte beneficii, In numele sHu, ai membrilor familiei sale sau prietenilor, ca +2

preGuire pentru e*ercitarea sau abGinerea de la Indeplinirea obli!aGiilor sale In le!HturH cu o cau%H care urmea%H a fi e*aminatH de cHtre acesta. JncHlcHrile pre%entei re!lementHri sInt supuse urmHririi penale, pe lIn!H aplicarea sancGiunilor conform le!islaGiei In vi!oare. ,udecHtorului i se inter%ice obGinerea ile!alH de bunuri materiale, servicii, privile!ii sau alte avanta"e, inclusiv acceptarea sau achi%iGionarea de bunuri 8servicii) la un preG 8tarif) mai mic decIt valoarea lor realH. /4spunderea disciplinar4 a "udec4torului . .entru IncHlcarea prevederilor pre%entului 6od "udecHtorul poartH rHspundere disciplinarH In conformitate cu le!islaGia In vi!oare. (.1. Obeictul si i#portanta eticii 6n activitatea procurorului. Codul de etica al procurorului .rocuratura repre%intH interesele !enerale ale societHGii, apHrH ordinea de drept, drepturile Fi libertHGile cetHGenilor, conduce Fi e*ercitH urmHrirea penalH, repre%intH Invinuirea In instanGele "udecHtoreFti In condiGiile le!ii. 6odul de eticH al procurorului are drept scop instituirea unui comportament ireproFabil al procurorului Fi include un ansamblu de principii morale Fi de conduitH, menite sH stabileascH responsabilitHGile care Ii revin In apHrarea intereselor !enerale ale societHGii, apHrHrii drepturilor Fi libertHGilor fundamentale ale omului, conformarea In activitatea sa e*i!enGelor de conduitH Fi eticH, promovarea ima!inii .rocuraturii In societate. (ormele de conduitH prevH%ute de pre%entul 6od sInt obli!atorii pentru toGi procurorii.$rice IncHlcare a pre%entului 6od poate fi calificatH drept o abatere disciplinarH. Jn sensul pre%entului 6od se definesc urmHtoarele noGiuni/ a) comportament irepro)abil al procurorului > comportamentul demn Fi adecvat In societate, ba%at pe principiile moralitHGii, eticii profesionale Fi culturii !enerale, menit sH asi!ure buna reputaGie a procurorului precum Fi funcGionarea eficientH a .rocuraturii. b) comportament coruptibil > acGiuni compromiGHtoare care constituie abateri de la principiile moralitHGii Fi eticii profesionale Fi care devia%H de la Indatoririle de serviciu ale lucrHtorului or!anelor .rocuraturii, Indreptate spre sHvIrFirea unor acGiuni inter%ise de actele normative, pasibile de sancGionare disciplinarH, administrativH sau penalH, caracteri%ate prin utili%area atribuGiilor de serviciu In interes personal, de !rup sau corporativ Fi au ca scop pretinderea ori obGinerea privile!iilor sau beneficiilor nele!itime, care diminuea%H ima!inea or!anelor .rocuraturii In societate. c) Conflict de interese > situaGia In care procurorul are sau ar putea avea un interes personal de naturH patrimonialH sau nepatrimonialH, care ar putea influenGa Indeplinirea cu obiectivitate Fi imparGialitate a atribuGiilor ce Ii revin, potrivit 6onstituGiei Fi altor acte normative, precum Fi interesul public situaGia In care procurorul trebuie sH ia o hotHrIre sau sH ia parte la luarea unei hotHrIri, sau sH IntreprindH alte acGiuni In e*ercitarea atribuGiilor sale +3

situaGie care influenGea%H sau poate influenGa asupra intereselor personale, intereselor persoanelor apropiate acesteia ori interesului public. d) interes personal > orice avanta" material sau de altH naturH, urmHrit ori obGinut de cHtre procuror, In mod direct sau indirect, pentru sine ori pentru altul, prin folosirea funcGiei, reputaGiei, influenGei, facilitHGilor, relaGiilor Fi informaGiilor la care are acces, In virtutea e*ercitHrii atribuGiilor sale. Principiile eticii procurorului. a* #egalit+,ii- potrivit cHruia procurorii, In acGiunile lor, sInt obli!aGi sH respecte cu stricteGe le!ea, drepturile, libertHGile constituGionale Fi fundamentale ale persoanei, In corespundere cu 0eclaraGia :niversalH a 0repturilor $mului, 6onvenGia &uropeanH pentru ApHrarea 0repturilor $mului Fi a #ibertHGilor 1undamentale, 6onstituGia 5epublicii 'oldova, alte acte le!islative Fi normative In vi!oare. b* Egalit+,ii, imparGialitHGii Fi nediscriminHrii, care presupun cH, In Indeplinirea atribuGiilor profesionale, procurorul aplicH tratamente e!ale tuturor persoanelor, luInd aceleaFi mHsuri pentru situaGii similare de IncHlcare a normelor de drept, fHrH a fi influenGat de considerente etnice, de naGionalitate, rasH, reli!ie, opinie politicH sau de orice altH opinie, vIrstH, !en, orientare se*ualH, avere, stare socialH, etc. c*.ransparen,ei, ce presupune claritatea Fi deschiderea pe care procurorul trebuie sH le manifeste faGH de societate In limitele stabilite de le!islaGie. d) Profesionalismului- potrivit cHruia, procurorul este obli!at sH-Fi IndeplineascH atribuGiile de serviciu cu competenGH, responsabilitate, eficienGH, promptitudine Fi corectitudine, aplicInd adecvat cunoFtinGele teoretice Fi deprinderile practice e)Confiden,ialit+,ii- ce determinH procurorul de a !aranta securitatea datelor Fi informaGiilor obGinute In e*ercitarea obli!aGiilor de serviciu. f) Controlului ierar&ic- potrivit cHruia, procurorul este responsabil pentru Indeplinirea atribuGiilor sale funcGionale In faGa procurorului ierarhic superior !) #oialit+,ii- care se e*primH prin ataFamentul faGH de or!anul .rocuraturii Fi valorile promovate de el, obli!aGia de a se abGine de la orice act sau fapt ce poate pre"udicia presti!iul, ima!inea sau interesele le!ale ale .rocuraturii. /estric3iile 5i e.igen3ele de serviciu +a34 de procuror. Jn e*erciGiul atribuGiilor de serviciu procurorul nu are dreptul de a manifesta comportament coruptibil, cum ar fi/ 1. sH ocupe orice altH funcGie publicH sau privatH, cu e*cepGia activitHGilor didactice Fi FtiinGifice 2. sH facH parte din partide Fi din alte or!ani%aGii social-politice sau sH desfHFoare activitHGi cu caracter politic 3.sH desfHFoare personal sau prin intermediul altor persoane activitHGi de Intreprin%Htor 4. sH foloseascH sau sH permitH folosirea numelui, InsoGit de calitatea de procuror, a ima!inii publice, a vocii sau semnHturii procurorului pentru orice formH de publicitate, cu e*cepGia publicitHGii !ratuite In scopuri caritabile !. sH dea preferinGe la elaborarea Fi emiterea de deci%ii unor persoane fi%ice sau "uridice, inclusiv a rudelor sale apropiate &. sH dea consultaGii oficiale scrise sau verbale, sH IntocmeascH proiecte de cereri, referinGe de soluGionare a problemelor liti!ioase, +7

cu e*cepGia ca%urilor pHrinGilor, soGului 8soGiei,) copiilor, precum Fi persoanelor aflate sub tutela Fi curatela sa '. sH foloseascH In interese personale Fi de !rup informaGia obGinutH, In virtutea atribuGiilor sale de serviciu, dacH aceasta nu este pasibilH de divul!are, sau sH caute acces la informaGiile de serviciu la care nu are atribuGie In virtutea e*ercitHrii funcGiei (. sH intervinH In procesul de e*aminare a ca%ului care nu-i este reparti%at pentru soluGionare ). sH accepte cadouri, sH beneficie%e de servicii, favoruri sau de alte avanta"e, care Ii sInt destinate personal ori familiei, rudelor, prietenilor de la persoanele fi%ice sau "uridice, pentru Indeplinirea atribuGiilor de serviciu. 8.rocurorul poate accepta, conform normelor de politeGe Fi de ospitalitate unanim recunoscute, semne de atenGie Fi suvenire simbolice a cHror valoare nu depHFeFte cuantumul stabilit de le!islaGia In vi!oare) 18. sH accepte invitaGii de a efectua cHlHtorii turistice, de tratament Fi de reconfortare etc. In republicH sau In alte GHri pe contul persoanelor fi%ice Fi "uridice din GarH Fi din strHinHtate, cu e*cepGia cHlHtoriilor Intreprinse la invitaGia rudelor apropiate sau In ca%urile prevH%ute de acorduri internaGionale. Jn e*erciGiul funcGiei procurorul de asemenea trebuie/ 1. sH-Fi IndeplineascH atribuGiile respectInd 6onstituGia, actele le!islative, normative Fi pre%entul 6od sH fie obiectiv Fi sH nu dea dovadH de ter!iversHri Fi birocratism 2. sH-Fi asi!ure un !rad Inalt de informare profesionalH, intelectualH Fi alte cunoFtinGe, care i-ar permite e*ercitarea atribuGiilor onorabil Fi cu demnitate sH fie la curent cu evoluGiile importante ale dreptului Fi convenGiilor internaGionale, ale altor instrumente care re!lementea%H normele referitoare la respectarea drepturilor Fi libertHGilor fundamentale ale omului 3. sH pre%inte, In condiGiile le!ii, declaraGie cu privire la venituri Fi proprietate la Incadrarea In or!anele procuraturii, ulterior In fiecare an Fi la concediere 4. sH fie onest, imparGial Fi consecvent la Indeplinirea sarcinilor care Ii revin, aplicInd capacitHGile sale cu competenGH Fi InGele!ere, luInd In considerare doar interesul public Fi circumstanGele reale ale ca%ului e*aminat !. sH fie politicos In relaGiile cu cetHGenii Fi cole!ii pentru a nu "i!ni onoarea Fi demnitatea lor &. sH evite conflictele care pot apHrea In colectivele de muncH sau In relaGiile cu cetHGenii, repre%entanGii autoritHGilor publice locale centrale Fi ai altor or!ane Fi sH manifeste respect '. sH fie responsabil la e*ecutarea indicaGiilor Fi dispo%iGiilor conducHtorilor ierarhic superiori (. sH informe%e superiorii despre apariGia situaGiilor de conflict de interese, In care procurorul are un interes personal de naturH sH influenGe%e e*ecutarea imparGialH Fi obiectivH a atribuGiilor de serviciu. 6onflictul de interese declarat de procurorul promovat In !rad sau In funcGie sau de candidatul la funcGia de procuror, urmea%H a fi soluGionat pInH la numirea In funcGie sau conferirea !radului superior ). sH informe%e superiorii, In ca%ul In care i se propune sH acGione%e ile!al, In detrimentul intereselor de serviciu sau moralei publice, ceea ce ar putea favori%a comiterea unei crime sau pre"udicia ima!inea or!anelor .rocuraturii Fi IncHlcarea prevederilor pre%entului 6od +;

Fi despre orice altH IncHlcare a pre%entului 6od de cHtre lucrHtorii or!anelor .rocuraturii 18. sH pHstre%e secretul de stat Fi de serviciu 11. sH aplice arma de foc numai In ca%urile prevH%ute In le!islaGie 12. sH nu aplice, sH nu Incura"e%e Fi sH nu tolere%e acte de torturH, tratamente sau pedepse inumane sau de!radante, In orice circumstanGH s-ar afla 13. sH aibH In e*erciGiul funcGiei Ginuta vestimentarH prevH%utH de le!e 14. sH aibH o conduitH corespun%Htoare re!ulilor de protocol Fi sH respecte le!ile Fi obiceiurile GHrii !a%dH pe parcursul aflHri In deplasare de serviciu 1!. sH manifeste respect Fi politeGe faGH de conducHtorii ierarhic superiori Fi subalternii sHi 1&.conducHtorii subdivi%iunilor .rocuraturii <enerale Fi ai procuraturilor teritoriale Fi speciali%ate sH nu persecute subalternii pentru critica fHcutH de ei privind e*ecutarea obli!aGiilor de serviciu. 1'. sH respecte pro!ramul de lucru stabilit Fi disciplina muncii sH foloseascH timpul de lucru, precum Fi bunurile care aparGin .rocuraturii numai In scopul desfHFurHrii activitHGilor aferente funcGiei 1(. sH menGinH birourile de serviciu In starea corespun%Htoare destinaGiei 1). sH asi!ure pHstrarea cau%elor penale, documentelor de serviciu conform re!ulilor stabilite 9 28.sH se conforme%e altor restricGii prevH%ute de le!islaGie Fi sH se abGinH de la faptele care ar putea compromite onoarea Fi demnitatea de procuror. /estric3iile +a34 de procuror 6n a+ara e.ecut4rii atribu3iilor de serviciu. Jn afara orelor de serviciu procurorul trebuie/ a: sH dispunH de un comportament ireproFabil care ar pHstra Fi ar consolida Increderea populaGiei In imparGialitatea Fi presti!iul activitHGii autoritHGilor publice b:sH respecte drepturile Fi libertHGile cetHGenilor consfinGite In 6onstituGie, le!islaGia naGionalH Fi normele dreptului internaGional c: sH nu difu%e%e informaGii, care ar pre"udicia ima!inea Fi presti!iul or!anelor .rocuraturii sau a altor autoritHGi publice d: sH nu se pronunGe In public asupra chestiunilor ce Gin de politica internH Fi e*ternH a statului sau de promovarea unor ideolo!ii improprii unui stat de orientare democraticH e: sH nu facH pariuri Fi mi%e la hipodrom, sH nu participe la "ocuri de ha%ard cu bani Fi cu alte valori sH manifeste intoleranGH faGH de comportamentul amoral, abu%ul de alcool, IncHlcarea ordinii publice, consumul de substanGe narcotice +:sH se abGinH de la comentariile acGiunilor superiorilor sHi, sH nu difu%e%e informaGii despre personalitatea lor fHrH acordul persoanelor respective g:sH se comporte In familie Fi In societate adecvat re!ulilor unanim recunoscute de convieGuire, pentru a se bucura de stimH Fi respect Fi pentru a nu defHima titlul de procuror -:sH nu poarte uniforma de serviciu In locurile de a!rement i:sH nu rHspIndeascH cHrticele de vi%itH persoanelor necunoscute Fi celor cu comportament antisocial ":sH nu foloseascH le!itimaGia de serviciu In afara e*ercitHrii obli!aGiilor Fi drepturilor ;: sH se conforme%e altor re!uli de conduitH Fi restricGiilor le!itime prevH%ute pentru toGi membrii societHGii. +@

/esponsabilit43ile procurorului. .rocurorul poate fi tras la rHspundere disciplinarH pentru neIndeplinirea obli!aGiilor de serviciu In strictH conformitate cu 6onstituGia Fi le!ile 5epublicii 'oldova, abaterile disciplinare prevH%ute In art. art. +- Fi +; al #e!ii cu privire la .rocuraturH, In #e!ea privind stipularea procurorilor Fi anchetatorilor din .rocuraturH Fi rHscIt Fi In ca%ul IncHlcHrii prevederilor pre%entului 6od. 0rept e*ercitare necorespun%Htoare a obli!aGiilor de serviciu pot fi calificate/ a.ter!iversarea e*aminHrii de cHtre procuror a sesi%Hrilor cu privire la infracGiuni Fi a urmHririi penale. b.lipsa de reacGie din partea procurorului, In ca%urile de neInre!istrare Fi ter!iversare a e*aminHrii sesi%Hrilor despre infracGiuni, nee*ecutare de cHtre $:. 8or!anul de urmHrire penalH) a indicaGiilor pe dosarele penale, In Inaintarea demersurilor formale la prelun!irea termenelor Fi a propunerilor la terminarea urmHririi penale. c.adoptarea hotHrIrilor vHdit ile!ale Fi neIntemeiate de refu% In pornirea urmHririi penale, inclusiv ca urmare a e*aminHrii superficiale Fi neobiective a sesi%Hrilor despre infracGiuni Fi aprecierii unilaterale a circumstanGelor ca%urilor e*aminate d.efectuarea superficialH a urmHririi penale, cercetarea nu sub toate aspectele, completH Fi obiectivH a circumstanGelor infracGiunii, neIntreprindrea tuturor mHsurilor le!ale pentru constatarea infracGiunii Fi a persoanei vinovate pe cau%ele penale aflate In !estiunea lui. e.IncHlcarea fla!rantH de cHtre conducHtorul procuraturii Fi procurorul subordonat a prevederilor 6odului de procedurH penalH referitoare la competenGa efectuHrii urmHririi penale. +.adoptarea hotHrIrilor vHdit ile!ale Fi neIntemeiate de scoatere a persoanei de sub urmHrire penalH, de Incetare, de clasare, de suspendare, inclusiv condiGionatH a urmHririi penale, etc. g.IncHlcarea dispo%iGiilor le!ale referitoare la aplicarea mHsurilor procesuale de constrIn!ere reGinere Fi arestarea motivarea incorectH Fi ile!alH a demersurilor despre arestarea preventivH Fi prelun!irea ei. -.tra!erea neIntemeiatH a persoanei la rHspundere penalH, punerea ile!alH sub Invinuire, inclusiv In lipsa probelor suficiente Fi concludente sau In ba%a aprecierii unilaterale Fi neobiective a lor. i.Intocmirea a!ramatH, necalitativH Fi cu elemente de formalism a ordonanGelor de punere sub Invinuire, a rechi%itoriilor, a ordonanGelor de refu% In pornirea urmHririi penale, de Incetare, suspendare, clasare, a altor acte procedurale. ".IncHlcarea prevederilor le!ale cu privire la ridicarea, pHstrarea Fi adoptarea hotHrIrilor referitoare la corpurile delicte. ;.trimiterea de cHtre procuror a cau%ei penale In "udecatH, cu IncHlcHri esenGiale ale normelor procesual penale, care duc la pronunGarea unei sentinGe de achitare, precum Fi solicitarea pronunGHrii unei sentinGe de condamnare In lipsa probelor ce confirmH vinovHGia inculpatului l.IncHlcarea drepturilor procesuale ale pHrGilor Intr-un proces penal. #.IncHlcarea le!ii de procedurH la administrarea probatoriului, formalismul, lipsa planificHrii acGiunii, incompetenGa Fi lipsa de cunoFtinGe elementare In materie de procedurH, drept material, criminalisticH, la efectuarea audierilor, perche%iGiilor, ridicHrilor, cercetHrii la faGa locului, numirea e*perti%elor, pre!Htirea necalitativH +?

pentru repre%entarea Invinuirii In instanGa de "udecatH, amInarea e*aminHrii cau%ei penale din motive neIntemeiate n.administrarea pasivH a probelor, manifestatH prin inacGiuni In situaGii procesuale, ce solicitH implicarea acu%atorului de stat In conformitate cu prevederile art.art.-+7, -+; 6.., precum Fi e*ercitarea necorespun%Htoare a atribuGiilor de serviciu la constatarea infracGiunilor de audienGH, art.--3 6.., e*aminarea superficialH a comunicatelor inculpaGilor privind aplicarea metodelor nepermise de efectuare a urmHririi penale o.neatacarea hotHrIrilor "udecHtoreFti ile!ale, In condiGiile Fi termenele prevH%ute de le!e, inclusiv Fi In ca%urile cInd po%iGia procurorului diferH esenGial de soluGia ca%ului p.necoordonarea cu procurorul Fef a susGinerilor verbale, raportarea intenGionat !reFitH sau cu IntIr%iere, ori neraportarea re%ultatelor e*aminHrii cau%ei penale <.conclu%iile eronate, neobiective ale membrilor !rupului de control al subdivi%iunilor or!anelor .rocuraturii la aprecierea activitHGii procurorului conducHtor Fi a colectivului de procurori r.discuGiile despre cau%H cu participanGii la proces sau cu alte persoane, In afara acGiunilor de urmHrire penalH Fi In afara FedinGelor de "udecatH s.alte cate!orii de IncHlcHri, inclusiv ne!li"area, e*ecutarea formalH, sau cu IncHlcarea termenelor stabilite, a prevederilor instrucGiunilor, indicaGiilor Fi ordinelor .rocurorului <eneral, a hotHrIrilor 6ole!iului etc. ).1. Obiectul si i#portanta eticii politistului si o+iterului de =P. Codul de etica si deontologie al politistului .re%entul cod se aplicH colaboratorilor de poliGie ai 5epublicii 'oldova, al cHror obiectiv principal constH In asi!urarea securitHGii publice Fi menGinerea ordinii de drept Fi care sInt autori%aGi de stat sH aplice constrIn!erea pentru a atin!e acest obiectiv. .oliGia este un or!an armat al administraGiei publice centrale sau locale, instituit prin le!e, activitatea cHruia este re!lementatH de dreptul intern Fi actele normative internaGionale la care 5epublica 'oldova este parte. Actele le!islative care re!lementea%H activitatea poliGiei sInt puse In aplicare prin re!ulamente clare Fi precise, aprobate prin hotHrIri de <uvern, sau prin acte "uridice emise de autoritHGile administraGiei publice centrale, publicate In 'onitorul $ficial al 5epublicii 'oldova. 6olaboratorii de poliGie sInt obli!aGi sH respecte le!islaGia 5epublicii 'oldova, cu e*cepGiile condiGionate de asi!urarea bunei desfHFurHri a sarcinilor poliGiei, Intr-un stat de drept democratic. arcinile principale ale poli3iei. a) asi!urarea respectHrii le!ii, menGinerii liniFtii Fi ordinii publice In societate b)protecGia Fi respectarea libertHGilor Fi drepturilor fundamentale ale omului c)combaterea criminalitHGii d)acordarea asistenGei Fi serviciilor populaGiei In conformitate cu le!islaGia In vi!oare. Principiile care guvernea,4 conduita pro+esional4 a poli3istului. 6onduita profesionalH a poliGistului se ba%ea%H pe urmHtoarele principii/ a)legalitatea - presupune cH, In toate acGiunile -9

lor, an!a"aGii poliGiei sInt obli!aGi sH respecte cu stricteGe le!ea, drepturile, libertHGile constituGionale Fi fundamentale ale persoanei, In corespundere cu 0eclaraGia :niversalH a 0repturilor $mului, 6onvenGia &uropeanH pentru ApHrarea 0repturilor $mului Fi a #ibertHGilor 1undamentale, 6onstituGia 5epublicii 'oldova, alte acte le!islative Fi normative In vi!oare b)egalitatea- impar,ialitatea )i nediscriminarea - presupune cH, In Indeplinirea atribuGiilor profesionale, poliGistul aplicH tratamente e!ale tuturor persoanelor, luInd aceleaFi mHsuri pentru situaGii similare de IncHlcare a normelor prote"ate de le!e, fHrH a fi influenGat de considerente etnice, de naGionalitate, rasH, reli!ie, opinie politicH sau de orice altH opinie, vIrstH, se*, orientare se*ualH, avere, ori!ine naGionalH, socialH sau decur!Ind din orice altH situaGie c)transparen,a constH In deschiderea pe care poliGistul trebuie sH o manifeste faGH de societate, In limitele stabilite de re!lementHrile poliGieneFti d)capacitatea )i datoria de e/primare - repre%intH fle*ibilitatea poliGistului In anali%area situaGiilor profesionale cu care se confruntH Fi e*primarea punctului de vedere, potrivit pre!Htirii Fi e*perienGei sale, pentru ImbunHtHGirea calitHGii Fi eficacitHGii serviciului poliGienesc e)disponibilitatea - presupune intervenGia poliGistului In orice situaGie In care ia cunoFtinGH de atin!erea adusH vreuneia dintre valorile apHrate de le!e, indiferent de momentul constatHrii acesteia, capacitatea de a asculta Fi de a re%olva problemele celor aflaGi In dificultate ori de a Indruma cHtre alte autoritHGi ca%urile care se situea%H In afara competenGei ori atribuGiilor sale f)prioritatea interesului public - presupune cH pentru Indeplinirea atribuGiilor funcGionale poliGistul acordH prioritate reali%Hrii serviciului In folosul comunitHGii !)profesionalismul - presupune aplicarea corectH Fi responsabilH a cunoFtinGelor teoretice Fi a deprinderilor practice pentru e*ercitarea atribuGiilor de serviciu h confiden,ialitatea - determinH obli!aGia poliGistului de a !aranta securitatea datelor Fi informaGiilor obGinute In e*ercitarea atribuGiilor prevH%ute de le!e i)respectul - se manifestH prin consideraGia pe care poliGistul o acordH persoanelor, cole!ilor, superiorilor, subordonaGilor, drepturilor Fi libertHGilor acestora, instituGiilor, le!ilor, valorilor sociale, normelor etice Fi deontolo!ice ")integritatea moral+ - presupune adoptarea unui comportament conform normelor etice acceptate Fi practicate In societate K)independen,a opera,ional+ - constH In Indeplinirea atribuGiilor Fi misiunilor potrivit competenGelor stabilite pentru nivelul ierarhic pe care Il ocupH In cadrul poliGiei, fHrH amestecul nemotivat al altor poliGiFti, persoane sau autoritHGi l)loialitatea - se e*primH prin ataFamentul fatH de instituGie Fi valorile promovate de aceasta, ade%iunea conFtientH manifestatH de cHtre poliGist, din proprie iniGiativH, faGH de obiectivele instituGiei, respectul faGH de ierarhia instituGiei, onestitate In relaGiile interpersonale, respectul faGH de adevHr Fi dreptate, conFtiincio%itate In Indeplinirea atribuGiilor, respectarea an!a"amentelor asumate, asi!urarea confidenGialitHGii In serviciu. -1

/ecrutarea7 +or#area 5i co#peten3ele personalului poli3iei. An!a"area unui colaborator al poliGiei trebuie sH fie efectuatH In virtutea competenGelor specifice Fi a unei e*perienGe personale, ce ar corespunde atIt obiectivelor poliGiei, cIt Fi funcGiei concrete. Jn cadrul poliGiei vor fi recrutate doar persoanele demne de respectul populaGiei. =electarea se va desfHFura pe ba%H de concurs, GinIndu-se cont de criteriile obiective Fi nediscriminatorii, precum Fi de alte calitHGi umane necesare In activitatea poliGiei. .ersonalul poliGei trebuie sH dea dovadH de capacitate InaltH In comunicarea cu populaGia, suficientH pentru e*ercitarea sarcinilor de serviciu, conform funcGiei deGinute, Fi, dacH e ca%ul, de aptitudini de a diri"a Fi de a or!ani%a activitatea poliGieneascH. Jn afarH de aceasta, e necesar ca poliGiFtii sH cunoascH problemele sociale, economice Fi culturale, caracteristice atIt 5epublicii 'oldova In ansamblu, cIt Fi unitHGii teritoriale In care IFi e*ercitH activitatea In particular. .ersoanele trase anterior la rHspundere penalH nu pot pretinde la e*ercitarea unei funcGii poliGieneFti. .re!Htirea personalului se va efectua In funcGie de obiectivele poliGiei, respectInd principiile fundamentale, aFa ca/ statul de drept, pluralismul democratic Fi protecGia drepturilor omului. .re!Htirea iniGialH trebuie sH fie urmatH de instruirea continuH, care include/ perfecGionarea, speciali%area Fi recalificarea colaboratorilor de poliGie. /egle#ent4ri speci+ice ale conduitei poli3istului. $rice poliGist, indiferent de funcGia sau !radul deGinut In ierarhia or!anelor de poliGie, este inte!ral responsabil de acGiunile sau inacGiunile sale, precum Fi de ordinele date subalternilor. (ecesitatea determinHrii superiorului responsabil de acGiunile sau inacGiunile colaboratorului de poliGie condiGionea%H structura ierarhicH clarH a or!anelor de poliGie. 6olaboratorul de poliGie este obli!at/ a)sH verifice In mod sistematic le!alitatea operaGiunilor pe care Fi le-a propus sH le e*ecute b)sH e*ecute ordinele date In mod re!ulamentar de superiori, dar este dator sH se abGinH de la e*ecutarea ordinelor evident ile!ale Fi sH raporte%e acest lucru, fHrH a se teme de eventuale sancGiuni c)sH respecte dreptul oricHrei persoane la viaGH d)sH-Fi IndeplineascH misiunile Intr-o manierH echitabilH, inspirIndu-se, In special, din principiul de imparGialitate Fi de nediscriminare e)sH adune, sH stoche%e Fi sH utili%e%e date personale In conformitate cu principiile internaGionale privind protecGia datelor Fi, In special, sH se limite%e la ceea ce este necesar pentru reali%area obiectivelor le!ale, le!itime Fi specifice f)sH ve!he%e Intotdeauna la spiritul drepturilor fundamentale ale fiecHruia, precum Fi la libertatea de !Indire, de conFtiinGH, de reli!ie, de e*primare, de reuniune pacifistH, de circulaGie Fi la dreptul asupra bunurilor proprii !)sH acGione%e cu inte!ritate Fi respect faGH de populaGie, GinInd cont In mod special de situaGia indivi%ilor care fac parte din !rupuri vulnerabile h)sH fie In mHsurH sH ateste calitatea sa de membru al or!anului de poliGie Fi identitatea sa profesionalH In timpul intervenGiilor i)sH se opunH tuturor formelor de corupGie din poliGie ")sH informe%e -+

superiorii Fi celelalte or!ane competente referitor la toate ca%urile de corupGie din poliGie K)sH acorde In condiGiile le!ii, In mHsura necesarH, susGinere, asistenGH Fi informaGii victimelor Fi martorilor l)sH asi!ure tratarea individualH a martorilor Fi a altor persoane, In special In ca%ul In care ancheta vi%ea%H crima or!ani%atH, violenGa In familie sau alte situaGii In care e*istH riscul de intimidare m)sH aplice forGa fi%icH, mi"loacele speciale Fi arma de foc numai In ca%urile Fi In modul prevH%ute de le!islaGie n)sH respecte principiul pre%umGiei nevinovHGiei, asi!urInd persoanei dreptul de a fi informat In cel mai scurt timp, Intr-o limbH pe care o InGele!e, despre bHnuielile formulate Impotriva sa Fi despre dreptul sHu la apHrare. Colaboratorului de poli3ie 6i este inter,is / a)sH aplice, sH Incura"e%e sau sH tolere%e acte de torturH, tratamente sau pedepse inumane sau de!radante, In orice circumstanGH s-ar afla b)sH recur!H la forGH, cu e*cepGia ca%urilor de necesitate absolutH, Fi numai In mHsura necesarH atin!erii unui obiectiv le!itim c)sH le%e%e dreptul fiecHrei persoane la viaGa privatH, decIt In ca% de necesitate absolutH Fi numai In mHsura necesarH pentru reali%area obiectivului le!itim. Anchetele de serviciu sInt efectuate In temeiul unor bHnuieli sau al faptelor ile!ale care au fost sHvIrFite de cHtre colaboratorul de poliGie. Arestarea 2 privarea de libertate de c4tre poli3ie. .rivarea de libertate a persoanelor trebuie sH fie, pe cIt posibil, limitatH Fi aplicatH GinIndu-se cont de vulnerabilitatea Fi necesitHGile personale ale fiecHrui deGinut. 1iecare privare de libertate trebuie sH fie consemnatH le!al. Toate persoanele private de libertate trebuie sH fie informate Intr-un timp cIt mai restrIns, Intr-o limbH pe care o InGele!, despre motivele "uridice care "ustificH privarea lor de libertate, despre toate acu%aGiile aduse Impotriva lor, despre drepturile de care beneficia%H Fi procedura care le va fi aplicatH. .oliGistul trebuie sH !arante%e securitatea persoanelor puse sub arest preventiv, suprave!hind starea sHnHtHGii, condiGiile de i!ienH Fi necesitHGile de alimentare. JncHperile poliGiei prevH%ute pentru acest scop trebuie sH aibH o suprafaGH re%onabilH, sH fie iluminate Fi ventilate corespun%Htor Fi sH ofere condiGiile necesare de odihnH. .oliGistul trebuie sH asi!ure persoanelor private de libertate posibilitatea de a informa terGe persoane despre aceasta, de a beneficia de dreptul la un apHrHtor Fi, In ca% de necesitate, de un e*amen medical. .oliGistul trebuie sH separe, In mHsura posibilitHGilor, persoanele private de libertate, suspectate de comiterea unei infracGiuni, de persoanele private de libertate din alte motive. /espectarea dreptului la via3a privat4 5i a altor drepturi. 6olaboratorul de poliGie este obli!at sH respecte Fi sH GinH cont de/ a)dreptul la viaGa privatH, la inviolabilitatea corespondenGei Fi a domiciliului, cu e*cepGia ca%urilor prevH%ute de le!e b)dreptul fiecHrei persoane la libertatea de !Indire, conFtiinGH Fi reli!ie, de e*primare, de reuniune paFnicH, de circulaGie Fi dreptul la proprietate, cu e*cepGia circumstanGelor specifice prevH%ute de 6onvenGia &uropeanH a --

0repturilor $mului c)starea specificH a repre%entanGilor minoritHGilor, a persoanelor vulnerabile, aplicInd metodele corespun%Htoare. $rice persoanH poate pretinde colaboratorului de poliGie respectarea normelor de conduitH In raporturile sale cu acesta. Inte!ritatea colaboratorului de poliGie este asi!uratH prin urmHtoarele interdicGii/ a)sH tolere%e actele de corupGie b)sH utili%e%e abu%iv autoritatea publicH pe care i-o conferH statutul sHu c)sH pretindH sau sH accepte bani, bunuri, valori In scopul de a Indeplini sau nu, precum Fi de a se abGine de la Indeplinirea funcGiilor sau sH e*ecute indicaGii ce e*ced competenGelor stabilite prin fiFa postului d)sH facH u% de calitatea sau funcGia IndeplinitH pentru soluGionarea unor interese de ordin personal. Controlul asupra activit43ii colaboratorului de poli3ie. 6ontrolul asupra activitHGii colaboratorului de poliGie este asi!urat de stat Fi poate fi e*ercitat de instanGele "udecHtoreFti, precum Fi de repre%entanGii societHGii civile. .ersoanele care se considerH le%ate In drepturile lor pot contesta acGiunile sau inacGiunile colaboratorului de poliGie In condiGiile le!ii. AutoritHGile administraGiei publice centrale Fi locale asi!urH o procedurH transparentH Fi efectivH de e*aminare a ca%urilor de contestare a acGiunii sau inacGiunii colaboratorului de poliGie. AutoritHGile administraGiei publice centrale Fi locale asi!urH protecGia drepturilor Fi libertHGilor colaboratorului de poliGie In ca%ul unor suspiciuni nefondate privitor la e*ercitarea funcGiilor sale, precum Fi ale celor care denunGH abateri de la pre%entul 6od. JncHlcarea prevederilor pre%entului 6od atra!e rHspunderea disciplinarH, contravenGionalH, civilH sau penalH, In condiGiile le!ii. 18.1. >nse#n4tatea eticii 6n activitatea avocatului Jn 5epublica 'oldova avocatul IndeplineFte un rol iminent In protecGia drepturilor Fi libertHGilor fundamentale ale omului. 'isiunea avocatului nu se limitea%H la e*ecutarea fidelH a unui mandat In cadrul le!ii. Jntr-un stat de drept, avocatul este indispensabil "ustiGiei Fi "ustiGiabililor, sarcina lui constLnd In apHrarea drepturilor Fi libertHGilor clienGilor sHi. =copul e*ercitHrii profesiei de avocat Il constituie acordarea de asistenGH "uridicH calificatH persoanelor fi%ice Fi "uridice In apHrarea drepturilor, libertHGilor Fi intereselor lor le!itime. Jn e*ecutarea profesiei avocatul este obli!at sH acGione%e pentru asi!urarea accesului liber la "ustiGie Fi a dreptului la un proces echitabil, sH acGione%e prin toate mi"loacele le!ale pentru a prote"a profesia, demnitatea Fi onoarea corpului de avocaGi. #ibertatea Fi independenGa profesiei de avocat sInt atribute e*clusive ale persoanei ce e*ercitH profesia In temeiul le!ii Fi al pre%entului 6od. (ormele de deontolo!ie profesionalH din pre%entul 6od sInt destinate sH !arante%e prin acceptarea lor liber consimGitH buna Indeplinire de cHtre avocat a misiunii sale recunoscutH ca fiind indispensabilH pentru buna funcGionare a unei societHGi democratice. ,urHmLntul avocatului constituie ba%a "uridico-moralH -2

de e*ercitare a profesiei. (erespectarea "urHmLntului Fi a normelor pre%entului 6od va constitui temei pentru intentarea unei proceduri de rHspundere disciplinarH a avocatului.

-3

Jn e*ercitarea dreptului sHu de a asista Fi a repre%enta clientul In faGa tuturor instanGelor, autoritHGilor Fi instituGiilor avocatul este In drept sH aplice orice mi"loace de e*ercitare a dreptului de apHrare prevH%ute de le!e. (ndependen)a. &*ercitLnd profesia de avocat, fiecare este obli!at sH IntreprindH mHsuri corespun%Htoare pentru a asi!ura independenGa Fi libertatea de e*ercitare a profesiei. Jndatoririle ce Ii revin avocatului Ii impun independenGH absolutH, liberH de orice influenGH, chiar Fi de influenGa derivatH din propriile interese sau datoritH influenGei terGelor persoane, fapt necesar pentru a nu suprima Increderea In "ustiGie. Astfel, avocatul trebuie sH evite orice pre"udiciere a independenGei sale, sH ve!he%e ca nici un factor obiectiv sau subiectiv sH nu aducH atin!ere principiilor de eticH profesionalH. *ncrederea +i integritatea moral,. 5elaGiile dintre avocat Fi client sunt ba%ate pe onestitate, probitate, echitate, corectitudine, sinceritate Fi confidenGialitate. 5esponsabilitatea avocatului include atLt comportamentul acestuia In e*ercitarea profesiei, cLt Fi In afara ei. %ecretul pro-esional. (atura misiunii avocatului este pre%umatH a fi depo%itarul secretelor clienGilor sHi Fi al comunicHrilor confidenGiale, fiind un drept Fi o datorie fundamentalH a avocatului. $bli!aGia de a pHstra secretul profesional este absolutH Fi nelimitatH In timp. $biectul secretului profesional Il constituie chestiunile cu care o persoanH s-a adresat dupH asistenGH "uridicH, esenGa consultaGiilor oferite de avocat, procedeele de strate!ie Fi tacticH ale apHrHrii sau repre%entHrii, datele privind persoana care s-a adresat dupH asistenGH Fi alte Impre"urHri care re%ultH din activitatea profesionalH a avocatului.Tot ceea ce de%vHluie clientul avocatului, ImpreunH cu toate circumstanGele, Fi tot ceea ce este de%vHluit In mod confidenGial de cHtre alt avocat va rHmLne informaGie confidenGialH. $biectul confidenGialitHGii se e*tinde asupra tuturor activitHGilor avocatului Fi asociaGilor biroului. (ici o presiune a unei autoritHGi publice sau de altH naturH nu-l poate obli!a pe avocat sH divul!e secretul profesional, cu e*cepGia ca%urilor e*pres prevH%ute de le!e sau pentru a intenta o acGiune ori pentru a asi!ura apHrarea In cadrul unui liti!iu dintre avocat Fi client. (ncompatibilit,)i. Avocatul nu va supune riscului libertatea Fi independenGa, loialitatea clientului Fi nici secretul profesional, de aceea este stabilitH interdicGia de a activa Intr-o profesie sau de a avea o funcGie care poate cau%a, direct sau indirect, presiune fi%icH sau psiholo!icH ce poate supune riscului independenGa sa sau de%vHlui o informaGie confidenGialH care nu doar cH ar pre"udicia interesele personale, dar Fi ar afecta !rav Increderea clienGilor In dreptul la apHrare Fi, prin urmare, In !aranGia Intre!ului sistem..rofesia de avocat In 5epublica 'oldova este incompatibilH cu/ a)oricare funcGie retribuitH, cu e*cepGia funcGiilor le!ate de activitatea FtiinGificH Fi didacticH, precum Fi de activitatea In calitate de arbitru al "udecHGii arbitrale 8arbitra"ului) b)activitatea de Intreprin%Htor c) activitatea de notar. Publicitatea personal,. Avocatului i se inter%ice sa facH publicitate, direct sau indirect, activitHGii sale profesionale. InterdicGia specificatH nu se aplica In -7

ca%ul In care In publicaGiile informaGionale, In formularele oficiale, pe plicuri, In cHrGile de vi%itH Fi In reGeaua Internet se conGin date despre avocat Fi serviciile prestate. $ficiul avocatului nu poate fi amplasat In incinta clHdirilor In care funcGionea%H or!anele de anchetH, procuraturH, instanGele de "udecatH, precum Fi la domiciliul acestuia. (nteresul clientulu. Jn conformitate cu le!ea Fi normele de deontolo!ie, avocatul are obli!aGia sH apere cIt mai eficient interesele clientului sHu, chiar In raport cu propriile sale interese, interesele vreunui cole!, cele ale profesiei In !eneral sau ale statului. .elatiile cu clientul. Avocatul acGionea%H doar atunci cLnd este Imputernicit de clientul sHu, potrivit contractului cu acesta, ori In ca%ul In care este numit din oficiu la cererea or!anului de urmHrire penalH, instanGei de "udecatH sau acordH asistenGH "uridicH !ratuitH. Avocatul este obli!at In mod re%onabil sH cunoascH identitatea, competenGa Fi Imputernicirile persoanei sau ale autoritHGii prin intermediul cHreia a fost Imputernicit, atunci cLnd circumstanGele specifice relevH cH aceastH identitate, competenGH sau Imputerniciri sunt Indoielnice. Avocatul IFi consultH clientul In mod conFtiincios Fi cu dili!entH. Avocatul IFi informea%H clientul cu privire la evoluGia cau%ei care i-a fost IncredinGatH. Avocatul nu este In drept sH accepte o cau%H atunci cLnd cunoaFte cu certitudine cH nu are competenGa necesarH, e*ceptLnd ca%ul In care cooperea%H cu un alt avocat ce are competenGa necesarH. Avocatul nu poate accepta o cau%H atunci cLnd, datoritH altor obli!aGii, se aflH In imposibilitatea de a se ocupa de ea cu promptitudine sau consulta corect clientul. Jn ca%ul In care avocatul se aflH In imposibilitatea de a-Fi e*ercita atribuGiile, trebuie sH se asi!ure ca respectivul client poate !Hsi, In timp util, un alt avocat care sH-i ofere asistenGH "uridicH, pentru a se evita pre"udicierea clientului. 5elaGiile cu clientul trebuie sH fie oficiale, ba%ate pe respect reciproc. Avocatul nu este In drept sH accepte o propunere frauduloasH Fi este dator sH acGione%e In conformitate cu le!ea. Con+lictul de interese. Avocatul nu este In drept sH consulte, sH repre%inte ori sH apere mai mult de un client In una Fi aceeaFi cau%H atunci cLnd interesele acestora sunt conflictuale sau cLnd e*istH realmente riscul de a apHrea un astfel de conflict de interese. Avocatul trebuie sH se abGinH ca sH se mai ocupe de cau%ele tuturor clienGilor implicaGi, atunci cLnd intervine un conflict de interese ale acestora, cLnd secretul profesional riscH sH fie violat sau cLnd independenGa sa riscH sH fie pusH la IndoialH. Avocatul nu este In drept sH accepte o cau%H a unui nou client, dacH secretul informaGiilor IncredinGate de un vechi client riscH sH fie violat sau atunci cLnd cunoaFterea de cHtre avocat a cau%elor vechiului sHu client Il favori%ea%H pe noul client In mod ne"ustificat. Avocatul nu este In drept sH Incheie convenGii 8pactul Mde Nuota litisA-acordul privind remunerarea convenGionalH) cu clientul sHu Inaintea de Incheierea definitivH a unei cau%e care repre%intH interes pentru acest client, convenGie prin care clientul se an!a"ea%H sH-i plHteascH avocatului o parte din ceea ce re%ultH de pe urma cau%ei, fie cH plata constH Intr-o sumH de bani, -;

fie > In orice alt bun sau valoare. (u constituie un astfel de pact convenGia care prevede stabilirea onorariului In funcGie de valoarea liti!iului de care se ocupH avocatul atunci cLnd aceastH valoare este corespun%Htoare unui tarif oficial stabilit de barou sau este prevH%utH de le!e. tabilirea onorariilor. Avocatul este In drept sH perceapH onorarii pentru activitatea sa profesionalH precum Fi rambursarea tuturor cheltuielilor le!ate de aceastH activitate. =uma Fi modalitatea de platH se stabilesc In mod liber Intre client Fi avocat. Avocatul trebuie sH-Fi informe%e clientul privitor la onorariu, iar valoarea InsumatH a onorariilor trebuie sH fie echitabilH Fi "ustificatH. 6Lnd avocatul solicitH vHrsarea unui acont cu titlu de avans asupra cheltuielilor Fi/sau a onorariului, acesta nu trebuie sH depHFeascH o estimare re%onabilH a onorariului Fi a cheltuielilor probabile In cau%H. Jn ca%ul neachitHrii avansului sau a onorariului, avocatul este In drept sH renunGe la cau%a respectivH sau se poate retra!e, respectLnd dispo%iGiile p.+.;. al pre%entului 6od.

-@

$#partirea onorariilor cu o persoana care nu este avocat. Avocatului Ii este inter%is sH ImpartH onorariul cu o persoanH care nu este avocat, e*ceptLnd ca%ul In care asocierea dintre avocat Fi altH persoanH este permisH de le!islaGia 5epublicii 'oldova. .revederea menGionatH nu se aplicH sumelor sau compensaGiilor vHrsate de cHtre avocat moFtenitorilor unui avocat decedat sau unui alt avocat care Fi-a dat demisia pentru a se pre%enta ca succesor al clientelei acestuia. /elatiile cu $17 organele de =P si autoritatile publice. Jn raportul cu instanGele "udecHtoreFti, or!anele de urmHrire penalH Fi autoritHGile publice, avocatul este obli!at sH manifeste un comportament respectuos Fi loial solicitLndu-le acestora respectul Fi tratamentul reciproc In calitate de avocat. Avocatul va apHra clientul In mod conFtiincios, fHrH teamH, fHrH a Gine cont de propriile interese Fi nici de vreo circumstanGH de altH naturH ce l-ar putea vi%a personal sau pe orice altH persoanH. Avocatul trebuie sH respecte, In orice circumstanGH, caracterul contradictoriu al de%baterilor Fi solemnitatea FedinGelor. &l nu este In drept sH contacte%e un "udecHtor cu privire la o cau%H, fHrH a-l informa, In prealabil, pe avocatul pHrGii adverse. Avocatul nu este In drept sH furni%e%e "udecHtorului, cu bunH FtiinGH, informaGii false ori de altH de naturH ce pot sH-l inducH pe acesta In eroare. (ormele aplicabile In ca%ul relaGiilor dintre avocat Fi "udecHtor se aplicH In e!alH mHsurH Fi In cadrul relaGiilor avocatului cu repre%entanGii or!anelor de urmHrire penalH sau ai autoritHGilor publice.

-?

/aportul dintre avocati. Colegialitatea- 6ole!ialitatea impune ca relaGiile dintre avocaGi sH fie ba%ate pe Incredere, loialitate Fi respect reciproc, e*ceptLnd orice comportament susceptibil sH afecte%e reputaGia profesiei. Avocatul este obli!at sH manifeste faGH de orice alt avocat un comportament cole!ial Fi loial. AdresLndu-se cHtre un alt avocat sau vorbind despre acesta, avocatul este obli!at, Inainte de a-i pronunGa numele Fi prenumele acestuia, sH utili%e%e cuvintele Mdomnul avocatA, Mdoamna avocatA, iar In adresare cHtre membrii 6onsiliului 4aroului, membrii 6omisiei de #icenGiere a profesiei de avocat, membrii 6omisiei pentru &ticH Fi 0isciplinH Fi cHtre Fefii birourilor de avocaGi sH utili%e%e cuvLntul MmaestreA. Cooperarea- &ste de datoria oricHrui avocat ca, la solicitarea unui avocat, sH se abGinH sH accepte o cau%H pentru care nu are competenGa necesarH Intr-o astfel de situaGie, el trebuie sH-Fi a"ute cole!ul sH intre In contact cu un alt avocat care sH fie In mHsurH sH-i ofere serviciul cerut. Jn procesul cooperHrii, avocaGii au datoria sH GinH cont de competenGele Fi obli!aGiile lor profesionale.Coresponden)a dintre avoca)iAvocatul preci%ea%H caracterul confidenGial al comunicHrilor sale adresate altui avocat. 0acH destinatarul nu este In mHsurH sH respecte confidenGialitatea comunicHrii, o remite e*peditorului fHrH a-i cunoaFte conGinutul. Avocatul va recepGiona imediat comunicHrile In scris sau orale ale altor avocaGi Fi va rHspunde prompt. /norariile pentru recomandare- Avocatul nu poate pretinde, accepta de la alt avocat sau de la vreun terG onorariu, comision sau altH compensaGie pentru faptul cH a recomandat un avocat unui client sau pentru cH a trimis un client unui avocat. Avocatul nu poate vHrsa nimHnui un onorariu, un comision Fi vreo altH compensaGie pentru cH i-a fost pre%entat un client. Comunicarea cu partea advers,- Avocatul nu poate intra In relaGie directH cu o persoanH, cu privire la o anumitH cau%H, atunci cLnd Ftie cH aceastH persoanH este repre%entatH sau asistatH de un alt avocat, e*ceptLnd ca%ul In care el are acordul cole!ului sHu Fi se an!a"ea%H sH-l GinH pe acesta la curent. %c0imbarea avocatului- :n avocat nu poate succeda altui avocat In apHrarea intereselor unui client, Intr-o cau%a determinatH, decLt cu condiGia ca, In prealabil, sH-Fi fi anunGat cole!ul Fi sH se fi asi!urat cH au fost luate mHsurile necesare In vederea achitHrii cheltuielilor Fi a onorariilor datorate acestuia. TotuFi, aceastH Indatorire nu-l face pe avocat personal rHspun%Htor de plata cheltuielilor Fi a onorariilor datorate predecesorului sHu. Jn ca%ul In care, spre interesul clientului, se impune luarea unor mHsuri ur!ente, Inainte de a putea fi Indeplinite condiGiile stabilite In alineatul de mai sus, avocatul poate lua aceste mHsuri cu condiGia de a-l informa neIntLr%iat pe predecesorul sHu. Avocatul Inlocuit va oferi avocatului care continuH ca%ul toate informaGiile de care dispune Fi va colabora cu acesta In ca% de necesitate cu scopul de a-i asi!ura clientului dreptul la apHrare. Preg,tirea tinerilor avoca)i- .entru a IntHri Increderea Fi cooperarea dintre avocaGi spre interesul clienGilor, este necesar sH fie Incura"atH dobLndirea unei mai bune cunoaFteri a le!ilor Fi a normelor procedurale aplicabile. Jn acest scop, 29

avocatul este obli!at sH ia atitudine cu toatH dili!enta In pre!Htirea la nivel avansat a tinerilor avocaGi. Jn calitate de IndrumHtor al unui sta!iar poate fi avocatul, recomandat de 6onsiliul 4aroului, care IntruneFte Inalte calitHGi morale Fi profesionale, e*ercitH profesia nu mai puGin de 3 ani Fi dispune de condiGii suficiente pentru a asi!ura sta!iul. Avocatul-IndrumHtor are obli!aGia de a le cultiva sta!iarilor de*teritatea de InsuFire profundH a normelor deontolo!ice. 'itigiile dintre avoca)i- Atunci cLnd un avocat este de pHrere cH un cole! avocat a IncHlcat o normH deontolo!icH, el trebuie sH-l atenGione%e asupra acestui lucru. Atunci cLnd Intre avocaGi apare un diferend personal, de naturH profesionalH, aceFtia trebuie sH Incerce mai IntLi sH-l soluGione%e pe cale amiabilH. Jnainte de a porni o procedurH Impotriva unui cole!, pe tema unui conflict de interese, avocatul trebuie sH informe%e 4aroul pentru a permite sH-Fi dea concursul In vederea soluGionHrii diferendului pe cale amiabilH. /egula#entul privind organi,area activit43ii Co#isiei pentru Etic4 5i %isciplin4 a ?aroului Avoca3ilor din /epublica Moldova. 6omisia pentru &ticH Fi 0isciplinH a 4aroului AvocaGilor din 5epublica 'oldova 8In continuare, 6omisia) ImpreunH cu alte or!ane ale 4aroului asi!urH accesul persoanelor fi%ice Fi "uridice la asistenGH "uridicH calificatH, acordatH de cHtre avocaGi. 6omisia IFi e*ercitH atribuGiile In conformitate cu prevederile #e!ii cu privire la avocaturH 8In continuare, #e!ea) Fi ale 6odului deontolo!ic al avocaGilor. Activitatea 6omisiei este or!ani%atH de cHtre preFedintele acesteia. Atribu3iile de ba,4 ale Co#isiei sunt@ a) evidenGa, verificarea Fi e*aminarea plLn!erilor privind acGiunile avocaGilor prin care se IncalcH dispo%iGiile #e!ii, ale 6odului deontolo!ic, ale hotHrIrilor 6on!resului AvocaGilor, ale 6onsiliului 4aroului, precum Fi ale altor or!ane ale sale, care pre"udicia%H onoarea sau presti!iul profesiei sau corpului de avocaGi b) intentarea procedurii disciplinare In privinGa avocatului Fi adoptarea hotHrIrii corespun%Htoare In aceastH procedurH. 6omisia Intreprinde acGiuni In vederea reali%Hrii unui proces disciplinar funcGional prin transparenGa activitHGilor sale, precum ar fi publicarea re%ultatelor finale ale procedurilor disciplinare Fi a activitHGii 6omisiei In ediGii de specialitate. Organi,area activit43ii 5i +unc3ionarea Co#isiei pentru Etic4 5i %isciplin4. OedinGele 6omisiei sunt convocate de preFedintele acesteia ori la propunerea ma"oritHGii simple a membrilor sHi, cel puGin o datH In lunH. 0e re!ulH, FedinGele se desfHFoarH In mod deschis, la sediul 4aroului, cu participarea pHrGilor interesate. Jn ca% de necesitate, 6omisia IFi desfHFoarH FedinGele In teritoriu. #a deci%ia motivatH a 6omisiei, FedinGa va fi declaratH InchisH.OedinGele 6omisiei sInt deliberative dacH participH nu mai puGin de +/- din membrii aleFi. PotHrLrile 6omisiei se adoptH cu votul ma"oritHGii simple a membrilor sHi. .reFedintele 6omisiei or!ani%ea%H activitatea Fi Indeplinirea hotHrIrilor acesteia In colaborare cu 6onsiliul 4aroului Fi birourile de avocaGi. .reFedintele 6omisiei e*ercitH Fi alte atribuGii/ semnea%H procesele-verbale 21

ale FedinGelor 6omisiei cu participarea sa, hotHrIrile 6omisiei, rHspunsurile cu privire la re%ultatele e*aminHrii plIn!erilor, pre%intH raportul anual de activitate a 6omisiei 6on!resului AvocaGilor b) In perioada dintre FedinGe, preFedintele 6omisiei reparti%ea%H membrilor 6omisiei plIn!erile cu privire la acGiunile avocaGilor. .entru verificarea motivelor invocate de persoanele care depun plIn!erea 8In continuare, petiGionari), In ca% de necesitate, pune In sarcina unui membru, a unui !rup de membri ai 6omisiei sau a biroului de avocaGi In care este Inre!istrat avocatul, pentru efectuarea unui control. 6ontrolul privind abaterea disciplinarH se efectuea%H operativ, cu informarea prealabilH prin scrisoare recomandatH a petiGionarului, avocatului, cHruia i se cer e*plicaGii scrise. 5efu%ul de a da e*plicaGii sau pre%enta probe scrise constituie o IncHlcare a Indatoririlor onorabile profesionale, dar nu ImpiedicH desfHFurarea procedurii disciplinare. Jn cursul controlului, In ca% de necesitate, se va discuta cu petiGionarul, precum Fi cu orice alte persoane ale cHror declaraGii pot elucida ca%ul, se vor efectua verificHri ale Inscrisurilor se vor cule!e informaGii, prin mi"loacele prevH%ute de le!e. 0upH efectuarea controlului, se IntocmeFte o notH informativH, In care vor consemna faptele, probele administrate, opinia avocatului Fi propunerea privind soluGionarea plIn!erii sau sesi%Hrii, care va fi Inre!istratH la secretarul 6omisiei, In cel mult -9 de %ile de la Inre!istrarea sesi%Hrii. &*aminarea procedurii disciplinare va avea loc la urmHtoarea FedinGH, dupH data la care au fost pre%entate nota informativa si materialele controlului. Avocatul este In drept sH asiste la FedinGa 6omisiei Fi sH dea e*plicaGii nemi"locit, sH fie repre%entat de avocat. AbsenGa pHrGilor nu ImpiedicH e*aminarea plLn!erii, 6omisia pronunGIndu-se In ba%a materialelor controlului efectuat. 0upH e*aminarea procedurii disciplinare, membrii 6omisiei vor delibera, dupH ca%, asupra aplicHrii sancGiunii disciplinare, clasHrii cau%ei sau efectuHrii unui control suplimentar. Jn situaGia In care, In cadrul controlului efectuat ori In urma e*aminHrii procedurii disciplinare, s-a constatat o abatere !ravH, 6omisia poate solicita Fi opinia 6onsiliului 4aroului cu privire la suspendarea ori retra!erea licenGei sau a biroului de avocaGi In care avocatul este Inre!istrat. Jn ca%ul stabilirii abaterii disciplinare 6omisia poate aplica una din sancGiunile disciplinare prevH%ute la art.2? al #e!ii. .e durata urmHririi penale sau a "udecHrii cau%ei, care constituie o abatere disciplinarH, procedura disciplinarH se suspendH, urmInd a fi reluatH dupH soluGionarea cau%ei. Jn aceastH perioadH, cursul termenului de prescripGie 8prevH%ut de art. 39 al #e!ii) se Intrerupe Fi se reia dupH soluGionarea definitivH a cau%ei. .reFedintele 6omisiei va fi*a, de IndatH, termenul de e*aminare a procedurii suspendate printr-o scrisoare recomandatH adresatH pHrGilor interesate. PotHrLrea 6omisiei se comunicH imediat pHrGilor, care au participat la e*aminare, sau prin scrisoare recomandatH avocatului, 6onsiliului 4aroului, inclusiv Fi pentru dosarul personal al avocatului, Fi, dupH ca%, 'inisterului ,ustiGiei, In termen de cel mult 19 %ile, precum Fi persoanei care a depus plIn!erea, 2+

Fi, In ca% de necesitate, altor or!ane, prin publicarea In revista Avocatul .oporului In termen de cel mult -9 %ile de la adoptarea hotHrLrii. ActivitHGile de birou ale 6omisiei Fi pre!Htirea FedinGelor este reali%atH de cHtre secretarul acesteia, care nu este membru al 6omisiei. =ecretarul 6omisiei este salariat, an!a"at de 6onsiliul 4aroului, are capacitate de e*erciGiu deplinH, dispune de Inalte calitHGi morale, e*perienGH practicH In domeniul dreptului Fi corespunde urmHtoarelor cerinGe obli!atorii/ este licenGiat In drept cunoaFte munca de secretariat, inclusiv computerul dH dovadH de un Inalt nivel profesional Fi responsabilitate In activitatea sa cunoaFte le!islaGia ce re!lementea%H activitatea avocatului Fi normele deontolo!iei nu practicH avocatura ori alte activitHGi cu e*cepGia activitHGilor didactico-FtiinGifice. =ecretarul 6omisiei este obli!at/ a)In colaborare Fi sub conducerea preFedintelui 6omisiei sH menGinH permanent le!Htura cu membrii 6omisiei, 6onsiliul 4aroului Fi 6omisiile 4aroului, cu avocaGii Fi petiGionarii - persoane fi%ice Fi "uridice, In ca% de necesitate, cu birourile de avocaGi, cu or!anele de drept, instanGele de "udecatH, or!ani%aGiile obFteFti Fi autoritHGile publice b)sH Inre!istre%e, In mod obli!atoriu, In re!istrele respective plIn!erile persoanelor fi%ice Fi "uridice Fi informaGiile, ce Gin de conduita avocaGilor, inclusiv cele care au devenit cunoscute societHGii din mi"loacele de mass-media, c)sH comunice preFedintelui 6omisiei plLn!erile Inre!istrate, pre%entLndu-i cLte o notH scrisH cu informaGia privind esenGa petiGiei Fi datele despre avocatul acGiunile cHruia se contestH, biroul In care acesta activea%H, numHrul licenGei Fi sta!iul In avocaturH al acestuia, caracterul abaterii comise de avocat, dacH anterior a fost supus rHspunderii disciplinare a avocaGilor d)sH contribuie eficient la activitatea membrilor 6omisiei, la verificarea temeiurilor invocate de petiGionari, la pre!Htirea materialelor pentru e*aminarea procedurii disciplinare e)sH verifice Inre!istrarea In termen de cHtre membrii 6omisiei a materialelor controalelor efectuate pentru e*aminarea lor In FedinGele 6omisiei f)sH IntocmeascH procesele-verbale ale FedinGelor 6omisiei Fi proiectele rHspunsurilor petiGionarilor In ba%a hotHrLrilor adoptate !) sH e*pedie%e la timp hotHrIrile 6omisiei, rHspunsurile pHrGilor interesate despre re%ultatele e*aminHrii plIn!erilor ori adresHrilor h) sH pre%inte informaGii cu privire la e*ecutarea hotHrLrilor 6omisiei i) sH asi!ure pHstrarea materialelor procedurilor disciplinare Fi a hotHrIrilor In sediul 4aroului In conformitate cu le!islaGia In vi!oare ") sH respecte principiul confidenGialitHGii Fi sH nu divul!e informaGia aflatH In procesul procedurii disciplinare intentate unui avocat K) sH acorde o atenGie sporitH autoinstruirii Fi perfecGionHrii profesionale l) sH IndeplineascH Fi alte obli!aGiuni ce Gin de activitatea 6omisiei la indicaGia preFedintelui. Co#isia7 este asigurat4/ material Fi financiar de cHtre 4aroul AvocaGilor din 5epublica 'oldova, inclusiv cu condiGii necesare pentru activitatea de secretariat Fi desfHFurarea FedinGelor pentru e*aminarea procedurilor disciplinare Intr-o ambianGH si!urH, privatH Fi confidenGialH, Intr2-

un spaGiu In%estrat cu mobilierul necesar, computer, post de telefon individual, rechi%ite de birou necesare pentru activitatea %ilnicH, precum Fi altH tehnicH video Fi audio necesarH cu re!istrul pentru evidenGa plIn!erilor privind etica Fi abaterile disciplinare ale avocaGilor Fi re%ultatele e*aminHrii lor Fi a altor informaGii cu privire la abaterile disciplinare comise de avocaGi In timpul e*ercitHrii atribuGiilor lor profesionale 8Incheieri ale instanGelor "udecHtoreFti, ordonanGe ale or!anelor de urmHrire penalH, sesi%Hri, note informative, de e*emplu). 6heltuielile necesare activitHGii 6omisiei Fi a membrilor ei determinate de soluGionarea plLn!erilor despre IncHlcarea eticii Fi abaterile disciplinare comise de avocaGi vor fi acoperite de 4arou, din contul bu!etului. 11.1. $#portan3a si obiectul eticii 6n activitatea #ediatorului. Codul deontologic al #ediatorului Principiul pro+esionalis#ului este principiul fundamental al activitHGii unui mediator, deoarece se referH la competenGH, capacitatea Fi pre!Htirea profesionalH a mediatorului. Principiul corectitudinii presupune menGinerea de cHtre mediator a echilibrului Intre interesele pHrGilor Fi cHutarea unor obiective corecte pentru soluGionarea liti!iului mediat. Principiul i#par3ialit43ii #ediatorului @ Jn procesul de mediere pHrGile au drepturi e!ale Fi trebuie sH fie tratate e!al. 'ediatorul este obli!at sH fie imparGial In relaGia cu ambele pHrGi. ImparGialitatea InseamnH lipsa protecGiei favori%ate sau a preferinGelor prin cuvinte sau prin fapte. 'ediatorul va evita parGialitatea Fi pre"udecHGile ba%ate pe caracteristicile personale ale pHrGilor/ vIrsta, statut social, rasH, culoare, se*, limbH, reli!ie, opinie politicH sau orice altH opinie, ori!inea naGionalH sau socialH, avere sau orice alte Impre"urHri. 'ediatorul va media doar ca%urile In care el poate rHmIne imparGial. Principiul neutralit43ii@ 'ediatorul trebuie sH fie neutru In ceea ce priveFte conflictul. &l nu poate sH urmHreascH anumite beneficii In timpul ne!ocierilor sau sH aibH vreun interes personal In semnarea acordului de ImpHcare, modul Fi formele In care se preconi%ea%H a fi Incheiat. 'ediatorul trebuie sH de%vHluie participanGilor orice circumstanGe ce ar putea cau%a apariGia conflictelor de interese. 'ediatorul trebuie sH informe%e In e!alH mHsurH pHrGile despre caracterul medierii Fi consecinGele posibile. Jn ca%ul In care provenienGa mediatorului sau e*perienGa acestuia ar pre"udicia calitatea medierii, mediatorul trebuie sH renunGe la mediere, cu e*cepGia ca%ului In care ambele pHrGi sunt de acord sH continue procesul. Principiul accept4rii @ 'ediatorul trebuie sH fie acceptat de pHrGi. (imeni nu poate sH obli!e mediatorul sH preste%e serviciul atunci cLnd cel puGin una din pHrGi nu-l acceptH. 'ediatorul nu poate refu%a prestarea serviciilor de mediere solicitate de pHrGi, decLt In ca%urile e*pres re!lementate. 5e!ulile procedurii de mediere sunt aplicate doar cLnd sunt acceptate de cHtre 22

pHrGi. 'ediatorul poate sH propunH re!ulile Fi apoi ele trebuie sH fie confirmate de cHtre pHrGi. 'ediatorul trebuie sH e*plice pHrGilor cH soluGia acceptabilH pentru re%olvarea conflictului nu InseamnH In mod obli!atoriu satisfacerea totalH a intereselor. Principiul con+iden3ialit43ii@ 'ediatorul trebuie sH asi!ure confidenGialitatea procesului. 'ediatorul nu va divul!a nici o informaGie obGinutH In cadrul medierii, precum Fi cu privire la documentele Intocmite sau care i-au fost oferite de cHtre pHrGi pe parcursul medierii, chiar Fi dupH Incetarea funcGiei sale, cu e*cepGia ca%ului In care le!ea prevede contrariul. #imitele principiului confidenGialitHGii apar In ca%urile cLnd/ a) pHrGile au dat permisiunea b) este cerutH de le!e c)informaGia de%vHluie un risc real pentru participanGii la mediere sau pentru altH persoanH d)informaGia se utili%ea%H anonim In comunitatea profesionalH cu scop instructiv sau schimb de e*perienGH. 'ediatorul trebuie sH informe%e pHrGile In cadrul primei FedinGe despre limitele confidenGialitHGii. 'ediatorul trebuie sH informe%e pHrGile despre necesitatea de a oferi informaGia cu privire la re%ultatele medierii Fi/sau stadiul la care se aflH procesul de mediere - instituGiei speciali%ate pentru mediere, procurorului Fi/sau instanGei de "udecatH. 0ocumentele ce se referH la mediere trebuie sH fie depo%itate astfel ca la ele sH aibH acces doar mediatorii. 'ediatorul rHspunde, conform le!islaGiei, pentru IncHlcarea principiului confidenGialitHGii. Principiul liberului acces 5i egal la #ediere@ Acest principiu presupune accesul liber Fi e!al al fiecHrei persoane la mediere indiferent de vLrstH, statut social, rasH, culoare, se*, limbH, reli!ie, opinie politicH sau altH opinie, ori!ine naGionalH sau socialH, avere sau alte Impre"urHri. Principiul liberului consi#34#Ant @ #iberul consimGHmLnt este un principiu important al medierii Fi presupune abilitatea pHrGilor de a participa voluntar Fi fHrH constrLn!ere la procesul de mediere. .HrGile au dreptul sH alea!H mediatorul, sau sH cearH Inlocuirea acestuia In orice etapH a procesului. 'ediatorul nu trebuie sH constrLn!H nici una din pHrGi sH participe la procesul de mediere sau sH elabore%e acordul de ImpHcare. 'ediatorul nu va lua deci%ii In numele nici uneia dintre pHrGi. 'ediatorul va respecta Fi va Incura"a dreptul pHrGilor de a lua orice deci%ie liberH Fi In cunoFtinGH de cau%H care sH soluGione%e diver!enGele dintre ele. 'ediatorul va informa pHrGile de la Inceput, In ce va consta activitatea sa Fi asupra faptului cH deci%ia finalH le aparGine In mod e*clusiv Fi cH se pot retra!e oricLnd din procesul de mediere. tandartele de etica pro+esionala ale #ediatorului @ Jn activitatea profesionalH, mediatorul va manifesta/ a) onestitatea > mediatorul trebuie sH fie onest faGH de sine, faGH de pHrGi Fi de comunitatea profesionalH. b) concentrarea > mediatorul trebuie sH aibH capacitatea de a urma !Lndurile In aFa fel ca sH fie capabil sH se concentre%e pe o problemH, faptH, circumstanGH specificH cu care se confruntH la momentul dat Fi de a nu lHsa alte probleme sH-l preocupe. 23

c) rapiditatea Fi disponibilitatea > mediatorul trebuie sH posede capacitatea de a pune IntrebHri potrivite la momentul potrivit, ceea ce va a"uta pHrGile sH InGelea!H motivele comportHrii lor. d) toleranGH > mediatorul va accepta Fi respecta opiniile diferite ale celor din "ur, chiar Fi contrare celei proprii. e) Incredere > mediatorul trebuie sH fie o persoanH care are Increderea cH fiecare persoanH este capabilH sH se schimbe Fi sH pro!rese%e. f) respect > mediatorul trebuie sH respecte demnitatea pHrGilor Fi sH asi!ure ca pHrGile sH se comporte respectuos una cu alta. !) rHbdare > nu se permite impunerea Fi forGarea pHrGilor sH Incheie procesul de mediere cu acordul de ImpHcare. 6Lnd pHrGile reflectH asupra problemei ele nu trebuie !rHbite. =oluGiile trebuie sH fie depistate de cHtre pHrGi, In aFa fel ele vor fi mult mai trainice Fi vor aduce satisfacGii mult mai mari. h) empatie > mediatorul trebuie sH fie capabil sH cree%e un climat de bunHvoinGH, InGele!ere, sH manifeste compasiune faGH de pHrGile In conflict Fi sH aibH abilitatea de a InGele!e starea emoGionalH Fi socialH a unei alte persoane. i) capacitatea de a pHstra confidenGialitatea informaGiei care i-a devenit cunoscutH. ") comunicabilitate > aceastH abilitate va facilita stabilirea relaGiilor cu beneficiarii. 'ediatorul trebuie sH medie%e doar In ca%urile cLnd are calificarea Fi capacitHGile personale necesare pentru a satisface aFteptHrile raGionale ale pHrGilor. &ste inter%is de a cumula activitHGi de mediere cu activitHGi care/ a) ar pre"udicia activitatea sa b) ar limita capacitatea de a fi imparGial Fi neutru c) ar perturba autoritatea sa moralH. 'ediatorul trebuie sH posede cunoFtinGe esenGiale Fi abilitHGi In domeniul medierii. 6unoFtinGele sale trebuie sH cuprindH metode de soluGionare a conflictelor, tehnici de mediere, re!uli Fi metode de mediere, cunoFtinGe In domeniul procedurii "uridice, comunicHrii, psiholo!iei, eticii profesionale. 'ediatorul trebuie sH cunoascH literatura de specialitate ce abordea%H problema medierii, trebuie sH cunoascH inovaGiile In domeniul "ustiGiei restaurative Fi sH le aplice In practicH. 'ediatorul trebuie sH Ftie sH IFi evalue%e capacitHGile Fi abilitHGile sale de mediere sH IFi Imbo!HGeascH permanent cunoFtinGele In domeniul procesului de mediere, prin participarea activH la conferinGe, seminare de instruire, ateliere de lucru, IntLlniri cu specialiFtii din domeniu, mese rotunde, prin studierea literaturii naGionale Fi internaGionale ce abordea%H tema medierii Fi soluGionarea conflictelor. 'ediatorul trebuie sH acumule%e cunoFtinGe despre specificul aplicHrii medierii pentru cate!orii specifice/ minori, persoane cu de%abilitHGi etc. tandartele procesului de #ediere. 'ediatorul trebuie sH diri"e%e procesul de mediere corect, sIr!uincios, In concordanGH cu principiul liberului consimGHmLnt, In conformitate cu prevederile le!islaGiei din domeniul medierii. 'ediatorul trebuie sH depunH toatH dili!enGa necesarH In vederea prestHrii unui serviciu de calitate In condiGii de si!uranGH, respect reciproc, e!alitate de Fanse, respectarea diversitHGii, corectitudine profesionalH Fi proceduralH. 'ediatorul se va pre!Hti cu serio%itate de desfHFurarea FedinGelor de pre-mediere, prin pre!Htirea locului de desfHFurare a 27

medierii, colectarea Fi studierea informaGiei despre pHrGile medierii, contactarea e*perGilor In cau%ele e*prese, pre!Htirea strate!iei de mediere. Jn selectarea ca%ului, mediatorul trebuie sH anali%e%e abilitatea Fi dorinGa pHrGilor de a participa la mediere, nediscriminarea pHrGilor, precum Fi calificarea Fi capacitHGile personale ale sale. .HrGile, de comun acord, pot fi asistate de avocat, traducHtor, interpret, precum Fi de alte persoane, dacH le!islaGia nu prevede altfel. #a cerere, mediatorul trebuie sH de%vHluie informaGia cu privire la modul petrecerii medierii, educaGia, instruirea Fi e*perienGa sa In mediere. 1HrH a Gine cont de confidenGialitate, mediatorul este obli!at sH informe%e autoritHGile competente referitor la o infracGiune iminentH, despre care ia cunoFtinGH In cadrul medierii. #a solicitarea e*presH a uneia dintre pHrGi, sH asi!ure confidenGialitatea informaGiei comunicate In raport cu cealaltH parte. 'ediatorul poate solicita semnarea unui acord de confidenGialitate Fi pentru pHrGile participante la mediere. 'ediatorul are datoria de a desfHFura FedinGe de pre-mediere cu pHrGile separat, In ba%a unui pro!ram individuali%at. Jn cadrul acestor FedinGe trebuie sH fie asi!urate/ a) si!uranGa fi%icH Fi psihicH b) ascultarea Fi Incura"area e*primHrii emoGiilor c) $ferirea informaGiilor privind/ - pro!ramul de mediere - persoana mediatorului - procesul de mediere, inclusiv caracterul confidenGial al informaGiei obGinute de cHtre mediator - drepturile pHrGilor - personalitatea pHrGilor - resursele disponibile - altH informaGie la cerere sau dupH oportunitate d) Informarea cu privire la riscurile /beneficiile Fi asistenGH In luarea deci%iei, inclu%Lnd libertatea pHrGilor de a se retra!e din proces In orice moment. e) .re!Htirea atentH a victimei Fi infractorului/ -testarea aFteptHrilor reale -eval. daunelor Fi necesitHGilor - posibilitHGi de restituire/reparare. 'ediatorul trebuie sH facilite%e schimbul de vi%iuni Fi opinii. 'ediatorul a"utH pHrGile sH InGelea!H care sunt condiGiile acceptabile pentru ele Fi dacH sunt reale de a fi Indeplinite. 'ediatorul a"utH pHrGile sH elabore%e un acord care sH fie acceptabil pentru acestea. 'ediatorul trebuie sH se asi!ure cH ambele pHrGi percep acordul de ImpHcare corect. .rocesul de mediere Incetea%H la iniGiativa pHrGilor, fie prin Incheierea acordului de ImpHcare, fie prin refu%ul pHrGilor de a continua procesul de mediere. 'ediatorul trebuie sH Incheie sau sH suspende procesul de mediere, dacH medierea este utili%atH Intr-un mod ile!al, sau dacH una din pHrGi este incapabilH sH participe din cau%a stHrii de ebrietate, incapacitHGii fi%ice sau mintale sau limitarea capacitHGii de e*erciGiu. Jn ca%ul In care pHrGile a"un! la un impas, mediatorul nu trebuie sH continue discuGiile neproductive care ar afecta pHrGile din punct de vedere emoGional. Jn ca%ul In care acordul presupune restituirea pa!ubei Fi/sau alte an!a"amente, mediatorul trebuie sH punH In discuGii cLnd Fi cum va avea loc restituirea, stabilind Fi un plan, monitori%Lnd reali%area Fi consecinGele nerespectHrii acordului. Jn acest ca% procedura de mediere poate Inceta o datH cu e*ecutarea an!a"amentelor asumate prin acord. 2;

tandartele de etica pro+esionala. 'ediatorul este obli!at sH respecte auto-determinarea pHrGilor 8independenGa, e*punerea liberH), capacitatea pHrGilor de a a"un!e voluntar la un acord. 'ediatorul trebuie sH asi!ure or!ani%area echitabilH Fi imparGialH a procesului Fi desfHFurarea fiecHrei etape a acestuia. 'ediatorul trebuie sH dea consultaGii tuturor participanGilor la proces, la cererea acestora, sH rHspundH la IntrebHri, In ca%ul In care este competent. 'ediatorul trebuie sH respecte principiul solidaritHGii, loialitHGii dintre mediatori. 'ediatorul trebuie sH stime%e e*perienGa, pre!Htirea profesionalH Fi eficacitatea muncii cole!ilor sHi, sH lHr!eascH colaborarea necesarH pentru ImbunHtHGirea calitHGii serviciului de mediere. 'ediatorul utili%ea%H competenGa sa pentru a de%volta cooperarea Fi nu pentru a transforma aceasta In competiGie. 'ediatorul trebuie sH pre%inte cole!ilor sHi informaGia cu privire la evaluarea procesului de mediere In ca%urile In care la proces participH mai mulGi mediatori 8co-mediere). 'ediatorul poate participa In calitate de asistent In medierile efectuate de cHtre cole!i Fi de a ImpHrtHFi e*perienGa personalH cu alGii. .osibilele conflicte dintre mediatori pot fi arbitrate de cHtre instituGia speciali%atH pentru mediere sau de persoana desemnatH de aceFtia de comun acord. 'ediatorul menGine le!Hturi continue Fi sistematice cu persoana, a cHrei conflict se aflH In instanGH spre e*aminare, In aFa fel ca aceasta sH fie informatH despre stadiul la care se aflH ca%ul. 5aporturile de colaborare dintre mediatori Fi a mediatorilor cu alGi profesioniFti nu sunt un scop In sine, ci prin de%voltarea lor se stabilesc modalitHGi Fi mi"loace de consolidare a instituGiei medierii Fi statutului mediatorului. 'ediatorul trebuie sH promove%e profesia de mediator Fi serviciile de mediere. 'ediatorul trebuie sH pre%inte informaGii autentice cu referire la serviciile oferite, educaGia, instruirea Fi e*perienGa sa. 'ediatorii trebuie sH se abGinH de a face promisiuni Fi sH !arante%e re%ultate. Jn relaGia cu mass-media, mediatorul trebuie sH se conducH dupH principiul confidenGialitHGii. /espectarea codului deontologic al #ediatorului. =ancGiunile impuse mediatorilor pentru nerespectarea 6odului sunt/ a) avertisment b) mustrare sau mustrare asprH c) suspendarea e*ercitHrii activitHGii de mediator pentru o duratH de la o lunH la 7 luni d) retra!erea Imputernicirilor pentru e*ercitarea activitHGii de mediator. =ancGiunea disciplinarH se aplicH la propunerea 6onsiliului de mediere prin ordinul ministrului "ustiGiei.

2@