Istoria IDEILOR Politice (1) Lect. drd. Stefan Stanciugelu CUPRINS I POR!"N!" CUNO"#!ERII IS!ORIEI $%NDIRII POLI!ICE &.

. $%NDIRE" POLI!IC" 'N ORIEN!UL "N!IC (. $%NDIRE" POLI!IC" " $RECIEI "N!ICE ). PL"!ON. *OND"!ORUL *ILOSO*IEI POLI!ICE EUROPENE +. RO " "N!IC" ,. "RIS!O!EL-P"RIN!ELE S!IIN!EI POLI!ICE .. CRES!INIS UL SI PU!ERE" POLI!IC".

I POR!"N!" CUNO"#!ERII IS!ORIEI $%NDIRII POLI!ICE 1 Considera/ii 0reli1inare. Ideile 0olitice sunt ele1ente constituti2e ale 2ie/ii 0olitice 3i 4n consecin/a5 ele sunt 0arte integrant6 4n 3tiin/a 0olitic6. Ideile 0olitice fiind generate de interesele lu0tei 0olitice5 este i10ortant s6 le distinge1 3i s6 le cunoa3te1. Politica este 3i o lu0t6 de idei5 adic65 o 76t6lie 4n 8urul unor siste1e de 2alori 3i orient6ri de ac/iune. 'n acela3i ti105 0rin studiul istoriei ideilor descifr61 3tiin/a identit6/ii celor i10lica/i 4n lu0ta 0olitic6. 9o:n Stuart ill5 o7i3nuia s6 su7linie;e c6 o 0ersoan6 care are un cre; re0re;int6 o 0utere social6 egal6 cu << de 0ersoane care nu au dec=t interese 0olitice. Ideile 0olitice sunt 4n acela3i ti10 co10onente 3i 2e:icule ale culturii 0olitice ale unei societ6/i. &. Doctrine 3i ideologii - su0orturi 0entru ac/iunea 0olitic6. Pentru a 3ti des0re ce 2or7i15 tre7uie s6 0reci;61 ter1enii. !er1enul de doctrin6 este folosit 4n str=ns6 leg6tur6 cu cel de idee 3i ideologie. Cel cu inciden/a cea 1ai larg6 este desigur cel de idee 0olitic6. >Istoria doctrinelor face 0arte din istoria ideilor5 dar ea nu re0re;int6 4ntreaga istorie a ideilor5 ea nu este5 0oate5 nici c:iar 0artea ei esen/ial6>- s0une 9.!ouc:ard (2ol.I5 0.?I). Re1arca lui este 0e de0lin 4ndre0t6/it65 dac6 lu61 4n considerare ideea e@0ri1at6 de 9ulien Aenda du06 care se accentuea;6 0rea 1ult 3i unilateral 4n cursurile uni2ersitare o istorie aristocrat6 a ideilor (adic6 a 1arilor o0ere sau doctrine) 4n defa2oarea istoriei de1ocratice a ideilor5 care ar fi un fel de 2ulgari;are a 0ri1elor at=t 0rin 1ediile culti2ate 3i5 1ai a0oi5 0rin ansa17lul o0iniei 0u7lice. Deci5 ideile 0olitice s-ar g6si 4n g=ndirea colecti26 a gru0urilor 1ari de oa1eni 3i nu doar 4n 1in/ile unor g=nditori sau scriitori e1inen/i. ......9ean !ouc:ard co10ara o idee 0olitic6 cu o 0ira1id6 cu 1ai 1ulte eta8e. Cel al doctrinei5 a0oi cel 0e care 1ar@i3tii 4l nu1esc 0ra@is5 cel al 2ulgari;6rii5 cel al si17olurilor 3i al re0re;ent6rilor colecti2e. 'n dic/ionarul lui Ro7ert se d6 eti1ologia ter1enului doctrin6 (de la latinescul docere -4n2a/61=nt5 3tiin/65 doctrin6) 0e care a0oi 4l define3te ca un ansa17lu de no/iuni des0re care se afir16 a fi ade26rate 3i 0rin care se 0retinde a se furni;a o inter0retare de fa0te5 a orienta sau diri8a ac/iunea. S0re deose7ire de ideologie5 doctrina 0oate fi ela7orat6 de un 0artid sau c:iar de o 0ersoan6 (doctrina lui Ric:elieu5 doctrina onroe s.a.)B ideologia este totdeauna o o0er6 colecti26. Ce a0ro0ie (uneori 0=n6 la confundare) doctrina de ideologieC "17ele se constituie ca su0orturi 0entru ac/iunea 0olitic6. Pe 16sur6 ce 2ia/a 0olitic6 a de2enit tot 1ai co10leta3i agnostic65 caracterul ideologic al doctrinelor 0olitice se accentuea;6. Pe de alt6 0arte5 o ideologie are un caracter 1ai larg5 cores0un;=nd la ceea ce unii 0olitologi denu1esc fa1ilii 0olitice. 'n cadrul acestora 0ute1 4nt=lni di2erse doctrine5 diferite 0rin nuan/e ideologice5 de3i uneori 0oart6 aceea3i denu1ire sau etic:et6. 'nt6rirea caracterului ideologic al doctrinelor 0olitice face ca acestea5 0ornind de la o anu1it6 anali;6 de fa0te (orice doctrin6 0orne3te de la un fa0t real) s6 0refigure;e caracteristicile unei >7une societ6/i> 0e care 3i-o asu16 ca ideal.

Dac6 a1 4ncerca s6 1arc61 tr6s6turile 1a8ore ale unor astfel de doctrine5 a1 accentua ur16toareleD 1. 4n 0ri1ul r=nd5 s0re deose7ire de teoriile 3tiin/ifice5 care 0ornesc 3i ele de la necesitatea e@0lic6rii 3i inter0ret6rii realit6/ii5 doctrinele sunt 4nc6rcate cu un 0oten/ial e1o/ionalD ele 2i;ea;6 1ai 0u/in s6 de1onstre;e c=t s6 con2ing6. Partea de cunoa3tere 0e care o con/in este orientat6 4n 2ederea 0ersuasiuniiB &. ele a0ar ca 8ustificare a anu1itor interese sau a anu1itor gru0uri. 'n acest sens toate 0artidele in2oc6 doctrine (sau ideologii) care tind s6 transfigure;e5 referindu-se la 2alori su7li1e5 o7iecti2ele 2i;ateB (. ele au5 de regul65 un caracter siste1atic5 1ai 1ult sau 1ai 0u/in 0ronun/at. Doctrinele (3i ideologiile) 0olitice 2or s6 e1o/ione;e5 s6 con2ing6 0e cei c6rora li se adresea;65 3i 4n acest sco0 utili;ea;6 ra/iona1ente5 nu doar a0eluri e1o/ionale. Deci ele s-ar caracteri;a 0rin con8unc/ia dintre fa0te 3i 2alori5 de anali;e 3i 4nde1nuri la ac/iune5 0rin efortul de a dra1ati;a 0referin/ele 3i a-i con2inge 0e indiferen/i. La 4ntre7area 0osi7il6 dac6 doctrinele sunt su0orturi necesare 0entru ac/iune5 0ri1ul r6s0uns este 0o;iti2. Orice regi15 0olitic sau social5 tre7uie s6 fie considerat legiti1 de cei care tr6iesc 4n cadrul lui. #i5 0entru a relua e@0resia lui $aetano osca5 orice stat are ne2oie de o for1ul6 0olitic6 care s6 confir1e dre0tul legiti1 al gu2ernan/ilor5 al 0ri2ilegia/ilor. #i cu1 4n secolul nostru de 1ari confrunt6ri for1ula este ine2ita7il ideologic65 ea tre7uie s6 se recla1e de la o conce0/ie asu0ra >societ6/ii 7une>. Or5 acest fa0t are o 2aloare de si17olD societ6/ile 1oderne e@ist6 0entru 3i 0rin 2iitorul lor5 ele se doresc 0rogresiste 3i nu tradi/ionale. 'ntruc=t conser2area 0une o 0ro7le163i nu funda1entea;6 un dre0t. Iar5 0e de alt6 0arte5 oa1enii (lua/i indi2idual sau 4n gru0)5 ca 3i regi1urile5 sunt constr=n3i s6 se 8ustifice 3i ei se 8ustific6 in2oc=nd o idee (sau o i1agine - de aici i10ortan/a si17olicii 0olitice) des0re >societatea 7un6>5 adic6 asu0ra a ceea ce tre7uie s6 fie 1=ine. Poate toc1ai din acest 1oti2 societ6/ile secolului nostru sunt ideologice. R. "ron e@0lica aceast6 situa/ie5 aceast6 tr6s6tur6 de ci2ili;a/ie5 0rin 0ierderea unit6/ii religioase5 0rin accesul la cet6/enie5 deci la dialog5 al tuturor oa1enilor5 0rin 0unerea 4n discu/ie a organi;6rii sociale5 0rin transferul 4n 0lan 0olitic a c6ut6rii sacrului 3i a interoga/iei 1etafi;ice. Societ6/ile co10ort6 toate o discu/ie ideologic6 (4n care se 0un 4n 8oc diferitele doctrine)5 adic6 contro2ersa intelectual6 3i e1o/ional6 asu0ra a2anta8elor 3i inconsec2en/elor di2erselor regi1uri 0olitice. Desigur5 acestea din ur165 se deose7esc 3i 0rin 1aniera 4n care 0ractic6 aceast6 discu/ie. Conclu;ia 0osi7il6 ar fi c6 EDoctrinele5 ca influen/e ideologice 3i creatoare de for/e5 sunt factori esen/iali ai 2ie/ii 0olitice>B 3i aceasta 1ai ales c=nd sunt 4106rt63ite de 0artidele 0olitice5 agen/ii colecti2i s0eciali;a/i ai ac/iunii 0olitice. #i ca o defini/ie de ser2iciu s-ar 0utea acce0ta ur16toareaD o doctrin6 0olitic6 este un ansa17lu de idei (te;e)5 articulate5 de regul65 0e 7a;a unui 0rinci0iu unificator5 care inter0retea;65 a0recia;6 3i tinde s6 oriente;e realitatea 0olitic65 4n lu1ina unor 2alori care e@0ri16 o0/iuni ideologice. Ideologiile5 scria odat6 Farl G. Deutsc:5 fost 0re3edinte al 7reslei interna/ionale a 0olitologilor5 sunt ase1enea :6r/ilor na2igatorilorD ele indic6 (sau5 a1 0refera noi5 ar tre7ui s6 indice) dru1ul de ur1at 0entru a a8unge la o /int6. S6 nu uit61 4ns6 c6 0ara7ola 0ersona8ului gogolian care cerea ca "1erica s6 fie 3tears6 de 0e :art6 (0entru c6 nu o iu7ea) este 2ala7il6 3i 0entru :6r/ile ideologice. ai ales c6 ideologiile sunt5 ca 3i :6r/ile5 i1agini si10lificate5 sc:e1atice ale lu1ii 3i lucrul acesta influen/ea;6 ine2ita7il se1nifica/ia lor direct6 0entru 0olitic6 4n orientarea co10orta1entului u1an5 indi2idual 3i de gru0. Dar aici 1ai inter2ine ceea ce 0si:osociologii nu1esc ast6;i (du06 a1ericanul Leon *estinger) disonan/6 cogniti26D discordan/6 sau contradic/ie 4ntre ele1entele de cunoa3tere 0erce0ute care creea;6 tensiune cogniti263i angoas6 0si:ic6. De aici tendin/a de a reduce disonan/a fie 0rin 4ncercarea de reconciliere a 0ieselor de infor1a/ie5 fie su0ri1area sau uitarea infor1a/iei contrariante ori 0rin c6utarea de infor1a/ii noi5 nedisonante5 c:iar dac6 acestea nu sunt nea06rat ade26rate. Ideologiile sunt astfel5 a0roa0e ine2ita7il5 g:i;i 0entru o 0erce0/ieselecti26 a infor1a/ieiB aceasta nu 4nsea1n6 4ns6 c6 toate

ideologiile sunt la fel de re;istente fa/6 de infor1a/ia nou6 3i la fel de i10er1ea7ile la ade26r. Dar5 aceast6 cau;65 de3i endogen65 nu 0oate e@0lica cri;a g=ndirii 0olitice conte10orane. Edgar orin5 4n lucrarea sa Science a2ec conscience sus/ine - 3i nu f6r6 4ndre0t6/ire -c6 orice teorie dotat6 cu oarecare co10le@itate nu se 0oate conser2a dec=t cu 0re/ul unei recre6ri intelectuale 0er1anente. "ltfel ea risc6 1ereu s6 se degrade;e5 adic6 s6 se si10lifice. Orice teorie l6sat6 0e sea1a sa5 tinde s6 se a0lati;e;e5 s6 se unidi1ensionali;e;e5 s6 se reifice5 s6 se 0a0agaliceasc6. Si10lificarea5 arat6 el5 0oate do7=ndi trei 1odalit6/iD a) degradarea te:nicist65 7) degradarea doctrinar65c) degradarea 0o0. 'n ca;ul celei dint=i5 se 06strea;6 din teorie ceea ce este o0era/ional5 1ani0ulator5 ceea ce 0oate fi a0licatB teoria 4ncetea;6 de a fi logos 3i de2ine te:ne5 a2=nd adic6 2aloare strict instru1ental6. Pro7le1a aceasta 0reocu06 ast6;i5 4n 1are 16sur65 ideologia te:nicist6 a 1anage1entului fiind citat6 0rintre cau;ele actuale ale cri;ei g=ndirii 0olitice. 'n cea de-a doua5 scie E. orin5 teoria de2ine doctrin65 adic6 din ce 4n ce 1ai 0u/in ca0a7il6 s6 se desc:id6 contesta/iei e@0erien/ei5 su0unerii la 0ro7a lu1ii e@terioare5 e@a1enului eficien/ei ac/iunii5 ner61=n=nd dec=t s6 4n67u3e 3i s6 fac6 s6 tac6 tot ceea ce 4n lu1e o contra;ice. Procesul de dog1ati;are - destul de frec2ent - 0roduce un fel de Efrecare a 1in/ii>5 de 4nc:idere 4n sine ca 4ntr-un fel de 2ra865 de interdic/ie a fa0telor contrariante5 care refu;6 s6 intre 4n sc:e1a dog1ei5 confor1 sentin/ei >cu at=t 1ai r6u 0entru fa0te>B teoria creatoare a 1ar@is1ului >e0ocii de aur> a fost o trist6 3i costisitoare ilustrare a acestui ti0 de degradare. 'n fine5 4n cel de al treilea ca; e2iden/iat de orin5 se eli1in6 o7scurit6/ile5 dificult6/ile5 reduc=ndu-se teoria la c=te2a for1ule - 3ocB astfel ea se 2ulgari;ea;6 3i se difu;ea;6 cu 0re/ul si10lific6rii de consu15 adic6 al transfor16rii ei 4ntr-un 7un de larg consu15 4ntr-un cate:is1 2ulgar5 4ntr-o colec/ie de lo;inci5 care tind s6 se autono1i;e;e5 ignor=ndu-3i sursele originare. 'nc6 dou6 0reci;6riD orin consider6 c6 nu nu1ai teoria 0olitic6 este 0=ndit6 de ase1enea degrad6ri ci 3i5 de 0ild65 ci7ernetica 3i teoria siste1elor 3i a0oi c6 aceste degrad6ri si10lificatoare 0ot c:iar s6 se co17ineD astfel5 1ar@is1ul a suferit conco1itent degradarea doctrinar6 3i degradarea 0o0. "r fi 2or7a deci5 1ai ales 4n ca;ul teoriilor 0olitice5 de o anu1e entro0ie care5 4n anu1ite conte@te5 de2ine a0roa0e ine2ita7il6. "da1 Sc:aaff5 4n cartea sa des0re stereoti0uri e@0lica5 0rin inter1ediul acestui ter1en5 1ecanis1ul de constituire a dog1atis1ului5 cu deose7ire 4n 1ar@is1-leninis1. Dar 0rocesul acesta nu este 0ro0riu e@clusi2 1ar@is1ului5 ci 3i doctrinei sale ri2ale5 li7eralis1ul5 1ai ales 4n :aina nou6 a neoconser2atoris1ului5 4n care a rea06rut 4n for1a sa clasic6. "3a cu1 arat6 unii e@0onen/i ai ra/ionalis1ului critic din social-de1ocra/ia ger1an65 li7eralis1ul actual recurge la dog1ati;area 0ro0riet6/ii 0ri2ate 3i econo1iei de 0ia/6 4n sensul c6 se tinde la 0rocla1area acestor 0rinci0ii ca a7solute5 la sustragerea lor de la orice critic6 ra/ional65 4nte1eiat6 de fa0te5 la scoaterea lor 4n afara discu/iei 0u7lice5 a de;7aterii 3tiin/ifice 3iHsau 0olitice. Pentru noi5 4n 1o1entul actual e 2ital de i10ortant c6 4n funda1entarea teoretic6 a rena3terii societ6/ii ro1=ne3ti s6 /ine1 sea1a de ase1enea tendin/e5 0entru a nu trece de la un ti0 de dog1atis1 la altul. Dac6 l6s61 deo0arte strig6tul euforic5 de acu1 0este (I de ani5 des0re >sf=r3itul ideologiilor> (e interesant c6 du06 ;eci de ani de la a0ari/ia 1ult discutatei sale car/i!:e End of IdeologJ5 0entru a rele2a actualitatea ei5 Daniell Aell 4i inter0retea;6 sensul 0rin su7titlulD Des0re sec6tuirea ideilor 0olitice 4n anii K,I5 4ntruc=t te;a ar fi 2ala7il63i ast6;iL) 3i e@a1in=nd cu aten/ie atlasul istoric al g=ndirii 0olitice5 2o1 0utea trage unele conclu;ii 0entru a re1arca unele interesante 1uta/ii 4n c=10ul ideologic. (. Partide 3i doctrine. Ideologii 0olitice E0oca 1odern65 legat6 de a0ari/ia 3i de;2oltarea ca0italis1ului5 a 0rodus transfor16ri esen/iale 4n 2ia/a econo1ic65 social63i 0olitic6. 'n 0lan social-0olitic se 0oate a0recia c6 nu1ai trecerea de la structurile sociale 7a;ate 0e st6ri 4nc:ise (care au 0utut genera 1ai 1ult6 >ordine>) la structuri sociale desc:ise au 0utut facilita sau c:iar deter1ina a0ari/ia 0artidelor 0olitice 4n sensul 0ro0riu al ter1enului. #i tot e0oca 1odern65 ca re;ultat al e2oc6rii intereselor sociale funda1entale5 a generat 3i constituirea doctrinelor 3i ideologiilor 0olitice. "stfel5 4n cursul 0ri1ei re2olu/ii 7urg:e;e de 0e continentul nostru5 4n M6rile de 9os5 a fost refor1ulat6 (4n ra0ort cu antic:itatea) doctrina dre0tului naturalD Nugo $rotius r6sturna ra0orturile de 0=n6 atunci

dintre stat 3i indi2id5 cer=nd ca statul sa se su7ordone;e intereselor indi2idului. Era o 0re1is6 a ela7or6rii doctrinei li7erale. Iar Aaruc: S0ino;a for1ula5 4n acela3i conte@t istoric5 0rinci0iul li7ert6/ii con3tiin/ei5 alt6 co10onent6 a doctrinei li7erale. "ceste 4nce0uturi 1oderne 0refigurau5 totodat63i na3terea 0artidelor 0olitice5 ca agen/i colecti2i s0eciali;a/i ai ac/iunii 0olitice. 'nc6 4n 1.+I sco/ianul Da2id Nu1e su7linia c65 4n fa;a ini/ial65 0rogra1ul 7a;at 0e doctrin6 8oac6 un rol esen/ial 4n constituirea 3i definirea unui 0artid. 'n *ran/a 0ostre2olutionar65 e@0onentul li7eralis1ului clasic5 Aen8a1in Constant (1O1,) su7linia5 unilateral e dre0t5 c6 un 0artid este o reuniune de oa1eni care 0rofesea;6 aceea3i doctrin6 0olitic6. 'n aceast6 fa;6 de cristali;are a ra0ortului dintre categoriile sociale 3i interesele lor care se oglindesc 4n anu1ite doctrine 0olitice 3i se organi;ea;6 4n anu1ite 0artide 0olitice5 lucrurile 06reau destul de si10le. "stfel5 Engels referindu-se la aceste ra0orturi din "nglia anului 1O)I5 0utea s6 scrie c6 tories (adic6 conser2atorii) re0re;entau no7ili1ea5 P:igs (li7eralii) erau e@0onen/ii 0oliticii ai 7urg:e;iei5 iar 1uncitorii erau re0re;enta/i 0olitic de 1i3carea cartist6. De fa0t acestea 2or fi5 3i 0e continent5 0ri1ele trei 1ari curente doctrinare sau ideologiceD li7eralis1ul5 conser2atoris1ul 3i socialis1ul (ne1ar@ist 3i 1ar@ist) care 4n cursul secolului al QIQ-lea cores0undeau 3i 0rinci0alelor >fa1ilii 0olitice>. Li7eralis1ul a fost doctrina 0olitic6 a 7urg:e;iei triu1f6toareD 0ro0rietate 0ri2at6 garantat65 0ia/a li7er65 neinter2en/ia statului 4n sfera 0roduc/iei 3i co1er/uluiB li7ertate (>4n toate> - cu1 s0unea A. Constant 0entru indi2id5 egalitate 4n fa/a legilor5 0ro0or/ionalitatea 0ede0selor5 regi1 re0re;entati25 se0ara/ia 0uterilor 4n stat. Ideologia li7eral6 n-a fost 0erfect o1ogen6 4n toate /6rile de;2oltate ale Euro0eiD e@istau diferen/e 4ntre caracterul :edonist 3i utilitarist al li7eralis1ului engle; 3i >radicalis1ului> france;. Iar 4n condi/iile a1ericane s-a de;2oltat un li7eralis1 cu note originale5 0uternic indi2idualist dar 3i 1arcat de 4nce0uturile sale 0uritane. Pe l=ng6 asta5 4n /6rile 1ai 0u/in de;2oltate su7 ra0ort industrial5 li7eralis1ul a a2ut un 1arcant caracter 0rotec/ionist (4n $er1ania 3i c:iar 4n Princi0atele Ro1=ne). Doctrina li7eral65 cu 2ariatele sale nuan/e5 a ser2it ca funda1ent ideologic 3i ca stindard de lu0t6 0entru o ga16 larg6 de 0uternice 0artide li7erale. Conser2atoris1ul5 legat de interesele unor categorii ale no7ili1ii5 a fost o reac/ie fa/6 de de;2oltarea industrial65 4n6l/area 7urg:e;iei 3i5 cores0un;6tor5 fa/6 de li7eralis15 deci5 4n ter1enii secolului al QIQ- lea5 o reac/ie de drea0ta. Dar conser2atoris1ul nu s-a 1anifestat5 nici el5 4n 1od unifor1. Doctrina lui AurRe (Reflec/ii asu0ra Re2olutiei france;e - 1.<I) denun/a e@cesele re2olu/iei din *ran/a5 calific=ndu-le dre0t > o lu1e ne7un6>5 dar nu e@cludea necesitatea oric6ror sc:i176ri5 26;ute 4ntr-o 0ers0ecti26 e2olu/ionist6. AurRe a inaugurat astfel o ra1ura 7l=nd6 a conser2atoris1ului5 care 3i-a 0us 0uternic a10renta 0e ela7or6rile doctrinare ulterioare din alte /6ri. " e@istat 4nsa 3i o ari06 dur65 e@tre1ist65 denu1it6 0ro2iden/ialist6 sau teocratic65 a conser2atoris1ului5 re0re;entat6 de s0aniolul Donoso Cortes5 de france;ii 9ose0: de aistre 3i Louis de Aonald5 de el2e/ianul Farl LudPig 2on Naller5 de austriacul Fle1ens 2on etternic: 3i de 0ri1ii re0re;entan/i ai ro1antis1ului 0olitic ger1an. Ea este e@0resia ne1i8locit6 a contra-re2olutiei feudale 3i a restaura/iei 1onar:ice. Socialis1ul a0are 1ai 4nt=i ca ela7orare teoretic6 doctrinar6 su7 for1a unor doctrine uto0iste5 care a2eau ca not6 co1un6 critica 0ro0rietarii ca0italiste (sau 0ur 3i si10lu a 0ro0riet6/ii 0ri2ate)B 4n ce 0ri2e3te 0roiectul uto0ic5 acesta era diferit de la o /ar6 la alta5 de la un autor la altul. Cea 1ai 0uternic6 e@0ri1are 3i-a g6sit-o 4n o0erele uto0i3tilor sociali3ti france;i din 0ri1a trei1e a secolului al QIQ -lea. *urtunosul an re2olu/ionar 1O)O5 4n care clasa 1uncitoare se 1anifesta 0entru 0ri1a dat6 ca o for/6 social6 inde0endent65 a 0rile8uit 3i a0ari/ia anifestului co1unist5 scris de ar@ 3i Engels5 care 2a inaugura 0erioada de 4nc:egare a unei doctrine cu 0reten/ii stiin/ifice5 care 2a 4ncerca s6 funda1ente;e e1anci0area social63i 0olitic6 a 0roletariatului.Interna/ionala I (1O+)-1O.&) a fost o tentati26 de organi;are a unui 0artid re2olu/ionar interna/ional5 care a e3uat 4ns6 1ai ales din cau;a caracterului s6u co10o;it 3i a lu0tei dintre 0arti;anii lui ar@ 3i cei ai anar:istului rus AaRunin. iscarea 0olitic63i doctrina socialist65 cu e@ce0/ia e@0lo;iei din Paris (1O.I)5 s-au orientat s0re o cale ne1ar@ist6 ce a constituit Interna/ionala a II-a (1OO<-1<1))5 care a contri7uit la organi;area 0artidelor 3i de;2oltarea doctrinelor de factur6 social-de1ocrat6. 'n 0erioada de 0=n6 la 0ri1ul r6;7oi 1ondial s-au ;61islit 3i au e2oluat 3i alte curente doctrinar-0olitice care 3i-au g6sit cores0ondentul organi;a/ional 4n 0artide 0olitice distincte. "3 a1inti 4n 0ri1ul r=nd de1ocra/ia cre3tin65 care 43i g6se3te

dru1ul 4n 0ri1a 0arte a secolului al QIQ-lea su7 denu1iri diferiteD de1ocra/ie cre3tin65 catolicis1 li7eral5 catolicis1 social5 Sentru1 (4n $er1ania) etc. Du06 1i3c6rile sociale din 1O)O se 4ntre0rind tentati2ele reali;6rii unui acord 4ntre catolicis1 3i de1ocra/ieD este ceea ce s-a nu1it >0ri1a de1ocra/ie cre3tin6>. O a doua se de;2olt6 du0a 1O<15 anul 4n care Leon QIII 0ro1ulg6 enciclica Reru1 No2aru15 asu0ra necesit6/ii a1elior6rii condi/iilor de 2ia/6 3i 1unc6 ale 1uncitorilor. Ea 2a constitui carta unei doctrine sociale a 7isericii5 care 2a sti1ula organi;area sindicatelor cre3tine 3i orientarea de1ocratic6 a 0artidelor de1ocrat-cre3tine5 care 2or do7=ndi o de;2oltare ra0id6 du06 anul 1<II. Secolul al QIQ-lea a cunoscut 3i a0ari/ia doctrinelor 3i 0artidelor na/ionaliste5 care la 4nce0ut au constituit o e@0resie ideologic6 a con3tiin/ei na/ionale 0entru ca5 tre0tat5 s6 do7=ndeasc6 o tent6 agresi265 re2an3ard6 (ca 4n ca;ul *ran/ei 3i $er1aniei din 1O.I) sau s6 se 410leteasc6 cu ele1ente rasiste 3i social - darPiniste 5 0entru a legiti1a o 0retins6 1isiune istoric6 sau su0erioritate asu0ra altor na/iuni. "1 1ai 0utea 1en/iona de ase1enea5 0o0ulis1ul (1ai ales c6 ast6;i ter1enul e utili;at 4ntrun sens adesea i10ro0riu5 0redo1inant 0eiorati2)5 care cunoa3te5 de la origini5 dou6 tendin/e. 'n Rusia 3i alte /6ri sla7 de;2oltate5 s-a n6scut curentul narodnicist sau0o0oranist care 4n res0ecti2ul conte@t lansase lo;inca >cu fa/a la 0o0or>5 cer=nd intelectualilor s6 >co7oare> 4n 0o0or 0entru a-l lu1ina 3i organi;a. 'n SU"5 0o0ulis1ul a a06rut de 8os5 ca 1i3care a fer1ierilor 4ndre0tat6 410otri2a de;2olt6rii industriale a Nordului5 3i s-a concreti;at 4ntr-un >0artid al 0o0orului>B fer1ierii socoteau 4n 1od eronat c6 doar ei constituie 0o0orul. " e@istat 3i 4n Ro1=nia o 1i3care a 0o0oranis1ului (fondat6 de C. Stere)5 care 1ilita 0entru re;ol2area 0ro7le1ei rurale 3i 4ntregirea /6rii. Pri1ul r6;7oi 1ondial a deter1inat transfor16ri 0rofunde 4n s0ectrul ideologiilor 3i organi;6rii 0olitice. 'n 0ri1ul r=nd e 2or7a de 0rinci0alele trei curente 1en/ionate. Li7eralis1ul a cunoscut restructur6ri interne care au condus la afir1area tendin/elor neo-li7erale5 care5 sus/inute teoretic 1ai ales de ReJnesis15 1odificau unele te;e esen/iale ale li7eralis1ului clasic5 1ai ales 4n 0ri2in/a utilit6/ii inter2en/iei statale 4n do1eniul econo1ic. Sl67iciunile ideologice 3i cri;a elitelor 3i 0artidelor li7erale au sti1ulat 2ictoria unor doctrine 3i 1i3c6ri e@tre1iste de factura autoritar6 sau c:iar totalitar6. Caracteristica acestei 0erioade a fost deci radicali;area unor doctrine 3i a0ari/ia e@tre1is1elor de drea0ta (regi1uri 0olitice ins0irate de ase1enea doctrine s-au instaurat 4n Ungaria5 Italia5 Portugalia5 $er1ania 3i5 4n ur1a r6;7oiului ci2il5 4n S0ania). L6rgirea s0ectrului doctrinar 3i 0olitic este o 0ri1a not6 caracteristic6 a acestei 0erioade. Re2olu/ia 7ol3e2ic6 din Rusia a adus la 0utere un 0artid de >ti0 nou>5 0artidul co1unist5 care a instaurat un siste1 totalitar. Sintag1a 0rin care Stalin definea noua orientare5 aceea de 1ar@is1-leninis15 nu are aco0erire nici logic65 nici istoric6. Leninis1ul s-a n6scut intr-o /ar6 4na0oiat65 4n care te;ele lui ar@ nu-3i 0uteau g6si a0licare5 astfel c6 sintag1a 1en/ionat6 era doar o 4n3el6toare for1ul6 de legiti1are a doctrinei 3i 0artidului 7ol3e2ic. Doctrina leninist6 era orientat6 nu nu1ai 410otri2a li7eralis1ului ci 3i 410otri2a socialde1ocra/iei. Ea este e@0resia a ceea ce s-a nu1it e@tre1is1 de st=nga. Conce0tele-c:eie 0e care s-a 7a;at ela7orarea doctrinar6 4n 0artidele totalitare au fost clasa (co1unis1)5 rasa (na;is1) 3i cor0ora/ia (fascis1ul italian 3i 0ortug:e;). 'n ca;ul co1unis1ului 3i na;is1ului se 1anifesta 3i un i10erialis1 agresi2 cu tendin/a de do1ina/ie 1ondial6. "ceste tendin/e au dus5 4n cele din ur165 la se1nificati2e sc:i176ri 0e :arta 0oliticoideologic6 a Euro0ei. "l doilea r6;7oi 1ondial a dus la distrugerea na;is1ului ger1an 3i fascis1ului italian 3i5 a0oi5 0rin 0rocese s0ecifice5 3i a sala;aris1ului 0ortug:e; 3i franc:is1ului s0aniol. 'n sc:i17 s-a 0rodus e@tinderea totalitaris1ului ro3u5 0rin cedarea de c6tre Occident a /6rilor central 3i sud-est euro0ene5 care au de2enit sateli/i ai Uniunii So2ietice5 ca 3i 0rin succesul asigurat cu s0ri8in so2ietic5 a regi1urilor co1uniste 4n C:ina (1<)<)5 Corea de Nord 3i ?ietna1. 'n aceast6 0erioad6 a2e1 de-a face cu sc:i176ri 4n cascad65 unele recurente. 'n 0ri1ul r=nd5 intensificarea confrunt6rilor ideologice la scar6 glo7al6 4n ti10ul r6;7oiului receB reacti2area dre0tei 4n ?est 3i dog1ati;area st=ngii institu/ionali;ate 4n Est (dar 3i a 0artidelor co1uniste din ?est5 0rin influen/a PCUS) au f6cut ca a@a ideologic6 Est-?est s6 de2in6 do1eniul 0rinci0al 3i tendin/a do1inant6 a confrunt6rilor. E2olu/iile interne 4n sfera 0oliticului5 au dus 3i ele la 0rioritatea >2iolen/ei si17olice> (Pierre Aourdieu) 3i la 4nar1area e@cesi26 a >a0aratelor ideologice de stat> (Louis "lt:usser) c:iar 3i 4n /6ri cu o tradi/ie s0ecific6 1ult diferit6 4n aceast6

0ri2in/6 (SU" de 0ild6). "1 0utea ad6uga 4n continuareD euforia >de;ideologi;6rii> 3i >de0oliti;6rii>5 dar 3i retract6rile 3i re2i;uirile lor ulterioareB radicalis1ul contestatar ( 1ai ales al 1isc6rilor de tineret5 de la sf=rsitul deceniului ?II)5 ur1at de reacti2area dre0tei ideologiceB recu0erarea neoli7eral6 a social-de1ocra/iei (Pelfare state) 3i recu0erarea social-de1ocrat6 a de1ocra/iei li7erale5 ca ur1are a eli1in6rii ulti1elor te;e 1ar@iste din 0rogra1ele acestor 0artideB asaltul neoconser2atoris1ului 4n ?est 4nso/it de relansarea unor 2ariante ale li7eralis1ului clasic. Nu tre7uie negli8at6 nici constituirea unei noi 3i co10le@e a@e ideologice Nord-Sud. Dar cea 1ai s0ectaculoas63i 0lin6 de consecin/e sc:i17are este degringolada >socialis1ului> real 3i fali1entul 0olitico-ideologic a ceea ce s-a nu1it5 0rin a7u;5 1ar@is1-leninis15 4nso/it de cu10litele 3i a1arele >re2ela/ii> asu0ra stalinis1ului. ). 'n loc de conclu;ie .........O istorie a ideilor 0olitice nu 0oate fi conce0ut63i redat6 ca o 4n3iruire linear6 a ideilor de la o e0oc6 la alta5 de la un autor la latul. Pre;entarea acestora tre7uie s6 ai76 4n 2edere 3i i;2oarele5 adic6 sursele generati2e ale ideilor care fac ca acestea s6 difere 4n con/inut 3i s6 4nde0lineasc6 func/ii sociale diferite. Ideea de istoricitate a ideilor se rele2a3i 4n fa0tul c6 orice g=nditor 0olitic are o istorie 4n s0atele s6u5 inclusi2 a ideilor 0olitice. *ilosoful Aritanic G:aite Nead o7i3nuia s6 s0un6 c6 noi 2ede1 at=t de de0arte 0entru c6 ne-1 coco/at 0e u1erii 0redecesorilor no3tri. Pe de alt6 0arte5 orice sa2ant5 g=nde3te 4n li1itele lu1ii 0e care o cunoa3te. 'n acest sens5 7ritanicul SRinner a2ea dre0tate s6 0retind6 c6 4ntre g=nditor 3i 1ediul s6u social istoric sau cu alte cu2inte 4ntre te@tul o0erei sale 3i conte@tul socio - istoric e@ist6 o unitate 0e care cercet6torul nu o 0oate eluda. Iat6 de ce for1ulele structuralis1ului nu sunt indicate 4n cercetarea istoriei ideilor 0olitice. Este ade26rat c6 structura oric6rui siste1 de g=ndire este rele2ant6 0entru anali;65 dar accentuarea unilateral6 a acesteia 0oate conduce la a7era/ii. "1 cita e@e10lul lui C. Nordt:ocot ParRinson care 4n lucrarea sa Re2olution de la 0anse 0olitiTue consider6 c6 aceast6 e2olu/ie are loc nu1ai 4n cadrul a 0atru for1e de gu2ern61=ntD 1onar:ie5 oligar:ie5 de1ocra/ie5 dictatur6. "2e1 de a face aici cu o reducere a ideii de e2olu/ie a ideii 0olitice 4n cadrul unor cicluri re0eta7ile cu 0ri2ire la fiecare for16 de gu2ern61=nt enun/at6. !re7uie de ase1enea s6 lua1 4n sea16 caracterul agnostic al 0oliticii. Lu0ta 4ntre diferitele categorii sociale 3i for/e 0olitice care face ca 0entru fiecare 1o1ent istoric 3i fiecare ele1ent al g=ndirii 0olitice s6 e@iste cel 0u/in dou6 feluri de >lectur6> 3i anu1e 0unctul de 2edere do1inant 3i cel al do1ina/ilor. Politica lu1ii 1oderne - 1ai e2ident - a fost 1odelat6 de tradi/ii ideologice - c:eie. artin Selinger 4n Politics and IdeologJ (1<.+) definea ideologia ca >un set de idei 0rin care oa1enii afir165 e@0lica3i 8ustific6 sco0urile 3i 1i8loacele unei ac/iuni sociale organi;ate5 indiferent dac6 o astfel de ac/iune dore3te s6 1en/in65 s6 a1ende;e5 s6 de;r6d6cine;e ori s6 reconstruiasc6 o ordine social6 dat6 > (0.1)) Ideologiile sunt resurse cruciale 0entru ordonarea5 definirea 3i e2aluarea realit6/ii 0olitice 3i 0entru sta7ilire identit6/ilor 0olitice. Nu tre7uie s6 ne 4nc:i0ui1 ideologiile ca ni3te 7locuri 1onolitice5 o ideologie nu este fi@ata sau 4ncre1enit65 e@ist6 4n s=nul fiec6rei ideologii tradi/ii conflictuale. Nici ideologiile totale (religii5 funda1entalis1e5 co1unis1ul5 fascis1ul) nu s-au 0re;entat f6r6 fisuri 3i lu0te interne. !otodat6 ideologiile nu sunt reci0roc i;olate 4n co10arti1ente discrete5 inco1unica7ile. 'n 0ractic6 ele s-au 4nfruntat5 influen/at 3i fertili;at reci0roc. Este ca;ul5 de 0ild65 al 1arilor ideologii ale 1oderni;6riiD li7eralis1ul5 conser2atoris1ul 3i socialis1ul5 4n e2olu/ia c6rora s-au 4nregistrat 3i for1e 1i@te. Su7 alt as0ect ideologiile adic6 fiecare 4n 0arte sunt construc/ii co10le@e5 ade26rate constela/ii. Prin deconstruc/ia lor se a8unge5 cu1 ar6ta filosoful "rt:ur O Lo2e8oJ ('n 1arele lan/ al fiin/ei5 Ed. Nu1anitas5 1<<. ) la ceea ce el nu1ea unic ideas adic6 idei unit6/i. "stfel 4nc=t aceia3i idee o 0ute1 g6si 4n structuri 3i constela/ii diferite a2=nd func/ii sociale diferite du06 1o1entul istoric 3i rolul social 0e care 4l 8oac6. De e@e10lu ideea dre0tului natural5 este 3i 0arte a conce0/iei sofi3tilor 3i a 3colii ideologice a sec. al ?II5 ca 3i 4n g=ndirea 8uridic6 a secolului al QQ -lea 0ost7elic6. 'ntruc=t este 2or7a de istoria g=ndirii 0olitice5 o 1are i10ortan/6 o are 0eriodi;area acestei istorii 3i e2itarea unor ca0cane 0e care le 0ute1 4nt=lni adesea 4n literatura de s0ecialitate. De 0ild65 0re;enteis1ul5 adic6 inter0retarea unor g=nditori 3i idei din e0oci anterioare din 0ers0ecti2a conte10oraneit6/ii noastreD 4n tendin/a de a-i crea

li7eralis1ului o istorie 3i 1ai con2ing6toare5 Socrate a fost declarat 0ri1ul g=nditor li7eral. De ase1enea tre7uie e2itat6 ideali;area unor e@e10le utili;ate de 1ari g=nditori5 re;ult=nd o conce0/ie a liniei sau antiliniei istorice (e@. cetatea aristotelic6 este ec:i2alat6 4n actualitate cu re0u7lica "ndora). 'n acela3i s0irit tre7uie s6 se e2ite 1oderni;area for/at6B de 0ild6 istoricul el2e/ian "ndree Aonnard cataloga ci2ili;a/ia greac6 >s6l7atic de 1asculin6> 4ntruc=t a li0sit fe1eile de 0artici0area la 2ia/a cet6/ii5 uit=nd 0ro7a7il c6 4n 0ro0ria sa /ar65 citat6 ca e@e10lu de de1ocra/ie5 n-a acordat dre0t de 2ot fe1eilor dec=t 4n 1<.). $%NDIRE" POLI!ICU 'N ORIEN!UL "N!IC a. Princi0alele tr6s6turi ale g=ndirii 0olitice a Egi0tului antic. 7. $=ndirea 0olitic6 asiro - 7a7ilonian6. c. Caracteristicile g=ndirii 0olitice ale C:inei antice. d. !e@tele funda1entale ale g=ndirii 0olitice ale Indiei antice 3i rele2an/a lor 0entru istoria g=ndirii 0olitice. Structura econo1ico-social63i 0olitic6 a societ6/ilor su7ordonate acestei denu1iri a generat 2ii de;7ateri 3i contro2erse 4n leg6tur6 cu definirea ei. Cea 1ai 0o0ular6 sintag16 a fost aceea de >des0otis1 oriental>. Iar 4n ceea ce 0ri2e3te organis1ul social de >1od de 0roduc/ie asiatic>. 'n acela3i ti105 cu1 s-a 4nt=10lat 3i 4n Ro1=nia5 or=nduirea a c606tat 3i denu1irea de >1od de 0roduc/ie tri7utal5 0ornindu-se de la o caracteristic6 a re0arti/iei econo1ice. #i cu1 1a8oritatea acestor /6ri au de;2oltat ci2ili;a/ii ce 0urtau a10renta condi/iilor fa2ora7ile generate de 1arile flu2ii de-a lungul c6rora erau constituite (Nilul5 !igrul5 Eufratul5 etc)5 ger1anul F. Gitt2ogel le-a 7ote;at >societ6/i :idraulice>5 a2=nd gri86 s6 su7linie;e caracteristica 0olitic6 a acestoraD un centralis1 totalitar. Esen/a regi1urilor 0olitice din aceste /6ri5 0oate fi e@0ri1at6 0rin conce0tul de teocra/ie5 4ntruc=t tot ce se 4nt=10la 4n societate era considerat a fi rodul 2oin/ei e@0rese a conduc6torului (faraon5 rege5 4106rat)B 4n fond 4ns65 teocra/ia nu re0re;enta un regi1 0ro0riu-;is func/ional5 0entru c6 acest regi1 era 1ani0ulat 3i e@ercitat de clerici5 astfel 4nc=t 0rin teocra/ie se 0oate 4n/elege foarte 7ine :ierocra/ie. 'n general5 16rturiile 0e care le a2e1 des0re aceste siste1e 0olitice 0ro2in5 4n func/ie de /ar65 din anu1ite te@te conser2ate sau 1onu1ente de 0iatr6. Egi0tul antic $=ndirea 0olitic6 antic6 egi0tean6 re;ult6 din te@te diferite su7 ra0ortul caracterului lorD te@te sa0ien/iale5 te@te social-0olitice 3i de critic6 social65 literatur6 0rofetic6. Conce0tul central 4n te@tele egi0tene este aat care 4ntruc:i0a >ade26rul 3i dre0tatea> sau >ordinea str62ec:e>. Sco0ul acestor te@te era trans1iterea tradi/iei5 recte a cuno3tin/elor des0re aat5 0entru asigurarea ordinii 3i ar1oniei. *iecare faraon re4ntrona str62ec:ea ordine >ade26rul 3i 8usti/ia>. Orice a7atere era 0ede0sit6 de di2initateB 4n/ele0ciunea u1an6 identific=ndu-se cu cea di2in65 4ntruc=t aat - fiica (4n sens de fiu s0iritual) ;eului solar Ra - fiind aceea3i 4n cer 3i 0e 061=nt. !re7uie su7liniat c6 aceste te@te a2eau un 1are rol 0oliticD s6 contri7uie la f6urirea unui ti0 de o15 >o1ul t6cut>5 (i1aginat de ;eul Osiris care a2ea ca0 de 0as6re) sau t6cut 3i 4n26/at5 4n orice ca; ti0ul su0us5 care s6 dea ascultare f6r6 s6 cr=cneasc6 sau5 cu1 se 2a s0une 1ai t=r;iu 4n e@0resie latin65 Sicut ac cada2er. !e@te social-0olitice5 scrieri de critic6 social63i scrieri care antici0ea;6 unele st6ri de lucruri - 0resu0un o 1uta/ie 4n con3tiin/eD 4n 1intea egi0tenilor5 desf63urarea 0roceselor istorice nu 1ai re0re;int6 o 4nf60tuire a 2oin/ei ;eilor ci o suit6 de acte 410otri2a sau 0entru st60=nirea faraonului. De aceea5 ase1enea te@te nu a0ar 4n I10eriul 2ec:i ci doar 4n a3a-;isa 0ri16 0erioad6 inter1ediar65 caracteri;at6 0rintr-o 0uternic6 cri;6 a siste1ului. "lt6 categorie de te@te sa0ien/iale sunt cele care 0o26/uiesc 0e faraoni sau 0e 2i;iri cu1 s6 0re2in6 r6scoalele 3i s6 /in6 su7 0uterea lor su0u3ii ne1ul/u1i/iD sunt colec/ii de 1a@i1e 3i sentin/e care indic6 dreg6torilor statului cu1 s6 ad1inistre;e 0entru a res0ecta interesele st60=nirii Egi0tului faraonic. 'n fine5 ulti1a categorie o re0re;int6 categoria ;is6 >0rofetic6>5 4n fa0t 0roorocirea resta7ilirii 2ec:ii ordini 3i a 2enirii unui faraon i;762itor (a2e1 de a face cu con8ugarea 3i utili;area 0olitic6 a dou6 1ituriD ?=rsta de aur 3i Sal2atorul)

"siro - 7a7ilonienii !oate 1iturile afir16 c6 o1ul a fost creat s6 fie slu8itor al ;eilor5 a3a cu1 7oul e 1enit s6 slu8easc6 0e o1. Ele1entul esen/ial al conducerii statului era tea1a5 ca 7a;6 a ra0orturilor dintre ;ei 3i oa1eni (a2ea dre0tate Lucretius Caro s6 su7linie;e c6 gene;a a0ari/iei ;eilor a fost 0oten/at6 de tea16). *rica tre7uia ins0irat6 de st60=ni ro7ilor lor (era un regi1 crud 3i 7rutal 0entru scla2i 3i 0ri;onierii de r6;7oi). C=t des0re rege5 el era 3i 0reot5 inter1ediar 4ntre ;ei 3i oa1eniB se considera c6 el 0ri1e3te 0oruncile de la Seu 3i toate ordinele sale sunt 4n fa0t ale acestuia. Nu1ele ;eului era secret5 Aaal 4nse1n=nd 4n fa0t do1n5 st60=nitor5 su2eran. Un 1are rol 4n legiti1area tiraniei5 a s0olierii celor 1ai sla7i l-au 8ucat 1antica accadian6 (se1nele sfinte) 3i 1agia 1eso0ota1ian6. "1 nota de ase1enea 0ri1atul teoriei ciclice 4n e@0licarea lu1ii5 a 2e3nicii re4ntoarceri 0e care o g6si1 3i la e2rei (e@0resia >ni1ic nou su7 soare 4i a0ar/ine 3i regelui iudaic Solo1on). De la asiro-7a7ilonieni a2e1 3i un docu1ent a0arte5 cu caracter 0redo1inant 8uridic5 din care un te@t 0rinci0al5 Introducerea5 ni s-a 06strat 4nscris6 0e o 0iatr6. Este codul lui Na11ura0i (Na1ura7i). !e@tul 0retinde c6 i-ar fi fost trans1is regelui de c6tre 4nsu3i ;eul #a1e3 3i c6 4nde1na la reali;area unific6rii regatului5 la te10erarea gu2ern6rii 3i la reali;area unei legiti1it6/i acce0tate5 0rin 7un6starea 0o0orului5 res0ectarea dre0t6/ii 3i de;r6d6cinarea r6ului 3i nelegiuirii. Un ele1ent 0e care 4l 4nt=lni1 3i 4n te@tele indiene este elogiul 0ede0sei nu nu1ai ca instru1ent de gu2ernare ci 3i ca regulator uni2ersal al e@isten/ei. C:ina antic6 Confucius5 cel 1ai 4nse1nat g=nditor al C:inei antice5 a tr6it 4n secolele ?I-? 4.e.n. Doctrina sa nu este at=t un siste1 filosofic 0ro0riu-;is c=t o doctrin6 etic6-0olitic6 4n care conducerea 7un6 a statului e condi/ionat6 de auto-0erfec/ionarea 0ersonalit6/ii u1ane. Confucius afir16 necesitatea studierii 0rofunde a tradi/iei socotind c6 nu1ai ea ar 0utea oferi unui o1 ra/ional instru1ente intelectuale cu care s6 se reconstruiasc6 o s6n6toas6 (legiti16) ordine social a3i 0olitic6. El 4nsu3i s0unea des0re sine c6 este un trans1i/6tor 3i nu un creator. Dac6 atitudinea fa/6 de trecut a fost autentic nostalgic65 totu3i ea a fost 3i creati2selecti263i5 cu1 2o1 2edea5 4ntr-un fel no2atoare5 a2=nd 0entru 2iitor i10lica/ii 0e care Confucius 4nsu3i nu le-ar fi 0utut inten/iona. Confucianis1ul a f6cut 3coal6 4n sensul c6 a de2enit o filosofie u1anist6 cu0rin;6toare care5 3i din cau;a caracterului e0ocii (de tul7ur6ri gener=nd disolu/ia unui 2ec:i 1od de 2ia/6) a 0lon8at 4ntr-un ra/ionalis1 sce0tic. Ele1entele funda1entale ale g=ndirii sale 0olitice ar 0utea fi e@0ri1ate 4n 1odul ur16tor - for1ularea idealului o1ului su0erior. El a reu3it s6 ofere un sens nou conce0/iei des0re aristocrat5 declar=nd c6 ter1enul tre7uie s6 fie definit 0rin 2alorarea indi2idual6 3i nu doar 0rin na3tere sau rang. El a 4ncercat s6 06stre;e ce2a din 2ec:iul ideal al o1ului su0erior (no7il 0rin na3tere c=t 3i 0rin tr6s6turi) 4n 26l163ala cre6rii unei societ6/i desc:ise care a caracteri;at ti10ul s6u. De3i 0ro2enea din aristocra/ie5 Confucius a 0ri1it ele2i din toate 1ediile sociale5 iar dintre disci0olii s6i5 cu e@ce0/ia a doi5 to/i erau oa1eni de r=nd. Confucianis1ul a de2enit o conce0/ie intelectual6 a celor educa/i (instrui/i)B el a 1odelat noua elit6 4n societate 3i statD elita 1eritului. Influen/6 1are a e@ercitat asu0ra 0osterit6/ii5 oferind o surs6 de sta7ilitate 4ntr-o societate 4n tu1ultuoas6 sc:i17are. - 1odelul adec2at de gu2ern61=nt. 'nregistr61 4n scrierile sale 0referin/a sa desc:is e@0ri1at6 0entru tradi/ia C:ou (loialitate fa/6 de conduc6torii legiti1i) 3i5 0ro7a7il5 dorin/a de a ar1oni;a cele dou6 3coli S:ang 3i C:ou5 de a consolida unitatea 3i 1ai ales si17olurile ei culturale. De aici ad1ira/ia 0entru institu/iile lui C:ou (C:ou li)5 co10endiu de docu1ente des0re structura 3i rituali;area societ6/ii dat=nd de la 0ri1ele regate ale dinastiei. - caracterul gu2ern61=ntului. Confucius credea 4ntr-o gu2ernare a oa1enilor su0eriori ale c6ror s0irite culti2ate ar conduce co10orta1entul lor la a fi at=t 7ine2oitori 4n 0ri2in/a altor oa1eni c=t 3i corec/i din 0unctul de 2edere al ritualului. Riturile ar1oni;au s0iritele oa1enilor 3i conduceau la rela/ii ar1onioase 4ntre to/i oa1enii5 contri7uind astfel la sta7ili;area ar1oniei

cos1osului. El ierar:i;a te:nicile de gu2ernare5 acord=nd locul de frunte 2irtu/ii educatoare a conduc6torului 3i locul cel 1ai de 8os 0ede0sei. Ideal5 7unul c=r1uitor ar tre7ui s6 fie 4n stare s6 gu2erne;e f6r6 s6 se 1anifeste 0ersonal 3i f6r6 ca gu2erna/ii s6-3i dea sea1a de e@isten/a gu2ern61=ntului. Aun6starea 3i educa/ia oa1enilor ar face inutile legile5 0ede0sele 3i ar1ele. ai 1ult5 el a negat statului o i10unere a7solut6 a loialit6/ii cet6/enilor s6iB >o1ul su0erior> 43i 06stra 0ro0ria ra/ionalitate de a 8udeca statul 3i de a 8udeca singur c=nd statul 1erit6 ser2iciile sale. - 0olitic63i 1oral6. Etica confucianist6 este o etic6 uni2ersal6 4n care acelea3i reguli 3i i10erati2e de conduit6 sunt 0rescrise 0entru fiecare indi2id. Deci regulile sunt acelea3i 0entru to/i. Dar e@ist6 reguli generale diferite5 4n confor1itate cu cele , rela/ii funda1entale de interde0enden/6 care5 0entru Confucius5 417r6/i3ea;6 totalitatea reac/iilor indi2iduale 4n societatea ci2il6D su0erior 3i su7ordonat (st60=n 3i ser2itor)B 06rinte 3i co0iiB so/ 3i so/ie5 fratele 1ai 1are 3i rude5 0rieten 3i 0rieten. Conduita 8ust6 - tradus6 4n li17a engle;6 ca sinceritate - este acea conduit6 indi2idual6 real1ente adec2at6 rela/iei s0ecifice de de0enden/6 reci0roc65 0entru c6 ea o0ti1i;ea;6 7eneficiile 0entru a17ele 06r/i. Un alt fel de co10ortare este >nesincer6> 3i 0rin ur1are ne8ust63i i1oral6D ea creea;6 disonan/6 4n loc de ar1onie5 e@0loatare 4n loc de 7eneficii5 1ani0ulare 4n loc de 4ncredere. Confucius 0ro1o2ea;6 a3adar etica interde0enden/ei5 adic6 o etic6 a egalit6/ii5 care 0resu0une o rela/ie de datorii la datorii 3i nu dre0turi 3i 0ri2ilegii 0e de o 0arte 3i datorii 0e de alta. Cititorul 0oate descifra 1oti2ele reale 0entru care 4n26/6tura lui Confucius a fost inter;is6 4n C:ina lui ao.

Scoala >legali3tilor>. 'n 0erioada lu0tei 0entru un stat unic5 centrali;at5 se constituie un curent ideologic5 *at;ia5 adic6 al legali3tilor care5 ridic=ndu-se 410otri2a 0rinci0iilor confucianiste5 sus/ineau c6 conducerea statului tre7uie s6 se 4nte1eie;e nu 0e tradi/ie 3i 0e ritual ci nu1ai 0e 7a;a legilor. Princi0alul re0re;entant al 3coliiNan *ei socotea c6 legile care nu cores0undeau cerin/elor ti10ului tre7uiau sc:i17ate cu altele noi. Legile a3adar 3i nu dorin/ele 0ersonale sau ar7itrariul gu2ernan/ilor tre7uie s6 stea la 7a;a conducerii statului >dorin/ele 0ersonale ale gu2ernan/ilor sunt i;2orul ilegalit6/ii>. 'n conclu;ie5 doctrina 8uri3tilor era una 0olitico-8uridic6 laic6 care 0ro1o2a ideea unui stat centrali;at5 gu2ernat 0e 7a;6 de legi India antic6- Codul lui anu 3i "rt:agastra $=ndirea 0olitic6 a Indiei antice ni se de;26luie 4nc6 4n cele 1ai 2ec:i 1onu1ente literare ale acestui 0o0or cu o i10resionant6 tradi/ie 3i o 0restigioas6 cultur6D ?edele (sf=r3itul 1ileniului al II-lea 4.e.n.)5 0oe1ul a:a7a:arata 3i o serie de culegeri de 4n26/6turi cu caracter filosofico-religios5 etico-8uridic 3i c:iar 0olitic. Dintre acestea 2o1 insista cu deose7ire asu0ra culegerii 7ra:1ane ana2a D:ar1a S:astra 3i asu0ra lucr6rii atri7uite lui CautilJa5 "rt:ag:astra. !itlul celei dint=i s-ar 0utea traduce5 1ai e@act dec=t 2ersiunea curent6 de Legile lui anu5 Cartea des0re 4n26/6tura lui anuB datarea ei5 4nc6 destul de i10recis6 indic6 fie secolul ?I 4.e..n5 fie5 1ai ales5 secolul I?-III 4.e.n. Ortodo@ia religioas6 4i atri7uie o origine di2in6D deoarece e@istau 1ai 1ulte d:ar1a5 a a06rut necesitatea unui 4ndre0tar unic 0entru :indu3ii credincio3i5 3i astfel str61o3ul legendar al nea1ului o1enesc5 anu5 3i-a f6cut cunoscut6 0ro0ria sa 4n26/6tur6 des0re d:ar1a. 'n realitate cu1 se 0oate descifra din finalitatea e2ident6 a te@tului - d:ar1a - gastra este o0era 7ra:1anilorB ea a fost creat6 de 7ra:1ani 0entru a-3i consfin/i 3i 0reci;a 0o;i/ia do1inant6 4n ierar:ia social6. 'n acest sco0 se 3i 0re;int6 4ntruc:i0are a tradi/ieiD regulile sunt 0rescrise de re2ela/ie 3i de tradi/ieB re2ela/ia este cartea sf=nt6 (?eda)5 iar tradi/ia este D:ar1a - Castra5 a17ele ne0ut=nd fi 0use la 4ndoial6. (II51I). Dealtfel5 c:iar 0ri1a carte5 a crea/iunii5 2ine s6 0reci;e;e aceast6 finalitateD >Pentru a deose7i 4ndeletnicirile 7ra:1anului de ale celorlalte caste5 4n/ele0tul anu5 care 0urcede din *iin/a ce e@ist6 0rin ea 4ns63i5 a 4ntoc1it acest cod de legi> (I. 1I&). Iar 2ersetul i1ediat ur16tor su7linia;6 0uternicul caracter e;oteric al lucr6rii5 dedicat6 e@clusi2 7ra:1anilorD >"ceast6 carte tre7uie studiat6 cu s=rguin/6 de orice 7ra:1an 4n26/at 3i t=lcuit6 de el ucenicilor lui5 dar niciodat6 de alt o1 din 2reo cast6 inferioar6> (I. 1I(). 'n confor1itate cu finalitatea funda1ental65 4n26/6tura lui anu se concentrea;6 asu0ra consacr6rii inegalit6/ii5 o inegalitate

0aro@istic6 - >nic6ieri inegalitatea nu a luat un caracter 1ai as0ru5 1ai tran3ant5 1ai siste1atic dec=t 4n India. Nic6ieri oa1enii n-au fost se0ara/i 0rin 7ariere 1ai 4nc:ise5 0rin inegalit6/i 1ai u1ilitoare 3i 1ai o0resi2e>(9anet5 0.1I) - 5 consolidat6 0rin 7ariere religioase5 social - 0olitice 3i 1orale de netrecut 4ntre diferitele st6ri sociale5 4nc:ise 3i ereditare5 0reci;6rii status -ului s0ecific al diferitelor 2arna (ter1enul sanscrit dese1nea;6 st6ri sociale 4nc:ise5 ereditare5 sanc/ionate teologic 3i 0olitico8uridicB ter1enul cast6 a fost introdus de 0ortug:e;i 4n secolul Q?II) 3i a ra0ortului dintre ele. Siste1ul de cast6 a0are ca fiind o crea/ie di2in6 (inegalitatea e in2estit6 cu girul di2init6/ii)5 7ra:1anii au fost crea/i din gura *iin/ei su0re1e5 R3atrJas din 7ra/ul acesteia5 2aisJas din coa0sa sa iar 3udras din 0iciorul s6u. (Ideea originii diferite5 0rin act di2in5 a st6rilor sociale o 2o1 reg6si 3i 4n Re0u7lica ideal6 a lui Platon). Inegalitatea re;ult=nd din aceast6 >origine> deose7it6 nu e nu1ai social6 3i 0olitic65 ci 3i 1oral6 sau func/ional6D fiecare stare are datorii 0articulare. E un fel de di2i;iune social6 a 1uncii 3i 4ndatoririlor5 0resta7ilit6 (la Platon ea era e@0licat63i 0rintr-o corela/ie cu >06r/ile sufletului>5 care are o i10ortan/6 uni2ersal65 si1ilar6 ordinii cos1iceD > Pentru 06strarea 4ntregii crea/iuni (s.n.)5 *iin/a su2eran63i sl62it6 a sta7ilit 4ndeletniciri diferite celor 0e care i-a f6cut din gura5 din 7ra/ul5 din coa0sa 3i din 0iciorul s6u> (I5 O.). "stfel5 7ra:1anilor le re2ine studierea 3i 4n26/6tura ?edelorB R3atrJas au 0ri1it 4ns6rcinarea de a a06ra 0o0orulB a 4ngri8i de do7itoace5 a se 4ndeletnici cu nego/ul5 a 410ru1uta cu do7=nd65 a 1unci 061=ntul5 sunt 4ndatoriile ce au 0ri1it 2aisJasB dar 3udra3ilor nu le-a fost dat6 dec=t o singur6 4ndatorireD de a slu8i celorlalte st6ri5 f6r6 a le nesocoti 1eritul (I5 OO-<1). ?irtutea 4ns63i a0are ca un 0ri2ilegiuD cele 1ai 4nalte a0ar/in 7ra:1anilor5 cele 1ai str6lucitoare 1ilitarilor (r6;7oinicilor)B celelalte st6ri nu au 2irtu/i5 ci nu1ai func/ii. 'n26/6tura lui anu face a0oi e@0licit a0ologia 7ra:1anului5 0e care-l asi1ilea;6 cu ;eit6/ileB 0=n63i na3terea unui 7ra:1an este un e2eni1ent di2in5 0entru c6 re0re;int6 4ntruc:i0area dre0t6/ii. Dac6 oa1enii sunt cei dint=i 4ntre fiin/ele 4n;estrate cu 0rice0ere5 7ra:1anii sunt cei dint=i dintre oa1eni (I5 <+). Cu1 se e@0lic6 situarea lor 0e cea 1ai 4nalt6 trea0t6 a acestei lu1iC >Prin o7=r3ia sa5 0entru c6 se trage din cea 1ai no7il6 0arte a tru0ului5 0entru c6 este n6scut 4nt=i5 0entru c6 are 4n st60=nire cartea sf=nt65 7ra:1anul este 0e dre0t st60=nul 4ntregii f60turi> (I. <(). Ideea este 4nt6rit63i 0rin sta7ilirea rolului s6uD >St60=n su2eran 0este toate fiin/ele5 el tre7uie s6 2eg:e;e la 06strarea te;aurului legilor ci2ile 3i religioase> (I5 <<). !oate acestea 4ndre0t6/esc5 4n conce0/ia te@tului5 ca tot ce se g6se3te 4n lu1e s6 fie 4ntr-un 1od oarecare5 adic6 real sau 0oten/ial5 0ro0rietatea 7ra:1anului. >Prin na3terea sa5 el are dre0t la tot ce e@ist6> (I5 1II). Pro0rietatea sa e intangi7il6B st60=n al tuturor castelor5 0ersoana sa e sf=nt63i in2iola7il6. Orice necu2iin/65 orice nesu0unere fa/6 de el este cu10lit 0ede0sit6. De ase1enea5 0ede0sele se2ere nu sunt co10ati7ile cu 0o;i/ia saB lui 4i 0ot fi a0licate doar a1enda5 3i5 la e@tre1itate5 surg:iunul. 'n o0o;i/ie a0are statutul 3udrasilorB 3udra e ro7B c:iar eli7erat de st60=nul s6u5 el nu este li7er5 fiind ro7 0rin na3tere el nu 0oate a2ea 0ro0rietate5 iar 7unurile sale sunt la discre/ia st60=nului. Pentru ascultare 3i s1erenie5 Legile lui anu 4i f6g6duiesc 0ro1o2area 4ntr-o 2arn6 su0erioar65 dar 4n 2ia/a 2iitoare 0entru c6 4n aceast6 lu1e transgresarea 7arierelor de cast6 este i10osi7il6. 'n26/6tura lui anu face de ase1enea a0ologia 1onar:uluiB dar aceast6 a0ologie este 0lin6 de nuan/e 3i ele nu se las6 descifrate5 dac6 nu a2e1 li10e;i 4n 1inte cel 0u/in dou6 lucruri. 'nt=i c65 s0re deose7ire de Egi0t5 unde sacerdo/ii au reu3it s6 cree;e un stat teocratic 0rin e@celen/65 4n India 0uterea 1onar:ic6 a0ar/ine R3atrJa3ilorB al doilea5 ca 4n26/6tura lui anu e@0ri165 4n aceste condi/ii 0articulare5 atitudinea 7ra:1anilor fa/6 de 0uterea regal63i c6 deose7irile de 0o;i/ie 4n ra0ort cu "rt:agastra sunt o ilustrare a lu0tei 0entru 0utere dintre aceste dou6 st6ri sociale. Regele este R3atrJa care a 0ri1it taina du1ne;eiasc6 a ini/ieriiB el este alc6tuit din 06rticele ale celor 1ai i10ortante ;eit6/i 3i5 0rin ur1are5 este 4ntru0area st60=nitorilor di2ini ai lu1ii5 4ntrec=nd 4n str6lucire 0e to/i ceilal/i 1uritoriB >su7 c:i0ul s6u o1enesc se ascundea o 1are di2initate>. *unc/ia sa a0are str=ns legat6 de necesitatea 1en/inerii siste1ului de cast6D >Regele a fost creat 0entru a fi ocrotitorul tuturor castelor 3i al tuturor st6rilor5 care se /in una 0e alta5 4nde0linindu-3i firesc datoriile> (?II5 (,). #i 1ai e@0res65 contur=nd 0recis sensul social al gu2ernului 1onar:ic5 a0are for1ulat6 o7liga/ia regelui 4n a /ine 4n fr=u castele inferioareD >Regele s6 ai76 toate gri8a de a 4ndatora 0e 2aisJas 3i 0e 3udras s6-3i 4nde0lineasc6 datoriile5 c6ci dac6 ei

s-ar 4nde06rta de la datoriile lor5 ar fi 4n stare s6 r6stoarne lu1ea (s.n) (?III5 )1O). Ca 3ef su0re1 al statului5 el concentrea;6 4n 1=inile sale toate 0uterileD este c=r1uitorul 4ntregului a0arat ad1inistrati25 nu1e3te 0ersoanele oficiale5 conduce ar1ata5 0olitica e@tern65 0erce0e i10o;itele5 este 8udec6torul su0re1. !o/i su0u3ii 4i datorea;6 ascultare. Du06 ce 1en/ionea;6 datoria regelui de a nu se 4nde06rta niciodat6 de la regulile du06 care a deter1inat ceea ce este legal 3i ilegal5 ceea ce este 0er1is 3i ceea ce este o0rit5 4n26/6tura lui anu face elogiul ne16surat al 0ede0sei ca 1i8loc de gu2ernare 3i 1ai ales de 1en/inere a r=nduielilor sta7ilite. >Se 4n/elege c6 4ntr-un siste1 0olitic 4nte1eiat 0e des0otis1 3i ser2itute la toate ni2elurile nu e@ist6 alt 1i8loc de ac/iune dec=t 0edea0sa. Pedea0sa este 0rinci0iul tutelar al unei ase1enea societ6/i...> (P. 9anet5 0. 1+). Dealtfel5 aceast6 te16 a0are 3i 4n "rt:agastra5 ca 3i 4n alte 1onu1ente ale g=ndirii orientului antic. Este deose7it de se1nificati25 su7linie1 noi5 3tiin/a 0olitic6 sau arta conducerii statului era denu1it6 4n India dandaniti5 adic6 3tiin/a des0re 0edea0s6. >Pentru a a8uta 0e regi 4n slu87a lor5 St60=nul a creat de la 4nce0ut 0e geniul 0ede0sei...> (?II5 1)). "2=nd5 a3adar5 origine di2in65 tea1a de 0edea0s6 este a3adar regulatorul uni2ersal al e@isten/eiB 0=n63i ;eii 43i 4nde0linesc datoriile din tea1a de 0edea0s6. Cu at=t 1ai 1ult 4n stat >0edea0sa este un rege 0lin de energie5 un ad1inistrator 0rice0ut5 un 4n/ele0t 4106r/itor al dre0t6/ii. Ea este c:e;63ia 410linirii datoriei de c6tre cele 0atru caste (s.n)> (?II5 1.). Ideea su7liniat6 de noi este reluat63i 1ai e@0licitD >!oate castele s-ar coru0e5 toate 7arierele s-ar r6sturna5 lu1ea ar fi nu1ai confu;iune5 dac6 0edea0sa nu 3i-ar face datoria> (?II5 &)). Dincolo de aceast6 ra/iune s0ecific65 i;2or=nd din structura societ6/ii de cast65 0edea0sa 1ai este legiti1at6 0rintr-un argu1ent etico-0si:ologic (>o1 2irtuos din fire ane2oie se g6se3te>) 3i 0rintr-o func/ie social6 1ai general65 aceea de a fr=na de;16/ul for/ei (2iolen/ei) 4n rela/iile interu1aneD >Dac6 regele n-ar 0ede0si f6r6 4ncetare 0e cei care 1erit6 a fi 0ede0si/i5 cei 1ai tari ar frige 0e cei 1ai sla7i cu1 se frig 0e3tii 0e frigare> (?II5 &I). Dar regele nu 0oate a0lica 0edea0sa du06 dre0tate dec=t dac6 o face 4n res0ectul 4n26/6turii lui anu5 adic6 al doctrinei 7ra:1anilor. >Princi0ele s6 se conduc6 de dre0tate 4n regatul s6u5 s6 0ede0seasc6 cu as0ri1e 0e du31ani5 s6 fie totdeauna sincer cu 0rietenii 3i 7l=nd fa/6 de 7ra:1ani>- s=nt 4ndatoririle 0e care i le fi@ea;6 Legea (?II5 (&). #i 4n continuare sunt for1ulate cerin/e e@0rese5 care fac din rege a06r6torul or=nduiri de cast65 06;itorul legii sfinte - care gu2ernea;63i ra0orturile sale cu 0o0orul - e@ecutorul 2oin/ei 7ra:1anilor 3i 0ro1otorul intereselor lor. "3a 4l 2or 7ra:1anii. 'n acest sens5 1onar:ul tre7uie s6 arate res0ect 7ra:1anilor 3i s6 se conduc6 du06 sfaturile lor (?II5 (.)5 s6 ia de la ei 0ild6 de u1ilin/6 (?II5 (<)B >0entru a-3i 4nde0lini datoria 0e de0lin5 s6 0rocure 7ra:1anilor 7ucurii 3i a2eri (?II5 .<)5 s6 le su0un6 s0re deli7erare toate c:estiunile gu2ern6rii (?II5 ,<). Nesocotirea legii 7ra:1anilor ar a2ea consecin/e fatale 0entru rege 3i 0entru 4ntreg 0o0orul lui (?II5 &O). 'n 4nde0linirea func/iilor sale5 regele tre7uie s6-3i a1inte de datoria castei lu0t6torilor. >" nu fugi niciodat6 din lu0t65 a ocroti 0o0oarele5 a ocroti 0e 7ra:1ani5 acestea sunt 4naltele datorii a c6ror 410linire aduce regilor fericirea> (?II5 OO). 'n26/6tura lui anu con/ine nu1eroase considera/ii 3i 0rescri0/ii cu 0ri2ire la conduita regelui 4n 0olitica interna 3i e@tern65 de strategie 3i tactic65 sfaturi 0entru 4nc:eierea de alian/e 0olitice 3i 1ilitare etc. Sinteti;=nd o 2aloroas6 e@0erien/6 cristali;at6 4ntr-o ade26rat6 art6 0olitic65 ea ne d6 o i1agine a 16surii 4n care erau cunoscute - 7ine4n/eles 4n cerc restr=ns - ase1enea 0ro7le1e5 iar 0rin unele din reco1and6rile sale ne a1inte3te de alte lucr6ri din istoria g=ndirii 0olitice5 ela7orate cu aceea3i finalitate nor1ati2 - 0ractic6. "stfel5 rele2=nd calit6/ile necesare regelui5 te@tul 4ndea1n6D >Ca 7=tlanul s6 cu106neasc6 foloasele ce 0oate c=3tiga5 ca leul s6-3i desf63oare 76r76/ia5 ca lu0ul s6 atace 0e nea3te0tate5 ca ie0urele s6 se retrag6 4n/ele0/e3te>. (?II5 1I+). Iar 0rin 1i8loacele reco1andate 0entru a-i su0une 0e 0otri2nici sunt reco1andateD negocierile5 darurile5 se16narea discordiei 3i 0uterea ar1elor - for/a inter2enind atunci c=nd 0osi7ilit6/ile celorlalte 1i8loace au fost e0ui;ate. E@e10lele s-ar 0utea5 fire3te5 4n1ul/i. E 0osi7il ca o ase1enea luciditate 0ractic6 s6 sur0rind6 4ntr-o lucrare ela7orat6 din 0ers0ecti2a unei caste religioase. Dar ea 43i are r6d6cinile5 0e de o 0arte5 4n e@0erien/a 0ractic6 de care 2or7ea15 0e de alt6 0arte 4ntr-o conce0/ie care 3i atunci c=nd s-a 0re;entat 4ntr-o for16 1istico-religioas6 a 0oten/at ideea 0uterii 3i a 2ictoriei o1ului asu0ra lui 4nsu3i. Este se1nificati265 crede15 su7 acest as0ect5 conce0/ia cristali;at6 4n ur16torul 2ersetD >reu3ita 4n orice 4ntre0rindere 4n aceast6 lu1e de0inde de legile destinului (4n conce0/ia 7ra:1an65 destinul nu este altce2a dec=t felul de 2ia/6 la care-i dau cui2a dre0tul fa0tele

s62=r3ite de el 4n 2ia/a 0recedent6) 3i de 0urtarea o1ului. Not6r=rile destinului s=nt o tain6. !re7uie deci s6 se recurg6 la 1i8loacele care de0ind de o1 (s.n) (?II5 &I,). Or5 4n 0lan general5 acest ge1 de scrieri e;oterice5 nor1ati2e5 tind s6 0erfec/ione;e aceste 1i8loace care de0ind de o1 3i 4n do1eniul ac/iunii 0olitice. Cu tot caracterul s6u co10le@ - religios5 filosofic5 etic5 8uridic -4n26/6tura lui anu re0re;int63i o astfel de lucrare5 7ine4n/eles cu o finalitate 0recis6D consolidarea or=nduirii sociale de cast63i a gu2ern61=ntului 1onar:ic5 4n s0iritul 3i interesele 2arnei 7ra:1anilor. Un i10resionant docu1ent al g=ndirii 0olitice a Indiei5 3i 4n general a orientului antic5 este "rt:acastra sau #tiin/a 0oliticii (trad. ?. I.. Faliano25 1<,<)5 atri7uit lui CautilJia (>?icleanul>) CeanaRia5 sfetnicul 06rta3 la o0era re4ntregitoare 3i centrali;atoare a lui Ceandragu0ta I5 4nte1eietorul dinastiei aurJa (sec. I?-III 4.e.n). Lucrarea re0re;int6 un tratat nor1ati2 de >3tiin/6> 0olitic6 (4n/eleas6 ca 3tiin/6 0ractic6)5 4n care accentul cade asu0ra 1odului 4n care un rege tre7uie s6-3i conduc6 statul5 0entru a-l face 0uternic 3i 4nfloritor5 ca0a7il de a se o0une 0resiunii statelor du31ane 3i c:iar de a le su0une 0uterii sale. Ceea ce i10une din 0ri1ul 1o1ent este 2i;iunea sa laic6 (de aceea desco0erirea sa a contri7uit la rectificarea unei i1agini a7soluti;ante 0ro1o2ate des0re g=ndirea indian65 ca fiind do1inat6 0rin e@celen/6 de un s0irit religios-1istic) asu0ra societ6/ii 3i statului5 tratarea ra/ionalist63i lucid6 a 0ro7le1elor sociale 3i 4n 0ri1ul r=nd ale gu2ern61=ntuluiD de aceea 4n centrul aten/iei se situea;65 firesc5 0ro7le1ele 0uterii laice5 religia fiind 0us6 4n de0enden/6 de 0olitic65 a06r=nd 1ai 1ult ca un instru1ent5 necesar desigur5 al acesteia. "ceast6 2i;iune5 ca 3i 1ulte alte ele1ente din cultura 3i 0olitica indian65 l-au deter1inat 0e Louis Du1ont (Du1ont5 1<++) s6 sus/in6 i0ote;a unei se0ar6ri 0rofunde 4nIndia5 3i nu1ai 4n India5 4ntre art:a 3i d:ar1a5 0olitic 3i religios5 fa0t 3i dre0t5 for/6 3i sacru5 e2eni1ent 3i structur6 ierar:ic6 funda1ental65 0e scurt5 cu1 se e@0ri16 el5 4ntre >0utere> 3i >status>. Du06 06rerea sa5 toc1ai aceast6 0r60astie - deci seculari;area 0recoce a 0uterii 0olitice 4n India - face din aceast6 /ar6 (3i nu din Ro1a) in2entatorul statului. Dac6 i0ote;a 1ai co10ort6 discu/ii 4n 0ri2in/a altor as0ecte5 4n ceea ce 0ri2e3te statul desacrali;at din "rt:agastra ea se confir16 0e de0lin. Ceea ce i-a 410ins 0e unii co1entatori s6 considere c6 4ntruc=t Platon 3i "ristotel 43i a0lic6 conce0/iile filosofice la do1eniul 0olitic 3i caut6 gu2ern61=ntul ideal5 0e c=nd CautilJa i;olea;6 do1eniul 0olitic 3i-l tratea;6 ca g=nditor 0olitic5 el 0oate fi socotit ca fondatorul a7solut al 3tiin/ei 0olitice 3i nu nu1ai al celei indiene. Ceea ce-l a0ro0ie de Platon 3i "ristotel este credin/a sa 4n 0uterea 3tiin/eiD 1onar:ul 2a conduce 7ine dac6 cunoa3te 3tiin/a 0olitic6B >...3i el 2a cuceri 4ntreg 061=ntul dac6 cunoa3te 7ine 0olitica> (?I5 15 fin.). !ratatul este ela7orat de 0e 0o;i/iile 3i 4n 0ers0ecti2a intereselor 2arnei R3atrJa5 c6reia5 cu deose7ire 0rin 0ersoana regelui5 0ro2enit din r=ndurile ei5 i se re;er26 rolul conduc6tor5 4n ti10 ce5 s0re deose7ire de 'n26/6tura lui anu5 2arnei religioase a 7ra:1anilor5 recunosc=ndu-i-se 0ri2ilegiile5 i se atri7uie totu3i un rol ad8u2ant5 acela de a s0ri8ini 3i consolida 0uterea 2arnei 1ilitare. Este foarte se1nificati25 0entru acest diagnostic social5 ur16torul 0asa8D > 0uterea R/atrJa3ilor5 4nt6rit6 de 7ra:1ani 3i 0ri1ind sfatul sfetnicilor5 se do2ede3te de ne4n2ins 3i 2a 4n2inge de-a 0ururi c=nd este 4nar1at6 0otri2it 3tiin/elor> (I5 ,.<). Su7liniind ideea c6 econo1ia este i;2orul 7og6/iilor 1ateriale 3i 7a;a 0uterii statului (I.51.))5 tratatul 0une totodat6 un accent deose7it 0e necesitatea 4nte1eierii gu2ern61=ntului 0e 3tiin/6. Pentru ca regele s6 0oat6 do7=ndi5 06stra 3i a0oi s0ori 7og6/iile statului 3i 0ro0ria 0utere5 e ne2oie s6 st60=neasc6 cele 0atru 3tiin/eD filosofia5 ?edele5 3tiin/a econo1iei 3i cea a conducerii statului. Dintre aceste5 3tiin/a 0olitic65 a conducerii statului5 este cea 1ai i10ortant65 4ntruc=t deter1in6 4n/elegerea 3i folosirea celorlalte 3tiin/eD >cel ce asigur6 06strarea 3i 7un6starea filosofiei5 a trei1ii ?edelor 3i a 3tiin/ei econo1iei este sce0trul (danda)5 conducerea lui este 3tiin/a c=r1uirii statului (niti)5 ea este 1i8loc de st60=nire a ceea ce nu a fost st60=nit5 de 06strare a ceea ce s-a do7=ndit 3i ea 410arte 0rintre cei 1erituo3i 7unul c=3tigat> (I5 1.)). Dar ceea ce face5 de ase1enea originalitatea "rt:acastrei este aten/ia deose7it6 acordat6 0ro7le1elor econo1ice D cartea -IIeste un ade26rat tratat de econo1ie5 iar statul lui CautilJa se caracteri;ea;6 esen/ial1ente 0rin i10ortan/a func/iilor sale econo1ice. Dealtfel c:iar nu1ele tratatului arat6 c6 el 0orne3te constant de la art:a(care se1nific6 0ro0riu-interes5 0rofit) 3i nu de la niti5 (0olitic). O0era sa e consec2ent orientat6 s0re ra/ionali;area 0oliticii 4n a3a fel 4nc=t s6 se do7=ndeasc6 cele 1ai 1ari 3i sigure foloase. "ceast6 orientare s0re eficien/6 econo1ic6 este5 a0arent5 un fa0t unic 4n antic:itate 3i confer6 tratatului o

alur6 >1odern6>. "rt:agastra 417r6/i3ea;6 un cerc larg de 0ro7le1e5 c6rora ur16re3te s6 le dea solu/iiD ra0orturile dintre 3tiin/ele laice (filosofie5 econo1ie5 0olitic6) 3i doctrina religioas65 o7liga/iile regelui5 cerin/ele educ6rii caracterului s6u5 ale conduitei 3i 1odului s6u de 2ia/65 4ndatoririle de1nitarilor statului5 organi;area 8udec6toreasc65 16surile de asigurare a ordinii 0u7lice5 conducerea econo1iei5 4ndatoririle diferitelor caste5 1etodele de reali;are a 0oliticii e@terne5 leg6turile cu statele 2ecine5 0reg6tirea 3i conducerea r6;7oaielor5 4nc:eierea 06cii5 etc. Pro7le1a structurii sociale este re;ol2at6 4n s0iritul tradi/ionalD este legiti1at6 4106r/irea societ6/ii 4n 2arne5 conser2=ndu-se astfel inegalitatea social65 a c6rei 1en/inere re0re;int6 cea 1ai i10ortant6 4ndatorire a regelui. De aici 3i 8ustificarea i10ortan/ei ?edelorD >0rescri0/iile celor trei ?ede sunt folositoare 0entru c6 statornicesc legile lor 0entru fiecare din cele 0atru caste 3i 0entru fiecare din cele 0atru tre0te ale 2ie/ii> (I5 1.(). Dar CautilJa insist65 4n acela3i ti105 asu0ra necesit6/ii res0ect6rii unor 2irtu/i co1une tuturor castelor5 cu1 sunt D non2iolen/a5 sinceritatea5 0uritatea5 li0sa in2idiei5 iertarea5 7l=nde/ea5 r67darea. El sugerea;6 regelui c6 nu1ai 4nde0linirea acestor 0orunci5 i;2or=te din d:ar1a 3i5 1ai ales5 4nde0linirea de c6tre fiecare o1 a o7liga/iilor sale de cast6 garantea;6 sta7ilitatea statuluiD altfel5 >lu1ea 2a 0ieri 0rin a1estecul castelor>. 'n s0iritul 4n26/6turilor Jog:ine5 tratatul su7linia;6 de ase1enea5 ca 3i codul 7ra:1an5 c6 autodisci0lina fi;ic63i 1oral6 este o condi/ie a succesului 4n 2ia/6. Dar dintre toate stratific6rile5 cea 1ai e2ident63i funda1ental6 a0are 0olaritatea celor dou6 gru0uriD gu2ernan/i 3i gu2erna/iB 0e de o 0arte regele5 antura8ul s6u 3i ad1inistra/ia5 0e de alt6 0arte 0o0orul. P6tura conduc6toare este5 4n acela3i ti105 06tura e@0loatatoare5 7eneficiara 1ucii 0o0orului. 'n e@0licarea originii statului5 tratatul reia o 2ersiune contractualist65 destul de r6s0=ndit6 4n tradi/ia indian6D ini/ial societatea se afl6 4ntr-o stare de de;7inare5 suferinde de 0e ur1a du316niei reci0roce5 a lu0telor necontenite dintre oa1eniB 0entru a cur1a aceast6 stare de :aos 3i insecuritate5 oa1enii au :ot6r=t5 0rintr-o 4n/elegere5 s6-l c:e1e 0e anu ca rege5 0entru a-i gu2erna5 res0ect=nd legea 3i dre0tatea5 3i o7lig=ndu-se s6-i dea 1H+ din 2eniturile lor agricole 3i 1H1I din 2eniturile do7=ndite 0rin nego/. Regi1ul 1onar:ic este a0reciat ca cel 1ai acce0ta7il5 de3i sunt 1en/ionate 3i statele re0u7licane e@istente 4n India antic6. CautilJa 1ilitea;6 0entru o 1onar:ie centrali;at63i 0uternic65 glorific=nd 0uterea regal6. Regele tre7uie s6 fie te1utB cel cu sce0trul sla7 este nesocotit. >O 0utere fer16 care 0ede0se3te> - acesta este idealul lui. Dealtfel5 3i ele1entul cel 1ai necesar al 3tiin/ei 0oliticii este5 4n conce0/ia sa5 constr=ngerea >drea0t6> a su0u3ilor (dandaniti). Regele tre7uie s6 fie energic 3i acti25 0entru c6 nu1ai astfel 3i su0u3ii s6i 2or fi la fel. El tre7uie s6/in6 cont de legi5 1ai 0recis de d:ar1a5 0entru c6 ea se 4nte1eia;6 0e ade26rB dar 1ai 0resus de ea tre7uie s6 0un6 4ntotdeauna interesul (utilitatea)5 0entru c63i legea 3i dragostea sunt 4nte1eiate 0e interes. !oc1ai de aceea 1etodele reco1andate de CautilJa 0entru conducerea statului sunt conce0ute 4ntr-un s0irit 0rin e@celen/6 0rag1atic5 4n func/ie e@clusi26 de ne2oile 0racticii5 ale succesului. Ceea ce-l 0reocu06 este e@clusi2 0ros0eritatea regatului 3i cre3terea (e@0ansiunea) acestuia. Realis1ul cinic al lui CautilJa 0entru conducerea statului i;olea;6 0olitica de teologie 3i 1oral65 autono1i;=nd-o 3i 0un=nd interesul 4n centrul ac/iunilor sale. Pers0icacitatea 4n alegerea 1i8loacelor se 410lete3te cu dorin/a de a face 3tiin/6 3i de a-3i 4nte1eia ac/iunea 0e 3tiin/6. I10resionea;6 de ase1enea calitatea logic6 a "rt:agastrei5 1odul 4n care fiecare o0/iune 0ractic6 este argu1entat6B totodat65 i10une ca0acitatea autorului de a-3i calc:ia e2oluti2 ac/iunea 0e natura s0ecific6 condi/iilor5 cerin/a dialectic6 de a lua 4n calcul c=t 1ai 1ulte ele1ente 0osi7ile (uneori 3i 0osi7ilit6/ile a7stracte) 0entru a ela7ora solu/ia cea 1ai 8ust6. Printre 1i8loacele reco1andate figurea;6D 2iclenia5 1inciuna5 folosirea de 1i8loace secrete 0entru 4nl6turarea ad2ersarilor 0olitici (1ita5 calo1nia5 otra2a5 asasinatul)5 folosirea de uciga3i 0l6ti/i5 de s0ioni din r=ndul 7ra:1anilor5 de 0rostituate5 etc. a@ Ge7er a0recia tratatul lui CautilJa dre0t >un e@0o;eu clasic al 1ac:ia2ellis1ului radical>B co10arat cu "t:agastra5 Princi0ele ar fi o o0er6 inofensi26. #i 9. Ne:ru 1en/ionea;6 c6 CeanaRia a fost su0ranu1it ac:ia2elli al Indiei 3i c6 aceast6

co10ara/ie e 4ndre0t6/it65 dar5 are gri86 s6 adauge5 >el a fost 4n toate 0ri2in/ele o figur6 1ult 1ai 1are5 de063indu-l 0e aci:a2elli at=t 0rin intelect c=t 3i 0rin fa0te>. Ne:ru ne relatea;6 0ortretul lui CeanaRia5 a3a cu1 ne-a fost trans1is de o 2ec:e 0ies6 indian65 udra-RaR3asaD intrigant cura8os5 1=ndru 3i r6;7un6tor5 care nu iart6 niciodat6 8ignirile 3i nu-3i uita /elul5 care nu dis0re/uia nici un 1i8loc 0entru a-3i 4n3ela 3i a-3i 4n2inge du31anul5 el /inea 4n 1=inile sale c=r1ele statului 3i considera 0e su2eran 1ai cur=nd ca 0e un st60=n iu7it dec=t ca 0e un st60=n al s6u. >Ni1ic nu-l 0utea o0ri 0e CeanaRia - continu6 Ne:ru c=nd 2oia s6-3i ating6 sco0ulD nu a2ea nici un fel de scru0ule 4n alegerea 1i8loacelor 0e care le folosea5 era 4ns6 destul de 4n/ele0t 0entru a 4n/elege c65 folosind 1i8loace ne0otri2ite5 0o/i co10ro1ite 4nsu3i sco0ul>. Noi 0ute1 ad6uga ce2a 1ai 1ultD ca 3i ac:ia2elli5 reco1and=nd su2eranului 1i8loacele cele 1ai a0te 0entru ;dro7irea ad2ersarilor s6i 3i 0entru consolidarea 0uterii sale5 CautilJa 4l o7lig6 4n acela3i ti10 s6 se 4ngri8easc6 de 7un6starea su0u3ilor s6i5 0entru c6 4n fericirea 3i 4nflorirea lor re;id6 0ro0ria fericireD >*olosul regelui nu st6 4n ceea ce-i 0lace lui 5 ci 4n ceea ce este 0e 0lacul su0u3ilor - acesta este folositor regelui> (I5 1+5 1<). Dealtfel5 ca 3i ac:ia2elli5 el nu a in2entat 1i8loace 1orale 0entru e@ercitarea gu2ern61=ntului5 ci a 0ornit de la 0ractica e@istent6 a lu0tei 0entru 0utere5 f6r6 a-3i 4n26lui ra/iona1entele 4n i0ocri;ia 1orali;6rii religioase. 9. Neru 1ai su7linia;6 c65 cu 1ult 4naintea lui ClausePit; (de3i 4n istoria doctrinelor 1ilitare se consider6 c6 ade26ratul >str61o3> s0iritual al lui ClausePit; este c:ine;ulSun Me sau Sun Mu5 cu a sa "rt6 a r6;7oiului) CeanaRia a 4n2ederat c6 r6;7oiul nu este dec=t continuarea 0oliticii statului cu alte 1i8loace5 3i c6 r6;7oiul tre7uie s6 ser2easc6 4ntotdeauna sco0urilor 1ai largi ale 0oliticii5 f6r6 s6 de2in6 un sco0 4n sine. 'n conce0/ia sa5 /elul unui 76r7at de stat tre7uie s6-l constituie 4ntotdeauna 417un6t6/irea situa/iei statului de 0e ur1a r6;7oiului 3i nu si10la 4nfr=ngere sau distrugere a du31anului. De aceea5 r6;7oiul tre7uie dus5 fire3te5 cu autorul for/elor ar1ate5 dar 1ult 1ai i10ortant6 dec=t for/a ar1elor este strategia 4nalt65 care su71inea;6 1oralul du31anului5 4i desco10une for/ele 3i 4i 0ro2oac6 0r67u3irea sau 4l conduce la 0r67u3ire 4nainte de a se fi s62=r3it un atac ar1at 410otri2a lui. Studiind 0olitica e@tern6 a statului5 CautilJa a8unge la conclu;ia c6 e@ist6 3ase for1e funda1entale ale acesteia5 r6;7oiul nefiind dec=t una dintre ele. "ceast6 clasificare are un re1arca7il sco0 0ractic5 4n sensul circu1scrierii condi/iilor (o ade26rat6 >alge7r6> a ra0orturilor de for/6 3i a celorlalte co10onente care inter2in) care fac5 de fiecare dat65 o anu1it6 for16 0refera7il6 4n ac/iune 4n ra0ort cu celelalte. Nota7il6 este 3i ideea c6 4n co10ara/ie cu r6;7oiul5 discordia interna 3i r6scoalele sunt 1ult 1ai 0ri1e8dioaseD toc1ai aceast6 0ri1e8die 4l deter1in6 0e autorul tratatului s6 ia 4n considerare cu toat6 circu1s0ec/ia o0ortunitatea diferitelor 1i8loace de gu2ernare. "rt:agastra re0re;int6 astfel un 1onu1ent de o rar6 0rofun;i1e 3i 1ultilateralitate 4n tratarea 0ro7le1elor 0oliticii 0racticeB aceasta 3i e@0lic6 de ce5 1ulte secole 1ai t=r;iu5 regii e@0eri1enta/i 3i glorio3i erau 4nc6 nu1i/i >4ntru06ri ale lui CautilJa>. Puternicele fr61=nt6ri din secolul al ?I-lea 4.e.n. au generat lu6ri de 0o;i/ii ideologice 410otri2a 7ra:1anilor 3i a conce0/iei lor. "stfel5 4n conce0/ia lui aR:ali $osala5 filosof 1aterialist5 ideolog 3i conduc6tor al uneia dintre 1i3c6rile 3udra3ilor - 4106r/irea societ6/ii 4n 2arne este conda1nat6 ca ne8ust6 3i 0otri2nic6 naturii. "cela3i 0roces social de accentuare a inegalit6/ilor a deter1inat 3i a0ari/ia unor noi religii care s-au o0us 7ra:1anis1ului. Este ca;ul 8ainis1ului (nu1ele 4i 0ro2ine de la9inna (in2ing6torul)cu1 a fost su0ranu1it ?erd:a1ana a:a2ira5 4nte1eietorul legendar al acestei religii)5 care-3i desc:idea co1unit6/ile 3i 16n6stirile oa1enilor din toate castele5 3i 1ai ales al 7ud:is1ului (du06 nu1ele lui Audd:a - Sidd:art:a $auta1a)5 care a reflectat ne1ul/u1irea unor 06turi sociale li0site de dre0turi 4n societatea indian6. Audis1ul a 0ro1o2at 0rinci0ii de u1anitate 3i fraternitate5 care au facilitat transfor1area lui 4ntr-o 1are religie. '10otri2a 7ra:1anilor5 care 1ono0oli;au 2ia/a religioas65 7udis1ul accentuea;6 ideea egalit6/ii religioase5 consider=nd c6 oricine5 0rin ascetis1 3i s1erenie5 0oate a8unge un 7udd:a5 adic6 un 4n/ele0t. "ceast6 conce0/ie a contri7uit la ;druncinarea siste1ului de caste 3i5 1ai ale5 la i;olarea 7ra:1anilor. ai t=r;iu5 unii 4n26/a/i 7udi3ti au 1ers 0=n6 la atacul desc:is 410otri2a castelor 3i afir1area egalit6/ii naturale dintre oa1eni. Conce0/ia 1oral6 a 7udis1ului - care a influen/at 4n 7un6 16sur6 cre3tinis1ul - acredita ideea c65 datorit6 c6ut6rii continue a

0l6cerii5 0rin >0erfec/ionarea s0iritual65 a c6rei trea0t6 su0re16 ar fi nir2ana (atins6 de Audd:a). Prin ascetis1ul s6u5 0rin 0asi2itatea reco1andat6 3i 1ai ales 0rin teoria ne410otri2irii la r6u cu r6u5 7udis1ul a fr=nat 1ai t=r;iu 1i3c6rile sociale5 lu0ta 1aselor. "3a cu1 su7linia 3i Paul 9anet5 7udis1ul >a f6cut sfin/i5 dar nu s-a g=ndit niciodat6 s6 cree;e cet6/eni>5 ignor=nd 2irtu/ile ci2ile 3i 1ai ales ci2ice. Ai7liografieD 1. Constantin Daniel ed. $=ndirea egi0tean6 4n te@te5 Aucure3ti5 Ed. #tiin/ific65 1<.) &. C. Daniel5 ". Negoi/65 $=ndirea asiro-7a7ilonian6 4n te@te5 Aucure3ti5 Ed. #tiin/ific65 1<., (. Perce0tele lui Confucius5 Clu8 - Na0oca5 Ed. Sal1o@is5 1<<)5 ca0. ?II ). O2idiu !r6snea5 *ilosofia0olitic65 Aucure3ti5 Ed. Politic65 1<.+ Istoria IDEILOR Politice Lect. drd. Stefan Stanciugelu SursaD :tt0DHHfilosofie0olitica.Pord0ress.c...e-de-doctrinaH Docu1entD :tt0DHHfilosofie0olitica.files.Pord0...0olitice-1.0df Docu1entD :tt0DHHfilosofie0olitica.files.Pord0...0olitice-&.0df $%NDIRE" POLI!ICU " $RECIEI "N!ICE 1.Originile>1iracolului grec> 4n g=ndirea 0olitic6 &.Conce0tele funda1entale ale g=ndirii 0olitice din 2ec:ea Elad6 (.Secolul lui Pericle 3i 0rinci0iile de1ocra/iei Des0re greci s-a s0us c6 ei au in2entat 0olitica5 au ini/iat cercetarea 3tiin/ific63i filosofic6 a 0oliticii 3i i-au dat 3i nu1ele5 0entru c6 ter1enul 0olitica 2ine de la grecescul0olis 0rin care se dese1na statul-cetate sau statul-ora3. Desigur5 aceste contri7u/ii care au constituit5 du06 cu1 s-a re1arcat >1iracolul grecesc> nu s-au reali;at dintr-o data. Pri1ii filosofi greci5 originari din ora3ele ioniene5 adic6 de 0e coasta 2estic6 a "siei ici5 s-au 0reocu0at de c6utarea 0rinci0iilor ulti1e ale uni2ersului (ar:e)5 fiind 0rin e@celen/6 cos1ologi. Doar unii dintre ei au a7ordat 3i 0ro7le1e ale ordinii sociale5 ale 2ie/ii sociale 3i 0olitice. Pentru Neraclit5 care a2ea o 2i;iune diaclectic6 des0re uni2ers5 0rinci0iul enun/at de el5 0ant:a rei (totul curge) 2oia s6 arate c6 totul este su0us de2enirii5 dar nu la 4nt=10lare5 ci 4n confor1itate cu o anu1it6 lege. Legea 3i ordinea sunt 0ri1ordiale5 consider=nd c6 triu1ful diRe - 8usti/ia egala 0entru to/i5 este sco0ul 0e care societatea 4l ur16re3te 4n de2enirea ei. El consacra 0ri1atul inteligen/ei 3i al legiiB g=ndirea 3i societatea fiind conduse de legi ase16n6toare5 cetatea a2ea o se1nifica/ie deose7it6 0entru el5 de aceea cerea c6 >0o0orul s6 a0ere legea5 tot a3a cu1 a06r6 7aricadele>. Conce0tul de lege este funda1ental 3i 0entru un alt 1are filosof5 Pitagoras. Legea 0entru el era nu16rul care conduce 4ntreg uni2ersul5 deter1in=nd 0ro0or/ii 3i ec:ili7ru. ?i;iunea sa des0re 0ro0or/ii a 4nte1eiat conce0/ia des0re 8usti/ia distri7uti265 adic6 co10ensatoareD 0edea0sa era 26;uta ca restituire5 ca o co10ensa/ie 0entru r6ul suferit. Pentru Pitagoras e@ist6 o cores0onden/a 4ntre legea naturala 3i legea 0olitic6. O dat6 cu instaurarea de1ocra/iei la "tena (Clistene ,IO a.c:.)5 g=ndirea 0olitic6 do7=nde3te o i10ortan/6 cu totul deose7it63i o 0reocu0are s0ecial6D 0ri1ul istoric de 1arc6 al $reciei5Nerodot5 4ncerca sa e@0lice 0rofundul conflict care o0unea lu1ea greaca lu1ii 7ar7are5 li7ertatea des0otis1ului. Dialogul din Istoriile lui Nerodot este re2elator 0entru conce0/ia do1inant6 din cadrul "tenei de1ocratice. S-a e1is ideea ca lui Nerodot i s-ar cu2eni nu nu1ai titlul de E06rinte al istoriei> (a0ud Nerodotu1 Patre1 :istoriae - s0unea Cicero) ci 3i acela de E06rinte al 0oliticii>5 0entru c65 argu1entea;6 arcel Prelot5 Ela el se 4nt=lne3te 0ri1ul docu1ent autentic unde se g6sesc distinse 3i co10arate diferitele s0ecii de gu2ern61=nt>(Nistoire des idees 0olitiTues5 Paris5 Dallo;5 1<,<5 0.1.). !e@tul la care se refera autorul 1en/ionat 1erita5 f6r6 4ndoiala5 sa re/in6 aten/ia istoricului g=ndirii 0oliticeB interesul sau considera7il consta 4n fa0tul c6 el ne trans1ite su7stan/a unor docu1ente 0ierdute (fie a unui tratat de 0olitica5 fie a unuia dintre Ediscursurile distructi2e> ale lui Protagoras sau a 2reunui li7el atenian din ti10ul lui Pericles)5 0entru c65 indu7ita7il5 su7

2es1=nt 0ersan5 se desf63oar6 de fa0t o dis0ut6 ti0ic elenic6. Cu1 re1arca 3i Claude osse (Nistoire des doctrines 0olitiTues en $rece5 Paris5 PU*5 1<+<5 0.1.) interesul acestui te@t este du7luD cele 1en/ionate de noi 1ai 4nainte atest6 e@isten/a unei 2ii de;7ateri 4n cultura 0olitica greac6 4n 8urul diferitelor regi1uri 0olitice5 iar aceasta este5 de ase1enea5 16rturia unei 3tiin/e 0olitice constituite 4n 8urul a doua conce0te centraleD 0oliteia (cetate5 constitu/ie) 3i no1oi (legile)5 far6 de care nu 0oate fiin/a statul 3i a c6ror redactare a0are5 du06 legend65 ca actul constituti2 al statului (Dracon 3i Solon la "tena5 LJcurg la S0arta5 P:idon la Corint5 P:ilolaos la !e7a)B de aici 3i i10ortanta atri7uit6 de "ristotel 3i5 ulterior5 de ac:ia2elli legilor (dre0tului)5 ca ele1ent ce d6 for16 con/inutului 0uterii5 fiind o condi/ie 0entru 4nfiin/area 3i 1en/inerea statului. Nerodot i1aginea;6 o i0otetic6 dis0ut65 4n fa/a o73tei 0er3ilor5 asu0ra for1ei de gu2ern61=nt care s6 fie instituit6 . Protagoni3tii sunt Otanes - 0arti;an al de1ocra/iei5 ega7J;os - ade0t al oligar:iei (cu sensul de aristocra/ie) 3i Darius sus/in6tor al 1onar:iei. Pentru a 0utea su7linia 1ai 7ine a2anta8ele de1ocra/iei5 Otanes 0une 4nt=i 4n lu1in6 nea8unsurile gra2e ale 1onar:iei5 care5 din cau;a a7solutis1ului5 ar7itrariului 3i a res0onsa7ilit6/ii 1onar:ului se transfor16 4n tiranieD >Cu1 0oate oare 1onar:ia s6 fie o or=nduire ni1erit6 c=nd 4n 1onar:ie este 4ng6duit unuia s6 fac6 tot ce 2rea5 f6r6 s6 fie tras la r6s0undereC> Puterea a7solut6 coru0e 3i denaturea;63i 0e cel 1ai des62=r3it dintre oa1eni. #i el 4nf6/i3ea;6 consecin/ele acestei degrad6ri 0si:ologiceD trufia 3i 0i;1a fac din tiran o1ul cel 1ai nestatornic cu 0utin/6B el se 4ncon8oar6 cu cei 1ai netre7nici dintre cet6/eni5 la ale c6ror def6i16ri 0leac6 urec:ea. !iranul clatin6 r=nduielile str61o3e3ti5 ucide f6r6 8udecat6 0e oa1eni. 'n o0o;i/ie sunt 0re;entate a2anta8ele de1ocra/iei5 4n 0ri1ul r=nd egalitateaD >S6 nu uit61 c6 0uterea 0o0orului 0oart6 cel 1ai fru1os nu1e din lu1eD isono1ia>(egalitatea 4n fa/a legilor). R=nduielile de1ocratice -4106r/irea dreg6toriilor 0rin tragere la sor/i (0racticat6 4n "tena secolului ?)5 res0onsa7ilitatea ci2ic65 8uridic6 3i 0atri1onial6 a dreg6torilor5 luarea tuturor :ot6r=rilor 4n sfatul o73tesc -e2it6 s62=r3irea 4nc6lc6rilor 0e care le s62=r3esc tiranii. Conclu;ia saD >Eu ;ic5 a3adar5 s6 4nl6tur61 1onar:ia 3i s6 ridic61 0o0orul5 1ul/i1ea face 0uterea>. ega7J;os 43i 4nsu3e3te5 tactic5 critica f6cut6 de Otanes 1onar:iei5 4ns6 res0inge ideea ridic6rii 0o0orului la 0utere5 4ntruc=t5 du06 06rerea sa5 >ni1ic nu-i 1ai s1intit 3i 1ai neo7r6;at dec=t o 1ul/i1e netre7nic6>. 'n dis0re/ul s6u aristocratic fa/6 de 0o0or5 el afir16 c6 1ul/i1ea nu 3tie ce 2rea 3i nici nu 0oate s63tie. "rgu1entulD >#i cu1 ar 0utea 3ti5 c=nd niciodat6 nu a fost 4n26/at65 nici n-a dat cu oc:ii de ce e 7un 3i cu2iinciosL> Un argu1ent-7u1erang5 c6ruia oricine i-ar 0utea re0lica cu 4ndre0t6/ireD de ce n-a fost 4n26/at6C Ceea ce 0ro0une ega7J;os este s6 se aleag6 o adunare alc6tuit6 din 76r7a/ii cei 1ai 0uternici 3i acestora s6 le fie 4ncredin/at6 0uterea. oti2area saD >4n r=ndurile lor ne 2o1 afla 3i noi (L) - 3i este de a3te0tat c6 din 0artea celor 1ai cu1in/i 76r7a/i 2or 2eni 3i cele 1ai cu1in/i :ot6r=ri>. Este argu1entul 0referat al 0arti;anilor aristocra/iei (4n sensul eti1ologic al ter1enuluiL). La r=ndul s6u5 Darius se declar6 de acord cu cele s0use de ega7J;os des0re 1ul/i1e5 dar res0inge elogiul oligar:iei. Dintre toate cele trei for1e de gu2ern61=nt5 0ri2ite 4n for1a lor des62=r3it6 (adic6 8ust65 nedenaturat6)5 el socoate c6 1onar:ia >este cu 1ult cea 1ai 0otri2it6>. >Se 0are5 s0une el5 c6 ni1ic nu-i 1ai 7un dec=t un 76r7at destoinic>5 4ntruc=t5 c6l6u;it de 2ederi s6n6toase5 ar 0utea c=r1ui 1ul/i1ea f6r6 gre3 3i5 1ai ales5 fa/6 de r6u2oitori ar 3ti s6 06stre;e taina :ot6r=rilor luate (secretul de stat). Din co10ara/iile 0e care le face5 0ute1 deduce c6 0refer6 1onar:ia 3i 0entru fa0tul c6 aceasta ar 0utea 4nl6tura discordiile interne. Considera/iile ce ur1ea;6 ne a0ro0ie de ideea succesiunii ciclice a for1elor de gu2ern61=nt deter1inat6 de sl67iciunile inerente oligar:iei 3i de1ocra/iei. 'n oligar:ie5 lu0ta 0entru 0utere duce tre0tat la di:onie5 r6;2r6tiri 3i 26rs6ri de s=nge care 410ing lucrurile tot s0re 1onar:ie. 'n ca;ul 4n care 0o0orul ar lua 4n 1=n6 0uterea5 se 0ot s62=r3i tot felul de tic6lo3ii a8ung=ndu-se la gru0uri care 410ilea;6 /ara5 0=n6 c=nd 4n fruntea 0o0orului se 2a ridica cine2a 4n stare s6-i /in6 4n fr=u 0e astfel de oa1eni 3i care5 ad1irat de 0o0or5 nu 2a 4nt=r;ia s6 a8ung63i rege. "rgu1entul final5 :ot6r=tor5 este ti0ic conser2atorD >s6 nu 4ng6dui1 s6 se strice r=nduielile str61o3e3ti (1onar:ice - n.n.) su7 care ne-a 1ers a3a de 7ine>. 'ntruc=t 1a8oritatea o0iniilor 4nclinaser6 s0re 1onar:ie5 Otanes renun/6 la do1nie (>n-a1 0oft6 nici s6 0oruncesc5 nici s6 16 su0un>)5 cu condi/ia garant6rii 0entru fa1ilie 3i ur1a3ii s6i a

li7ert6/ii. #i aici a0are conce0/ia ti0ic elenic6 des0re li7ertateD >se su0une st60=nirii nu1ai c=t 0ofte3te5 f6r6 a 4nc6lca 2reodat6 legile /6rii>(s.n). Cu alte cu2inte5 li7ertatea5 garantat6 de lege5 este conce0ut6 nu1ai 4n cadrul legii5 su7 condi/ia res0ect6rii legii. Este e2ident6 4n acest 0asa8 ade;iunea lui Nerodot la idealurile de1ocra/iei scla2agiste ateniene. Pro7le1a cet6/ii -0oliteia - 3i a cea a legilor - no1oi - 2or de2eni te1e 1a8ore ale g=ndirii 0olitice grece3ti5 la sf=r3itul secolului al ?-lea 3i5 1ai ales5 4nce0=nd cu sofi3tii5 ace3ti >enciclo0edi3ti> ai lu1ii grece3ti dasc6li ai artei 0olitice 3i ci2is1ului5 0ornind de la con2ingerea de1ocratic6 for1ulat6 de Protagoras c6 arta 0olitic6 nu tre7uie s6 fie a0ana8ul e@clusi2 al unei 1inorit6/i 0ri2ilegiate5 4ntruc=t ea 0oate fi 4n26/at65 de0rins6 de orice cet6/ean. 'n desf63urarea 2ie/ii de1ocratice un rol esen/ial l-au a2ut sofi3tii. Ei au f6cut un 0as i10ortant 4n de;2oltarea filosofiei5 0un=nd 4n centrul 0reocu06rilor o1ul. 'n felul acesta ei au reali;at 4ntregirea lu1ii 3i a cunoa3terii. Pun=nd o1ul 4n centru5 ei au accentuat 3i relati2itatea cunoa3terii. Su7liniind deose7irea dintre dre0tul natural 3i dre0tul 0o;iti2 care5 fiind crea/ie a oa1enilor5 a2ea5 s0re deose7ire de dre0tul naturii5 un caracter con2en/ional5 c2asi-ar7itrar. Re1arc61 la sofi3ti un s0irit critic deose7it5 care le-a 4nlesnit o anali;a real1ente critica a 2alorilor din societatea conte10orana lor. Sofi3tii au fost 1ari retori5 adic6 0rofesori de oratorie. Partici0area la 2iata 0olitica 4n "dunare fiind 0rin e@celenta orala5 cei care 2oiau s6 reu3easc6 s6 con2ing6 a2eau ne2oie de serioase cuno3tin/e de retorica. Sofi3tii au fost 4n26/6tori ai tineretului atenian 4n do1eniul retoricii 0olitice. $orgias5 Ni00ias5 Prodicos5 adic6 sofi3tii >76tr=ni> au fost 0rofesori de retoric65 lec/iile lor fiind 0l6tite5 dar cel 1ai 0roe1inent dintre sofi3ti a fost Protagoras (c6ruia Platon i-a 3i dedicat un dialog cu nu1ele s6u). Protagoras a fost autorul a nu1eroase tratate de la care noi n-a1 a8uns sa cunoa3te1 dec=t titlurile. " scris unul asu0ra constitu/iei5 asu0ra Statului5 al c6rui titlu a fost reluat de Platon 0entru 1area sa o0era. Un altul se concentra asu0ra originii u1anit6/ii. Constantit !satsos5 4n lucrarea sa *ilosofia sociala a 2ec:ilor greci (Ed5 Uni2ers5 1<.<) 4l considera 0e Protagoras un conser2ator. Or5 1arele sofist a fost5 di10otri265 nu nu1ai un 0ro1otor dar 3i un s0ri8initor acti2 al de1ocra/iei. "titudinea sa 0rogresista se 26de3te 4n conce0/ia sa des0re arta 0oliticaD s0re deose7ire de cei care sus/ineau ca arta 0olitica este a0ana8ul e@clusi2 al celor ale3i5 Protagoras conce0e arta 0olitica ca fiind la 4nde1=na fiec6rui cet6/ean5 cu condi/ia ca el sa se str6duiasc6 sa o 4n2e/e. De aceea Protagoras nu a fost nu1ai un 0rofesor de retorica ci 3i un dasc6l de de1ocra/ie. El considera statul ca sursa 1oralei 3i a legii. *iecare cet6/ean r61=n=nd li7er sa-3i 06stre;e 0ro0ria o0inie5 dar /inut fiind 4n conduita sa nu se afir1e 410otri2a 2oin/ei co1une 0e care o e@0ri1a legile. I10ortanta sa este ca el e@0ri1a o tendin/a noua5 a unui nou s0irit al cet6/ii5 du06 care o1ul5 ca 1e17ru al co1unit6/ii ci2ice5 de2ine centrul de interes al oric6rei cercet6ri filosofice. Noua genera/ie de sofi3ti5 cea a sofi3tilor >tineri>5 a0are 4n ulti1ul sfert al secolului al ?- lea a.c:5 4n condi/iile 4n care 4nfr=ngerile din r6;7oiul 0elo0onesiac 3i de;a2uarea 3i a0oi rea7ilitarea lui Pericle au st=rnit senti1ente de 4ndoiala asu0ra de1ocra/iei. 'n ti10 ce sofi3tii >76tr=ni> erau 0rofesori de retorica5 cei de la sf=r3itul secolului sunt adesea a1esteca/i ei 4n3i3i 4n lu0tele 0olitice. "3a se face ca unii dintre ei au 1ers foarte de0arte 4n afir1area egalit6/ii oa1enilor5 sus/in=nd ca natura i-a f6cut 0e to/i egali 3i ca legile sunt f6cute 0entru a a06ra interesele diferitelor categorii sociale din cetate. Sus/in=nd su0erioritatea legii naturii asu0ra legii-con2en/ie5 unii dintre ei a8ung la conclu;ia ca legea naturala este >legea 8unglei>5 4nte1eind dre0tul celui 1ai tare5 0entru ca cel 1ai 7un din 0unct de 2ederea al naturii este cel 1ai 0uternic. "l/ii5 din aceea3i categorie5 socotesc ca egalitatea 3i dre0tul sunt in2en/ii ale celor sla7i. Prin unire cei sla7i a8ung 0uternici 3i i10un5 contra naturii5 legile care e@0ri1a dorin/ele lor. Un ad2ersar al sofi3tilor este Socrate5 un nu1e 1are 4n istoria filosofie5 cel care a desco0erit conce0tul ca su7iect logic5 de3i 4n 0ri2in/a relati2it6/ii legilor u1ane el se situa 4n tradi/ia sofi3tilor5 el a res0ins ideea unora dintre ei asu0ra dre0tului celui 1ai tare5 0entru ca el credea 4ntr-o no/iune ideala de dre0t 3i nedre0t a c6rui cunoa3tere o considera telul su0re1 al o1ului 0olitic5 de unde 3i criticile 2iolente 410otri2a acelora5 tirani sau de1agogi5 care co1iteau nedre0tatea 3i su0unerea sa fata de legile cet6/ii 4n care tr6ia. Socrate nu a scris5 nu a2e1 16rturii scrise de la el ci nu1ai de la ele2ii s6i5 (Platon 3i Qenofon) 4ns6 este incontesta7il fa0tul ca este g=ndirea sa autentica5 cea din dialogul 0latonic Friton5 in cele7ra 0roso0o0ee a legilor 4n care el se o0une sfatului disci0olilor s6i de a fugi 0entru a sc60a de conda1narea 0ronun/ata 410otri2a lui de 8udec6torii atenieni.

Socrate s0unea ca tre7uie sa te su0ui legilor c:iar atunci c=nd acestea sunt nedre0te. Din acest e0isod 3i din altele 1en/ionate de Platon5 deduce1 ca g=ndirea 0olitica a lui Socrate este 0rin e@celenta o 1orala 0olitica. Pe el 4l interesa 1ai 0u/in for1a de gu2ern61=nt sau natura institu/iei care fac o cetate 8usta c=t utili;area 4n act a ele1entelor 0ro0rii a ceea ce el nu1ea 8usti/ia ideala. De nu1ele lui Socrate se leag6 desco0erirea conce0tului 3i a su7iectului logic. De ase1enea5 credin/a c6 2irtutea este cunoa3tere 3i auto-cunoa3tere - inscri0/ia te10lului de la Del0:i >cunoa3te-te 0e tine 4nsuti> -3i c6 0oate fi de0rins63i trans1isa 0rin 4n26/are altora. etoda utili;ata (1aieutica - adic6 1o3itul ideilor)5 ca 3i cea 0e care i-o atri7uia "ristotel5 ur1area defini/ia e@acta. Din aceste doua idei se confir1a te;ele ca desco0erirea unei reguli generale de ac/iune nu este i10osi7ila 3i ca 4106rt63irea ei 0rin 1i8loacele educa/iei nu este i10ractica7ila. Or5 cu alte cu2inte5 daca conce0tele etice 0ot fi definite5 o a0licare 3tiin/ific6 a lor la ca;uri 0articulare5 s0ecifice5 este 0osi7ila 3i aceasta 3tiin/a 0oate fi a0oi utili;at6 0entru a fauri 3i 1en/ine o societate de o e@celen/6 de1onstra7ila. "ceasta 2i;iune a unei 3tiin/e ra/ionale5 de1onstra7ile5 a 0oliticii5 a fost ur1ata de Platon 4n cursul 2ie/ii sale. Pentru c65 4n ceea ce-l 0ri2e3te 0e Socrate5 conclu;iile sale des0re 0olitica nu sunt cunoscute cu e@actitate. Din scrierile ele2ilor lui5 Platon 3i Qenofon5 3ti1 ca el a fost un critic al de1ocra/iei ateniene 3i ca a fost 8udecat 3i conda1nat 0entru doua acu;e gra2eD c6 ar fi nesocotit ;eii cet6/ii 3i c6 ar fi coru0t tineretul5 a76t=ndu-l de la datoriile ci2ice. oartea sa a deter1inat reac/ii care au 0us su7 se1n de 4ntre7are res0ectarea 0rinci0iilor de1ocratei ateniene de c6tre 4n3i3i 1agistra/ii ei. Des0re aceste 0rinci0ii ne infor1ea;6 4n o0era sa5 1arele istoric !ucidide5 Des0re r6;7oiul 0elo0onesiac (0artea II-a5 ca0. (,)+5 Aucure3ti5 Ed. #tiin/ific65 1<++). Pericle utili;ea;6 cere1onia de cele7rare a 1or/ilor din 0ri1ul an al r6;7oiului 0entru ade26rata glorificare a "tenei sau5 1ai 0recis5 a de1ocra/iei ateniene. Pri1a idee 0e care o su7linia;6 cu 0ri2ire la institu/iile ateniene este originalitatea lor (nu nu1ai c6 i1it6 0e al/ii5 dar ser2esc de 1odel 0entru al/ii). "cest gu2ern61=nt 0ro0riu al "tenei 3i-a c606tat nu1ele de de1ocra/ie ca nefiind 4n nu1ele unei 1inorit6/i ci a 1a8orit6/ii. "3adar de1ocra/ia se caracteri;ea;6 4n 0ri1ul r=nd 0rin su2eranitatea celor 1ul/i (7a;at6 fiind 0e isocra/ie). Dou6 0rinci0ii funda1entale sunt su7liniateD 0e de o 0arte egalitatea 4n fa/a legilor5 isono1iaB 0e de alt6 0arte li7ertatea de o0inie sau a cu2=ntului5 i;egoriaB 4ntruc=t 0artici0area 0olitic6 4n cetatea greac6 este e1ina1ente oral6 3i datorit6 0recarit6/ii te:nice a 1i8loacelor scriiturii. E@ist6 1ai 4nt=i egalitatea ci2ic6 3i 0olitic6D >to/i5 du06 legi5 se 7ucur6 de egalitate>. Aa;a 0rocesului de1ocratic este res0ectarea legilor care se a0lic6 tuturor. Regi1ul de1ocratic este un regi1 de legalitate 3i egalitate. Legile sunt de dou6 categoriiD scrise 3i nescrise5 >care sunt re;ultatul unei con2en/ii generale 3i care nu 0ot fi 4nc6lcate f6r6 ru3ine>. 'n 0ri2in/a legilor5 to/i atenienii sunt egali5 egali 4n 2ia/a 0ri2at65 egali 4n solu/ionarea diferendelor dintre 0articulari5 egali 4n o7/inerea onorurilor care sunt datorate 1ai 1ult 1eritelor dec=t ranguluiD >Po/i face anu1ite ser2icii statuluiC Nu tre7uie s6 fii res0ins 0entru c6 e3ti o7scur sau s6rac.. .aceia3i oa1eni se dedic6 afacerilor lor 0articulare 3i celor de gu2ern61=nt. "cei care 0rofesea;6 o 1unc6 1anual6 nu sunt str6ini 0oliticii>. >Noi sunte1 singurii care consider61 cet6/eanul str6in de tre7urile 0u7lice nu ca o fiin/6 neocu0at65 cic6 o fiin/6 inutil6 (idiotes)>. Deci 0artici0area la tre7urile 0u7lice este desc:is6 0entru to/iB ea nu e doar un dre0t ci 3i o datorie5 0entru c6 cel ce se de;interesea;6 de conducerea cet6/ii este 0rost notat. Nu e@ist6 o distinc/ie 0er1anent6 4ntre gu2ernan/i 3i gu2erna/i5 fiecare 2a fi gu2ernat 3i gu2ernant la r=ndul s6u. "ceast6 alternan/6 e una din tr6s6turile funda1entale ale de1ocra/iei. Dre0tului egal 4n fa/a legii5 isono1iei5 4i cores0unde dre0tul egal de a 2or7i 4n adunare5 i;egoria. Nu nu1ai c6 fiecare este ad1is la conducerea cet6/ii5 dar fiecare 0oate s6 o fac6 du06 o0inia sa 0ersonal6. Nu e@ist6 4n siste1ul de1ocratic 0uncte de 2edere o7ligatorii5 doctrine de stat5 ortodo@ie. >Noi nu crede1 c6 discursurile 0re8udicia;6 ac/iunile5 dar ceea ce ne 0are 26t616tor este de a nu te instrui 4nainte de a lua cu2=ntul des0re ceea ce tre7uie f6cut>. Oratorul atenian 43i 16rturise3te credin/a 4n a2anta8ele unei deli7er6riB aceasta este5 fire3te5 4n antic:itate5 necesar1ente oral65 0entru c6 1i8loacele scrise r61=n foarte li1itate. Du06 e@0unerea 0rinci0iilor de1ocra/iei5 Pericles a7ordea;6 1ora2urile acesteia5 4n a7sen/a c6rora ea nu ar 0utea fi 0osi7il6. Li7ert6/ii de cu2=nt 3i egalit6/ii 4n fa/a legii tre7uie s6 I se adauge fraternitatea 4ntre cet6/eni5 ceea ce 4n li17a greac6 se e@0ri16 0rin 0:ilantro0ie5 adic6 >0rietenie fa/6 de o1> 3i care ur16re3te dincolo de toleran/6 7un62oin/a 3i dincolo de 7un62oin/6 a8utarea celor ce sunt sla7i 3i au ne2oie de s0ri8in. !oleran/a este 0ri1a tr6s6tur6 de u1anitateD >noi nu g=ndi1 c6 ar

fi 7ine s6 arunci un oc:i 76nuitor asu0ra ac/iunii celorlal/iB noi nu le face1 o cri16 din 7ucuria lorB nu le ar6t61 o frunte se2er6 care 1=:ne3te cel 0u/in5 dac6 nu r6ne3te>. Auna 2oin/6 se traduce 3i 0rin os0italitate. >Noi oferi1 ora3ul nostru 4n co1un tuturor oa1enilor5 nici o lege nu-i 4nde06rtea;6 0e str6ini5 nici nu-i 0ri2ea;6 de institu/iile noastre 3i de s0ectacolele noastre>. "tena e o cetate desc:is63i rolul 1etecilor este considera7il. De ase1enea se su7linia;6 c6 ade26ratul s0irit al de1ocra/iei const6 4n de063irea egalit6/ii for1ale 0rin ridicarea categoriilor inferioareB este o conce0/ie a unei de1ocra/ii nu nu1ai 0olitice ci 3i sociale. "tena are gri86 de cei sla7i 3i cinste3te 1unca 1anual6 at=t de de0reciat6 de filosofi. >Noi d61 ascultare tuturor legilor care au fost 4ntoc1ite 4n fa2oarea o0ri1a/ilor ... nu e ru3inos 0entru ni1eni s6 16rturiseasc6 c6 e s6racB dar e ru3ine s6 nu alungi s6r6cia 0rin 1unc6>. Li7ertatea5 egalitatea5 fraternitatea deter1in6 16re/ia "tenei . >Puterea c:iar a ora3ului nostru este consecin/a institu/iilor 3i 1ora2urilor sale>. "ceast6 s0lendoare se traduce 4n trei 0rinci0ale 1oduriD facilitatea 2ie/ii5 0ros0eritatea 1aterial65 succesele 1ilitare... "ceast6 e@altare a "tenei r61=ne totu3i do1inat6 de un ideal 0e 16sur6D >Noi a2e1 gustul fru1osului5 4ns6 cu econo1ie. Noi ne dedic61 filosofiei5 f6r6 a ne 1ole3i 4ns6. Noi 0osed61 7og6/ii 4ns6 0entru a le folosi du06 tre7uin/65 nu 0entru a ne l6uda c6 le a2e1. 'ntr-un cu2=nt5 cute; s6 s0un5 c6 re0u7lica noastr6 e #coala $reciei>. Ai7liografieD 1. Nerodot5 Istorii5 I5 Ed. #tiin/ific65 0. &,)-&+& &. !ucidJdes5 R6;7oiul 0elo0onesiac5 Aucure3ti5 Ed. #tiin/ific65 &,)-&+& (. Constantin !satsos5 *ilosofia social6 a 2ec:ilor greci5 Aucure3ti5 Ed. Uni2ers5 ca0. ?-?I. Istoria IDEILOR Politice Lect. drd. Stefan Stanciugelu SursaD :tt0DHHfilosofie0olitica.Pord0ress.c...e-de-doctrinaH Docu1entD :tt0DHHfilosofie0olitica.files.Pord0...0olitice-1.0df Docu1entD :tt0DHHfilosofie0olitica.files.Pord0...0olitice-&.0df PL"!ON. *OND"!ORUL *ILOSO*IEI POLI!ICE EUROPENE 1. Care este conce0/ia lui Platon des0re o1ul de stat 3i rolul acestuia. &. Care este 0rinci0iul gu2ern61=ntului 4n 2i;iunea lui Platon. (. Se1nifica/ia >1itului 0e3terii>. ). Contri7u/ia lui Platon la filosofia 0oltic6 euro0ean6. Care este 1eritul funda1ental al lui Platon 4n cunoa3terea 0olitic6 sau5 4n filosofia 0olitic6C Pentru c6 dac6 4n 0ri2in/a lui "ristotel de 0ild65 sau a lui ac:ia2elli - c:iar dac6 acesta 1ai este 4nc6 0uternic contestat de unii - e@ist6 totu3i un consens asu0ra se1nifica/iei 3i i10ortan/ei a0ortului lor 1a8or5 4n ceea ce-l 0ri2e3te 0e Platon a0recierile sunt disonante5 1ai ales din cau;a 0ronun/atei lor naturi ideologice. #i totu3i5 dac6 Platon a fost unul din cei 1ai 1ari filosofi ai tuturor ti10urilor5 iar lectura sa continu6 s6 ne 417og6/easc6 (rele2=ndu-ne uneori laturi noi5 nu nu1ai nedescifrate5 dar nici 76nuite 0=n6 acu1)5 nu se 0oate ca 4n do1eniul 0oliticii el s6 nu fi adus contri7u/ii re2elatoare. Este o conclu;ie 0e care o i10une logica ele1entar6 1ai ales dac6 se /ine cont de leg6tura inti165 4n2ederat6 4n 0ro0ria sa conce0/ie5 dintre filosofie 3i 0olitic6. S-a scris 1ult - a2=ndu-se 4n 2edere at=t acti2itatea sa de tinere/e c=t 1ai cu sea16 c6l6toriile cu tent6 refor1atoare 4n Sicilia des0re 2oca/ia sa 0olitic65 dar condi/iile sociale 3i 0olitice i-au fost 0otri2nice5 o7lig=ndu-l la 0asi2itate5 retragere 3i reculegere. Dialogurile sale5 care fac dIn el5 al6turi de De1ostene5 cel 1ai 1are artist al 0ro;ei eline5 confir16 aceast6 2oca/ie5 dac6 ne g=ndi1 c6 4n acea 2re1e5 datorit6 caracterului 0recu106nitor oral al co1unic6rii5 cu2=ntul era o i10ortant6 ar16 0olitic6. Ca;ul s6u nu este 4ns6 unic 0entru 1arii g=nditori ai 0oliticii ("ristotel5 fiind 1etec5 nu s-a 0utut i10lica 4n 2ia/a 0olitic6 atenian65 ac:ia2elli 3i-a scris genialele lucr6ri du06 ce fusese dat la o 0arte 3i 4n 0ofida insisten/elor sale5 ni1eni nu-l 1ai lua 4n sea165 $rotius 3i-a 0utut sal2a 2ia/a din 4ncurc6turile 0olitice gra/ie ingenio;it6/ii so/iei sale 3i 2enalit6/ii 0a;nicilor s6i5 0entru a se 0utea dedica 1arii sale o0ere5 iar No77es - 0entru a da nu1ai c=te2a e@e10le - a tre7uit s6 se /in6 c=t 1ai de0arte de e2eni1entele tur7ulente ale re2olu/iei engle;e5 0refer=nd e@ilul ofertei 0re/uitoare a lui Cro1Pell de a-l face al doilea o1 4n

re0u7lic65 ca s6 0oat6 1edita asu0ra Le2iat:an-ului 3i condi/iei cet6/eanului. S-ar 0utea deci s0une 1ai degra76 c65 la fel ca 4n ca;ul altora5 1arele s6u e3ec ca cet6/ean (de origine aristocratic6) 4nl6turat de la tre7urile 0u7lice 3i consilier ratat al tiranilor (gu2ernan/ilor)5 ar sta la 7a;a o0erei ne1uritoare a lui Platon. El 4nsu3i ne s0une5 de altfel5 c6 filosofia este refugiul sufletelor 7ine dotate care n-au 2oit5 au dis0re/uit5 sau n-au 0utut face 0olitic6 (Re0u7lica5 ?I5 )<+ A). Dar un ase1enea refugiu n-a 4nse1nat deloc o ru0ere de 0olitic6. Pentru Platon c:iar s-ar 0utea 2or7i de o fu;iune inti16 4ntre filosofie 3i 0olitic6 - ceeea ce ar fi5 de fa0t5 4n s0iritul 1entalit6/ii conte10oranilor s6i. Unii 0retind c:iar 1ai 1ultD >Platon - ne s0une unul dintre 7unii s6i cunosc6tori - n-a a8uns la filosofie 3i n-a r61as aici dec=t 0rin 0olitic6 3i 0entru 0olitic6> (". Dies5 1<)O). Ideea e sus/inut6 de 1in/i lu1inate 3i argu1entat6 0rin aceea c6 ele1entele cele 1ai caracteristice ale conce0/iei sale filosofice 3i-au g6sit ela7orarea 4n Re0u7lica. 9ean !ouc:ard a0recia >4ncununarea sau c:eia construc/iei sale filosofice> (9ean !ouc:ard51<+.5 0.&<). Poate c65 0entru a 4n/elege 1ai corect >1esa8ul> filosofiei 0olitice a lui Platon ar fi util6 o 0lasare a acesteia 4n conte@tul e0ocii 3i 1ai ales al g=ndirii ei 0olitice. 'n genere Platon este considerat ca un disci0ol al lui Socrate 3i5 ca 3i acesta5 un ad2ersar al sofi3tilor. Socrate a fost un critic caustic al de1ocra/iei scla2agiste ateniene 3i al acti2it6/ii 3i conce0/iilor sofi3tilor. Socrate incri1ina >egalitatea arit1etic6> a siste1ului de1ocratic care-3i alege conduc6torii 0rin tragere la sor/i5 a1estecul 4n conducerea statului al unor oa1eni 0reocu0a/i e@clusi2 >s6 cu10ere 1ai ieftin 3i s6 2=nd6 1ai scu10>5 f6r6 nici o 2oca/ie 0entru tre7urile cet6/ii>5 f6r6 nici o 0reg6tire s0ecial6 0entru conducerea acestora. 'n aceast6 0ri2iin/6 se 0oate s0une5 f6r6 tea16 de a gre3i5 c6 Platon a si1/it influen/a lui Socrate 4n conce0/ia de0re esen/a ra/ional6 a o1ului5 des0re nesocotirea acesteia toc1ai 4n do1eniul su0re1 al 2ie/ii ci2ice5 4n care do1ina o atitudine 4ndre0tat6 s0re as0ectele e@terioare ale lu1ii5 cu0iditatea 3i dorin/a de 4na2u/ire. Platon 2a /ine cont 4n Re0u7lica 3i de necesitatea 0redo1in6rii ra/iunii (4n/ele0ciunii) 4n 2ia/a 0u7lic6 (c=t 3i 4n 2ia/a indi2idual6) 3i a 4nl6tur6rii surselor coru06toare 3i de;7inatoare (0ro0rietatea5 generatoare a tendin/elor de 417og6/ire) 0entru categoriile cu func/ii de conducere 3i a06rare 4n stat. Sofi3tii - cei >76tr=ni>5 1ai cu sea16 $orgias5 Protagoras5 Ni00ias5 "ntifon5 Prodicos - erau nu nu1ai 0arti;anii acti2i ai de1ocra/iei scla2agiste dar 3i >0rofesori de ci2is1>5 ase16na/i 0entru acti2itatea lor >lu1inist6> cu filosofii france;i 0rere2olu/ionari ai secolului al Q?III-lea5 care au de1iti;at >arta 0olitic6>5 f6c=nd din ea o7iect de instruc/ie 3i a0ana8 0osi7il al oric6rui cet6/ean. Price0erea de a 8udeca des0re ceea ce este 8ust 3i ne8ust5 sau altfel s0us 2irtutea 0olitic65 s0unea Protagoras5 este o art6 ce a fost d6ruit6 de ;ei tuturor oa1enilorD ea tre7uie s6 fie a0ana8ul tuturor cet6/enilor5 altfel n-ar 0utea fi 3i al statelor. Cunoscutul 1it al lui Protagoras conducea la o conclu;ie net de1ocratic6D to/i cet6/enii s6 fie 0artici0an/i la 2ia/a 0olitic65 s6 ia 0arte 4n 16sur6 egal6 la re;ol2area 0ro7le1elor cet6/ii. Lic:idarea e;oteris1ului Politicii - 4nte1eiat6 de Protagoras 3i 0e te;a relati2it6/ii cuno3tiin/elor des0re 7ine 3i r6u - a fost5 0oate ca 3i 4n ca;ul lui ac:ia2elli 4n e0oca 1odern65 unul din 1oti2ele :ot6r=toare 0entru care >enciclo0edi3tii lu1ii antice> au fost at=t de contesta/i 3i de :uli/i 4n doctrinele oficiale 3i de c6tre do1inatorii en titre. '10otri2a sofi3tilor accentuau Socrate 3i 1ai ales disci0olul s6u Qenofon5 al6turi de Platon5 caracterul deose7it al artei 0olitice5 necesitatea 0entru o1ul 0olitic de a a2ea 4n acela3i ti10 daruri 4nn6scute sau c:iar o ascenden/6 adec2at65 0recu1 3i o cunoa3tere s0ecial6. Politica este arta regal6 a celor ale3i in2esti/i de ;ei cu daruri s0eciale 3i 0osed=nd cuno3tiin/e s0eciale5 re2endica Qenofon >C=r0acii 3i diletan/ii tre7uie s6 se dea la o 0arte5 f6c=nd loc celor ini/ia/i -0erora Socrate. 'n aceast6 for165 3tiin/a e;oteric6 a ini/ia/ilor (a 0oliticii este 0re;ent6 1ai ales 4n dialogul PolitiRos al lui Platon5 0osterior Re0u7licii. "ici el caut65 4ntr-o 1anier6 1ai autono165 1ai 0olitologic6 a1 s0une ast6;i5 defini/ia o1ului de stat (conduc6torul statului)5 0rin e@0licitarea naturii 4ndeletnicirii acestuia5 0e care o denu1e3te5 ca 3i Qenofon5 arta regal6 (1ai degra76 4n sensul 4n care ro1anii i-ar fi s0us ars regia dec=t 4n sensul teoreti;6rii 1onar:iei a7solute cu1 0retinde Ernest AarRer (Ernest AarRer5 0. 1)+)). 'ntreaga lucrare 0rocedea;6 0rin eli1inarea sau 0rin o0o;i/ie5 a artei 0olitice de alte 4ndeletniciri. El o consider6 o 3tiin/6

teoretic65 directi26 care const6 4n a-i >06stori> sau conduce 0e oa1eni. Dar oa1enii 0ot fi condu3i at=t 0rin constr=ngere sau 2iolen/6 c=t 3i 0e 7a;a consi1/61=ntului 2oin/ei li7ere. "rta 0olitic6 este a3adar arta de a-i conduce 0e oa1eni5 cu sau f6r6 legi5 4n 1od li7er sau 0rin constr=ngere. Scientia regia5 cea 1ai 4nalt6 3i 1ai dificil6 dintre arte5 are ca 0aradig16 intuiti26 arta /es6toruluiD ea e c:e1at6 s6 diri8e;e 3i s6 ar1oni;e;e contrariile5 toate celelalte acti2it6/i5 410letindu-le ca un >/es6tor regal>5 su7ordon=ndu-le unei 2oin/e sau idei su0erioare. Real1ente se1nificati26 este ra0ortarea 0oliticii la alte arte 3i e@0licarea ra0ortului dintre eleD ea este su0erioar6 3tiin/ei 1ilitare (strategice)5 8uris0ruden/e5 elocin/ei 3i sacerdo/iului. Politicii 4i re2ine deci;ia su0re16 a r6;7oiului 3i 06ciiD strategia5 ca art6 instru1ental6 inter2ine nu1ai du06 ce deci;ia de r6;7oi a fost luat6. 9usti/ia este su7ordonat6 0oliticii 0entru c6 ea este 4ns6rcinat6 doar cu e@ecutarea legilor edictate de 0olitic6. Cu toat6 i10ortan/a cu2=ntului 4n 0olitica atenian65 0e care Platon o 3i recunoa3te5 elocin/a este su7ordonat6 0oliticii5 care5 singur65 0oate sta7ilii dac6 4n reali;area o7iecti2elor tre7uie s6 se recurg6 la 0ersuasiune sau la coerci/ie. Sacerdo/iul sau arta liturgic6 este5 de ase1enea5 inferioar6 0oliticii5 ca si10l6 e@ecu/ie 4n fa/a ca0acit6/ii de deci;ie. !oate aceste arte sunt >3tiin/e de slu8itori>B singura art6 2erita7il65 cu ade26rat regal65 este 0olitica. "3a st=nd lucrurile5 ea nu 0oate fi la 4nde1=na oricui. ai 1ult c:iar5 ade26ratul conduc6tor nu este cel care de/ine func/ia cores0un;6toare 4n stat5 ci acela care 0osed6 aceast6 3tiin/6 su0re16. 'n conce0erea naturii acestei 3tiin/e se 1anifest6 iar63i o0o;i/ia fa/6 de sofi3tiD >to/i ace3ti 0articulari 1ercenari 0e care 0o0orul 4i nu1e3te sofi3ti ... nu 4n2a/6 alte 0rinci0ii dec=t acelea 0e care ei 4nsu3i le 0rofesea;6 4n adun6ri 3i aceasta nu1esc ei 3tiin/6>5 d=nd5 astfel5 >e@0erien/ei lor nu1ele de 3tiin/6> (Re0u7lica5 ?I5 )<( a-c). Dis0re/ul fa/6 de >3tiin/a> sofi3tilor (des0re care Protagoras credea c6 tre7uie s6 a0ar/in6 fiec6rui cet6/ean) are un 0unct de 0lecare gnoseologic5 4nc6 de la SocrateD ne4ncrederea 4n autenticitatea e@0erien/ei sen;oriale 3i a7soluti;area conce0tului5 410ins de Platon 1ai de0arte 0rin declararea lu1ii sensi7ile dre0t o co0ie i10erfect6 a lu1ii ideilor. 'ntr-o ase1enea 2i;iune de2enea firesc ca nu1ai >cunoa3terea ade26rat6> s6 0oat6 4nte1eia arta 0olitic6 3i5 astfel5 filosofia s6 de2in6 >0reli1inarul indis0ensa7il al 0oliticii>. Dar o ase1enea cunoa3tere era ea accesi7il6 tuturorC Platon se 4ndoie3te de aceasta 3i 4n Scrisoarea a ?lI-a ne 16rturise3te. >De 1i s-ar fi 06rut totu3i c6 lucrurile 0ot fi scrise 3i rostite satisf6c6tor 0entru cei 1ul/i5 ce oare a3 fi 0utut face 1ai 7un 4n 2ia/6 dec=t s6 scriu ce2a de 1are folos 0entru oa1eni 3i s6 0un 4n 0lin6 lu1in65 su7 oc:ii tuturor5 firea lucrurilorC Nu1ai c6 eu nu scotesc dre0t un 7ine 0entru oa1eni s6 4ncerce5 a3a cu1 se ;ice5 iscodirea acestor lucruri5 dec=t 0oate c=/i2a5 0u/ini la nu16r5 care sunt 4n stare5 du06 ce li s-a ar6tat doar c=te2a lucruri5 s6 1earg6 1ai de0arte ei 4n3i3iD 4n ce 0ri2e3te 0e ceilal/i5 0e unii i-ar cu0rinde un dis0re/ ne4ndre0t6/it 3i de fel la locul lui5 4n ti10 ce 0e al/ii iar 0utea u10le de o n6de8de 3i 4ng=1fare de3art65 ei 4nc:i0uindu-3i a fi 4n26/at lucruri de sea16.>(Platon5 0.)(&). Orice s-ar s0une5 nu se 0oate contesta aici nici su0er7ia aristocratic65 nici e;oteris1ul declarat al >cunoa3terii ade26rate>5 recte al 0ro0riei 4n26/6turi. Ceea ce n-ar fi fost deloc confor1 cu conce0/ia 1ai general6 a grecilor antici. O solu/ie - 0e care 4ncerc6rile sale siciliene confir16 c6 ar fi stat5 cel 0u/in o 2re1e5 4n aten/ia lui - ar fi fost una la >8u16tatea dru1ului>5 care ar fi reu3it >de a 2edea 4ntruni/i laolalt6 0e cei ce filosofea;6 cu cei ce c=r1uiesc cet6/ile> (Platon 0. )1.). Nu1ai c6 el a0are5 totu3i5 destul de sce0tic cu 0ri2ire la > 3ansele> unei astfel de >4ntruniri>5 ca 3i ale consilieratului>5 4ntr-un 0lan 1ai general. !otul de0inde de natura conduc6toruluiD >...dac6 4ndru1at6 fiind (cetatea n.a.) cu1 tre7uie 0e calea cea 7un6 a c=r1uirii5 ea ar cere un sfat 4n 0lus cu 0ri2ire la ce are de 4ntre0rins5 socotesc c6 ar fi o do2ad6 de 4n/ele0ciune s6i se dea sfaturiD 4n sc:i175 celor care ies din 1atca dre0tei c=r1uiri 3i nu 4n/eleg de fel s6 1earg6 0e f6ga3ul ei5 ei fac cunoscut sfetnicului lor s6 lase c=r1uirea cu1 este 3i s6 n-o clinteasc65 el 0l6tind cu 2ia/a dac6 o clatin65 7a c:iar ar cere sfetnicilor s6 se fac6 slu8itorii dorin/elor 3i n6;uin/elor lor5 d=nd idei 4n ce fel s-ar 0utea 4nde0lini 1ai lesne 3i 1ai re0ede acestea - a se su0une unor astfel de oa1eni 3i a le da 0o2e/e 1i se 0are c6 ar fi o fa0t6 ne2rednic65 iar doar 0e cel ce nu s-ar 0utea su0une l-a3 socoti o1 ade26rat.> (Platon5 0.)&I - )&1) Negati2 i10resionat de insta7ilitatea gu2ern61intelor dar 3i de 1odul cu1 erau c=r1uite statele5 Platon caut6 solu/ia ideal6 care s6 fac6 statul s6 sca0e de su7 i10eriul de2enirii5 condi/iile care s6-l >0urifice>5 structur=nu-l fidel naturii u1ane5

>sufletului> indestructi7il. #i a3a a8unge el la Re0u7lica sa5 ce reali;ea;6 coinciden/a5 unitatea dintre Politic65 Aine 3i "de26r. #tiin/a (sau filosofia) 0olitic6 se transfor16 astfel 4n studiu nor1ati2 al 0rinci0iilor teoretice ale gu2ern6rii oa1enilor. Conce0tul c:eie5 ideea central6 a construc/iei sale suntDre0tatea 3i 9usti/ia5 care nu re0re;int6 altce2a dec=t "de2rul 3i Hsau Ainele a0licat la co10orta1entul social. !e@tul - din Scrisoarea a ?lI-a5 0uternic 417i7at de a16r6ciunea tentati2elor sale - ne las6 s6 4ntre2ede15 totu3i5 c6 doar 0ri1a ar fi cea fireasc6D ea singur6 ar 0utea 417ina ade26rul (>cunoa3terea ade26rat6>) cu dre0tatea 3i 7inele 4n 0olitic6. Princi0iul gu2ern61=ntului este5 deci5 la Platon5 4n confor1itate cu ierar:ia >04raielor > sufletului u1an5 su2eranitatea 4n/ele0ciuniii5 a > cunoa3terii ade26rate >5 a > dre0tei cuget6ri>. De aici 3i ter1enul corect de sofocra/ie - 0uterea 4n/ele0ciunii sau a 4n/ele0/ilor de3i unii5 sond=nd 1ai 0rofund 4n s0ecificul conce0/iei sale filosofice5 4l 0refer6 0e cel de ideocra/ie -4ntr-ade26r el ne s0une c6 nu 0o;i/ia de co1and6 face din cine2a conduc6tor5 ci doar de/inerea cunoa3terii adec2ate5 a ideilor5 ca esen/e5 0aradig1e ale lucrurilor5 ale lu1ii sensi7ile 3i sc:i176toare. Ernest AarRer su7liniind c6 Platon 0orne3te de la 0rinci0ii a7solute5 face unele considera/ii interesante - 3i legiti1e at=t c6t 0oate fi o analogie - c=nd afir16 c6 >e@ist6 ce2a france; 4n s0iritul lui Platon>5 ce2a din ceea ce 410inge un 0rinci0iu 0=n6 la e@tre1ele sale logice5 care l-a distins 0e Cal2in 4n teologie 3i 0e Rousseau 4n 0olitic6 (E AarRer5 0. 1+&)D o rectitudine o7stinant6 ce instalea;6 o >tiranie a ra/iunii>5 at=t de diferit6 de s0iritul relati2ului 0re;ent la "ristotel 3i care nu se 410ac6 deloc cu >s0iritul engle; al co10ro1isului> 3i AarRer are5 4ntr-un fel dre0tate. "ristotel 3i-a utili;at 3i el teleologia 0entru a 8ustifica scla2a8ul 3i a e@clude 1unca de la 0artici0area la 2ia/a 0olitic65 f6r6 s6 fi recoltat a0recierile ideologice adresate lui PlatonD 4n sc:i175 acesta5 1=nat de >des0otis1ul ideii>5 nu s-a sfiit s6 0rocla1e desfiin/area 0ro0riet6/ii 0ri2ate (0entru c=r1uitori 3i str68eri) 3i egalitatea fe1eii. Aine 4n/eles5 toate acestea nu ne 0ot deter1ina s6 2or7i15 410reun6 cu AarRer5 de >caracterul larg 3i a0roa0e de1ocratic> al statului ideal 0latonician. >C:eia> st65 se 0are5 4n conce0/ia sa des0re dre0tate5 care este o teoreti;are filosofic63i etic6 a inegalit6/ii 8uste5 ec:ita7ile. Predeter1inarea structural6 4n 2ia/a cet6/ii 3i dre0tatea const6 4n res0ectarea nea76tut6 a di2i;iunii sociale a 1unciiD fiecare (indi2id sau categorie social6) s6 fac6 ale sale 3i nu ce re2ine altuia (sau altora)5 fiecare 0ri1ind astfel ce i se cu2ine. "ceast6 osificare structural6 3i func/ional6 l-a f6cut 0e ar@ s6 o7ser2e c6 >Re0u7lica lui Platon5 4n 16sura 4n care consider6 di2i;iunea 1uncii dre0t 0rinci0iul constituti2 al statului5 nu re0re;int6 dec=t ideali;area atenian6 a siste1ului egi0tean al castelor> (F ar@5 *. Engels5 0.(..). De aceea 4ntreaga educa/ie 4n stat tre7uie s6 ur16reasc6 reali;area acestui o7iecti2. "cest gen de 8usti/ie 0oate5 du06 Platon5 asigura su0re1a/ia "de26rului (cunoa3terii ade26rate) 3i a Ainelui 3i5 totodat65 unitatea organic6 4n Stat. Pentru c65 4n aceast6 2i;iune5 conce0/ia ideii de Aine tre7uie s6 06trund6 4ntreaga structur6 a Statului. Statul a0are ca una din >sc:e1ele> 4n care ideea de Aine se e@0ri16 0e sine 3i indi2idul tre7uie s6 fie 4n/eles ca a2=nd un loc 4n aceast6 >sc:e16>. El tre7uie 4n/eles ca a2=nd 4n lu1ina unui sco0 0e care 4l ser2e3te 4n 0lanul statului. "ceasta este ceea ce unii au nu1it o conce0/ie >organic6>5 iar al/ii c:iar totalitar65 des0re stat 3i tot aceast6 este 1aniera 4n care Platon integrea;6 Ainele 3i "de26rul su7 i10eriul 9usti/iei (Dre0t6/ii). Este5 4n 0ri1ul r=nd5 1aniera 0latonician6 de a 4n/elege 3i defini 0oliticul ca esen/6. Dar dac65 4n e@0lica/iile ulterioare ca la a@ Ge7er de 0ild65 2alorile (3i5 4ntr-un fel5 deci 3i esen/ele) sunt 1ulti0le 3i ireducti7ile (0oliteis1ul 2alorilor 4n sensul ;eilor grecilor antici)5 la Platon ele se sus/in reci0roc. Dac6 la unii disci0oli conte10orani ai lui a@ Ge7er5 ca 9ulien *reund5 de 0ild65 2alorile sunt esen/e inco1unica7ile5 0entru Platon co1unica/ia lor orientat6 este singura 4n 16sur6 s6 fac6 statul 8ust 3i indestructi7il5 adic6 dura7il. Dar 1ai este de rele2at aici5 0entru a 4n/elege 1odul cu1 se 410letesc 2alorile 4ntr-un siste1 ca cel al lui Platon - de altfel5 4ntr-o oarecare 16sur63i la ceilal/i 1ari g=nditori 0olitici ai $reciei antice - tre7uie s6 nu uit61 natura 0olis-ei5 aceast6 entitate greu inteligi7il6 0entru 1entalitatea 1odern65 4n care 0rocesul de diferen/iere (etnie5 co1unitate econo1ic6 etc.) nu se des62=r3ise 4nc65 iar co1unitatea re0re;enta de de0arte factorul 0ri1ordial 4n ra0ort cu indi2idul. "cesta din ur16 era co10let su7ordonat5 e@isten/a lui nefiind conce0ut6 dec=t 0rin 3i 0entru co1unitate5ceea ce de1onstrea;6

0ersisten/a >cordonului o17ilical> care lega indi2idul de co1unitate - adic6 de 0olis care este 3i statul cetate - 4n s0iritul 2ec:ilor leg6turi anterioare di2i;iunii 4n clase. De aici rolul 0re0onderent al 0oliticului5 0uternic i10licat 4ntr-o societate 4nc6 insuficient diferen/iat65 conce0erea indi2idului ca fiin/6 ce are ca 1ediu s0ecific cetatea (este sensul aristoteliculuiVSoon 0olitiRon ) 3i ca 1od de e@isten/6 calitatea de cet6/ean. Ceea ce su7linia 3i ar@ c=nd 0reci;aD >statul 0olitic ca atare este con/inutul ade26rat 3i unic al 2ie/ii 3i 2oin/ei lor (al cet6/enilor - n.a)> (F ar@5 *. Engels5 0.(..). Din acest 0unct de 2edere5 s-a descifrat o cores0onden/6 4ntre structura ideatic6 a Re0u7licii lui Platon5 a >unit6/ii sale organice>5 cu1 scria Ernest AarRer5 3i conce0/ia grecilor antici des0re societate 3i ra0orturile dintre indi2id 3i societate. Desigur5 un 0unct de 0lecare ce facilitea;6 4n/elegerea este 2oca/ia nor1ati26 a filosofiei5 eticii 3i 0oliticii - de aici 3i facilitatea co1unica/iei lor. ?oca/ia co1un6 a 0oliticii 3i eticii este de a-i face 0e oa1eni 1ai 7uni5 1ai 2irtuo3i 3i 0rin aceasta5 de a 417un6t6/i 3i gu2ern61=ntul. Dar ce este un o1 7un 3i cu1 0oate fii el reali;atC Pentru greci un o1 tre7uia s6 fie 1e17ru al statului. De aici5 4ntre7area ur16toare5 ce curge firescD ce este statul 7un 3i cu1 0oate el fi f6cut astfelC Etica ascede astfel la Politic6 (considerat6 ca art65 3tiin/6 sau filosofie - sau toate la un loc) 3i ele 43i continu6 ascensiunea 410reun6. Un o1 7un5 cu1 0resu0unea 3i Socrate5 tre7uie s6 de/in63i cunoa3terea. De aici5 4ntre7areaD care este cunoa3terea ulti16 0e care tre7uie s6 o 0osede indi2idul 0entru a de2eni 7unC #i aici inter2ine rolul filosofiei5 al 1etafi;icii. Du06 r6s0unsul acesteia 2ine ulti1a 4ntre7are5 care este desc:i;6toare de dru1 s0re ac/iuneD 0rin ce 1etode 43i 2a c6l6u;i statul 7un cet6/enii s6i s0re cunoa3terea ulti16 care este condi/ia 2irtu/iiC De aici ne2oia >refor1elor>5 dar 4n orice ca; a 0edagogiei. S-a s0us c:iar des0re Re0u7lica5 o0era de ca06t=i a lui Platon5 c6 ar fi o lucrare de 0edagogie social6. E se1nificati2 c:iar c6 s-a 0utut afir1a c65 de3i5 a1 s0une noi5 to/i ace3ti 1ari g=nditori conce0eau Politica dre0t o 3tiin/6 0ractic65 4n fa0t ei s-au re;u1at 1ai 1ult la rolul de educatori. Cu1 o s0une 3i Claude osse >Oa1enii de g=ndire5 ace3tia sunt 1ai 4nt=i de toate educatori5 3i nu este sur0rin;6tor c6 educa/ia le 0are 4n cele din ur16 a fi singurul 3i uni2ersalul re1ediu la relele Cet6/ii> (Claude osse5 0. <(). De fa0t5 acesta 0are a fi 3i sensul ulti1 0olitic al alegoriei 0e3terii. Este5 cu1 su7linia;6 a@ Ge7er cu at=ta entu;ias15 > 2oca/ia 3tiin/ei 4n ans17lul 2ie/ii u1ane>5 care l-a f6cut 0e Platon s6 declare 0e de/in6torul cunoa3terii ade26rate5 a esen/elor dre0t singurul conduc6tor legiti1 al Cet6/ii. Cel ce a reu3it s6 ru06 lan/urile ce-l /intuiau cu s0atele s0re soare 3i a reu3it s6-l 0ri2easc63i s6 >2ad6 > lucrurile ade26rate5 are datoria ca5 o dat6 aceast6 e@0erien/6 f6cut65 s6 redescind6 0rintre 0ri;onierii 0e3terii 0entru a-i conduce s0re lu1in6. > El este filosoful5 3i soarele re0re;int6 ade26rul 3tiin/ei al c6rei sco0 nu este doar de a cunoa3te a0aren/ele 3i u17rele5 ci 3i ade26rul 2erita7il>( a@ Ge7er5 0..&). #i 0entru c65 cu1 sesi;ea;6 3i el5 grecii > nu g=ndeau dec=t 0rin inter1ediul categoriei de 0olitic6>5 cunoa3terea 0er1itea de a 3ti 3i de a 4n26/a > cu1 tre7uie s6 ac/ione;i corect 4n 2ia/6 3i5 4nainte de toate5 ca cet6/ean>. ( a@ Ge7er51<,<5 0..() este 1arele 1esa8 0e care ni-l tri1ite Platon 0este 2eacuri. Dac6 unii accentuea;6 unilateral5 >uto0is1ul s6u filosofic> (cu1 se e@0ri16 arcel Prelot)5 al/ii5 ca Ernest AarRer5 sunt dis0u3i s6 2ad6 1ai 1ult 4n Re0u7lica lui PlatonD Pe de o 0arte5 ea nu este o uto0ie5 ci un tratat 0ractic des0re 0olitic65 scris ca reac/ie 410otri2a condi/iilor 0olitice conte10orane 3i ca tentati26 de >reconstruc/ie> a acestor condi/iiD 0e de alt6 0arte5 4ns65 tratatul con/ine un sco0 teoretic 3i o n6;uin/6 ideal65 4ncerc=nd s6 de1onstre;e ce ar tre7ui s6 fie 0olitica5 dac6 se 2rea 06truns6 de cel 1ai 4nalt 0rinci0iu de 8usti/ie 3i care ar tre7ui s6 fie 1odalitatea statului 4n care ideea de 7ine 3i-ar fi g6sit e@0resia cea 1ai 0rofund6 ( E AaRer5 0.1,<). Ceea ce este indu7ita7il5 totu3i5 este c6 la Platon filosofia 0olitic6 43i g6se3te e@0resia ei cea 1ai >0ur6>5 adic6 de 4ntre0rindere 0ur s0eculati26 (su7 acest as0ect5 Legile contea;6 1ai 0u/in sau a0roa0e deloc5 de aceea nici nu ne-a1 ocu0at de acest ulti1 3i neter1inat dialog filosofico-0olitic6 este5 cu1 4i s0une Constantin Noica5 >singura sa carte neins0irat6> (0oate toc1ai 0entru c6 re0re;int6 cel 0u/in 4n 0arte5 o renun/are la esen/a conce0/iei sale) 0ornind de la 0ri1atul ideilor5 4ntr-un sens 0olitica de2ine o 4ntruc:i0are5 0relungire5 o latur6 a0licati26 a teoriei filosofice5 un c=10 de 0ro76 al acesteia5 statul 4nsu3i fiind un 0rodus al s0iritului. La el 0recu106nesc a7strac/iile 1etafi;ice5 care5 cu1 su7linia;63i !.". Sinclair5 2or s6 do2edeasc6 te;a sa funda1ental6 c6 >acti2itatea 0olitic6 tre7uie s6 se defineasc6 nu ca st60=nire a unor dre0turi 0olitice5 denu1ite 0olitiRe tec:ne5 ci ca cunoa3tere transcedental6 a Ainelui Su0re1> (!" Sinclair5 1<,(5 0.1,+) Este ceea ce-l deose7e3te 4n 1od :ot6r=tor de sofi3ti 3i 4ntr-o 1are 16sur6 de "ristotel. Pentru el5 a3a cu1 2irtutea o1ului de stat sau ade26rata art6 0olitic6 tre7uie s6

constea 4ntr-o cunoa3tere 0erfect65 4n 4n/ele0ciunea care controlea;6 orice ac/iune a statului. 'ncerc=nd s6 sta7ileasc6 locul lui Platon 4n istoria filosofiei 0olitice5 Paul 9anet conc:idea c6 >lui 4i a0ar/ine f6r6 4ndoial6 gloria de a fi 4nte1eiat filosofia 0olitic65 dar nu 3i aceea de a o fi anga8at 0e calea sa ade26rat6> (Paul 9anet5 0. 1+))B aceast6 a doua 0arte a a0recierii tre7uie 0ri2it6 cu re;er26D nu 0entru c6 n-ar fi corect65 dar 0entru c6 tr6dea;6 o 1anier6 dog1atic6 4n care i se o0une filosofiei 0olitice a lui Platon - du06 ;eci de secole de la geniala tentati26 - o alt6 cale ce ar 0utea fi considerat6 >singura cunoa3tere ade26rat6 >. Re0lica este 4ntr-un fel 4n s0iritul conce0/iei lui Platon5 care-3i considera 0ro0ria filosofie >singura cunoa3tere ade26rat6>5 dar ea nu 0oate fi 4nsu3it6 de s0iritul conte10oran care tre7uie s6 ai76 4n 2edere 2oca/ia co10le@6 a filosofiei 0olitice. 'n construc/ia istoric6 a acesteia - cu toate o0/iunile sale ideologice 3i 4n ciuda 1odalit6/ii sale s0ecifice de g=ndire -contri7u/ia lui Platon r61=ne 1onu1ental6. Ai7liografieD 1. ".Dies5 Introduction a La Re0u7liTue5 Paris5 edit. Aude5 Li2. I-I?5 1<)O. &. 9ean !ouc:ard et al.5 Nistoire des idees0olitiTues5 Paris5 P.U.*.5 t.I5 1<+. (. Platon5 Dialoguri5 Editura 0entru literatur6 uni2ersal65 Aucure3ti5 1<+O ). Claude osse5 Nistoire des doctrines0olitiTues en $rece5 Paris5 P.U.*.5 1<+<. ,. a@ Ge7er5 Le sa2ant et le 0olitiTue5 Paris5 Platon5 1<,< +. !." Sinclair5 Nistoire de la0ensee0olitiTue greTue5 Paris5 PaJot5 1<,( .. O2idiu !r6snea5 *ilosofia 0olitic65 Auucre3ti5 1<O+5 ca0. Platon5 0. ..-<I Istoria IDEILOR Politice Lect. drd. Stefan Stanciugelu SursaD :tt0DHHfilosofie0olitica.Pord0ress.c...e-de-doctrinaH Docu1entD :tt0DHHfilosofie0olitica.files.Pord0...0olitice-1.0df Docu1entD :tt0DHHfilosofie0olitica.files.Pord0...0olitice-&.0df "RIS!O!EL-PURIN!ELE #!IINMEI POLI!ICE 1. Locul 3tiin/ei 0olitice 4n g=ndirea aristotelic6. &. Esoteric 3i e@oteric 4n >Politica> lui "ristotel. (.Ideile Stagiritului des0re stat 3i for1ele de gu2ern61=nt. S-a s0us 0e dre0t c6 4n cadrul a ceea ce s-a nu1it E1iracolul grec> e@ista 3i un E1iracol "ristotel> - E1iracol> 0rin caracterul cu totul e@ce0/ional al contri7u/iei sale la de;2oltarea cunoa3terii. Pentru noi5 "ristotel este 4nte1eietorul 3tiin/ei 0olitice 3i unul dintre e@0onen/ii cei 1ai 0rofun;i ai filosofiei 0olitice 0ro7le1ele 0use de el ca 3i unele din solu/iile sale fiind 3i ast6;i 4n centrul de;7aterilor. De3i 1etec (adic6 socotit str6in5 n6scut 4n Stagira) 3i deci non-cet6/ean (sau5 cu1 s0un unii5 toc1ai de aceea) el a do7=ndit o cunoa3tere deose7it de adec2at6 a 2ie/ii 0olitice5 4nte1eindu-se doar 0e o7ser2a/ia e2eni1entelor 3i 0e studii istorice. ENea2=nd nici dre0turile5 nici refle@ele unui cet6/ean - rele26 arcel Prelot 4n cu2=ntul 4nainte la 2ersiunea france;6 reali;at6 de el a Politicii ("ristotel5 La PolitiTue5 Paris5 $ont:ier5 1<.15 0.<) el se g6sea 4n afara5 dac6 nu deasu0ra dis0utelor de 0artide. Constr=ngerea 4ns63i a e2eni1entului 4l situa 4n 0o;i/ia de o7ser2ator o7iecti2 3i de;interesat>. C:iar dac6 ce in2oc6 Prelot e 0rea 1ult5 dac6 nu c:iar i10osi7il5 aceast6 situa/ie5 ca 3i s0iritul 3tiin/ific5 0reluat 0rin educa/ie de la tat6l s6u (1edic de 0rofesie) l-au a8utat s6 4ntre0rind6 o anali;6 deose7it de 0rofund6 a feno1enului 0olitic. "ristotel a f6cut ceea ce ast6;i s-ar nu1i E3coal6>5 4n sensul 0olari;6rii 4n 8urul s6u a unei largi ec:i0e de ucenici intelectuali cu a8utorul c6rora 3i-a l6rgit considera7il in2estiga/ia5 reali;=nd acel i1ens Edosar docu1entar>5 culegere de Constitu/ii sau Politii - ce cu0rindea anali;a5 4n ordine alfa7etic65 a 1,O de constitu/ii de state si10le sau confedera/ii5 cu un a0endice asu0ra gu2ern6rii tiranilor5 o 1onografie a legilor E7ar7arilor> (Cartagina 3i Ro1a) 3i un studiu s0ecial al 0reten/iilor teritoriale ale statelor - care i-a 0er1is e@celenta sinte;6 teoreti;atoare5 e@0licati263i critic-e2aluati26 care este Politica.

Din 06cate5 din aceast6 i1ens6 4ntre0rindere docu1entar6 n-a r61as dec=t un frag1ent a0recia7il care se ocu06 de Constitu/ia "tenei5 reg6sit 3i 0u7licat 0entru 0ri1a dat65 4n ianuarie 1O<15 de Sir *rederic FenJon (Cf. "ristoteles5 Statul atenian5 trad. St. Ae;dec:i5 Aucure3ti5 Casa 3coalelor5 1<))). Se s0une c6 aceast6 colec/ie ar fi fost reali;at6 la 4nde1nul lui Platon (4n a c6rui "cade1ie a studiat 2re1e de dou6 decenii). Ceea ce este cert este c6 ea i-a 4nlesnit lui "ristotel s6 trate;e 0olitica 0rin 1etoda inducti265 0ornind de la descrierea fa0telor 0articulare5 a3a cu15 se 0rocedea;63i 4n 3tiin/ele naturii. !otodat65 acest frag1ent confir16 i10ortan/a acordat6 de "ristotel 1etodei istorice sau geneticeV(EIstoria este folositoare o1ului 0olitic> nota el 4n Retorica)5 din n6;uin/a de a 06trunde 0=n6 4n cau;ele cele 1ai 4nde06rtate ale feno1enelorD s0re a ne da 1ai 7ine sea1a de o constitu/ie a8uns6 la 1aturitate5 s0unea el5 nu e de a8uns s6 o consider61 nu1ai 4n aceast6 for16 a sa5 ci tre7uie s6 c6ut61 a sta7ili 3i diferitele fa;e e2oluti2e 0rin care a trecut 0=n6 s-a 4nc:egat 4n felul 4n care se 0re;int6 ast6;i5 4n 1o1entul cercet6rii. Aogatul 1aterial acu1ulat 3i clasificat i-a 0rile8uit o anali;6 co10arati26 a constitu/iilor sau for1elor de gu2ern61=nt5 0e o 7a;6 solid63i cu o a10litudine 0e care rareori o 4nt=lni1 c:iar 3i 4n 0olitologia conte10oran6 nou6. Prin ur1are5 din ce se 0oate deduce din aceast6 16rturie care a su0ra2ie/uit5 ca 3i unele 1odalit6/i 0racticate 4n Politica5 o0era sa este si1ultan descri0ti265 co10arati265 teoretic63i critic65 rele2=nd o i10resionant6 a0rofundare a esen/ei feno1enului 0oliticB lucrarea Politica este c:eia de 7olt6 a 4ntregului s6u siste15 du06 cu1 se e@0ri1a3i Prelot5 nu nu1ai 0entru c65 cu1 afir16 acesta5 el nu se0ar6 0olitica de 1oral63i nici nu o su0une acesteia5 ci 0entru fa0tul 1a8or c6 0rin ea cul1inea;6 filosofia 3i 3tiin/a des0re o15 acesta fiind5 4n conce0/ia sa5 un ;oon 0olitiRon. Polis este starea natural6 a acestuia (anar:ia fiind nenatural6)5 3i nu doar o constr=ngere de fa0t 0e care indi2idul tre7uie s6 o su0orte. Pentru c6 ea5 0olis5 statul-cetate sau ora35 4n calitate de co1unitate 0olitic65 este 4ncununarea unei e2olu/ii ce 1arc:ea;6 o de;2oltare istoric6 a asocia/iilor u1ane anterioare5 fa1ilia 3i satul. !re7uie rele2at c65 cu toat6 diferen/ierea5 0olis are 4nc6 func/ii co10le@e 3i un statut ontic sincretic. Poate toc1ai de aceea - a2=nd 4n 2edere c6 tr6ind 4n acedonia sau studiind 3i alte ti0uri de state - el r61=ne fidel 1odelului 0olis-ei5 4ncerc=nd c:iar s6-i sta7ileasc6 condi/iile o0ti1e de e@isten/6 3i de;2oltare. Iat6 de ce nu e deloc sur0rin;6tor c6 Politica ocu06 acest loc 4n g=ndirea sa. #tiin/a 0olitic65 ur16rind >7inele 3i cel 1ai 1are 7ine>5 este >3tiin/a cea 1ai st60=nitoare 3i conduc6toare 4n cel 1ai 4nalt 4n/eles> ("ristotel5 Etica nico1a:ic65 0.&+). Ea este o 3tiin/6 0ractic65 ur16rind cunoa3terea 3i5 0rin ea5 4ndru1area ac/iunii. ai 1ult c:iar5 ea sta7ile3te - de fa0t 0rin o7iectul ei - ce 3tiin/e sau arte tre7uie s6 e@iste 4n stat 3i 4n ce 16sur6 tre7uie 4n26/ate de fiecare indi2idB ea 43i su7ordonea;6 strategia5 econo1ia 3i retorica. 'n confor1itate cu aceast6 logic65 etica 4ns63i este o 0arte a 3tiin/ei 0olitice5 c6ci >de3i acest 7ine este acela3i 0entru indi2id 3i 0entru co1unitate5 totu3i lucru 1ai 1are 3i 1ai 0erfect tre7uie s6 fie a 4nte1eia 3i 06stra 7inele co1unit6/ii>. De3i el s0une >unele c:estiuni ane2oioase> cu1 ar fi la ce se a0lic6 egalitatea 3i la ce se a0lic6 inegalitatea> constituie filosofia 0olitic65 nici 3tiin/a 0olitic6 nu este 0lasat6 4n afara func/iei e2aluati2-nor1ati2eD >este trea7a uneia 3i aceleia3i 3tiin/e de a cerceta care este cea 1ai 7un6 for16 de gu2ern61=nt5 care aste natura acelui gu2ern61=nt 3i 4n care condi/iuni ar 0utea fi at=t de des62=r3it 0e c=t ar fi de dorit5 dac6 nu /ine1 sea1a de nici o 0iedic6 din afar6B 3i5 0e de alt6 0arte5 de a 3ti ce Constitu/ie se cu2ine s6 alege1 0otri2it di2erselor 0o0oare5 dintre care cele 1ai 1ulte n-ar 0utea 0ri1i o Constitu/iune des62=r3it6> ("ristotel5 Politica5 0.&I<&1I). 'n conce0/ia aristotelic6 des0re 3tiin/a 0oliticii se 4ntre06trund5 a3adar5 dou6 0lanuriD cel al realului 3i cel al idealului sau5 4ntr-o e@0resie 1ai 1odern65 0lanul e@0licati2 3i cel nor1ati2 sau 0rescri0ti2. "ceast6 4ntre06trundere do1in6 structura lucr6rii sale funda1entale Politica 3i e@0ri16 c:intesen/a a7ord6rii sale5 anun/at6 4nc6 4n ulti1ele r=nduri ale Eticii. E@ist6 de altfel 4n siste1ati;area Stagiritului o leg6tur6 inti16 4ntre cele tei 0rinci0ale 3tiin/e 0racticeD econo1ia (3i nu c:re1atistica - arta de a face 7ani) ser2e3te ne2oile naturale (3i do1estice)5 etica 0e cele indi2iduale (s0irituale)5 iar 0olitica 0e cele ale co1unit6/ii5 f6c=nd 0osi7il6 reali;area celorlalte dou6. Pornind de la 0rinci0iul c6 >fiecare 8udec6 7ine nu1ai ceea ce cunoa3te> 3i c65 1ai ales5 >4ndeo73te 7ine 2a 8udeca cel 4n26/at 4n toate> 3i de aceea >un t=n6r nu este un auditor 0otri2it 0entru 3tiin/a 0olitic6>5 li0sindu-i e@0erien/a 4n 2ia/a 0ractic65 "ristotel sugerea;65 de fa0t5 caracterul e;oteric - re;er2at ini/ia/ilor 4n 3tiin/a 3i e@0erien/a 0olitic6 - al lucr6rii sale. De altfel5 c:iar 3i 4n

cu0rinsul o0erei sale5 3i 1ai ales din ca0itolul dedicat anali;ei cau;elor >re2olu/iilor> 3i 1i8loacelor de asigurare a dura7ilit6/ii statelor5 ne 0ute1 da sea1a. Un singur e@e10lu5 dintre 1ultele 0osi7ile5 care fri;ea;6 c:iar cinis1ulD >De1ocra/iile 3i oligar:iile s62=r3esc aici (adic6 nedisting=nd 4ntre 1i8loacele care conser2a 3i cele care ruinea;6 res0ecti2a for16 de gu2ern61=nt - n.n) o gre3eal6 deo0otri26 de gra26. 'n de1ocra/ii5 unde 1ul/i1ea 0oate face 4n 1od su2eran legile5 de1agogii5 cu atacurile lor ne4ntreru0te contra 7oga/ilor5 410art totdeauna cetatea 4n dou6 ta7ere5 0e c=t6 2re1e ei ar tre7ui s6 0ar6 4n cu2=nt6rile lor 0reocu0a/i nu1ai de interesele 7oga/ilorB du06 cu1 4n oligar:ii gu2ern61=ntul ar tre7ui s6 0ar6 c6 are 4n 2edere nu1ai interesul 0o0orului - (s.n)> (Politica5 0. (I<). Poate toc1ai de aceea aceast6 0arte a tratatului 3i-a 06strat atrac/ia 3i 4n actualitate5 sti1ul=nd c:iar 4ncerc6rile de codificare 3i cuantificare5 0entru a deduce legi ale co10orta1entului 0olitic 4n diferitele gu2ern61inte 3i situa/ii istorice. !re7uie s6 recunoa3te1 Stagiritului c6 4n aceast6 0arte ce a7und6 4n 8udec6/i 0rofunde 3i su7tile5 el se do2ede3te nu nu1ai un su7li1 teoretician al 0oliticii dar 3i un deose7it de a7il 0rece0tor - el a fost5 de altfel5 la curtea 1acedonean65 0rece0tore al celui ce 2a fi "le@andru cel are - 0entru situa/iile 0olitice concrete. Realis1ul lui i10resionea;63i se situea;6 la loc de frunte 4n istoria nu nu1ai a 3tiin/ei ci 3i a artei 0olitice al6turi de cel al indianului CautJlia 3i al florentinului ac:ia2elli. Cei doi 0iloni ai 0uterii - 2iolen/a 3i 2iclenia - 43i g6sesc o 1en/iune e@0res65 su7liniindu-se c:iar c63i >re2olu/iile > 0rocedea;6 0rin una sau alta. De3i 4n e0oc6 unii sofi3ti s-au ridicat 410otri2a scla2a8ului5 in2oc=nd legea natural6 (Lico0:on su7linia c6 >0rin natur6 to/i oa1enii sunt egali> iar "lRida1as sus/inea c6 >natura n-a f6cut scla2i>) "ristotel s-a raliat conce0/iei do1inante a 2re1ii 8ustific=nd scla2ia 0rintr-o deter1inare 0si:o-fi;ic6 (>acel o1 care din natur6 nu este al s6u ci al altui o1>) dar 3i social econo1ic6 (dac6 su2eicile ar /ese singure ...0atronilor nu le-ar 1ai tre7ui lucr6tori 3i nici st60=nilor scla2i) (Politica5 0. &,). Deose7it de interesante 3i fecunde ne 0ar i0osta;ele 4n care este definit statul. Pri1a defini/ie5 re;ultat al a7ord6rii istoricogenetice5 este deose7it de se1nificati26. Cu1 su7linia 3i ". . De7orin5 s0re deose7ire de 1ul/i g=nditori din e0oci ulterioare 3i c:iar din 2re1ea noastr65 "ristotel 0ri2ea statul nu ca 0e o o0er6 artificial6 a o1ului5 nu ca 0e un 0rodus al contractului (ca Lico0:ron5 4n e0oc6) sau al consensului5 ci ca 0e un 0rodus al de;2olt6rii naturale5 fire3tiD statul ia na3tere din ne2oile 2ie/ii5 reali;=ndu-se cea 1ai des62=r3it6 for16 de uniune a o1ului5 dictat6 c:iar de natura acestuia (1). *iind un ;oon 0olitiRon nu1ai 4n calitate de 1e17ru al statului5 o1ul de2ine o1 4n sensul s6u ade26rat. 'n afara statului nu ar 0utea e@ista dec=t un ani1al sau ;eu. Dac6 statul este ansa17lul cet6/enilor5 a3a cu1 4ntregul este anterior logic 06r/ilor5 tot astfel 3i statul este anterior cet6/enilor ce-l alc6tuiesc. Li1itele societ6/ii scla2agiste sunt 0e de0lin 0re;ente 3i 4n conce0/ia aristotelic6D 1unca fiind5 4n 1entalitatea curent6 asociat6 cu scla2a8ul5 "ristotel nu include 0rintre cet6/enii Politeii (statul ca0a7il s6 asigure fericirea 0rin 2irtute) nu nu1ai 0e scla2i (instru1ente cu2=nt6toare5 0redestinate la scla2ie5 adic6 la condi/ia inu1an65 0rin structura lor 0si:o-fi;ic6)5 ci nici 0e 1e3te3ugari 3i agricultori5 4ntruc=t ace3tia erau ne2oi/i s6 1unceasc6 0entru a-3i asigura e@isten/aB de ase1enea nici 0e str6ini - >7ar7arii> fiind ec:i2ala/i cu scla2ii 4n oc:ii atenienilorB sau 0e fe1ei a c6ror facultate deli7erati26 ar fi 0rea adesea de063it6 (su7ordonat6) de 0asiune. Calitatea de cet6/ean5 0reci;a el5 >a0ar/ine nu1ai o1ului 0olitic5 care este ca0a7il5 fie singur5 fie 0rin al/ii5 s6 4ngri8easc6 afacerile 0u7lice>B fiind >ele1ent al statului>5 cet6/eanul este cel care5 4n func/ie de constitu/ia res0ecti26 >ia 0arte la func/iunile de 8udec6tor 3i ocu06 o func/ie 0u7lic6>B > a 3ti s6 se su0un6 3i a 3ti s6 gu2erne;e sunt calit6/i necesare cet6/eanului>5 iar ade26rata scoal6 a gu2ern6rii este su0unerea. De aici deduce1 c6 ra0orturile definitorii 0entru co1unitatea 0olitic6 sunt autoritatea 3i su0unerea. '10otri2a oric6rei 0osi7ile 0er0etu6ri 4n func/ie el 0reci;ea;6D >alternati2a autoritate 3i su0unere tre7uie s6 fie 4n acord necesar5 co1un6 tuturor cet6/enilor. Egalitatea este identitatea de atri7u/iuni 4ntre fiin/e ase16n6toare 3i statul n-ar 0utea tr6i contra legilor ec:it6/ii> (Politica5 0. 1.,) . "tunci c=nd "ristotel define3te statul ca asocia/ia care ur16re3te 3i reali;ea;6 >cel 1ai 1are 7ine> (&)5 a2e1 de a face cu alt gen de defini/ie5 finalist63i nor1ati265 a3a cu1 a0are5 de fa0t5 3i c=nd 0reci;ea;6 >statul ideal>D >statul cel 1ai 0erfect este e2ident acela5 4n care fiecare cet6/ean5 oricare ar fi5 0oate5 gra/ie legilor5 s6 0ractice c=t 1ai 7ine 2irtutea 3i s6-3i asigure c=t 1ai 1ult6 fericire> (Politica5 0. 1)&). Dar tot 4n Politica 4nt=lni1 3i o defini/ie 1ai 0rag1atic65 institu/ional65 4n care statul este

identificat cu su1a organelor sale5 adic6 cu ceea ce ast6;i nu1i1 a0aratul de stat ((). "ristotel constat6 atrac/ia 0e care o e@ercit6 0uterea 3i 0ri1e8diile i10licateD >foloasele ce le aduce 0uterea 3i ad1inistrarea intereselor generale insufl6 tuturor oa1enilor dorin/a de a se 0er0etua 4n func/iuneD 3i ca 3i cu1 to/i ar fi 7olna2i 3i nu1ai 0osesiunea 0uterii le-ar 0utea da s6n6tatea5 4ntr-at=t de 1or/i3/in s6 06stre;e autoritatea5 o dat6 ce o st60=nesc> (Politica5 0. 1I<). Este >coru0/ia> 0e care o e@ercit6 0uterea5 sesi;at6 3i de Nerodot 3i care 3i-a g6sit e@0resia aforistic6 4n cunoscuta for1ul6 a lui Lord "ctonD >0uterea coru0e5 iar 0uterea a7solut6 coru0e 4n 1od a7solut>5 adic6 4n c:i0 ne7unesc. Dar 0entru c6 statul este nu orice fel de asocia/iune ci una 4ntre oa1eni li7eri 3i egali5 >0uterile 0olitice5 c=nd sunt 7a;ate 0e egalitatea cet6/enilor5 to/i fiind ase1enea5 fiecare are dre0tul s6 e@ercite autoritatea la r=ndul s6u>(Politica5 0. 1I<). 'n statul 0erfect 0e care 4l i1agina5 fiecare tre7uia5 0e r=nd5 s6 se su0un63i s6 gu2erne;e. Este ideea funda1ental65 a0recie15 a o0erei sale 0olitice5 aceea a >reci0rocit6/ii 4n egalitate>5 singura care >sal2ea;6 statele>5 asigur=ndu-se5 0rin rota/ie5 e@ercitarea 0uterii de c6tre fiecare cet6/ean. "ceast6 idee genial65 antici0atoare5 ne 4ncura8ea;6 s6 s0er61 c6 >asi1etria> sau inegalitatea nu este o fatalitate a rela/iilor 0olitice. Statul este >institu/ia natural6>5 0entru c6 e necesar6B 4n afara lui >li0sit de lege 3i dre0tate>5 o1ul este cea 1ai rea dintre fiin/e5 c6ci >cel 1ai groa;nic lucru este nedre0tatea 4n;estrat6 cu ar1e>5 0e c=nd >dre0tatea este o 2irtute social65 c6ci dre0tul nu este dec=t ordinea co1unit6/ii 0olitice (ori dre0tul este :ot6r=rea a ceea ce este 8ust). "ristotel su7linia;6 0reocu0area 0entru sta7ilitate. El nu este 410otri2a sc:i176rilor5 dar socoate ca 0rinci0al6 datorie a o1ului de stat este 0re;er2area constitu/iei. Se 0ronun/6 0entru o or=nduire 7l=nd6 (1i@t6) care ec:ili7rea;6 tr6s6turile de1ocratice 3i oligar:ice5 4n care do1ina/ia este asigurat6 clasei de 1i8loc5 iar deci;iile colecti2e5 sugerea;6 el5 sunt 0ro7a7il 1ai 7une5 0entru c6 a1alga1ea;6 diferite e@0erti;e indi2iduale. 'n teoria 3i clasificarea for1elor de gu2ern61=nt Stagiritul 0orne3te de la identificarea statului cu constitu/iaD nu este o >4nte1eiere> a dre0tului constitu/ional5 cu1 le 0lace unora s6 >1oderni;e;e>5 ci este 0unctul de 0lecare al unei ti0ologii 7a;ate 0e o 2i;iune a7stract-for1al65 8uridi;ant65 consolidat6 4ntr-o tradi/ie ce-3i 2a g6si 0unctul cul1inant 4n dre0tul constitu/ional 1odern. Pri1ul criteriu este arit1eticD >$u2ern61=ntul 3i Constitu/ia fiind lucruri identice 3i gu2ern61=ntul fiind 0uterea su0re16 a cet6/ii5 tre7uie 4n c:i0 necondi/ionat ca aceast6 0utere s6 se co10un6 dintr-un singur indi2id5 sau dintr-o 1inoritate5 sau 4n sf=r3it din 1asa cet6/enilor> (Politica5 0. &(). 'n func/ie de aceasta5 e@ist6 deciD 1onar:ia (regalitate)5 aristocra/ia 3i 0oliteia. Dar "ristotel nu r61=ne aici 3i ad=nce3te aceast6 clasificare 4n lu1ina criteriului 0olitico-etic ce st6tea la 7a;a defini/iei finaliste a statuluiD 7inele general. Dac6 gu2ern61=ntul nu ur16re3te 7inele tuturor5 ci tinde s6 satisfac6 interesele unuia singur5 unei 1inorit6/i sau al 1a8orit6/ii5 for1ele de gu2ern61=nt sunt a0reciate ca fiind de2iate5 i10ure5 a76t=ndu-se de la 1enirea lor5 nu1ite fiindD tiranie5 oligar:ie 3i de1ocra/ie (de1agogie). Doctrina 7inelui general a f6cut carier65 de ea 0re2al=ndu-se toate regi1urile 0olitice5 0entru c6 ea are 4n 2edere doar ceea ce ar@ denu1ea >func/ia social6 general6> a statului ignor=nd caracterul de clas6 sau gru0 al unei anu1ite 0uteri 0olitice. Cu1 re1arca 0=n6 3i un elitist ca $aetano oscaD >un ase1enea criteriu nu este sigur c6ci este dificil s6 distingi 4ntr-o 1anier6 net6 interesul gu2erna/ilor de cel al gu2ernan/ilorB 3i 1ai 1ult c:iar5 gu2ernan/ii 0ot a2ea de 7un6-credin/6 con2ingerea c6 gu2ern61=ntul lor este cel 1ai 7un5 f6r6 ca lucrul acesta s6 fie confor1 cu ade26rul. ($. osca5 $. Aout:oul5 Nistoire des doctrines 0olitiTues5 Paris5 PaJot5 1<++5 0.)1). Dar luciditatea lui "ristotel nu se 0oate 1ul/u1i cu at=t. Discut=nd5 e dre0t5 4n cadrul for1elor in8uste5 el a8unge la for1ularea criteriului social al 0ro0riet6/ii 4n distingerea for1elor de gu2ern61=ntD >'ns6 ra/iunea ne s0une 4ndea8uns c6 do1ina/ia 1inorit6/ii 3i acea a 1a8orit6/ii sunt lucruri cu totul accidentale.. .ceea ce distinge 4n 1od esen/ial de1ocra/ia de oligar:ie este s6r6cia 3i 7og6/iaB 3i oriunde 0uterea este 4n 1=na 7oga/ilor5 1a8oritatea sau

1inoritate5 este oligar:ieB oriunde 0uterea este 4n 1=na s6racilor5 este de1agogie> (Politica5 0.11&). Criteriul i-a fost ins0irat c:iar de de1ocra/ia atenian6 cu ale c6rei >e@ager6ri> 4n fa2oarea s6racilor nu era de acord. Dar s0iritul concret-istoric 4n care el anali;ea;6 for1ele de gu2ern61=nt - c:iar ideea su7liniat6 c6 nu e@ist6 constitu/ie 7un6 0entru orice 0o0or - 4l face sensi7il la di2ersitatea accentuat6 a acestora ( arcel Prelot g6se3te c:iar 4n ca0itolele 0oliticii ele1ente 0entru clasificarea a o0ts0re;ece for1e 0olitice care se 4nl6n/uie 0erfect 4ntr-un ta7lou siste1atic - arcel Prelot5 Nistoire des idees 0olitiTues5 Paris5 Dallo;5 1<O))5 la caracterul co10o;it al unora sau la 2aria/ia lor du06 caracterul ur7an sau agrar al co1unit6/ilor. odelul 0e care-l 0ro0une Stagiritul 0ro1o2ea;65 4n afara 0rinci0iului de8a 1en/ionat5 o de1ocra/ie 4n care egalitatea s6 fie 0ro0or/ional6 cu 1eritul5 410otri2a unei egalit6/i arit1etice5 aleatorii. 'n orice ca;5 s0re deose7ire de Platon5 el crede fer1 4n 2aloarea 1a8orit6/ii (cf. Statul atenian) 3i 1ai crede5 cu1 4nsu3i se e@0ri165 c6 >a17i/ia 7oga/ilor a ruinat 1ai 1ulte state dec=t a17i/ia s6racilor>. "ristotel sesi;ea;6 c6 4n orice stat e@ist6 trei 06r/i sau ele1ente5 de 7una organi;are a c6rora de0inde 2italitatea 4ntreguluiD adunarea general65 cor0ul 1agistra/ilor 3i cor0ul 8udec6torescB 3i el studia;6 1odalit6/ile concrete cu atri7u/iile s0ecifice fiec6ruia. "t=t traduc6torul 2ersiunii ro1=ne a Politicii5 #tefan Ae;dec:i5 c=t 3i al/i anali3ti (cf. Furt Sc:illing5 Nistoire des idees sociales5 Paris5 PaJot5 1<+&5 0.O<) sunt 4nclina/i s6 a0recie;e >unul dintre cele 1ai 1ari 1erite> ale Stagiritului5 teoria celor trei 0uteri care ar se1nifica de fa0t ideea se0ara/iei 0uterilor 4n stat 0e care se 7a;ea;6 >tot dre0tul constitu/ional 1odern>5 ca 3i c=nd ea ar fi 0utut constitui 0e 2re1ea sa o 0ro7le16 la ordinea ;ilei. !eoria se0ara/iei 0uterilor 0une accentul 0e ec:ili7rarea lor 3i 43i g6se3te sens doar 4n regi1ul re0re;entati2 1odern5 de aceea s-a 3i n6scut 4n lu0ta 0entru constituirea acestuia5 410otri2a 1onar:iei a7solute. La "ristotel este 2or7a de o diferen/iere func/ional6 a 1agistraturii 4n diferitele for1e 0olitice ale 0olis-ei. Nu1ai o 1oderni;are for/at6 4l 0oate transfor1a 4n teoreticianul antici0ator al 0rinci0iilor 0olitico-8uridice 7urg:e;o-li7erale. "2ea dre0tate Carl 9. *riedric: (La de1ocratie constitutionnelle5 Paris5 P.U.*.5 1<,O5 0.1) s6 ironi;e;e ase1enea tendin/e de 1oderni;are re1arc=nd c65 a7soluti;=nd 1odelul aristotelic5 a1 a8unge la conclu;ia c6 0entru stadiul conte10oran ti0ul ideal de stat l-ar re0re;enta.. .Re0u7lica "ndorra. Unii 4i re0ro3ea;6 0rea 1area docilitate fa/6 de tradi/ia greac65 atunci c=nd a7soluti;ea;6 1odelul statului -cetate 4n 0roiectul statului o0ti15 1ai ales c6 el a cunoscut 3i din e@0erien/6 alte ti0uri de state. "ceast6 o0/iune are i;2oare 4n 1entalitatea 2re1iiD regatele sau i10eriile ori c:iar re0u7licile 4ntinse nu a0ar/ineau lu1ii elene5 ci >7ar7arilor>5 de aceea erau considerate inferioare. Nici un geniu ca "ristotel n-a 0utut de063i deci 1entalitatea do1inant6 a conte10oraneit6/ii. Pe de alt6 0arte5 e@ist6 4n aceast6 0o;i/ie a sa 3i o atitudine 0ole1ic6 410otri2a unor conce0/ii cu1 era cea a stoicilor5 cinicilor5 su7liniind 410otri2a acestora 2aloarea 0articular6 a siste1ului 0olitic al 0olis-ei. Ceea ce a1 dori s6 rele2615 4n 4nc:eiere5 este o alt6 idee c6l6u;itoare a Stagiritului5 care se 4nscrie 0rintre contri7u/iile care au fertili;at de;2oltarea 3tiin/elor 0oliticeD 1odelarea for1elor 0olitice 0e di2ersitatea socialului. Diferen/a de constitu/ii este generat6 de di2ersitatea socialului. Diferen/a de constitu/ii este generat6 de di2ersitatea ele1entelor socialeB de aceea ar fi o gre3eal6 gra26 s6 4ncerci s6 a0lici 0entru toate statele acela3i ti0 de constitu/ie. >C=nd 0ro0un o constitu/ie5 tre7uie ca ea s6 0oat6 fi acce0tat63i 0us6 lesne 4n e@ecutare5 a2=nd 4n 2edere actuala situa/ie a diferitelor state. 'n 0olitic6 - su7linia el - nu e 1ai 0u/in greu de a refor1a un gu2ern61=nt dec=t de a-l crea5 du06 cu1 e 1ai greu s6 te de;2e/i de un lucru dec=t s6-l 4n2e/i 0entru 0ri1a dat6 (Politica5 0. &1I-&11). Iat6 nu1ai c=te2a contri7u/ii 0entru care "ristotel 1erit6 0e de0lin a fi considerat un e@0onent str6lucit al filosofiei 0olitice 3i 4nte1eietor al 3tiin/ei 0olitice 3i care 3i-a do1inat 3i 4ndatorat 0osteritatea. Ai7liografieD 1. "ristotel5 La PolitiTue5 Paris5 $ont:ier5 1<.15 0.< &. Cf. "ristoteles5 Statul atenian5 trad. St. Ae;dec:i5 Aucure3ti5 Casa 3coalelor5 1<)) (. "ristotel5 Etica nico1a:ic65 trad. !raian Ar6ileanu5 Aucure3ti5 Casa #coalelor5 1<))5 0.&+ ). "ristotel5 Politica5 trad. Eliade Ae;dec:i5 Cultura na/ional65 1<&)5 0.&I<-&1I ,. O2idiu !r6snea5 *ilosofia 0olitic65 Aucure3ti5 1<O+5 ca0. "ristotel5 0. <1-1I1

Istoria IDEILOR Politice Lect. drd. Stefan Stanciugelu SursaD :tt0DHHfilosofie0olitica.Pord0ress.c...e-de-doctrinaH Docu1entD :tt0DHHfilosofie0olitica.files.Pord0...0olitice-1.0df Docu1entD :tt0DHHfilosofie0olitica.files.Pord0...0olitice-&.0df RO " "N!ICU 1. 'nce0uturile g=ndirii 0olitice ro1ane 3i 1o3tenirea greac6. &. $=ndirea 0olitic6 a lui Cicero. (. $=ndirea 0olitic6 ro1an6 4n 0erioada Princi0atului. Dac6 se 4ncearc6 o co10ara/ie 4ntre a0ortul grecilor 3i ro1anilor 4n do1eniul 0e care 4l ur16ri15 se i10une constatarea c6 4n ti10 ce grecii au a2ut un geniu teoretic-filosofic 3i 3tiin/ific 1ateriali;at 4n filosofia 3i 3tiin/a 0olitic6 0e care le-au de;2oltat5 ro1anii sunt caracteri;a/i de un geniu 0olitic 0redo1inant 0rag1atic5 de un geniu 8uridic (dre0tul ro1an se studia;63i ast6;i) 3i un geniu ad1inistrati2 1anifestat 3i 4n ur7anis1 3i construc/ii. o1entul grec 2a fi 0re;ent 4n g=ndirea 0olitic6 a Ro1ei5 4nc6 de la 4nce0uturile ei. "stfel se 0ot 4nregistra influen/e ale conce0/iei lui Pitagora 0rin categoriile de nu16r5 lege5 ec:ili7ru5 0ro0or/ii. Legea celor 1& ta7le (anul ),I ".C:r) atest6 conce0/ia unei 8usti/ii ec:ita7ile 3i distri7uti2e. Politicul 4nsu3i a0are ca un a1estec de te10eran/6 3i ec:ili7ru5 de acord 3i ar1onie5 suger=ndu-se a0ro0ierea 4ntre 1u;ic63i 0olitic6. #i totu3i5 du06 cunoscutul istoric !it Li2iu5 istoria ro1an6 e regi;ata de acela3i conflict5 acela al aristocra/iei 3i li7erta/ii. Istoria ro1ana este de fa0t istoria unei integr6ri tre0tateD de la gentes la 0o0ulus. Constituirea >ordinelor> re0re;int6 o ierar:ie func/ionala 3i desc:isa. Un loc a0arte ocu0a 0le7ea (o categorie sociala 4nc6 nu 0e de0lin l61urit6) care 2a c6uta sa sc:i17e 0artici0area sa la ar1ata 0e dre0turi 0olitice. "0ologul lui enelius "gri00a este deose7it de gr6itorD 0le7eii s-au retras din cetate5 fiind ne1ul/u1i/i de statutul lor. Solul Senatului le-a 0re;entat un a0olog a c6rui se1nifica/ie 4n istoria g=ndirii 0olitice este 0lina de 4n26/61inte 3i 2a 4nte1eia o linie de g=ndire organicist6. El le-a s0us 0le7eilor ca 3i cetatea este structurat6 ca un organis1 care are un ca0 care conduce5 1e17re care sa 1unceasc63i un sto1ac care consu16 0entru a-l :r6ni. Succesul ro1an a deter1inat un 0as 4naintede la secesiune la 2oin/a de unitateD 0le7ea se 2rea 0o0ulus 4n acord cu 0atricienii. Ceea ce tre7uie su7liniat este ca s0iritul 0u7lic (adic6 gri8a 0entru sal2area statului5 salus rei 0u7licae ) 3i 1odera/ia au 0er1is uni2ersali;area dre0turilorB de aici 4nce0e de2enirea sensului 0lenar al no/iunii de ci2is (cet6/ean). Daca 2oca7ularul 0olitic a fost 0reluat a0roa0e 4n 4ntregi1e de la greci5 tradi/ia latina a oferit un singur ter1en5 acela de dictatura5 nu1ai ca sensul antic al dictaturii era un regi1 i10us de 410re8ur6ri e@ce0/ionale5 de regula un r6;7oi5 care a2ea o 0erioada li1itata 3i totodat6 0rerogati2e li1itate. E@e10lul cel 1ai cunoscut este al lui Cincinatus care o data sarcinile sale s0eciale 4nde0linite5 du06 ter1enul u;ual (+ luni) s-a 4ntors la coarnele 0lugului. De3i Ro1a re0u7lican6 a a2ut o 0leiad6 str6lucit6 de oa1eni 0olitici5 0ri1ul care se afir16 4n do1eniul doctrinei 0olitice este un grec care a stat 1ult ti10 la Ro1a5 Poli7Jos. I10resionat de 0erfor1antele re0u7licii ro1ane5 el 4ncearc6 4n lucrarea sa de istorie uni2ersala o e@0lica/ie5 socotind c6 grandoarea statului ro1an sta 0e de o 0arte 4n gu2ern61=ntul sau 1i@t care unea 4ntr-un cor0 func/ional ele1ente de 1onar:ie (consulii)5 de aristocra/ie (Senatul) 3i de1ocra/ie ("dunarea de 0e C=10ul lui arte). El socoate ca 4n e2olu/ia for1elor de gu2ern61=nt se 4nregistrea;65 cu un caracter legic5 o 1i3care ciclica (anacJclosis)5 adic6 o trecere continua 0rin decaden/6 3i re4nnoire de la o for16 de gu2ern61=nt la alta. "stfel5 0unctul de 0lecare este5 du06 el5 1onar:ia care este 4nte1eiat6 0e dre0t 3i aceasta decade 4n tiranie5 4nte1eiat6 0e for/65 du06 care ur1ea;6 aristocra/ia ca 1o1ent de 4nflorire a statului5 ur1at de oligar:ie5 gu2ern61=ntul celor 7oga/i 3i a0oi de de1ocra/ie. Ulti1a fa;a care deter1ina 3i 4ntoarcerea la 0unctul de 0lecare este o:locra/ia (do1nia gloatei). "ceasta 1i3care ciclic6 s-ar datora unor cau;e 0si:ologice 3i anu1e cre3terea 0asiunilor 3i dorin/elor care tind sa ru06 ec:ili7rul o data sta7ilit. E@ista5 du06 Poli7Jos5 o singura solu/ieD instituirea unui gu2ern61=nt 1i@t5 care co17ina regi1urile5 co10ens=nd ac/iunea

fiec6ruia 0rin aceea a celorlalte 3i 1en/in=nd ec:ili7rul 0rin 8ocul for/elor contrare. "ceasta for1a 1i@ta de gu2ern61=nt 3i cunoscuta 2irtus ro1ana re0re;int6 e@0lica/ia dura7ilit6/ii 3i str6lucirii statului ro1an. Cicero Cel 1ai str6lucit e@0onent al filosofiei 0olitice din Ro1a re0u7lican6 este arcus !ullius Cicero. El si17oli;ea;6 ulti1ele lu0te ale li7ert6/ii la Ro1a. Este un s0irit eclectic5 oscil=nd 4ntre rigoris1ul etic 3i logic 0ro0riu stoicis1ului Sci0ionilor 3i 4ndoiala siste1atic6 a noii acade1ii a lui Carneade. Pentru Cicero5 una din 0ro7le1ele cruciale este dac6 e@ist6 o filosofie 0olitic6 sau orice ac/iune a oa1enilor de stat se reduce la 0ersuasiune5 retorica5 sofistica. El este un ade0t al te;ei lui Poli7Jos des0re gu2ern61=ntul 1i@t5 0led=nd 0entru un ec:ili7ru sta7il al statului5 0entru a 0re2eni r6sturn6rile (con2ersiones)5 sc:i176rile de regi1 care crea;6 4n cet6/i de;ordine 3i nenorocire. Pentru el statul5 adic6 res 0u7lica este o res 0o0uli5 iar >0o0orul nu este 4ns6 orice adunare de oa1eni uni/i 4ntre ei oricu1 ar fi5 ci este o adunare de oa1eni asocia/i 0rintrun dre0t recunoscut de to/i 3i 0rintr-o co1unitate de interese>. Iar 0ri1a cau;6 a acestei asocieri nu este at=t sl67iciunea o1ului5 c=t un fel de a0lecare natural6 a oa1enilor de a tr6i laolalt6. Pentru Cicero5 anga8area acti26 a filosofului 4n ac/iunea 0olitica este solu/iaB el res0inge acel otiu1 (r6ga;5 dar 3i retragere) al e0icurienilor. Dre0tul deVoti HWVeste garantat doar de anga8a1entul 410linit. Politica 7un6 este o0era oa1enilor de 7ineB daca ei se a7/in5 2or triu1fa cei rai - te;a co1una 0oliticilor electorale. Cicero socoate c6 este necesar a c6uta 3i re4nsufle/i s0iritul legilor 0entru a reg6si ade26ratele re1edii cu 0ri2ire la a1eliorarea gu2ern61=ntului. Pentru el esen/ial este ec:ili7rul organic 4ntre li7ertas (li7ertatea 0o0orului)5 0otestas (0uterea autentic6 a 1agistra/ilor)5 auctoritas (a oa1enilor de 7ine). "ceasta este5 4n 2i;iunea sa5 0iatra de 4ncercare a oric6rei de1ocra/ii -ade26rata li7ertate 3i ade26rata 2irtute. De0l=ng=nd degrad6rile 2ie/ii 0olitice 3i sociale din anii ,, - ,I5 el e@cla1a >nu 1ai e@ista Re0u7licaL> Puterile oculte ale ar1elor 3i 7anilor ruinea;6 8ocul institu/iilor. E ne2oie de un sal2ator 3i el 4l nu1e3te 0rince0s (nu1e ce afacut carier6). ul/i au inter0retat acest te@t ca fiind 2or7a de o 0referin/6 1onar:ist6B 1odelul s6u era 4ns6 Sci0io "e1ilianus5 ca >tutor 3i 1odelator> al unei 0atrii de;ec:ili7rate care se cl6tina - f6r6 0utere e@tralegal65 rolul s6u fiind de a garanta 0rin 2irtutea sa institu/iile tradi/ionale. Dar Res 0u7lica X res 0o0uli 3i nu e@ista re0u7lica 4n afara unui consens 4n 2irtute (res0ect 0entru toate fiin/ele u1ane5 0entru cei 1ai 7uni). 'n acest fel 43i 0ronun/a Cicero u1anis1ul. " 8udeca fa0tele du06 dre0t5 a nu 0lasa ni1ic dincolo de 7ine 3i de r6u5 c:iar 3i 0oliticaB con3tiin/a tre7uie totdeauna sa 0ri1e;e. Dre0tul 0o;iti2 43i trage 0uterea din ratio (ra/iunea s6n6toas6) care gu2ernea;6 sau ar tre7ui sa gu2erne;e lu1ea. " 4nte1eia dre0tul 0e 7ine 3i cetatea 0e o15 acesta este cre;ul lui Cicero. arele sau a0ort este a0elul la 8usti/ie. Ea de2ine astfel conco1itent unul din ele1entele esen/iale ale statului 3i sco0ul 0oliticii. Care este 0o;i/ia lui Cicero fa/6 de religie C *6r6 a 0utea cunoa3te esen/a sacrului5 s0une el5 to/i oa1enii sunt con2in3i c6 e@ist6 credin/a natural65 credin/a co1un6 4n i1ortalitate5 con3tiin/a 1oral6D aceasta re0re;int6 unul din 0rinci0alele funda1ente ale dre0tului (religio-de la religare5 a str=nge 410reun6). Ideile 1en/ionate 0=n6 acu1 sunt de;2oltate 4n dou6 scrieri ale sale5 De re0u7lica 3i De legi7us. O a treia lucrare care ne interesea;6 este De officis (Des0re 4ndatoriri) gr6itoare 0entru s0iritul sau 0atriotic 3i u1anist este ierar:i;area datoriilorD 4n 0ri1ul r=nd fata de 0atrie5 4n al doilea r=nd fata de se1eni 3i 4n al treilea r=nd fata de genul u1an. Pentru el 0ro0rietatea nu este un 7un natural5 dar societatea are func/ia de a 0rote8a 3i garanta 0ro0riet6/ile do7=ndite de 1e17rii ei5 altfel s-ar distruge fides (4ncrederea)5 unul din 0rinci0alele sale funda1ente. La originea societ6/ii a stat un instinct n6scut care i-a unit 0e oa1eni 4n cet6/i5 dar 3i ne2oia lor de a se 0rote8a reci0roc. 'n fine5 o idee 4ndra;nea/6 0ri2e3te dialectica riguroasa a ra0ortului dintre cetate 3i indi2id. Ea5 cetatea5 e f6cuta 0entru el 3i de elD sco0ul ei final este de a-l 0rote8a. E@ista aici o 4ncercare de distan/are fa/6 de conce0/iile do1inante ale grecilor. Pentru Cicero5 statul cel 1ai 7un nu era 4ntruc:i0area ideal6 a dre0t6/iiB el 0utea cel 1ult s6 se a0ro0ie de aceast6 dre0tate ideal65 4ntruc=t un regi1 0erfect de063e3te 0osi7ilit6/ile o1ului. 'n o0inia sa5 o1ul 0olitic 3i legislatorul tre7uie s6 te10ere;e

as0erit6/ile dre0t6/ii 0erfecte c6rora oa1enii5 4n realitate5 nu 0ot s6-i su0orte a0licarea strict6. "stfel se re2elea;6 una din ideile funda1entale ale g=ndirii lui Cicero 3i anu1e cunoa3terea li1itelor intrinseci ale ac/iunii 0olitice. E0oca i10erial6 Du06 76t6lia de la "ctiu1 (anul (1 ". C:r.) Octa2ian "ugust de2ine conduc6torul statului 3i ini/ia;6 o re2olu/ie institu/ional6 care 2a duce la i10eriu. E nota7il totu3i un 0arado@D 4n ti10 ce realitatea 0olitic6 se sc:i176 su7stan/ial5 g=ndirea 0olitic6 r61=ne 1arginal6. Pri1ele doctrine i10eriale a0ar a7ia la sf=r3itul secolului I P. C:r. 3i sunt o0era unor greci . Su7 i10eriu5 e2olu/ia ideologic6 cunoa3te tei 0erioade5 de 2aloare doctrinal6 inegal6D 1. P=n6 la ?es0asian5 g=ndirea 0olitic6 continu6 s6 re;one;e 4n func/ie de ideile 0olitice 3i tradi/ia 1oral6 a Re0u7licii5 4ncerc=nd s6 le concilie;e cu no/iunea unui 0rinci0at li1itat. Ele sunt e@0resia contradic/iilor aristocra/iei ro1ane 3i constituie o ideologie confu;63i dis0arat6. &. C=nd ?es0asian a c:e1at aristocra/ia 0ro2incial6 s6 0artici0e la 0utere5 ec:ili7r=nd-o 0e cea ro1an65 s-a 0utut ela7ora o doctrin6 coerent65 7a;at6 0e tradi/iile g=ndirii eleatice5 cu deose7ire ale stoicis1ului grecD este 1area 0erioad6 de ec:ili7ru a i10eriului . (. De la sf=r3itul secolului II 3i 1ai ales 4n secolul III5 du06 anar:ia 1ilitar65 i10eriul e2oluea;6 din ce 4n ce 1ai 1ult s0re o 1onar:ie de ti0 oriental cu ideologii 1odelate de ideea de 1onar:ie 3i 4nclinate s6 417ine 0olitica cu religio;itateaD neo0itagoris1ul 3i neo 0latonis1ul5 de2enite oficiale. 1. Princi0atul 3i li7ertateaDVideologia oficial6 nu se ridic6 0=n6 la rangul de teorie. Doctrina oficial6 0retinde c6 "ugust a restaurat re0u7lica co10ro1is6 de r6;7oaiele ci2ile. !esta1entul lui "ugust (Res gestaeX *a0te de ar1e) 0retinde c6 el nu era ni1eni 4n 0otestas5 dar era 4n auctoritas. Se utili;ea;6 o for1ul6 a17igu6D el era i10erator 4n 0ro2incii 3i 0rince0s la Ro1aB 4n felul acesta fic/iunea e sal2at6 3i Re0u7lica 06rea intact6. Deci nu e de 1irare c6 nu s-a n6scut o teorie nou65 din 2re1e ce totul se concentra s6 de1onstre;e5 contra e2iden/ei c:iar5 c6 ni1ic nu s-a sc:i17at. 'n !esta1ent se s0une c6 gu2ern61=ntul Ro1ei r61=ne de1ocratic 0entru c6 0rinci0ele re0re;int6 0o0orul ro1an 3i se 0re2alea;6 de a 4i fi do7=ndit asenti1entul de-a lungul lu0telor 0olitice. E@ist6 o di2i;iune 0ractic6 4ntre i10erator 3i Senat. Pro0aganda i10erial6 a reluat te;ele ideilor re0u7licane5 doar c6 din cei trei (triar:ia gu2ern61=ntului re0u7lican)5 unul (0o0ulus) a dis06rut5 constituindu-se o diar:ie. O0inia 0u7lic6 a acce0tat aceast6 0ro0agand65 care ur16rea consacrarea te;eiD "ugustus ca10ion al unit6/ii 3i reconcilierii statale. "ceast6 0ro0agand6 era 4nso/it6 de in2ita/ia su7til6 de a 1en/ine 410reun6 res ro1ana 4n locul o7stina/iei de a defini 3i 4106r/i res 0u7lica. "ceast6 res ro1ana 2a duce la fondarea 4n Euro0a a no/iunii de stat ca e@0resie a co1unit6/ii. "ceast6 eta06 are caracteristic6 o definire a identit6/ii statului 0rin nega/ieD nu este un i10eriu de ti0 orientalB succesiunea la tron nu se face 0rin ereditateB i10eriul nu este o 0ro0rietate trans1isi7il6 sau aliena7il6. Ei sunt de0o;itari ai unui 0atri1oniu ce a0ar/ine5 dincolo de gestiunea lor5 celor 0e care 2ec:ea constitu/ie 1i@t6 4i nu1ea 0o0ulus ro1anus5 o a7strac/ie c6reia 4ns65 4n confor1itate cu istoria 3i 1orala greac65 i se arat6 un de2ota1ent ci2ic. 'n doctrina oficial6 "ugust este o1ul 0ro2iden/ial5 di2ini;atB el nu a 2rut s6 for/e;e lucrurile 3i ceea ce nu a 2rut s6 o7/in6 0rin lege (titlul su0re1)5 a o7/inut 0rin religie. "lian/a dintre autoritatea 0ersonal6 3i religie inaugurea;65 4n acest ca;5 4n istoria ideilor 0olitice euro0ene5 o tradi/ie 7ogat63i dura7il6. Ro1anii nu 2or 4ntoarcerea la trecut5 ei acce0t6 i10eriul (>tre7uie un ca0 0entru acest cor0 i1ens>) dar aristocra/ia 43i 2rea 4106ratul s6u5 Seneca5 cel 1ai i10ortant dintre filosofii stoici ro1ani5 2i;a restaurarea st6rii o0ti1e a 0rinci0atului5 at=t de necesar6 du06 e@cesele d6un6toare ale lui !i7eriu5 Caligula5 Claudiu. El 0leda de fa0t 0entru siste1ul diar:ic (ec:ili7rul de 0utere dintre i106rat 3i Senat) al lui "ugust5 dar diar:ia nu era o realitate. 'n De Cle1entia el define3te 7unul ce;ar D natura 4i 4ndea1n6 0e oa1eni s6-3i dea un 3ef5 c6ci tre7uie s6 e@iste un 0rinci0e5 dar acesta tre7uie s6 ac/ione;e 4n interesul su0u3ilor 3i nu al s6u. El

este tutorele 3i nu st60=nul5 re0re;entantul 0o0orului dotat cu o 0utere di2in65 dar nu un ;eu 3i el tre7uie s6 fie 4nainte de orice slu8itorul 3i inter0retul legilor. Diar:ia ar cere 4106r/irea 0uteriiD 0entru Seneca 4ns65 tot ce e@ist6 e doar 0rin concesiunea 4106ratuluiD 0ersonalitatea acestuia este ele1entul deter1inant. Singura s0eran/6 este ca acesta s6 fie un 4n/ele0t care d=ndu-3i sea1a de 0uterile sale neli1itate5 s6 acce0te totu3i li1itele de a fi slu8itorul legii 0o;iti2e 3i a legii 1orale. Deci siste1ul lui Seneca se 7a;a5 4n ulti16 instan/65 0e un act de credin/6 (care nu a fost confir1at 4n ca;ul lui 3i al lui Nero). &. Doctrina Princi0atului secolul II 3i construc/iile doctrinare. Pri1ul docu1ent care e 1en/ionat adesea este o lucrare a lui Pliniu cel !=n6rD Panegiricul lui !raian (anul 1II P. C:r.) care 2i;a s6 aduc6 i10eriului acordul nota7ililor ro1ani. De3i are o 2aloare doctrinar6 sla765 lucrarea 1arc:ea;6 un 0unct esen/ial 0entru funda1entele ideologice ale 0rinci0atuluiD i10eriul a0ar/ine celui care-l 1erit6 - aceasta este noua for1ul6 legiti1atoare. Nu ereditatea5 nu alegerile (care ar 0utea duce la anar:ie) ci siste1ul de ado0/iune este 4n 16sur6 s6 aduc6 0e tron 0e cel 1ai 7un. E0oca de aur a acestei 0ractici o re0re;int6 do1nia "ntoninilor. Ea const6 4n fa0tul c6 4106ratul 43i alege un cola7orator cu care 410arte 4ntr-un fel 0uterea. El este ales dintre cei 1ai 7uni5 0ro1i/6tori tineri 3i este 2erificat 0rin ac/iunile sale. Pliniu su7linia;6 c6 siste1ul e 8ustificat 0rin necesitatea de a se desc:ide tuturor5 4n afara :a;ardurilor filia/iei naturale5 co10eti/ia 1erituluiD >cine tre7uie s6 co1ande tuturor tre7uie s6 fie ales dintre to/i> (de fa0t aceasta este o te;6 oficial6 0entru c6 cercul celor 0osi7ili ale3i era destul de redus). !e;a alegerii 0rin ado0/ie 2oia s6 s0un6 c6 cel 1ai 7un c=3tig6B 4n fa0t5 1onar:ia i10erial6 era o aristocra/ie f6r6 0luralitate5 era o fic/iune (0re;u1/ie)5 dar aceast6 doctrin6 a2ea o func/ie de 0ersuasiune considera7il6D >4l a2e/i 0e cel 1ai 7un>. Ea legiti1a du06 ado0/ie alegerea 3i 8ustifica su0unerea ce era datorat6 celui ales. Pentru Dion C:risosto1ul acest 1erit are ca funda1ent 3i ca e@0resie o serie de 2irtu/i i10erialeX e 2or7a de o 4ntreag6 doctrin6 0olitic6 e@0ri1at6 4n aceast6 for16 1orali;ant6B 4n fond el este doctrinar eclectic al regalit6/ii li0sit de originalitate. Pentru el 1onar:ia este siste1ul 0olitic ideal (el reali;ea;6 de063irea diar:iei 3i ec:ili7rului stoic). onar:ul este alesul lui Du1ne;eu. Puterea sa e1an6 de la SeusB el 4nsu3i este fiul lui Seus. E@ist6 deci o cores0onden/6 4ntre cele dou6 regalit6/i5 cea e@ercitat6 de Seus 3i cea e@ercitat6 de 1onar:. Dar5 regele nu e fiul lui Seus dec=t 4n sens figurat5 adic6 este >din Seus> c=nd acesta i-a donat 3tiin/a regal65 4n a7sen/a c6reia nu e dec=t un tiran5 f6r6 legiti1itate. "ltfel s0usD dac6 1onar:ia este de origine di2in65 orice 0utere regal6 nu de2ine 0rin aceasta di2in6. Doctrina lui Dion se ins0ir6 din ceea ce s-a ela7orat 4n 1onar:iile elenistice 3i face ca g=ndirea 0olitic6 ro1an6 s6 7eneficie;e de tradi/ia constituit6 de8a 4n Orient. Dar Dion utili;ea;6 far6 s6 i1iteD stoicis1ul din e0oca elenistic6 2or7ea de 4n/ele0tul care 2a de2eni rege >c=nd ti10urile 2or 2eni>5 adic6 4n indefinitB doctrina i10erial6 oficial65 far6 s6 1ai a3te0te aceste ti10uri5 410odo7ea cu toate titlurile 0e regele 0e care *ortuna 4l ridicase 0e tron. 'n 2i;iunea lui Dion5 0uterea regelui este a7solut6 dar nu ar7itrar6B 2oin/a regelui tre7uie s6 fie 4ntotdeauna confor16 legii su0re1e5 adic6 dre0tei ra/iuni5 logos-ului (for1ul6 stoic6 2ag6 ce tindea5 4n orice ca;5 s6 i10un6 o li1it6 a7solutis1ului). !radi/ia stoic63i cinic6 cerea regelui 2irtu/i 0ersonale 3i u1ane. Cea socratic6-0latonician6 4i cerea condi/ii cu totul s0eciale5 care de063eau 1orala 0ri2at63i 4n care se 0lasa esen/a 0oliticuluiD ansa17lul lor for1a 3tiin/a regal6 (Platon5 O1ul 0olitic). Dion C:isosto1ul le co17in6D regele tre7uie s6 0osede 3tiin/e 0olitic6 0entru a gu2erna 3i calit6/ile 1orale 0entru a fi un e@e10lu 4n oc:ii 0o0orului a c6rui educa/ie tre7uie s6 o fac6. Regele tre7uie5 a3adar5 s6 fie 4n acela3i ti105 3eful co10etent 3i eficace al acestui cor0 i1ens (i10eriul) 3i 4n/ele0tul e@e10lar care 1erit6 i10eriul 0rin 2irtu/ile sale. Este e2ident6 acu1 distan/a 0arcurs6 de la SenecaD acesta cerea ca rela/iile dintre 0utere 3i indi2id s6 fie de la 06rinte la fiu5 ceea ce e@cludea rela/iile de la 0ro0rietar la o7iectul 0osedat sau de la st60=n la scla2. "ici doctrina s-a 0reci;at5 de ase1enea5 0rin fa0tul c6 2irtu/ile ce I se atri7uie regelui sunt 4n acela3i ti10 3i e@igen/e care i se i10un. Ideali;area func/iei 1onar:ice co10ort6 deci un re2ers. Ea este ca un contract 0e care nota7ilii5 0rin inter1edierea stoicis1ului5 4l i10un 0uterii i10erialeD ascultare (deci su0unere) a7solut6 fa/6 de su2eran cu condi/ia 4ns6 ca el s6-3i 4nde0lineasc6 4ndatoririle sale. S-ar 0utea s0une5 a3adar5 c6 de la Seneca la Dion5 gri8a acestor filosofi este s6 fortifice ideologic 0rinci0iul 1onar:ic5 0rinci0iul ordinii5 dar s6 1en/in6 4n

0ri2in/a 0ersoanei regale 4ns63i 0osi7ilitatea unei cen;uri sau a unui de;acord. Dion 43i creionea;6 doctrina 4n condi/iile 4n care de2in frec2ente te;ele 8uris-consul/ilor i10eriali care identific6 legea cu 2oin/a 4106ratului. Ul0ian su7linia o te;6 r61as6 cele7r6D >Yuod 0rinci0i 0lacuit5 legis :a7et 2igore1> (adic6 ceea ce :ot6r63te 4106ratul are 0utere de lege). Este e@0resia consacr6rii 0uterii a7solute a 1onar:ului. 'n acest conte@t constat61 la Dion o serie de e;it6ri 3i i10reci;iuni5 0ro7a7il 2oite. Pe de o 0arte5 el 1en/ionea;6 c6 4106ratul este deasu0ra legii 0entru c6 0uterea sa este a7solut63i c6 legea nu este altce2a dec=t dog1a regelui. Se 0are 4ns6 c65 du06 for1ul6rile din Dion5 tre7uie s6 4n/elege1 c6 regele este cel care d6 for/a legii 3i nu c6 el ar a2ea 2reo 4ndre0t6/ire s6 4nfr=ng6 legea. #i dac6 regalitatea este declarat6 o 0utere sau o 1agistratur6 ares0onsa7il65 aceasta 4nsea1n6 c6 nici o instan/6 nu este su0erioar6 legilor. "ceast6 ares0onsa7ilitate nu e totu3i o teorie a 7unului 0lac5 a3a cu1 a0are la Ul0ian5 0entru c6 Dion e@alt6 2aloarea nu nu1ai a legii re;ona7ile ci c:iar a oric6rei legi sta7ilite 3i c:iar sugerea;6 4106ratului s6 ia a2i;ul cola7oratorilor s6i care 4l asist6 4ntr-un fel de consiliu. 'n o0era lui arc "ureliu (De 2or76 cu 1ine 4nsu1i)5 4106rat ro1an dar 3i un 4n/ele0t stoic e@e10lar5 4nt=lni1 0reocu06ri de 1oral63i 1etafi;ic6 dar nici o 1en/iune des0re 1isiunea sa de 4106rat. orala a a7sor7it co10let refle@ia 0olitic6. El se define3te 0e sine ca 4106rat5 un cet6/ean al i10eriului5 iar ca o1 un cet6/ean al lu1ii. Este se1nificati2 c6 4n e0oc6 filosofia stoic6 este re0re;entat6 de un 4106rat 3i de scla2ul eli7erat al acestuia (E0ictet). Du06 ce d6duse o ra/iune de a co17ate ulti1ilor ro1ani li7eri (adic6 Re0u7licii)5 stoicis1ul de2enise filosofia unui i10eriu unificat 3i 7ine sta7ilit. El asigura e@ercitarea cu 16sur6 a 0uterii 1onar:ice 3i i10unea tuturor 0artici0area la tre7urile 0u7lice ca o datorie categoric6. !onul lui arc "ureliu e@0ri16 4ns6 u;ura luiD istoria e 0arc6 o cri0t63i 0olitica nu 1ai e dec=t conser2are. Influen/ele 7ar7are5 orientale5 1istice5 de2in tot 1ai acti2e 3i agresi2e. Stoicis1ul este 4nlocuit de 1i3c6ri noi5 4ntre care 1ai i10ortant este neo0latonis1ul5 cu se1nifica/ie nu 4ntotdeauna clar65 ci c:iar a17igu6. Pe de o 0arte religio;itatea sa contri7uie la a 4nt6ri ideea c6 ordinea social6 e i10us6 de di2initate5 iar regalitatea este i1aginea 3i e1ana/ia di2init6/ii. Pe de alt6 0arte5 cos1ologia sa ierar:i;at65 1etafi;ica sa5 se 1odelea;6 0erfect 0e un i10eriu care se 7a;a el 4nsu3i de8a 0e o ierar:ie cu totul oriental6. El se 2a g6si care s6-i ofere garan/ii de li7ertate5 a0te s6-l fac6 inofensi2. De aici recursul la stoicis15 3i 0lasticitatea lui. Li7ertatea 0entru stoic este5 0e de o 0arte5 acce0tarea unei ordini naturale sau re;ona7ile 3i 0e de alt6 0arte un 7un inaliena7il. Pro7le1ei 0e care o 0unea 3i Cicero5 a ra0ortului dintre 0artici0are 3i otiu1 stoicii 4i dau un r6s0uns a17iguuD Seneca5 4n De otio 4ndea1n6 la a7sten/ionis1 0olitic5 0e c=nd 4n De tranTuillitate ani1i el 0redic6 ac/iunea5 adic6 0artici0area la 0olitic6. destul de re0ede 4n concuren/6 cu o doctrin6 nou6 care 2a 4nde0lini toate func/iile 0olitice 0e care el tre7uia sa3i le asu1eD cre3tinis1ul. Ai7liografieD Cicero5 O0ere alese5 2ol. II5 Ed. Uni2ers5 1<.( (Des0re stat5 0.1).-1O&B Des0re legi5 0. 1O(Z&1&) Cicero5 Des0re 4ndatoriri5 Ed. #tiin/ific65 1<,. $:eorg:e ?l6du/escu5 *ilosofia 4n Ro1a antic6. Ed. #tiin/ific65 1<<& arcel Prelot5 Nistoire des idees0olitiTues5 Paris5 Dallo; Istoria IDEILOR Politice Lect. drd. Stefan Stanciugelu SursaD :tt0DHHfilosofie0olitica.Pord0ress.c...e-de-doctrinaH Docu1entD :tt0DHHfilosofie0olitica.files.Pord0...0olitice-1.0df Docu1entD :tt0DHHfilosofie0olitica.files.Pord0...0olitice-&.0df CRE#!INIS UL #I PU!ERE" POLI!ICU a. Care sunt ra0orturile dintre cre3tinis1 3i 0olitic6. 7. "0ortul lui "ureliu "ugustin la doctrina 0olitic6 a Cre3tinis1ului. c. "se16n6ri 3i deose7iri 4n e2olu/ia g4ndirii 0olitice cre3tine 4n Estul 3i ?estul Continentului Euro0ean. d. I10ortan/a a0ortului teoretic al lui !:o1a din "Tuino.

'nainte de a descifra caracteristicile g=ndirii 0olitice cre3tine este firesc s6 sc:i/61 a0ortul g=ndirii 0olitice e7raice care este funda1ental 4n 4n/elegerea g=ndirii 0olitice cre3tine. 'n ciuda di2ersit6/ii cronologice a te@telor ?ec:iului !esta1ent5 0ute1 1en/iona dou6 tr6s6turi distincte ale acestei g=ndiriD 4n 0ri1ul r=nd ideea 0e care 3i-o f6cea 0o0orul e2reu des0re destinul s6u 0ri2ilegiat de >0o0or ales>. El este 0o0orul lui Du1ne;eu 3i istoria sa este 4n afara oric6rei co10ara/ii cu altele. "2e1 aici de a face cu un e@ce0/ionalis1 teologic a c6rui e@0resie fra0ant6 se g6se3te 4n i1ageria cos1ologic6D Israel este gu2ernat direct de Du1ne;eu5 4n ti10 ce fiecare alt 0o0or 43i are 4ngerul s6u care-l diri8ea;63i re0re;int6 4n cer. "cest e@ce0/ionalis1 a trecut 4ntr-o oarecare 16sur6 3i la cre3tini5 4n 16sura 4n care ei s-au considerat la 4nce0ut o confrerie 3i a0oi o co1unitate uni2ersal6B 4n al doilea r=nd 1esianis1ul5 adic6 a3te0tarea de e2eni1ente 1iraculoase5 este tot o tr6s6tur6 funda1ental6 care nu 2a li0si nici din g=ndirea cre3tin6. 'n literatura de s0ecialitate 1ai inter2in 3i alte ele1ente ce definesc >a0ortul e2reu> la cre3tinis1D ideea 1onoteist6 a Du1ne;eului unicB de3i Ai7lia nu se ocu06 de 0ro7le1e 0olitice5 a0ortul e7raic este i10ortant nu su7 ra0ortul institu/iilor ci 4n 0ri2in/a naturii autorit6/ii. Ea 2a ins0ira cre3tinis1ul 1ai 1ult dec=t g=ndirea greco-latin6. Po0orul lui Israel este 1onoteist 3i se afl6 4n ra0ort direct cu D-;eu. "lian/a 4ntre Ia:2e 3i "7ra:a1 3i ur1a3ii s6i 0ro2ine din li7erul consi1/61=nt al 0o0orului dar 0actul o dat6 constituit are un caracter indisolu7il. Dac6 0o0orul nu-l res0ect6 este su0us 0ede0sei. Du1ne;eu 4nsu3i conduce 0o0orul lui Israel dar 4i las6 li7ertatea de a-3i alege co10orta1entul5 aduc=ndu-l 0e dru1ul cel 7un 0rin 0ede0se. "2e1 de a face cu o societate far6 constitu/ie 0olitic6 - e o diferen/6 uria36 fa/6 de antic:itatea 06g=n6. Recurge totu3i la 1onar:ie5 creionat6 confor1 tr6s6turilor ideali;ate de Da2id - care 2a degenera 4ns6. De aceea g6si1 4n Ai7lie dou6 curente5 unul fa2ora7il 3i altul 410otri2a 1onar:iei. Dar aceste 8udec6/i nu sunt o0o;a7ile dec=t 4n a0aren/6. Ei se ins0ir6 dintr-o aceea3i conce0/ie a 0uterii care este funda1ental6 de la un ca06t la altul ai istoriei 3i care este teocra/ia. De notat c6 ins0ira/ia teocratic6 2a rena3te de 1ulte ori 3i c6 ea este 0re;enta3i 4n ;ilele noastre5 de3i nu nu1ai 4n cre3tinis1. Su7linia1 influen/a g=ndirii e7raice asu0ra conce0/iei autorit6/ii. Puterea su2eran65 1aiestatea5 0rinci0iul oric6rei do1ina/ii fiind 4n D-;eu5 regii tre7uie s6-i asculte ordinele. La fel 3i su0u3ii tre7uie s6 asculte ordinele regilor5 locotenen/i ai lui D-;eu5 ca 3i c=nd ar fi 2enit de la Du1ne;eu 4nsu3i. Princi0ii de 0e 061=nt au astfel o 0utere legiti165 care nu tre7uie e@ercitat6 nici ar7itrar5 nici egoist5 c6ci D-;eu 4i 2a trage le r6s0undere. 9usti/ia 0rinci0elui 2a fi 7inecu2=ntat6 de Du1ne;eu 3i se 2a traduce 4n 0ros0eritatea 0o0orului 3i 4n 1en/inerea dinastiei. "ceast6 conce0/ie a autorit6/ii 2a fi a0roa0e 4n 4ntregi1e rece0tat6 de tradi/ia cre3tin6. Este cea a >autorit6/ii-func/ie>. Ea acce0t6 o reci0rocitate de dre0turi 3i datorii 4ntre 1onar: 3i co1unitate. E@ist6 4ntre ele o uniune necesar6 ce se 2a 1anifesta 1ai t=r;iu 0rintr-o leg6tur6 8uridic6 de o7liga/ii reci0roce. $=ndirea greco-ro1an6 nu de063e3te e@igen/ele cet6/iiB tradi/ia se1itic6 socoate c6 0uterea su2eranului este creat6 4n interesul 0o0orului. ?a decurge de aici c6 o7liga/ia 0olitic6 (su0unerea) 0oate a2ea un caracter condi/ional5 de0in;=nd de legiti1itatea ordinului dat. "ceast6 conce0/ie 2a a2ea consecin/e 0ri2ind atitudinile diferite 0e care cre3tinii le 2or a2ea fa/6 de 0utereD ordinea declarat6 ne8ust6 se 2a i;7i de re;isten/a 0asi26 a 1artirilorB ordinea ne8ust6 este a0reciat6 ca o 2iolen/65 fiind ec:i2alat6 cu o >stare de fa0t> care fiind 4n afara dre0tului nu 2a crea o7liga/iiB 3i 4n cele din ur16 c:iar 3i re;isten/a ar1at6D unii teologi 2or 0reconi;a c:iar tiranicidul (1onar:o1a:ii se afir16 4nc6 din secolul al II). Un ele1ent funda1ental 4n a0ortul cre3tinis1ului este 0ri1atul 0ersoanei u1aneB s0re deose7ire de conce0/ia cet6/ii antice5 unde cet6/eanul nu era dec=t o 0arte a totului5 el 417rac6 acu1 o 2aloare a7solut6B de aceea conce0/ia statului su2eran 2a fi acce0ta7il6 0entru cre3tinis1 doar 4n 16sura 4n care acest stat 2a r61=ne o societate desc:is6 care nu 2a 0retinde s6 cu0rind6 o1ul 4n 4ntregi1e 3i o dat6 cu o1ul cre3tinul. Se 0refigurea;6 astfel o alt6 ra1ur6 a dre0tului. Un 1are 8urist ger1anD 2on I:ering5 4n lucrarea sa S0iritul Dre0tului ro1an s0une >singura idee c6 o1ul ca atare este li7er5 idee 0=n6 la care dre0tul ro1an nu se ridicase niciodat6 4n 0ractic65 constituie 0entru dre0tul ulterior un atare 0rogres asu0ra dre0tului ro1an5 4nc=t su0erioritatea te:nic6 a acestuia r61=ne co10let 4n u17r6>. Ideea 0ri1atului 0ersoanei u1ane considerate li7ere5 este idee care 2a 1arca distinc/ia a dou6 tradi/ii funda1entale 4n g=ndirea 0olitic63i i10licit 4n g=ndirea des0re de1ocra/ieD una care 2a 0leca de la 0ri1ordialitatea statului 3i cealalt6 de la li7ertatea

indi2idului. Re2olu/ia cre3tin6 sc:i16 radical sensul 0reocu06rilor 0olitice. $recii 3i ro1anii se 0reocu0au de asigurarea celei 1ai 7une constitu/ii. Pentru cre3tini institu/iile fiind de do1eniul contingentului5 al relati2ului5 organi;a/ia 0olitic6 e 0us6 su7 4ntre7areaD Yuid ad aeternitate1C Ce interes re0re;int6 0entru eternitateC S-ar 0utea crede c6 este aici o indiferen/6 fa/6 de statutul 0olitic. 'n realitate cre3tinis1ul 2a ado0ta o filosofie 0olitic63i o 0olitologie deose7ite de antic:itatea greco-ro1an6. !re7uie notate 4n 0ri1ul r=nd dou6 a0orturi esen/ialeD ideea de unitate u1an6 (reflectarea unit6/ii di2ine) corelat6 cu unitatea 4n fa/a lui Du1ne;eu. "0ostolul Pa2el5 4n e0istola c6tre galateni5 III5 &O s0unea > nu 1ai este nici iudeu5 nici grecB nu 1ai este nici scla25 nici li7er5 nu 1ai este nici 76r7at sau fe1eie5 fiindc6 to/i sunte1 una 4n C:ristos>. Ideea de dualitate a s0iritualului 3i te10orarului5 nu nu1ai ca 0rinci0iu de 2ia/6 0ersonal6 ci 3i ca 0rinci0iu de organi;are colecti26. E@ist6 dou6 societ6/iD 0olitic63i ecle;iastic6. Constat61 c6 sunt ridicate trei 0ro7le1e noiD cea a u1anit6/ii5 a dualit6/ii 0olitico-ecle;iastice 3i a concilierii acestor dou6 0uncte de 2edere a0arent contradictorii. Iisus face o re2olu/ie teologic63i s0iritual6 care 0utea fi 3i o re2olu/ie social65 1ai ales c6 se s62=r3a 4ntr-un 1ediu 4n care religia era totul. Dar cre3tinis1ul ini/ial nu s-a ar6tat astfel. C:ristos anun/6 regatul lui Du1ne;eu5 adic6 e@act sf=r3itul 0oliticii5 4n 16sura 4n care aceasta era o tentati26 ra/ional6 de organi;a cetatea u1an6. >Regatul 1eu nu este 4n aceast6 lu1e>B era deci firesc ca 4n26/6tura lui Iisus s6 nu con/in6 o doctrin6 0olitic6 0o;iti26. Du06 cu1 era nor1al ca aceast6 4n26/6tur6 s6 ai76 o 0utere di;ol2ant6 fa/6 de ierar:iile 3i 2alorile sociale 3i s6 0oat6 a06rea ca aceea a unui re2oltat sau anar:ist - nici a2erea5 nici 0uterea5 nici cunoa3terea5 nici res0ecta7ilitatea social6 nu sunt 2alori sigure. O7ser261 c6 cre3tinis1ul ini/ial 0are 4nrudit cu stoicis1ul 0rinD i10ortan/a acordat6 2alorii 1orale 3i aceea3i 0unere 4n e2iden/6 a indi2idului care a06rea des0uiat de 2e31intele sale sociale 4n si10litatea ini1ii sale. !e@tul din e2ang:elia lui ateiD >Da/i Ce;arului ce-i al Ce;arului 3i lui Du1ne;eu ce este al lui Du1ne;eu>5 1arc:ea;6 4ntr-o 1anier6 decisi26 li1ita criticii cre3tine. ?ia/a social6 3i 0olitic6/ine de 2ia/a terestr65 de regulile 3i 2alorile acesteia5 de aceea nu au o 16sur6 co1un6 cu 2ia/a sufletului care singur6 4l 0ri2e3te 0e Du1ne;eu. Conclu;ia lui Iisus este in2ers6 celei a cinicilorD de0arte de a afir1a c6 nu tre7uie s6 te su0ui necesit6/ilor 0olitice 0entru c6 ele sunt far6 2aloare5 el conc:ideD tre7uie s6 li te su0ui 0entru c6 ele nu au 2aloare. !re7ui s6 0l6te3ti deci i10o;itul5 si17olul etern al su0unerii ci2ile5 toc1ai 0entru c6 nu-l 0ri2e3te 0e Du1ne;eu. 'n 0redicile lui Iisus adresate 1ai ales de;1o3teni/ilor soartei5 ade26rata fericire este de cu un totul alt ordin dec=t 0l6cerile 061=nte3ti 3i cre3tinii tre7uie s6 su0orte nenorocirile 061=nte3ti5 sociale sau fi;ice. P61=ntul i10une o serie de 4ncerc6ri 0e care o1ul tre7uie s6 le su0orte s0re 1ai 7inele 2ie/ii sale s0iritualeD scla2a8ul5 7og6/ia5 dar 3i 0uterea r6u e@ercitat6. Din 1o1ent ce do1eniul cor0ului 3i al s0iritului sunt at=t de radical scindate nu e@ist6 0olitic6 0osi7il6. De aici 3i 4ncercarea a0ostolilor de a 4nf60tui 0e P61=nt 4n26/6tura Do1nului - regatul s6u. Co1unit6/ile cre3tine au 0racticat un co1unis1 0ri1iti2D 0unerea 4n co1un a 7unurilor 3i e@altarea s6r6ciei 0entru sti1ularea 2irtu/ii a 4nse1nat o retragere efecti26 din 2ia/a social6 nor1al63i cu at=t 1ai 1ult din 2ia/a 0u7lic6. 'n "0ocali0sa lui Ioan se 4nt=lnesc 0uternice tendin/e anar:i;ante 3i ano1ice. Sf=ntul Pa2el a 4ncercat s6 4nfr=ng6 aceast6 tenta/ie. E0istolele sunt 0line de a0eluri la cal1 social. El reco1anda scla2ilor ascultare. In2ita 0e fiecare s6-3i 4nde0lineasc6 4ndatoririle decurg=nd din statutul s6u. "ltfel s0us5 societatea ci2il6 nu-3i 0ierde nici unul din dre0turile sale. Re2ine doar cre3tinilor s6 4nde0lineasc6 cu caritate 4ndatoririle care re2in din 2ia/a 4n societate. Nici 0ro0rietatea nu este criticat6B Pa2el reco1and6 doar o utili;are 4n s0irit ec:ita7il 3i carita7il a acesteia. Deci5 de;2olt=nd E2ang:eliile5 el las6 s6 se 4n/eleag6 c6 nu e 2or7a de o organi;a/ie social6 s0ecific cre3tin6 ci doar de o 1anier6 cre3tin6 de a-/i 4nde0lini 4ndatoririle sociale 4n organi;a/ia e@istent6. "cesta e 0ri1ul 0as al >re2olu/iei 0auliene>. Sf=ntul Pa2el 3i Petru au 1ers 1ai de0arte 0entru a 8ustifica su0unerea total6 fa/6 de 0utere. Ei for1ulea;6 o teorie al c6rei 2iitor 2a fi considera7ileD orice 0utere constituit6 2ine de la Du1ne;eu (nula 0otesta nisi a Deo). "2e1 o 16rturie far6 ec:i2oc a acestei conce0/ii 4n E0istola c6tre ro1ani5 ca0itolul 1(.1D >oricine s6 fie su0us st60=nirilor celor 1ai 4nalteB c6ci nu este st60=nire care s6 nu 2in6 de la Du1ne;eu 3i st60=nirile care au fost r=nduite au fost r=nduite de Du1ne;eu> 0entru ca s6 conc:id6 4n 1(.. D >Da/i tuturor ce datora/iD cui datora/i 7irul da/ii 7irul5 cui datora/i 2a1a da/i-i 2a1a5

cui datora/i frica da/i-i frica5 cui datora/i cinstea da/i-i cinstea>. El introduce astfel 0e Du1ne;eu 4n ordinea 0olitic6 a lu1ii 3i totodat6 acti2itatea 0olitic6 4n uni2ersul se1nificati2 al cre3tinului. Se 0refigurea;6 ra0orturile noi5 conciliatoare dintre 7iseric63i stat. Sf=ntul Pa2el 4nte1eia;6 realitatea teologic6 a Cet6/ii lu1ii. !ot el 2a organi;a a3te0tarea Cet6/ii celeste. 'n E2ang:elii se scrie >cetatea noastr6 este 4n Ceruri> 3i 4n s0eran/a re2enirii lui C:rist cre3tinii 2or r61=ne uni/i 0rintr-o solidaritate 1ai 0uternic6 dec=t toate leg6turile terestre 3i care 4nte1eia;6 4ntre ei o cetate ideal65 in2i;i7il65 4n 4ns63i ini1a Cet6/ii de aiciD este Cetate lui Du1ne;eu. E o analogie cu conce0/ia stoicilor (cetatea 4n/ele0tului stoic). Pentru a asigura funda1ente 1orale aceste Cet6/i a lui Du1ne;eu5 Sf=ntul Pa2el5 ase1eni stoicilor5 2a 1erge5 0arado@al5 0=n6 la a recunoa3te e@isten/a unei legi natura al6turi de legea 0o;iti26. "stfel 4nce0 s6 se conture;e cele dou6 cet6/i 4n teologia 0aulian65 deoca1dat6 neantagoniste5 1ai degra76 co10le1entare5 fiind 2or7a de un co10ro1isD el cere o 2ia/6 s0iritual6 intens63i5 0e de alt6 0arte5 datorii ci2ice care nu 3oc:ea;6 1orala cre3tin6 (ascultare 3i res0ectarea datoriilor) dar nu 4ncura8ea;6 0artici0area la 2ia/a social63i 0olitic6. Cu aceasta se desc:ide o larg6 0ole1ice 4ntre teologi5 4n 8urul a7sten/iunii 0oliticeD Celsius5 !ertulian5 Origene sunt 0rinci0alii teologi care s-au distins 4n aceast6 0ole1ic6. 'ntre ti105 du06 ce Constantin cel 1are a consacrat cre3tinis1ul ca religie de stat5 legisla/ia sa fiind influen/at6 de cre3tinis15 au 4nce0ut s6 se afir1e doctrinele 7isericii 2ictorioaseD Euse7iu5 e0isco0 de Ce;areea (deci din I10eriul de R6s6rit) este 0ri1ul autor al unei teologii i10eriale5 0ri1a 4n istoria cre3tinis1ului. El su7linia c6 7iserica g6se3te 4n i10eriu5 recte 4n 0uterea i10erial65 un 0uternic instru1ent al s6u. 'n secolele I?-? ro1an5 un a0ort deose7it 4n de;2oltarea 3tiin/ei 0olitice a adus "ureliu "ugustin5 e0isco0 de Ni0ona5 4n nordul "fricii. Du06 cu1 se 3tie5 4n )1I5 "laric cucere3te Ro1a. 4n aceste condi/ii5 cre3tinis1ul a de2enit /inta unor critici acer7e5 care acu;au cre3tinii c6 ar fi cau;at 0r67u3irea Ro1ei i10eriale. 'n consecin/65 0ri1ul as0ect 3i 0ri1a se1nifica/ie a doctrinei lui "ugustin se leag6 de necesitatea de1onstr6rii fa0tului c6 nu cre3tinilor li se datorea;6 c6derea Ro1ei. "cesta e 0unctul de 0lecare al refle@iei asu0ra istoriei 3i Cet6/ii. edita/ie 0asionat65 tra2ersat6 de senti1ente contradictorii5 2rea s6 de1onstre;e c6 4n aceast6 0r67u3ire tre7uie s6-3i fac6 loc ce2a care /ine de 2e3nicie. "ceast6 1edita/ie asu0ra istoriei uni2ersale a g6sit un ecou 0relungit5 dar defor1ant5 0e tot 0arcursul e2ului 1ediu. Ea a ser2it la etalarea unei doctrine 0olitice care5 su7 0atrona8ul nu1elui s6u5 2a 0redica a7sor7irea dre0tului statului 4n cel al 7isericii (agustinis1). !eologia 0olitic6 a lui "ureliu "ugustin se 7a;ea;6 esen/ial1ente 0e distinc/ia celor dou6 cet6/i care-3i 410art o1enireaD >Dou6 iu7iri au cl6dit dou6 cet6/iD iu7irea de sine 0=n6 la uitarea de D-;eu a f6cut cetatea terestr65 dragostea de D-;eu 0=n6 la dis0re/ul de sine a f6cut cetatea cereasc6> (De ci2itate Dei5 QI?5 &O). Ideea nu e nou65 e@ista 4n ger1ene 4n doctrina 0aulian6 3i la Origene5 dar "ugustin i-a dat for1a3i 2aloare e@0licati26. Nu e 2or7a de un i10eriu al lui Du1ne;eu care s6-i ur1e;e 2ie/ii de aiciB "ugustin a7andonea;6 orice 0ers0ecti26 1ilenarist6. Cele dou6 cet6/i n-au 4ncetat s6 e@iste5 una l=ng6 alta5 de la 4nce0utul ti10urilor. Una 4l are fondator 0e Cain5 alta 0e "7el. Una este cetatea terestr65 cu 0uterile sale 0olitice5 cu 1orala sa5 istoria sa5 e@igen/ele saleB cealalt65 cetatea cereasc65 care 4nainte de 2enirea lui C:ristos a fost si17oli;at6 de Ierusali15 este acu1 co1unitatea cre3tinilor care 0artici06 la idealul di2in. "ceast6 cetatea nu este aici 0e P61=nt dec=t 4n 0elerina8 sau e@il5 cu1 erau e2reii 4n Aa7ilonB cele dou6 cet6/i 2or r61=ne una l=ng6 alta5 0=n6 la sf=r3itul ti10urilor5 dar du06 aceea doar cetatea cereasc6 ca e@ista5 0entru a 0artici0a la 2e3nicia sfin/ilor. I10ortant de notat5 4n acela3i ti105 o0o;i/ia radical6 a celor dou6 cet6/i cl6dite 0e 0rinci0ii contrare5 dar 3i 4nl6n/uirea lor ine@trica7il6 aici 0e 061=nt. 'n o0o;i/ia care este esen/ial a3i care 2a fi constant accentuat6 de c6tre disci0oli ("ugustini3tii 2or face cu 0l6cere sadic6 din cetatea terestr6 cetatea dia2olului) s-a 0utut recunoa3te tendin/a 1ani:eist6. Dar "ugustin a /inut s6 te10ere;e aceast6 di2i;iuneD singur D-;eu 0oate recunoa3te de care cetate /ine 4n realitate fiecareB 0ri2irea o1ului nu este suficient6 0entru a discerneB 3i5 0e de alt6 0arte5 "ugustin nu reduce cetatea lui D-;eu la co1unitatea celor 0uri (e re0lica 0e care o d6 intransigen/ei donatiste). 'n fine5 cetatea terestr65 cu ceea ce-i a0ar/ine5 nu e discreditat6 4ntr-at=taD tot ce se 0oate afir1a este c6 aceste 16re/ii ale 061=ntului sunt 0ieritoareD s-ar 0utea a0roa0e conc:ide5 26;=nd 4n "ugustin un 0latonician c=t 3i un 1ani:ean5 c6 diferen/a 4ntre cele dou6 cet6/i este o diferen/6 de realitate5 su7stan/ial65 1ai 1ult dec=t de se1n (0o;iti25

negati2). Consecin/ele 0olitice ale acestei conce0/ii sunt 1ult 1ai 0uternice dec=t s-ar 0utea crede. Dar singurul lucru 1ai 0recis e@0ri1at 0ri2e3te con/inutul autorit6/ii5 care ar consta din trei oficii sau officiaD officiu1 i10erandi (co1anda1entul5 i10unerea 2oin/ei)5 officiu1 0ro2idendi (al 0re2ederii 0entru asigurarea lini3tii) 3i officiu1 consulandi (rolul 3efului de fi sf6tuitorul 0o0orului s6u. C=nd el e@a1inea;6 societatea terestr6 ca societate ci2il65 deci su7 as0ectul s6u 0olitic5 "ugustin o 2ede 3i o define3te cu1 f6cea 3i CiceroD 0o0orul este o 1ul/i1e 0e care o une3te acce0tarea aceluia3i dre0t 3i co1unitatea acelora3i interese. El nu ofer6 aici un statut natural al 0o0orului 3i statului5 care nu are la 0ri1a 2edere nici un ra0ort necesar cu Du1ne;eu5 dar (3i aceasta este o 0ri16 a17iguitate a s0iritului augustinian 3i5 0oate5 inerent6 4ntregii g=ndiri cre3tine) du06 con/inutul 0e care-l d6 cu2=ntului dre0t5 augustin 0oate tot at=t de 7ine s6 nege c6 e@ist6 un stat autentic 0e 061=nt5 sau s6 atri7uie acest nu1e tuturor societ6/ilor. 'ntr-ade26r5 2oind s6 nege 16re/ia i10eriului Ro1an5 el 2a de1onstra c6 ade26rata 8usti/ie5 cea a lui D-;eu5 nefond=nd niciodat6 dre0tul acestui i10eriu5 acesta nu s-a confor1at niciodat6 defini/iei Ciceroniene 3i5 deci5 nu a e@istat niciodat6 de 8ure (De ci2itate dei QIQ5 &1). "2e1 de a face aici cu o 0ole1ic6 e@cesi265 0entru c6 cel 1ai adesea "ugustin acce0t6 su7 nu1ele de stat orice societate de fiin/e re;ona7ile. "ceast6 defini/ie5 destul de la@6 0entru a 417r6/i3a toate co1unit6/ile5 de la egi0teni la greci5 nu 2a 1erge deloc dincolo de "ristotel. Se 2ede c65 0rin acest du7lu 0unct de 2edere5 "ugustin 0oate5 4n acela3i ti105 s6 arate c6 4n 0rinci0iu nu e@ist6 cetate terestr6 0erfect6 0entru c6 orice cetate terestr6 care ar r6s0unde strict defini/iei ar 0ostula toate caracterele cet6/ii lui D-;eu 3i5 0e de alt6 0arte5 se ad1ite 4n 0ractic6 fa0tul c6 orice societate 7a;at6 0e un dre0t 0o;iti2 este un stat 0olitic. "ceast6 societate oarecare5 c=t de natural6 ar fi este ata3at6 ordinii di2ine 4n di2erse 1oduriD a) 1ai 4nt=i5 >orice 0utere 2ine de la D-;eu>. "su0ra acestui 0unct "ugustin 0are d6 nu se de06rte;e de tradi/ia 0aulian6. Dar5 inter0retarea 0e care o d6 acestei for1ule 4i 2a conferi o cu totul alt6 4nse1n6tate 3i 2a 1arca dre0tul 0olitic 0entru secole. De la D-;eu 2ine 0rinci0iul oric6rei 0uteri. 'ntr-ade26r5 0rin dre0tul natural5 o1ul nu are autoritare asu0ra o1ului. Dac6 e ade26rat c6 legea naturii 410inge o1ul s6 se asocie;e cu se1enii s6i 3i s6 aleag6 0e cel 1ai 7un ca 3ef5 aceast6 alegere5 aceast6 designare5 nu sunt suficiente 4n ele 4nsele 0entru a legiti1a e@erci/iul 0uterii. aefii 43i de/in func/ia 0rin tragere la sor/i5 0rin 2ot sau 0rin ereditate. Dar autoritatea lor nu este fondat6 dec=t 0rintr-o delegare a 0uterii di2ine. "stfel5 D-;eu nu dese1nea;6 4n 1od s0ecial nici regi1ul5 nici 0ersoana 3efuluiB "ugustin tri1ite la cau;e secunde 0entru detaliiB dar esen/a 0uterii5 inclus6 4n aceste func/ii este datorat6 4n2estiturii di2ine. Se 2ede c6 aici o di2i;iune de ti0 0latonician 4nc6 a0are5 4ntre 1aterialitatea regi1ului 3i esen/a 0uterii. 7) dar o alt6 rela/ie5 de un ordin diferit5 care ata3ea;6 0olitica la di2initate >0entru c6 D-;eu este autorul 3i r=nduitorul la toate5 este deci i10osi7il ca el s6 fi 2oit s6 lase regatele 061=ntului 4n afara legilor 0ro2iden/ei>B altfel s0us5 istoria i10eriilor 3i regi1urilor 0articulare se su0une 0lanului general al 0ro2iden/ei. "ceasta atri7uie5 fiec6rei /6ri 3i fiec6rei e0oci regi1ul care-i con2ine5 4n cadrul ansa17lului 0lanurilor sale. 'ntr-un sens5 na/iunile au regi1ul sau 2icisitudinile (de 0ild6 0ersecu/iile) 0e care le 1erit65 nu nu1ai du06 8udecata u1an65 ci du06 8udecata5 0entru noi i10enetra7il65 a 0ro2iden/ei. "stfel se g6sesc 8ustificate5 0rin referin/e la un 0lan care ne sca065 toate e2eni1entele5 toate accidentele 0olitice. E e2ident c6 "ugustin utili;ea;65 0entru a cerne e2eni1entul sau actul 0olitic5 dou6 ra/iona1ente diferite5 dar care i;2or6sc dintr-o inten/ie co1un6. Pe de o 0arte D-;eu legiti1ea;6 0uterea 4n ea 4ns63i5 far6 a cau/iona (gira) e@erci/iul concret al acestei 0uteriB 0e de alt6 0arte5 econo1ia general6 a 0ro2iden/ei e@0lic6 fiecare act concret al 0oliticii5 dar far6 ca 0rin aceasta s6 acorde5 fiec6rui 4n 0articular5 caracterul de acte 1oral1ente cre3tine. 'n felul acesta5 un cre3tin 0oate 4n acela3i ti10 s6 afir1e c6 ni1ic nu se face far6 D-;eu de la care se trag 4n 4ntregi1e 0rinci0iul autorit6/ii 3i direc/ia 1isterioas6 a e2eni1entelor5 3i totodat6 el 0oate sustrage cre3tinis1ul de a-3i asu1a cutare sau cutare e2eni1ent 0articular. "stfel5 r6s0unsul dat de "ugustin 0ole1i3tilor 06g=ni era foarte a7il 3i 4i 0er1itea ca5 afir1=nd 0uterea a7solut6 a lui D-;eu5 s6-i dega8e;e 0e cre3tini de orice res0onsa7ilitate ori solidaritate 4n catastrofa 0e care o tr6ia i10eriul. *ilosofia lui "ureliu "ugustin este o filosofie 0entru ti10uri de cri;6 3i ser2e3te ad1ira7il du7lul sco0 al autorului eiD el este 3i c:iar foarte s0ontan5

cet6/ean al Ro1ei 4n aceast6 con8unctur6 dificil65 dar el nu 2rea ca cre3tinis1ul s6 se si1t6 solidar5 0e 1arginea 0r60astiei cu o for16 tran;itorie a 0oliticii sau istoriei. Se 0oate distinge astfel la ce tinde 4n fond teoria sa at=t de 0ersonal6 a cet6/ii lui D-;euD s6 arate c6 e@ist6 0entru credincio3i o for16 de co1unitate garantat6 de D-;eu5 ireducti7il6 la oricare dintre co1unit6/ile terestre5 3i care a su0ra2ie/uit tuturor naufragiilor din aceast6 lu1e > Ro1a nu este etern65 0entru c6 nu1ai D-;eu este etern>. "stfel "ugustin 0oate5 c:iar 4n s=nul unui i10eriu cre3tin s6 refu;e aceast6 coinciden/6 0e care o acce0tau Euse7iu 3i tradi/ia oriental6 4ntre i10eriu 3i 7iseric6. "ceasta din ur165 4n s0iritul lui "ugustin5 nu este su0us6 i10eriului. Patritis1ul s6u5 care 4ndea1n6 la 0racticarea 2irtu/ilor ci2ice 3i c:iar a ser2iciului ar1elor nu 0oate disi1ula re;er2a fa/6 de stat. C=nd Euse7iu se consider6 a0roa0e ca un de1nitar al i10eriului5 "ugustin5 din contr65 deconsilia;6 e0isco0ul s6 acce0te e@erci/iul func/iilor ci2ile 0e care 0uterea I le dese1nea;6. El nu 2a uita s6 su7linie;e c6 i10eriul are li1ite 0e care 7iserica nu le are5 c6 i10eriul care tre7uie sus/inut 0entru c6 e@ist6 nici nu este for1a 0olitic6 de;ira7il6 (4n 0rinci0iu "ugustin 0refera 1icile state unui i10eriu gigant). 'n fine5 el reia o0o;i/ia 4ntre legea natural a3i cea 0o;iti26. Legea natural65 care este 4n ini1a fiec6ruia este legea lui D-;eu 3i legea cre3tin6 este 0ro1ulgarea e@terioar6 a legii interioare a sufletului. Dre0tul 0o;iti2 ar tre7ui s6 fie de;2oltarea legii naturale. "ugustin 1en/ine deci toate distan/ele 4ntre idealul cre3tin 3i 0olitica 0o;iti26 dar afir165 4n acela3i ti105 necesitatea de a conser2a 7une ra0orturi 4ntre ele. Pro7le1a acestor ra0orturi nu este reglat6 ca atare 3i "ugustin nu le 0reci;ea;6 cu1. Refu;=nd s6 dea totul i10eriului5 7iserica nu 0oate s6-i cear6 s6 fie 4ntru-totul cu ea 3i 4n 0rinci0iu "ugustin acce0t6 ca inde0enden/a 0e care o recla16 0entru 7iseric6 s6 fie reci0roc6. El nu se g=nde3te la o teocra/ie ci5 di10otri265 se str6duie3te s6 su7linie;e diferen/ele de do1eniu 4ntre un stat care se ocu06 de lu1ea natural65 de 2ia/a e@terioar65 4ntr-un s0a/iu deter1inat5 e@ercit=nd o autoritate fi;ic65 3i 7iserica5 ce se ocu06 de interese s0irituale5 de 2ia/a interioar6 4n uni2ersul 4ntreg5 e@ercit=nd o autoritate 1oral6. Dar el dore3te ca 0uterea ci2il6 s6 fie cu totul i10regnat6 de cre3tinis15 ca C:ristos s6 do1neasc6 asu0ra s0iritului 3efilor5 ins0ir=nd 1ora2urile 3i legile. El dore3te 4n fond ca i10eriul s6 se su7ordone;e 1oral1ente 7isericii. "stfel5 4n aceast6 societate de ser2icii 1utuale 0e care le 4nnoad6 7iserica 3i i10eriul5 nici o 0ro7le16 nu este cu ade26rat tran3at65 doar diferen/a funda1ental6 a celor dou6 ordini este afir1at6 cu 0utere. "3adar5 4n 1o1entul 4n care i10eriul sufer6 cele 1ai grele 4ncerc6ri5 dou6 teorii se 4nfrunt65 antiteticeD una5 cea din Estul cre3tin - 2iitorul Ai;an/5recunosc=nd identitatea i10eriul 3i 7isericii ad1ite instaurarea unei ordini unificate5 4n care te10orarul 3i s0iritualul se a1estec6 3i se acce0t6B 0rin 2ocea lui "ugustin5 cealalt6 doctrin65 cea din ?est5 afir16 se0ararea radical6 a ordinii cre3tine 3i a celei i10eriale. Desigur5 ea nu 2a fi un o7stacol 4n calea edific6rii 1o1entane a ordinii 1edie2ale unificate5 dar ea 2a r61=ne totu3i 4n 1=inile 7isericii o ar16 0entru a recla1a fa/6 de 0utere inde0enden/a 3i su0re1a/ia 1oral6B 3i5 0e de alt6 0arte5 influen/a ideologiei augustiniene 2a 410iedica g=nditorii occidentului de a de1onstra 2reodat6 c6 cre3tinis1ul 0oate diri8a direct 0olitic. 'n r6s6ritul cre3tin5 conce0/ia 7i;antin6 a ra0orturilor dintre 7iseric63i stat se caracteri;ea;6 4nainte de toate 0rin si10:onia5 adic6 4n/elegere 3i solidaritate. "les de 0ro2iden/6 1inistrul lui D-;eu5 2erita7il >consacrat> 3i 4ncon8urat de un cult5 4106ratul are teoretic toate 0uterile5 inclusi2 asu0ra 7isericii5 dar 5 4n fa0t5 aceasta 4l o7lig6 la co10ro1is. "7solutis1ul 4106ratului e atenuat de 0ractici5 de tradi/ii i1e1oriale5 cu1 e 16rturisirea cerut6 4naintea 4ncoron6rii. Aiserica are 3i ea doctrina sa5 1ai i10erati26 dec=t cea i10erial6. Ea cere su2eranului credin/a ortodo@65 res0ectul dog1elor 3i ierar:iei sale5 3i c=nd ea se socoate a1enin/at6 de 4106rat 4i re;ist6. Ea nu e;it6 s6-l conda1ne c=nd e eretic 3i 4i este totdeauna su0us ca fiin/6 06c6toas6. ai 1ult5 datoria 7isericii5 1ai ales a Patriar:ului ecu1enic5 este de a a8uta 4106ratul s6 gu2erne;e5 c:iar 0e 0lan te10orar. "3adar5 dac6 7iserica nu 0oate e@ista f6r6 i10eriu5 3i reci0roca este ade26rat6. 2ia/a intelectual6 4ntr-un astfel de i10eriu e religioas6. Dar nu 3i la fel de intelectual6. Ai;an/ului i-au li0sit 16n6stirile cu standarde intelectuale 4nalte5 iar 1onar:is1ul oriental s-a ar6tat 0u/in dotat 4n ela7or6rile teoretico-dog1atice. Dar discu/iile teologice au a2ut 4ntotdeauna o 7a;6 sau doar i10lica/ii 0olitice. *iind cel 1ai 0uternic feudal5 7iserica ridic6 0reten/ii la do1inarea a7solut6 a 4ntregului siste1 feudal5 la su0re1a/ie 4n ra0ort cu 0uterea laic6. De aceea5 al6turi de 0ro7le1ele co1une ale funda1ent6rii ierar:iei feudale 3i legiti1it6/ii do1ina/iei feudalilor asu0ra 1aselor 1uncitoare (la7oratores)5 0ro7le1a ra0orturilor dintre 0uterea laic63i cea s0iritual6 ocu06 un loc central 4n ideologia 0olitic6 1edie2al6. Cu toat6 intoleran/a 7isericii catolice fa/6 de religia 06g=n6 a

greco-ro1anilor5 ideologia religioas6 feudal6 asi1ilea;6 tre0tat ele1ente ale 1o3tenirii ideologice antice5 la 4nce0ut 1ai ales filosofia 0latonic63i a0oi 0e cea aristotelic6 - difu;at6 0rin canale 7i;antine 3i ara7e - 5 0recu1 3i nu1eroase ele1ente ale 8uris0ruden/ei ro1ane din e0oca i10eriului. Din aceast6 sinte;65 ada0tat6 ne2oilor 7isericii se na3te scolastica. "ceast6 conce0/ie religioas6 des0re lu1e nu are 4ns6 caracter unitar. Dog1ele religioase de2in terenul 3i5 totodat6 instru1entul unor acute lu0te 0olitico-ideologice. Curentele 1istice5 dar 1ai ales ere;iile e@0ri16 a0o;i/ia re2olu/ionar6 a 1aselor fa/6 de 7iserica 3i ideologia catolic6. !otodat65 lu0ta dintre feudalii laici 3i clerici 0entru 0o;i/ii do1inante 4n lu1ea feudal6 ca06t6 o ilustrare tot 1ai 0regnant6 4n literatura 2re1ii. 'n aceast6 lu0t65 0arti;anii 7isericii ela7orea;6 o serie de teorii teocratice. 'nc6 din 0erioada for16rii statelor feudale se 1anifest65 e dre0t nu at=t de i10erati25 0reten/iile 0a0ilor la su0re1a/ie. '10otri2a 0reten/iilor 0a0ilor sunt for1ulate5 4nc6 din secolul al IQ-lea5 teorii care 0rocla16 ca0ul statului ca 3ef al 7isericii. O astfel de idee este su7liniat6 4n ca0itularea edictat6 la OI& de Carol cel are5 care nu recunoa3te 0e 0a06 ca 3ef al 7isericii5 li1it=ndu-i rolul la a se ruga 0entru succesul ac/iunilor 4106ratului. Din a doua 8u16tate a secolului al QI-lea ra0ortul de for/e se sc:i176 su7stan/ial 4n fa2oarea 7isericii5 a c6rei 0utere econo1ic63i 0olitic6 se a10lific65 4n ti10 ce feudalii laici5 16cina/i de lu0te 3i discordii5 0ierd tre0tat 3i din 0o;i/ia econo1ic6. 'nce0e o ofensi26 desc:is6 a 0a0alit6/ii 0entru a7olirea de0enden/ei clerului fa/6 de 0uterea laic65 0entru instituirea 0uterii sale neli1itate at=t 4n 0ro7le1ele 7iserice3ti c=t 3i 4n cele laice. O 1are i10ortan/6 4n aceast6 lu0t6 a a2ut 1area sinte;6 4ntre 06g=nis1 3i cre3tinis1 reali;at6 de !o1a din "Tuino. O 4ntoarcere la conce0tele de stat 3i de dre0t ale g=ndirii antice5 care este 4n acela3i ti10 o antici0are a Rena3terii5 2a e@ercita asu0ra g=ndirii 1edie2ale o ac/iune du7l6D 0e de o 0arte distructi265 0e de alt6 0arte no2atoare. Inter2en/ia lui !o1a 4n aceast6 0ri2in/6 este decisi26D este 4ntoarcerea la "ristotel care ins0ir6 o desco0erire a unui nou argu1ent filosofic. De la !o1a ne-au r61as5 0e l=ng6 un co1entariu 0ar/ial al Politicii lui "ristotel 3i o 0arte din Su11a !:eologiae5 care constituie un fel de tratat des0re legi5 dar 3i o lucrare5 din 06cate neter1inat65 cu caracter e2ident 0olitologic De regno sau De reginu1 0rinci0i. Pentru -I- dat6 4n g=ndirea cre3tin6 !o1a afir165 e@isten/a 3i i10ortan/a statului. Societatea ci2il6 este natural6 0entru o1 0entru c6 acesta este 0rin natur6 un ani1al ci2ic (ani1al ci2ile). El reia defini/ia statului dat6 de Cicero 3i 0reluat6 4n lucrarea lui "ugustin. Conce0/ia sa des0re cetate este una organic65 statul se 1ulea;6 0e un organis1 social. Dac6 autoritatea5 s0une el5 2ine de la D-;eu5 ea trece 4ns6 0rin 0o0or >o1nis 0otestas a Deo5 0er 0o0ulu1>. 'n felul acesta5 !o1a se a0ro0ie de o 2i;iune de1ocratic6. El aduce o 2i;iune nou6 asu0ra 7inelui co1un teoreti;at 4nc6 din antic:itatea greac6 3i insist6 asu0ra su0eriorit6/ii 1orale a acestuia. Un 1ini1 de trai este necesar 0entru e@ercitarea 2irtu/ii 4n 2ia/a 0ri2at63i cea 0u7lic6. De aceea 7inele co1un nu este nu1ai de ordin 1aterial ci 3i s0iritual. El 4nclin6 s0re un gu2ern61=nt 1i@t5 4n care co17inarea for1elor si10le (1onar:ia5 aristocra/ia 3i gu2ern61=ntul 0o0ular) generea;6 li1itarea lor 1utual a3i deci 410iedic6 degradarea 2ie/ii 0olitice. 'n acest sens5 9ean aritaine 4l 2a 0re;enta 0e dre0t 0e Sf=ntul !o1a ca 0ri1ul g=nditor de1ocrat (s6 /ine1 sea1a c6 aritaine este teoreticianul de 7a;6 al neo-to1is1uluiconte10oran). Politologia to1ist6 se integrea;6 for1al ansa17lului o0erei acestui doctor angelicus fiind legate inti1 de structura g=ndirii sale teologice 3i filosofice. Ai7liografieD 9ean !ouc:ard5 Nistoire des idees0olitiTues5 I5 Paris5 P.U.*5 1<+.5 0. 1IO-11, arcel Prelot5 Nistoire des idees 0olitiTues5 Paris5 1<O)5 ca0. ?III5 La re2olution c:retiene $eorge N. Sa7ine5 " NistorJ of Political !:eorJ5 NeP [orR5 1<+,5 0. &). - &,. O !r6snea5 *ilosofie Politic65 1<O+5 0.1I(-1I+

Istoria IDEILOR Politice Lect. drd. Stefan Stanciugelu SursaD :tt0DHHfilosofie0olitica.Pord0ress.c...e-de-doctrinaH Docu1entD :tt0DHHfilosofie0olitica.files.Pord0...0olitice-1.0df Docu1entD :tt0DHHfilosofie0olitica.files.Pord0...0olitice-&.0df $%NDIRE" POLI!ICU " ISL" ULUI EDIE?"L 1. "se16n6ri 3i deose7iri 4ntre conce0/ia cre3tin6 1edie2al63i cea isla1ica5 des0re stat. &. Se1nifica/ia istoric6 a teoriei >du7lului ade26r> for1ulat6 de "2erroes. (. I10ortan/a a0ortului lui I7n Naldun la de;2oltarea g=ndirii 0olitice 1edie2ale. Isla1ul s-a n6scut5 0olitic5 4n +&&5 4ntr-o oa;6 din "ra7ia ( edina X adinat al Na7iB Ora3ul 0rofetului) unde a:o1ed 2enise s6 se instale;e cu to2ar63ii s6i. Progresul s6u a fost de o ra0iditate fulger6toare. 'n 1I ani 4ntreaga "ra7ie5 con2ing=ndu-se de su0erioritatea 1ilitar6 a noului stat 4nc:eie cu el tratate5 reali;=nd5 0entru 0ri1a dat65 unitatea 0olitic6 a tri7urilor ara7e 3i astfel co17atan/ii 0entru credin/6 4nce0ur6 cucerirea /6rilor li1itrofe. 'n ciuda ci2ili;a/iei lor su0erioare5 Siria5 IraRul5 Persia5 Egi0tul5 ag:re7ul 3i S0ania5 fur6 cucerite 4n 1ai 0u/in de un secol... 3a0te secole 1ai t=r;iu5 du06 reac/ia cruciadelor5 e@0ansiunea 0olitic6 a isla1ului se 2a relua5 gra/ie con2ertirii altor no1a;i5 turcii din !urRestan5 care5 la est5 se 2or infiltra 4n C:ina 3i 2or do1ina India5 3i5 la 2est5 2or lua "natolia 3i Constantino0olul5 Aalcanii 3i Ungaria... S6 ad6ug615 la sud5 06trunderea isla1ului 4n "frica central65 dincolo de cele dou6 Sudane 3i5 4n 8urul oceanului Indian5 de la San;i7ar 3i Co1ore5 0=n6 4n alaesia. Cau;ele acestui succes nu tre7uie c6utate doar 4n reala su0erioritatea a unei organi;6ri 1ilitare ci 3i 4n for/a noii credin/e 3i eficacitatea sc:i17urilor regle1entate de un dre0t co1ercial 0er1isi2. Coranul 3i Sunna (tradi/ia 0rofetului) sunt 7a;ele credin/ei 1usul1ane. 'n c:i0 singular5 Coranul 0oate fi considerat >codul re2elat al unui stat su0rana/ional> 4n care religia face cet6/enia. Prin esen/65 credin/a este o 2aloare de ordin 0olitic5 3i c:iar singura 2aloare de acest ordin5 >singura care-i d6 cet6/ii ra/iunea sa de a fi>. Credincio3ii5 cet6/enii de fa0t ai unui stat su0ranatural5 sunt integra/i 4n >co1unitate>5 4n U11a (de la U11X1a16). Nu1eleU11a5 funda1ental 4n Coran5 dese1nea;6 >gru0ul de oa1eni c6rora Du1ne;eu le tri1ite un 0rofet 3i5 1ai s0ecial5 cei care5 ascult=nd cu2=ntul s6u5 cred 4n el5 f6c=nd 0act cu Du1ne;eu 0rin inter1ediul s6u>. "cest 0act 3i co1unitatea care-l se1nific65 anga8=nd 4n acela3i ti10 te10oralul 3i s0iritualul5 au o e@tensie uni2ersal6. Ei sunt a0/i s6 >cu0rind6 nu nu1ai rudenia agnatic6 a Profetului ci 3i rudenia sa cognatic6 3i clientela sa ado0ti265 aceasta din ur16 destinat6 s6 417r6/i3e;e toate rasele lu1ii> (4n aceasta const6 o diferen/6 esen/ial6 fa/6 de religia altei se1in/ii se1itice5 1o;ais1ul care i10lic6 doar rudenia agnatic6 0e linie 1atern6). 'n 1od ideal5 cetatea 1usul1an6 se 0re;int6 ca o teocra/ie (unii autori 1usul1ani 0refer6 ter1enul de >teocentrie>) laic6 (ine@isten/a unui sacerdo/iu antrenea;6 4n isla1 a7sen/a clericilor) 3i egalitar6. agisteriul legislati2 (a1r) a0ar/ine nu1ai CoranuluiB 1agisteriul 8udiciar (fiT:) a0ar/ine oric6rui credincios care5 0rin lectura asidu63i frec2ent6 a Coranului5 do7=nde3te5 cu 1e1oria defini/iilor 3i 4n/elegerea sanc/iunilor 0e care le edictea;65 dre0tul de a le a0lica. R61=ne 0uterea e@ecuti26 (:uR1)5 4n acela3i ti10 ci2il6 3i canonic6B ea nu a0ar/ine dec=t lui Du1ne;eu5 cu1 o 2or re0eta R:ari8i/ii (e@0ri1=nd5 cu toate c6 sunt di;iden/i5 rigoarea unui 0rinci0iu esen/ial al isla1ului) 3i nu 0oate fi e@ersat6 dec=t 0rintr-un inter1ediar5 un 3ef unic. Co1unitatea credinicio3ilor 0restea;6 8ur61=nt de a-l asculta 0e Du1ne;eu5 4n 1=inile acestui delegat5 tutore5 su7stitut al lui5 li0sit de ini/iati26 legislati263i autoritate 8udiciar6. Nu e@ist6 deci alt6 autoritate te10oral6 dec=t aceea a lui Du1ne;eu. >Puterea 2ine de la Du1ne;eu5 s0une isla1ul5 3i r61=ne 4n El5 4n 4ntregi1e e@ercitat6 de El5 0rin inter1ediul unui instru1ent u1an>. Re;ult6 de altfel c6 alegerea acestui inter1ediar5 fiind i10enetra7il6 fiin/ei u1ane5 reu3ita (succesul) 2a de2eni adesea garan/ia su0re16 a legiti1it6/ii. "cest a7solutis1 al lui Du1ne;eu are dre0t contra0arte egalitatea cet6/enilorD egalitate ca oa1eni5 1ai 4nt=i5 fundat6 negati2 0e neantul naturii u1aneB egalitate ca credincio3i5 constitui/i 0rin 7un62oin/a lui Du1ne;eu > 4ntr-o stare 8uridic65 astfel 4nc=t se g6sesc (to/i 4n aceea3i 16sur6) a7ilita/i s6 4nc:eie cu el contract>.

'n teorie5 aceast6 egalitate se traduce 0rintr-o anu1it6 >de1ocra/ie> 4n s=nul co1unit6/iiB e de re/inut de 0ild65 c6 0rinci0iul i8:1a sau consensul doctorilor este cerut 0entru orice elucidare sau a0licare a datelor re2elate5 ter1enul doctor fiind a0lica7il oric6rui credincios a0t de a3a ce2a5 oricare ar fi condi/ia sa. Concret5 4n +(&5 la 1oartea Profetului (care nu 0utea a2ea succesor c6ci era ulti1ul din s0i/a 0rofetic6) tre7uia s6 se g6seasc6 un 3efB to2ar63ii lui a:o1ed nu au reu3itD de unde sci;iunea dintre sunni/i (orientarea 1a8or6 4n isla1 3i se 7a;ea;6 0e tradi/ie)5 R:ari8i/i (0ri1a sect6 a06rut6 4n ordine cronologic6 eti1ologic 2ine de la un 2er7 care 4nsea1n6 a ie3i5 deci nu1ele lor se1nific6 des0rinderea gru0ului res0ecti2 din religia 1a8oritar6) 3i 3ii/i (3iis1-ul este denu1irea generic6 0entru o serie de orient6ri care au 4n co1un fa0tul c6 4l recunosc 0e "li5 26rul lui o:a1ed 3i singusul ur1a3 legiti1 du06 1oartea Profetului). Pro7le1a califatului5 (de la r6d6cina R:alafa X a 2eni din ur16) 2a de2eni 1area 0ro7le16 a 3tiin/ei 0olitice 1usul1ane. Nu se 0une 0ro7le1a de a 1en/iona aici toate 3colile5 de a cita to/i 8uri3tii care fac 16rturia5 4n ti10ul E2ului 1ediu a fecundit6/ii intelectuale5 1ai cu sea16 4n do1eniul dre0tului 3i filosofiei5 a isla1ului. I-a1 a1inti doar 0e sunnitul a22ardi (secolul QI) care 1arc:ea;6 7ine caracterul li1itat al atri7u/iilor califului 3i orientarea lor c6tre 7inele co1un. Ele nu16r6 1I datorii generale ale califului (enu1erarea sa 2a fi reluat65 f6r6 1odificare5 de teoreticienii 1ai recen/i)5 0rintre care 1en/ion61D >1. " 06stra religia du06 0rinci0iile sale sta7ilite...(. " 1en/ine ordinea 0u7lic6...,. " dota frontierele cu ec:i0a1ent 1ilitar defensi2...+. " 0urta r6;7oiul sf=nt contra oricui refu;6 isla1ul5 du06 ce a 0ri1it c:e1area acestuia...1I. Ca i1a1ul s6 se ocu0e 0ersonal de 4nalta su0ra2eg:ere a tre7urilor>. Califul este deci esen/ial1ente un >conser2ator> care a 0ri1it func/ia sa >4n de0o;it>. "2erroes (Secolul QII) co1entator 0rin e@celen/6 al lui "ristotel5 autor al teoriei du7lului ade26r. Pentru el5 filosofia este un 1od de a0ro0riere a acestei lu1i 3i a celei cere3ti5 de care 0u/ine 0ersoane sunt ca0a7ile. odurile dialectic 3i sofistic de a7ordare sunt 0otri2ite 0entru 1asa u1anit6/ii. >Litera dog1ei5 ur1at6 de 1ase5 nu este fals6 4n sine5 dar are un sens adi/ional5 0aralel5 la care filosofia ofer6 acces>. Dar filosofia nu a7rog6 dog1a5 0entru c6>ade26rul nu contra;ice ade26rul> (cu alte cu2inte e@ist6 un ade26r al 3tiin/ei 3i filosofiei 3i unul al credin/ei). *ilosofia 0rin ur1are5 nu are influen/6 direct6 asu0ra dre0tului 0u7licB ordinea califal6 care garantea;6 legea s:ariia5 este cea 1ai 7un6 for16 de gu2ern61=nt. #i 4n leg6tura cu aceasta5 "2eroes s-a 0reocu0at acti2 de rafinarea s:ariia5 4n conte@tul teoriei >finalit6/ii> 8uridice5 o conce0/ie 4nrudit6 cu aceea a dre0tului natural. I7n Naldun (secolul QI?)5 istoric 1arocan5 a c6rui o0er6 0re;int6 tr6s6turile unei 0uternice originalit6/iB de altfel5 autorul ei a2ea con3tiin/a 3i orgoliul de a fi reali;at o >3tiin/6 nou6>5 care nu se confunda nici cu istoria 0racticat6 0=n6 atunci 3i nici cu 3tiin/a 0oliticii. Sco0ul 0e care 3i-l 0ro0une 4n 1od e@0res 4n oRadi1a (Prolego1ena)5 o 2ast6 introducere la 2asta sa o0era istoric6 este cel al sta7ilirii >unei reguli sigure 0entur a distinge 4n 0o2estirile istorice5 ade26rul de eroare> f6urind astfel >un instru1ent care s6 0er1it6 a0recierea cu e@actitate a fa0telor>. Cartea sa - du06 cu1 0retinde5 sau cel 0u/in 43i 0ro0une sta7ile3te 0entru e2eni1entele 0olitice cau;ele 3i originile lor5 nefolosind dec=t >argu1ente e@trase din natura lucrurilor>. >Originalitatea lui I7n Naldun - s0une cunoscutul sociolog $aston Aout:oul care i-a consacrat o su7stan/ial6 te;6 de doctorat const6 4n a fi 4ncercat s6 a0lice la studiul societ6/ilor dac6 nu 1etoda 0o;iti265 cel 0u/in 1etoda o7ser2a/iei 0e care au folosit-o cu 1are succes5 4n o0erele lor de 3tiin/e naturale 3i de 1edicin65 0redecesorii s6i5 1arii filosofi ara7i>. Desigur5 continu6 el5 sunte1 de0arte de a afla aici 1etoda critic6 ce se 2a na3te 1ai t=r;iu 4n Euro0a 3i nici consacrarea cercet6rilor inducti2e 0e care o 2o1 g6si 4n o0era cancelarului Aecon. Rene aunier re1arca 0e 7un6 dre0tate c6 e@e10lele 0e care istoricul ara7 le aduc e 4n s0ri8inul te;elor sale5 sunt 1ai degra76 ilustr6ri dec=t de1onstra/ii > E@ist6 1ai cur=nd la I7n Naldun - conc:ide Aout:oul - senti1entul e@igen/elor criticilor s6n6toase 3i 1etodei 0o;iti2e5 dec=t o conce0/ie clar6 asu0ra acesteia>. !re7uie 4ns6 su7liniat c6 4n aceast6 tentati26 el nu are 0recursori. Sau5 1ai 7ine ;is5 4i ignor65 Politica lui "ristotel fiind 0e aceea 2re1e 4nc6 0ierdut6. Pentru I7n Naldun feno1enele 2ie/ii sociale sunt su0use unor legi naturale. Ele se deter1in6 reci0roc 3i sunt deter1inate 3i de

condi/iile 1ediului geograficD cli1a5 natura solului 3i regi1ul ali1entar5 0recu1 3i de >influen/ele astrelor>. Dar aceste condi/ii naturale sunt 1ai constante dec=t feno1enele 0olitice5 care a0ar 4n ra0ort cu 0ri1ele ca e0isodice. De aceea5 e2olu/ia acestora 2a c606ta o e@0lica/ie 1ai 1ult 0si:ologic6. "l6turi de socia7ilitate5 el 1ai sta7ile3te ca tr6s6tur6 funda1ental6 a o1ului ne2oia de autoritate5 ne2oia de a fi li1itat 3i 4nfr=nat de o 0utere su0erioar65 4n a7sen/a c6reia ar do1ni de;ordinea 3i anar:ia. De aici a8unge el la conclu;ia legiti1it6/ii statului 1onar:ic de factur6 a7solutist6. "utoritatea5 4n conce0/ia sa5 e 4nte1eiat6 0e for/6 3i a0ar/ine gru0urilor care o cuceresc datorit6 cura8ului5 coe;iunii 3i s0iritului lor de cor0. "ceste calit6/i sunt generate 1ai cu sea16 de 2ia/a no1ad6D conclu;ie facilitat6 de 0articularit6/ile istorice ale e0ocii5 care au de1onstrat c6 0o0oarele no1ade au fost cele care au 4nf60tuit cuceriri 4ntinse 3i ra0ide. !r6ind 4ntr-o e0oc6 de decaden/6 a siste1elor 0olitice ale lu1ii ara7e5 el se 2a 0reocu0a 1ai ales de cau;ele constituirii 3i de;agreg6rii statelor5 de originile 3i durata do1ina/iilor 0olitice5 a8ung=nd s6 for1ule;e o lege natural6 a e2olu/iei lor ciclice. Cau;e 0si:ologice fac ca do1ina/ia unui gru0 conduc6tor5 a unei dinastii5 s6 nu dure;e 1ai 1ult de trei genera/ii. Istoria ca06t6 astfel5 4n 2i;iune sa5 caracterul re0et6rii unor cicluri regulate de ascensiune 3i dec6dere5 deter1inate5 a i10eriilor 3i ci2ili;a/iilor. Interesant6 este la I7n Naldun 0reocu0area de a anali;a feno1enele 0olitice 4n conte@tul unor e@e10le econo1ice sau c:iar 1ai largi5 sociologice5 De3i 3i o1 de stat5 din o0era sa li0se3te orice 0reocu0are nor1ati26 sau 0ractic6. "ceasta se e@0lic65 cel 0u/in 0ar/ial5 0rin fatalis1ul accentuat5 0ro0riu conce0/iei religioase a Coranului5 ale c6rui 4n26/6turi are gri86 s6 nu le contra;ic6. De aici 3i 0esi1is1ul s6u i10licitD el nu-3i 0une 16car 0ro7le1a c6 studiul feno1enelor sociale 3i 0olitice ar 0utea contri7ui 2reodat6 la a1eliorarea gu2ern61=ntului societ6/ilor. E@ce0t=nd aceast6 tr6s6tur6 care face din el un re0re;entant al s0iritului 1edie2al5 sur0rin;6torul s6u >si1/ de 0o;iti2itate> caracteristic 3tiin/ei 1oderne5 ca 3i cultura sa enciclo0edic65 sugerea;6 a0ro0ierea 1arelui g=nditor ara7 de 0ersonalit6/ile creatoare ale Rena3terii. O0era sa nu a e@ercitat 4ns6 o influen/6 4n istoria g=ndirii 0olitice5 4ntruc=t5 scris6 4n ara765 ea a r61as uitat65 0=n6 la redesco0erirea ei de orientali3ti5 0e la 8u16tatea secolului trecut. Ai7liografieD Nadia "ng:elescu5 Introducere 4n Isla15 Aucure3ti5 Ed. Enciclo0edic65 1<<(5 ca0. I5 III 3i I?. 9ean !ouc:ard5 Nistoire des idees0olitiTues5 I5 Paris5 P.U.*5 0. 1&+-1(I Eugeniu S0eran/ia5 Introducere 4n sociologie5 I Casa #coalelor5 1<))5 0. .O N. E. Aarnes5 NistorJ of SociologJ5 C:icago5 1<.I5 0. .5 &)-&, $. Aout:oul5 Nistoire de la Sociologie5 Paris5 P.U.*5 1<+15 0. &I-&( Istoria IDEILOR Politice Lect. drd. Stefan Stanciugelu SursaD :tt0DHHfilosofie0olitica.Pord0ress.c...e-de-doctrinaH Docu1entD :tt0DHHfilosofie0olitica.files.Pord0...0olitice-1.0df Docu1entD :tt0DHHfilosofie0olitica.files.Pord0...0olitice-&.0df NICCOLO "CNI"?ELLI a. Princi0alele 0uncte de 2edere 4n inter0ret6rile o0erei lui ac:ia2elli. 7. ?i;iunea lui ac:ia2elli asu0ra for1elor de gu2ernare. c. Ra0ortul 1orala-0olitic6 la ac:ia2elli d. Statul na/ional 3i indi2idualis1ul la ac:ia2elli De3i s-a s0us c6 >0rocesul intentat lui ac:ia2elli nu s-a 4nc:eiat>5 0entru c6 sentin/a definiti26 li0se3te 4nc65 din li0s6 de consens5 e@ist6 totu3i c=te2a ele1ente care 4ntrunesc unani1itatea sau c2asiunani1itatea. "0recierii c6 Niccolo ac:ia2elli este 06rintele 3tiin/ei 0olitice 1oderne nu i se 0oate o0une ni1ic consistent5 de3i5 4n o0era sa5 grani/a dintre 3tiin/a 0olitic65

4n/eleas6 4n sens renascentist5 3i filosofia 0olitic6 tradi/ional6 este adesea la7il6 3i nese1nificati26. C6 el a creat o >3tiin/6 0olitic6 e@0eri1ental6> (FeceRian)5 c6 el o0une o logic6 0ractic65 ce nu in2oc6 dec=t autoritatea fa0telor5 logicii de 3coal65 1ai ales scolastice (Paul 9anet)5 c6 el n-a fost un >sa2ant de ca7inet> ci un autor care 417in6 teoria 0olitic6 cu 0reocu0area 0entru educa/ia 0olitic6 (". $ra1sci)5 ci c6 el a 4nf60tuit o0era de s1ulgere a 0oliticii de su7 autoritatea 2ec:ilor nor1e colecti2e5 feudal-teologice (!udor ?ianu)5 se 0are c6 lu1ea filosofic63i 3tiin/ific6 4nce0e s6 fie tot 1ai 1ult de acord. Dar dac6 acordul se instituie asu0ra a ceea ce a f6cut5 0rocesul r61=ne desc:is 4n 0ri2in/a lui cu1 a f6cut. Istoria inter0ret6rilor date Princi0elui5 de la a0ari/ie 3i 0=n6 4n 0re;ent5 este re2elatoare 4n aceast6 0ri2in/6 (C. "ntonoide5 ca0. II)B 3i s-ar 0utea s0une c6 aceast6 istorie nu este 4nc6 4nc:eiat6. Orice carte nou6 des0re ac:ia2elli aduce o 2i;iune 4n 0lus5 fie c6 este 2or7a de circu1scrierea istoric6 a se1nifica/iei o0erei sale5 fie c6 se concentrea;6 s6 dega8e 0ro do1o5 cu1 f6cea ussolini 4n 1<&)5 >ceea ce este 2iu> 4nc65 du06 0atru secole 3i 1ai 7ine5 4n Princi0ele. Dar5 o sentin/6 definiti26 4n acest 0roces este ea 0osi7il6C Care s6 fie cau;a acestor inter0ret6ri at=t de 2ariate 3i de contradictorii5 a 0asiunilor 0e care le-a st=rnit 3i care nu contenesc 4nc6 s6 se afir1eC Desigur5 una dintre ele st6 4n 1ateria studiat6 3i asu0ra c6reia el se 0ronun/65 e2aluati2 3i nor1ati2. > aterie> 0ole1ic6 0rin e@celen/6 3i care nu se las6 su78ugat6 unui 0unct de 2edere unic 3i >definiti2>. Dar alt6 cau;6 st6 in cititorul o0erei5 4n su7iecti2itatea lui (cu r6d6cini socio-0olitice5 dar 3i 0ersonale)B de ase1enea 4n 1odalitatea lecturii o0erei. >"2e1 1ai 1ulte 1oduri de a-l citi 0e ac:ia2elli>- re1arc6 0e dre0t 9ean $iono 4n Introducerea e@celentei edi/ii a o0erelor Secretarului florentin a06rut6 4n 0restigioasa colec/ie >Ai7liot:eTue de la Pleiade>. Unul dintre aceste 1oduri consist6 4n a c6uta 3i a g6si u3or 4n ceea ce el a scris tratate de 0olitic65 sau c:iar un tratat de 0olitici5 la 0lural. Este cel ado0tat 0rea adesea. Or5 s0une $iono5 su7 as0ect infor1a/ional5 noi 3ti1 a;i 1ult 1ai 1ult dec=t el5 0entru c6 a2e1 o e@0erien/6 acu1ulat6 1ult 1ai 7ogat63i 1ai rele2ant6. 'n aceast6 0ri2in/65 ceea ce ne 0oate face s6-l a0recie1 3i deter1ina s6 ne 4ntoarce1 la el5 este franc:e/ea lui. El sf=3ie 26lul ilu;iilor5 ocu0=ndu-se cu1 4nsu3i s0une5 doar de ade26rul concret al fa0telor (la 2erita effetuale) 3i 0rin aceasta e un scriitor 1odern. El se 7a;ea;6 4n 0ri1ul r=nd 0e o7ser2a/ia fa0telor 4n 4nl6n/uirile lor cau;aleB dar 3tiin/a sa 0olitic6 are 3i o di1ensiune istoric6D istoria5 considera el5 este >1aestra ac/iunilor noastre>. O7ser2a/ia este doar 0ar/ial 4ndre0t6/it65 0entru c6 ac:ia2elli a studiat atent istoria 0o0oarelor 2ecine 3i 1ai ales condi/iile constituirii statelor unitare su7 for1a 1onar:iilor a7solute. Este ade26rat 4ns6 c6 istoria ro1an6 func/ionea;6 ca o ade26rat6 o7sesie5 fiind tot ti10ul tentat s6 a7u;e;e de analogie 3i s6 a7soluti;e;e 1odelele antice. Ceea ce i s-ar 0utea re0ro3a este c6 de1istific6 0olitica conte10oran6 lui5 1istific=nd 4ns65 o dat6 1ai 1ult5 0olitica anticilor. S6 fie asta doar tri7utul 0l6tit u1anis1ului renascentistC Sau se ascunde aici o fatalitate a scriitorului 0olitic care 4nlocuie3te un 26l 0rin altulC 'n orice ca;5 0entru 1odul crud de realist 4n care s-a ra0ortat fa/6 de 0olitica 2re1ii sale a fost ac:ia2elli :ulit sau adulat. Nulit5 0entru c6 unii au 2rut s6 cread6 c6 aceasta era 0olitica 0e care el o oferea dre0t 1odel sau fatalitate. "dulat5 0entru c6 al/ii au 2rut s6 2ad6 4n aceast6 ra0ortare o de1istificare a 0oliticii sau5 cu1 credeau S0ino;a 3i Rousseau5 un 1anual de 0olitic6 0entru 0o0or5 0entru a-l 4n26/a s6 se fereasc6 de tirani. ai 0u/in s-au a0ro0iat 4ns6 e@ege/ii s6i de filosofia sa 0olitic6B 4n aceast6 0ri2in/6 sunte1 de acord cu P.P.Negulescu5 care rele26 c6 ac:ia2elli a reali;at un siste1 consec2ent de filosofie 0olitic6. Nu1ai c6 unii dintre co1entatorii s6i au 4ncercat s6-3i legiti1e;e 0ro0riile 2ederi5 re2endic=ndu-se continuatorii conce0/iei sale. !oc1ai de aceea socoti1 necesar s6 0roced61 la decelarea ideilor sale ra0ort=ndu-ne 0ole1ic la ase1enea tendin/e5 reduc=nd 4n 1odul acesta 3i aria de in2estigare5 adic6 neinstist=nd 0entru rele2area 3i a0recierea tuturor te;elor i10ortante din g=ndirea sa. ac:ia2elli a7ordea;65 4n Discursuri5 3i 0ro7le1a funda1ental6 a originii 3i func/iilor 0oliticului5 1ai 0recis a statului (unii a0recia;6 c6 este 0ri1ul g=nditor 1odern care folose3te ter1enul de stat5 introduc=ndu-l5 astfel5 4n 3tiin/a 0olitic6). Punctul s6u de 2edere 4nclin6 s0re un e2olu/ionis1 care sta7ile3te o trecere gradual6 de la si10la 2ia/6 4n co1un (2i2ere co1une)5 la o societate (2i2ere ci2ile) care 43i g6se3te 410linirea 4n stat (2i2ere 0u7lico). ?i;iunea asu0ra desf63ur6rii concrete este i10regnat6 de doctrina aristotelic6 des0re 1aterie 3i for16. ateria statului e alc6tuit6 din dou6 ele1enteDcolecti2itatea indi2i;ilor sau 1aterialul u1an 3i teritoriul 0e care tr6iesc indi2i;ii sau gru0urile. "7ia c=nd a0are for1a5 statul de2ine

realitateD 3i anu1e un >ordina1ento>5 o or=nduial6 - organi;are 0olitico-8uridic6 - su7 o autoritate5 o c60etenie5 in2estit6 cu su2eranitate 0ro0rie. '10otri2a conce0/iei aristotelice 3i 4n confor1itate cu indi2idualis1ul 0ronun/at5 o1i0re;ent 4n teoria sa 0olitic65 o1ul a8unge ;oon 0olitiRon nu ur1=ndu-3i firea5 ci 4n2ing=nd-o. !oc1ai de aceea o1enirea nu a8unge dintr-o dat6 la or=nduirea 0olitic65 ci 4n eta0e5 la 4nce0ut 0ri1=nd necesitatea conser26rii 3i a7ia a0oi5 4ntr-o fa;6 su0erioar65 se i10une ideea folosului co1un (ca 2ersiune a 7inelui co1un sau interesului 0u7lic). Procesul cu0rinde dou6 1o1ente esen/ialeD 0ri1ul5 alegerea c60eteniei5 conduc6torului 3i su0unerea fa/6 de elB al doilea5 4ntronarea 8usti/iei5 0rin edictarea legilor 3i garantarea a0lic6rii lor 0rin sanc/iune. ac:ia2elli credea 1ult 4n eficien/a legilor 7uneB de ase1enea5 0ri2ind statul ca un instru1entu1 regni5 caracteri;at 0rin di2i;iunea 4ntre conduc6tori 3i condu3i5 el sta7ile3te o cores0onden/6 4ntre legi5 institu/ii5 1oral6 3i for1ele de gu2ern61=nt. 'n 0ri2in/a e2olu/iei acestora el ne ofer6 o sc:e16 ciclic65 ce cu0rinde 4ns6 trei ti0uri de 1i3c6ri. Pri2it6 4n ansa17lu5 aceast6 sc:e16 re0re;int6 o ino2a/ie 4n filosofia 0olitic6 3i nu o si10l6 re0etare sau i1itare a anticilor5 a3a cu1 0retinde Paul 9anet. Dar s6 ne e@0lic61L Pri1ul care a 0re;entat o e2olu/ie ciclic6 a for1elor de gu2ern61=nt a fost Platon. >Seria> sa istoric6 includea ca 0unct de 0lecare 0ro0irul s6u stat ideal (e@istent doar 4n Re0u7lica)5 adic6 aristocra/ia5 al c6rei 0rinci0iu conduc6tor era su0erioritatea cunoa3terii5 e2olu/ia ulterioar6 constituie 1oral1ente o degradareDti1ocra/ia (4n care do1in6 c6utarea 0restigiului5 onoarei 3i a17i/ia)B oligar:ia5 adic6 do1ina/ia 1inorit6/ii 7ogate care nu se 0oate 1en/ine 0entru c6 s6r6ci1ea e 4nl6turat6 de la 0utere 3i gu2ern61=ntul se 0r67u3e3te su7 0resiunea ne1ul/u1i/ilorB de1ocra/ia5 care e do1inat65 du06 Platon5 de li7ertatea necu106tat6 (3i deci i1oral6) 3i care 4nl6tur6 >s0eciali3tii> de la conducere5 facilit=nd 4n ansa17lu anar:ia 3i ano1ia (dis0re/ul legilor scrise 3i nescrise)5 de aceea face ine2ita7il loc tiraniei5 4ntruc:i0are a des0otis1ului 3i 0re1is6 a catastrofei5 care i10une re2enirea la gu2ern61=ntul aristocratic al 4n/ele0/ilor5 astfel ciclul 4nc:eindu-se. O7ser261 aici ideea c6 e@cesul de li7ertate (de1ocra/ia) 0are s6 duc6 la un e@ces de ser2itute (tirania). Ideea funda1ental6 e c6 de2enirea 0olitic6 nu e nu1ai 0ur6 succesiunea de fa0te accidentale5 ci e generat6 de un deter1inis1 strict. Dar5 cu1 se 0oate o7ser2a5 istoria e 1ult 1ai 1ult utili;at6 dec=t res0ectat6D descri0/ia ontologic6 a lui Platon este5 4n fond5 o clasificare nor1ati26 deg:i;at6 su7 1asca istoriei 3i Platon 4nsu3i s0une c6 ordinea lor de intrare 4n scen6 este aceea 0e care aceste regi1uri o ocu06 4n ra0ort cu 2irtutea 3i 2iciul. "lt g=nditor antic ade0t al ideii ciclului istoric (anacJclosis) este Poli7iuD 0entru acesta 0unctul de 0lecare este 1onar:ia (ce ar fi 4nte1eiat6 0e dre0t)5 ur1at6 de tiranie (4nte1eiat6 0e for/6)5 aristocra/ia (ce ar re0re;enta 4nflorirea statului) a0oi dec6derea 0rin oligar:ie5 de1ocra/ie 3i o:locra/ie5 care ar fi do1ina/ia de36n/at6 a 2ulgului5 ceea ce ar i10une re2enirea la 0unctul de 0lecare. De fa0t5 dac6 se e@ce0tea;6 1onar:ia originar65 ne g6si1 4n 0re;en/a a trei ti0uri de constitu/ii >con2ena7ile>D regalitatea5 aristocra/ia 3i de1ocra/ia 3i a defor16rii lorD tiranie5 oligar:ie5 de1agogie - adic6 sc:e1a din Politica lui "ristotel. Ceea ce tre7uie ad6ugat este c6 Poli7iu (ur1at 4n aceast6 0ri2in/6 3i de Cicero) nu nu1ai c6 0refer6 dar a0oteo;ea;6 for1a 1i@t6 de gu2ern61=nt 4ntruc:i0at 4n re0u7lica ro1an65 care co17in6 regi1urile >co10ens=nd ac/iunea fiec6ruia 0rin aceea a celorlalte>5 cu1 re1arc6 9ean !ouc:ard5 3i >1en/in=nd ec:ili7rul 0rin 8ocul for/elor contrare>B este deci un >1odel al ec:ili7rului>5 1ult r6s0=ndit 4n teoria 0olitic6 ulterioar6. ac:ia2elli5 care nu iu7ea >calea de 1i8loc> nici 4n structuri 3i nici 4n 1etode5 consideraD c6 nu e@ist6 for16 de gu2ern61=nt 0otri2it6 0entru orice loc 3i orice ti10 (lec/ie 4n26/at6 3i de ontesTuieu 3i5 0are-se5 c:iar de Rousseau) 7) c6 singurele for1e ce 1erit6 a fi a2ute 4n 2edere sunt 1onar:ia 3i re0u7lica (sau statul 0o0ular). Unii au 4ncercat s6 2ad6 o contradic/ie 4n fa0tul c6 4n Princi0ele se declar6 ade0tul 1onar:iei5 0e c=nd 4n Discursuri 0rosl62e3te re0u7lica (sau statul 0o0ular)B 0ro7le16 l61urit6 de istorie5 rele2=ndu-se c6 1onar:ia este a0reciat6 ca singurul instru1ent 0olitic ca0a7il s6 reali;e;e idealul s6u5 adic6 o Italie unit65 li7era 3i declericali;at65 0e c=nd 4n Discursuri el are 4n 2edere gu2ern61=ntul sta7il5 ca0a7il s6 garante;e 0ros0eritatea5 lini3tea 3i li7ertatea 3i5 4n acela3i ti105 s6 se ada0te;e o0ortun (nu o0ortunistL) la cerin/ele 4n sc:i17are toc1ai 0entru c6 are 0lasticitatea necesar6. !otodat6 ea ar reali;a ec:ili7rul dorit 4ntre aristocra/ie 3i 0o0or. Iat6 e@0lica/ia acestei 0retinse contradic/ii 4n ter1eni clariD >Un singur o1 este ca0a7il de a constitui un

stat 4ns6 scurt6 ar fi durata at=t a acestui stat c=t 3i a legilor sale dac6 e@ecutarea acestora ar fi l6sat6 4n sea1a unui singur o1B 1i8locul de a asigura (e@ecutarea) este de a o 4ncredin/a gri8ii 3i 0a;ei 1ai 1ultora>. 'n 0ri2in/a 1i3c6rii statelor ( esnard5 1<(+) el notea;65 cu1 s0unea15 treiD 1) 1i3carea 0ro0rie 4nsu3i regi1ului lor5 de la 1odul s6n6tos la 1odul coru0t care face s6 tind6 1onar:ia s0re tiranie5 aristocra/ia s0re oligar:ie5 statul 0o0ular s0re confu;ieB &) 1area re2olu/ie ciclic6 a celor trei for1e funda1entale de gu2ern61=nt 0rin care 1onar:ia5 aristocra/ia 3i de1ocra/ia se succed r=nd 0e r=nd. "ceste dou6 1i3c6ri au ca re;ultat o sl67ire 0rogresi26 a cet6/i5 o degradare a energiei 0olitice care 0une aceste na/iuni 4n starea de 1ini16 re;isten/6B () atunci se 0roduce a treia ;druncinare (1i3care) care 0une 0unct final istoriei /6rii ca gu2ern61=nt autono1D atrac/ia statului s6n6tos fa/6 de statele 7olna2e sau coru0te 3i cucerirea acestora din ur16 de c6tre 2ecinul s6n6tos. Pentru ac:ia2elli e@ista 3i o circula/ie s0a/ial6 a statelor 1ari 3i 0uternice5 ca ur1are a de0las6rii sau trecerii de la un 0o0or la altul a cele7rei 3i di2ers inter0retatei 2irtu5 care nu este 2irtutea 1oral6 ci se a0ro0ie 1ai 1ult de 0rinci0iul re0u7lican al 2irtu/ii 0olitice sau ci2ice al lui ontesTuieu5 f6r6 s6 coincid6 4ns6. Ea 0are 1ai degra765 cel 0u/in 4n inter0retarea noastr65 c6 ar fi o 0utere sufleteasc63i structural65 o energie s0ecific6 ce deter1in6 ca0acitatea de a reali;a un gu2ern61=nt eficace5 ca0a7il5 adic65 s6-3i ating6 4n 4ntregi1e sco0urile. Ea /ine 4ns63i de s6n6tatea 1ora2urilor unui 0o0or5 a3a cu1 deduce1 din DiscursuriD >Reflect=nd asu0ra 1ersului lucrurilor o1ene3ti5 a1 a8uns la con2ingerea c6 lu1ea se 1en/ine 4n aceea3i stare5 4n care se g6sea de 1ult5 c6 cu0rinde 4ntotdeauna aceea3i cantitate de 7ine 3i aceea3i cantitate de r6u5 dar c6 acest 7ine 3i acest r6u str67at diferite locuri5 diferite /inuturi. Du06 ceea ce 3ti1 des0re 2ec:ile i10erii5 le 2ede1 0e toate stric=ndu-se r=nd 0e r=nd5 din 0ricina sc:i176rii 0e care o 4ncercau 1ora2urile>. ersul ci2ili;a/iei5 a3adar5 face ca 0uterea 3i sl67iciunea s6 treac6 necontenit de la un 0o0or la altul. Iat6 deci c6 a2e1 de a face cu o teorie co10le@6 a 1i3c6rii for1elor de gu2ern61=nt care5 s0re deose7ire de antici5 include5 0entru 0ri1a data 3i rela/iile dintre state5 tendin/a de a e@0lica 1odific6rile 0olitice ce a0ar 0e :arta lu1ii. Dar ideea aceasta a >1asei egale de 7ine 3i de r6u> care r61=ne constant6 nu e@clude 4n ea 0rogresul5 a3a cu1 s-a 3i inter0retat5 f6c=nd din ac:ia2elli un g=nditor conser2atorC "r fi 1ulte argu1ente la 4nde1=n6 0entru a res0inge unele conclu;ii 0ri0ite sau si10liste. 'n 0ri1ul r=nd credin/a sa c6 a1eliorarea 2ie/ii oa1enilor conte10orani lui este 0osi7il6 at=t 0rin cernerea 4n26/61intelor 0e care le ofer6 istoria c=t 3i 0rin ini/iati2a agen/ilor 0oliticiD>Pentru acela care a cercetat cu aten/ie fa0tele trecute este u3or s6 0re2ad65 4n orice stat5 0e cele 2iitoare 3i s6 introduc6 417un6t6/irile f6cute 3i de c6tre cei 2ec:i sau5 dac6 nu se g6se3te la ace3tia un e@e10lu de acest fel5 s6 se g=ndeasc6 el la 417un6t6/iri noi5 0e care s6 le concea06 0otri2it ase16n6rii care ar e@ista 4ntre situa/iile din trecut 3i cele de a;i>. *oarte adesea 4nt=lni1 la el ideea c6 0e 7a;a cunoa3terii realit6/ii 0olitice 3i a 4nsu3irii 4n26/61intelor istoriei5 organi;area 0olitic6 3i 2ia/a oa1enilor 2or 0utea fi a1eliorate. "ceasta o atesta3i con2ingerea lui 4n 0osi7ilitatea o1ului de a-3i do1ina 4ntr-un anu1it fel soarta5 te;a care e@0ri16 o i10ortant6 latur6 a u1anis1ului funciar al conce0/iei sale. 'n aceast6 0ri2in/65 are o deose7it6 se1nifica/ie fai1osul ca0itol QQ? din Princi0ele5 care este o str6lucit6 e@0resie a ceea ce s-a nu1it >conce0/ia o1ului acti2>5 caracteristic6 0entru acti2is1ul energetic ti0ic 1arilor 0ersonalit6/i ale Rena3terii. C:iar senti1entele sale filo0o0ulare 3i credin/a sa 4n caracterul 7enefic al statului 26desc o 4ncredere 4n 0osi7ilitatea a1elior6rii >soartei> 0o0orului. De unde 2ine5 se 4ntre7a ac:ia2elli5 0re8udecata acti26 c6 0o0orul e inca0a7il s6 se gu2erne;e singurC Din fa0tul c6 >toat6 lu1ea e li7er6 s6 2or7easc6 r6u de 0o0or5 c:iar 3i atunci c=nd do1ne3te cu 0lin6 0utere (3i li7ertatea antic6 s0er c6 ne-o atest6 din 0lin - n.n.)5 0e c=nd ni1eni nu 2or7e3te r6u de 0rinci0i dec=t cu 1are aten/ie 3i tre1ur=nd>. Po0orul e 0lin de 7un si1/ 3i de 0re2edere 3i e un 8udec6tor 1ai 7un dec=t 0rinci0ele. Rareori 4l 2e;i 4n3el=ndu-se5 fiind 0arc6 dotat cu facultatea de a 0re2edea 7inele 3i r6ul. >Nu f6r6 dre0tate s-a ;is c6 2ocea 0o0orului e 2ocea lui. De aici 3i o0/iunea sa clar6 - dincolo de 4nf60tuirea sarcinii e@ce0/ionale a unific6rii 3i eli7er6rii Italiei - 0entru re0u7lic6 sau statul 0o0ular. >E@0erien/a atest6 s6 0o0oarele nu 3i-au 16rit niciodat6 nici 7og6/ia nici 0uterea f6r6 un gu2ern61=nt li7er>.

'n felul acesta el se afir16 ca un g=nditor cu ade26rat nou 3i 4ndr6;ne/ - ti0ic 0entru e0oca Rena3teriiD el a a2ut cura8ul de a ru0e cu conce0/iile oficial recunoscute ca 0rogresiste5 de;26luindu-le ca solu/ii inco10lete. !oc1ai 4n asta const6 deose7irea calitati26 a lui ac:ia2elli fa/6 de 0ri1a 0erioad6 a Rena3terii5 asu0ra c6reia a atras aten/ia $ra1sciD dac6 Dante 4nc:eie E2ul 1ediu (o anu1it6 fa;6 a acesteia)5 a0ari/ia lui ac:ia2elli 4nsea1n6 c6 unei fa;e a lu1ii noi i-a reu3it de acu1 s6-3i 0un6 cu 1are claritate 0ro0riile ei 0ro7le1e 3i s6 lucre;e la solu/ionarea lor. Indi2idualis1ul lui ac:ia2elli 3i conce0/ia sa des0re o1 au fost declarate ca antisociale. ai 1ult5 s-a su7liniat adesea 0esi1is1ul s6u funciar 4n fa/a o1ului. Este se1nificati2 c6 acest 0esi1is1 este in2ocat de ussolini 0entru a de1onstra c6 >doctrina lui ac:ia2elli este 2ie ast6;i du06 1ai 7ine de 0atru secole> ( ussolini51<(.). Pornind de la fa0tul c6 0olitica este arta de a gu2erna oa1enii5 conduc6torul fascist conc:ide c6 ele1entul funda1ent al acestei arte este o1ul 3i c65 toc1ai de aceea5 8udecata negati26 asu0ra oa1enilor nu este accidental65 ci funda1ental6 4n s0iritul lui ac:ia2elli5 iar el 2a agra2a aceast6 8udecat6 negati265 acest 0esi1is1. Identific=nd 0rinci0ele cu statul5 ussolini socoate c6 antite;a dintre 0rinci0e 3i 0o0or5 dintre stat 3i indi2id este fatal6 4n conce0/ia lui ac:ia2elli. 'n ti10 ce indi2i;ii tind5 410in3i de 0ro0riul egois15 la atonie social65 statul re0re;int6 o organi;a/ie 3i o li1itare. Indi2idul tinde continuu s6 e2ade;e. Cu e@ce0/ia c=tor2a5 eroi sau sfin/i5 to/i ceilal/i s4nt 4n stare de re2olt6 0oten/ial6 contra statului. Iat6 cu15 denatur=nd conce0/ia lui ac:ia2elli5 se a8unge la funda1entarea o0resiunii 3i re0resiunii totalitar - autoritare. Dar ussolini nu se o0re3te aiciB de063ind cadrul istoric al g=ndirii lui ac:ia2elli5 el s0une c6 0o0orul este o entitate 0ur a7stract65 ca entitate 0olitic6 3i c65 ad8ecti2ul de su2eran a0licat 0o0orului este o >fars6 tragic6>B iar siste1ele re0re;entati2e a0ar/in 1ai 1ult 1ecanicii dec=t 1oralei. Conclu;ia sa e deose7it de rele2ant6D dat fiind c6 e@ist6 totdeauna conflictul 4ntre for/a organi;at6 a statului 3i frag1entaris1ul indi2i;ilor 3i gru0urilor5 regi1uri e@clusi2 consi1/ite n-au e@istat niciodat65 3i nu 2or e@ista 0ro7a7il niciodat65 de aceea tre7uie >s6-i faci s6 cread6 0rin for/6>. "3adar5 ussolini 4l folose3te 0e ac:ia2elli ca 0unct de 0lecare 0entru a a8unge la conclu;ia 0olitic6 a utili;6rii neli1itate a for/ei 410otri2a 0o0orului. Indi2idualis1ul lui ac:ia2elli este e@0resia ti0ic6 a unor ra0orturi sociale ce 4nce0user6 s6 se de;2olteD acest indi2idualis1 nu se afir16 nu1ai 410otri2a uni2ersalis1uluito1ist 3i clerical5 dar el ser2e3te 3i ca instru1ent de atitudine f6/i36 410otri2a conser2atoris1ului 3i feno1enelor de desco10unere din r=ndurile no7ili1ii. 'n aceast6 0ri2in/6 nu e nici o 4ndoial6 c6 el a 1ers 1ult 4naintea tendin/elor celor 1ai 0rogresiste ale Rena3terii. Indi2idualis1ul lui ac:ia2elli se afla conectat la tendin/a o7iecti26 a de;2olt6rii istorice5 cel 0u/in 4n dou6 as0ecte esen/ialeD

a) el este 2estitorul unui 0uternic stat na/ional 3i5 0rin aceasta5 s0ri8in6 0rocesul o7iecti2 al destr616rii or=nduirii feudale (este se1nificati2 c6 *rederic al II-lea al Prusiei s-a ridicat 4n "nti1ac:ia2ell-ul s6u 410otri2a conclu;iilor Princi0elui5 toc1ai 0entru a asigura su0re1a/ia PrusieiB 4n rest5 el 0oate fi considerat un teoretician 3i 0ractician consec2ent al 1ac:ia2ellis1ului)B 7) indi2idualis1ul lui ac:ia2elli se 1ulea;6 foarte 7ine 0e interesul a06r6rii 3i 0ro1o26rii 0ro0riet6/ii 7urg:e;iei5 410otri2a feudalis1ului dar 3i a 0ro0riet6/ii 7iserice3ti (Pa0a e destul de sla7 0entru a nu 0utea reali;a unitatea Italiei5 dar e destul de 0uternic ca s-o 410iediceL). Conce0/ia sa des0re stat este orientat6 410otri2a 0luralit6/ii feudale5 iar su2eranitatea statului na/ional 1ateriali;ea;65 4n aceast6 lu1in65 indi2idualis1ul dre0t contrast la uni2ersalis1ul feudal. ac:ia2elli a fost 0ri1ul dintre g=nditorii 1oderni care a rele2at interesul ca ele1ent 1otor al ac/iunilor u1aneB 3i nu e 2or7a de un interes a7stract5 ci de unul care se 4ntru0ea;6 4n 0ro0rietatea 0ri2at6 - o7iect al conflictelor de interes 4n societate. !ot el este 0ri1ul care tratea;6 0olitica dre0t do1eniu al conflictului dintre interesele sociale 1ateriale ale unor gru0uri 3i 0ersonalit6/i. De aici 3i realis1ul s6u 4n for1ularea conclu;iilor 0olitice 0ri2ind luarea 4n sea16 a diferitelor interese care 1oti2ea;6 co10orta1entul u1an. Unii autori au e@agerat unilateral nu nu1ai 0esi1is1ul s6u ci 3i i1oralis1ul s6u5 c:iar a1oralis1ul 0erce0telor sale. Este ade26rat c6 ac:ia2elli face 0asul decisi2 4n scoaterea 0oliticii de su7 tutela teologiei 3i 1oralei cre3tine (s6 ne g=ndi1 doar la ridicolul e@igen/ei de a res0ecta 4n ac/iunea 0olitic6 sau 4ntr-un r6;7oi de a06rare a 0rece0telor 1orale ale 0redicii de 0e

1unteL)5 dar 3i a 1oralei ti0ice rela/iilor feudale 3i c:iar ale 1oralei 0ri2ate a rela/iilor interindi2iduale5 funda1ent=nd 0rinci0ii ale 1oralei 0u7lice5 4nte1eiate 0e interesele statului ca o c:intesen/6 a interesului 0u7lic sau general. Desigur5 ulti1a no/iune este 2iu dis0utat6 toc1ai deoarece con/inutul s6u istorico-concret este 2aria7il. ac:ia2elli tr6ie3te 4ntr-o e0oc6 cu interese 0recis definite 4n o0era sa 3i cu oa1eni a c6ror 1entalitate e do1inat6 de interesul 1aterial 0ri2at. !oc1ai de aceea realis1ul crud de care 2or7ea1 era singura solu/ie 0entru o 0olitic6 eficace 4n slu87a unor sco0uri istorice3te legiti1e5 0rogresiste. Deose7irea este at=t de 1are 4ntre felul 4n care oa1enii tr6iesc 3i felul 4n care ei ar tre7ui s6 tr6iasc6 su7linia;6 ac:ai2elli 4n s0ri8inul realis1ului 0ro1o2at de el - 4nc=t acela care las6 la o 0arte ceea ce este 0entru ceea ce ar tre7ui s6 fie5 1ai cur=nd afl6 cu1 a8ung oa1enii la 0ieire dec=t cu1 0ot s6 i;7uteasc6. "cela care ar 2oi s6-3i 0rocla1e oric=nd 3i oriunde 4ncrederea lui 4n 7ine ar fi cu necesitate do7or=t de ceilal/i care sunt 4n 8urul lui 3i care nu s4nt oa1eni de 7ine. "3adar5 0rinci0ele care 2rea s6-3i 06stre;e 0uterea 2a tre7ui s6 4n2e/e nea06rat s6 0oat6 s6 nu fie 7un 3i s6 3tie s6 fie sau s6 nu fie astfel du06 cu1 este ne2oie. "7ord=nd cre3tinis1ul5 el re1arc6 fa0tul c6 4n26/6tura acestuia e contrar6 s0iritului 0oliticii5 3i anu1e s0iritului gra/iei c6ruia 0o0oarele sau societ6/ile 0ot 0ro063i 3i de2eni 0ros0ere. ai 1ult dec=t at=t5 co1entea;6 !udor ?ianu5 ar6t=nd c6 e un 1erit 1are 0entru cine2a s6 sufere5 s6 4ndure nedre0tatea for/ei5 dec=t s6 0ractice el 4nsu3i for/a5 cre3tinis1ul las6 loc li7er a7u;urilor tiranilor 8osnici5 care 0rofit6 de aceast6 sl67iciune a 0o0oarelor. Locul lui ac:ia2elli 4n for1area 1entalit6/ii 1oderne5 continu6 autorul ro1=n5 se define3te toc1ai 0rin cucerirea de sens 1odern5 care 4nsea1n6 inde0endienti;area 2alorilor 0olitice de cele 1orale 3i religioase. I s-a re0ro3at lui ac:ia2elli i1oralitatea 1i8loacelor reco1andate5 desconsider=ndu-se sco0ul 0rogresist 3i u1anist 0e care-l a2ea 4n 2edere. Este ade26rat c65 4ntr-un 0lan 1ai general5 nici un sco0 nu 0oate 8ustifica 1i8loace odioase5 ca asasinatul sau genocidul de 0ild6. ac:ia2elli n-a in2entat 4ns6 ni1ic5 el a f6cut in2entarul 1i8loacelor folosite 4n 0olitica 2re1ii 3i le-a confruntat 0rin 0ris1a eficien/ei lor istorice. Pentru a ne face o i1agine e@act6 asu0ra acestor 1i8loace5 nu a2e1 ne2oie de alt efort dec=t acela de a-l citi (sau reciti) 0e S:aRes0eareD e 2or7a de 0iesele ce cu0rind istoria lu0telor 0entru coroana engle;6 de la sf=r3itul secolului al QI?-lea 3i 0=n6 4n ulti1ii ani ai secolului al Q?-lea. Iat63i co1entariul a2i;at 3i 0enetrant al lui Ian FottD >4n fiecare din 0iesele istorice5 su2eranul legiti1 t=r63te du06 sine un lung 3ir de cri1e. " 4nde06rtat feudalii care l-au a8utat s6 0un6 1=na 0e coroan6B a ucis 4nt=i 0e du31ani5 a0oi 0e 2ec:ii alia/iB a 4nce0ut s6-i e@ecute 0e succesorii 0osi7ili 3i 0e 0retenden/ii la tron. Dar n-a reu3it s6-i e@ter1ine 0e to/i. Un t=n6r 0rin/-fiu5 ne0ot sau frate al celui ucis - se 4ntoarce din e@il s0re a re2endica dre0tul u;ur0at. 'n 8urul lui se str=nge no7ili1ea 4nde06rtat6 de la 0utere5 0entru c6 el 4ntruc:i0ea;6 s0eran/a c6 se 2a instaura o ordine nou63i5 o dat6 cu aceasta5 8usti/ia. Dar fiecare 0as s0re 0utere 4nsea1n6 o alt6 cri165 o alt6 silnicie5 un alt s0er8ur. #i c=nd noul 0rinci0e a8unge 4n a0ro0ierea tronului el are 4n ur1a sa un lan/ de cri1e la fel de lung ca acela al su2eranului legiuit. C=nd 2a fi 4ncoronat 2a fi tot at=t de :ulit. I-a ucis 0e du31ani5 acu1 43i 2a ucide 0e 2ec:ii alia/i5 3i 4n nu1ele dre0t6/ii 7at8ocorit a0are un nou 0retendent la tron. Ciclul s-a 4nc:is. 'nce0e un nou ca0itol. O nou6 tragedie istoric6...>(Fott5 1<+<5 0g. 1)-1,). Ceea ce l-a deter1inat5 0ro7a7il5 s6 insiste 3i asu0ra unor 1i8loace 4n conflict cu 1orala general-u1an6 a fost - 4ntr-un 0lan general - toc1ai indi2idualis1ul acer7 cu 1orala sa de co10eti/ie as0r6 3i necesitatea 4n2ingerii 0iedicilor (care5 uneori5 erau 0ersonali;ate 4n 0ersona8e sau categorii 0olitice) ce se 0uneau 4n calea centrali;6rii statului5 iar 4ntr-un 0lan 1ai s0ecial5 0articular5 decaden/a 2ie/ii 0olitice italiene din st6tule/ele 0eninsulare 3irolul nefast al no7ili1ii 3i 0a0alit6/ii. Conce0/ia sa era 0rofund indi2idualist6 - s-a s0us c6 a fost cea 1ai 0ronun/at6 e@0resie a indi2idualis1ului 7urg:e; - dar el a sesi;at 0ri1e8diile i1ense 0e care le generea;6 indi2idualis1ul 3i egois1ul sectar de gru0 sau de fa1ilie. Nu1ai c6 el a cre;ut c6 a3a a fost 3i tot a3a 2a fi 4ntotdeauna. De aceea5 accentuea;6 tot ti10ul interesul 0u7lic5 al 0ro2inciei (na/iunii)5 al 0o0orului (4n sensul restr=ns 0e care-l 0utea a2ea atunci). Ceea ce este i10ortant 4ns6 este fa0tul c6 ac:ia2elli nu a7soluti;ea;6 nici un 0rinci0iu5 nici un 0rece0t5 0e c=nd 1ac:ia2elis1ul - sau alte 3coli de g=ndire care se re2endic6 de la el5 de e@e10lu ra/iune de stat5 sau realis1ul 0olitic5

a7soluti;ea;6 orice 0rece0t5 transfor1=ndu-l 4n 0rinci0iu-dog16 (ce s-ar 0utea a0lica indiferent de condi/ii). #i ceea ce este iar63i ti0ic5 1ac:ia2elis1ul a0are 4n ra0ort cu conce0/ia corect inter0retat6 a Secretarului florentin5 ca un distilat al negati2ului. Ca;ul lui ussolini a fost5 crede15 re2elator 4n aceast6 0ri2in/6. Dar nu e singurulD 2i;iunea 0esi1ist6 asu0ra naturii u1ane este 0unctul de 0lecare al realis1ului 0olitic5 doctrin6 actual6 care 0ostulea;6 for/a ca 1i8loc ti0ic de solu/ionare a 0ro7le1elor interna/ionale 3i 8ustific6 r6;7oiul (rece sau cald). Realis1ul 0olitic transfor16 for/a de instru1ent 4n esen/6 a 0oliticii. 'n acela3i ti105 el denudea;6 conce0tul de interes de orice con/inut social-istoricB ra/iunea de stat a 1ac:ia2ellis1ului este in2ocat6 1ai ales 410otri2a 0o0oarelor5 a li7ert6/ii lor 3i deci 3i 410otri2a 0rogresului. 9a1es Aurn:a1$aetano osca5 $eorges Sorel5 Ro7ert ic:els5 ?ilfredo Pareto des0re care se s0une c6 definesc 1ac:ia2ellis1ul. for1ulea;6 4n treis0re;ece 0uncte canoanele teoretice 3i doctrinare 0e care le socoate 0rinci0ii co1une tuturor 1ac:a2ellienilor (4n care include 4n 0ri1ul r=nd 0e re0re;entan/ii 3colii realist-0o;iti2iste care au ela7orat o 2i;iune te:nico-elitist6 asu0ra 0uterii 3i rela/iilor 0oliticeB Ai7liografie 1. O2idiu !r6snea5 #tiin/a 0olitic6. Studiu istorico-e0iste1ologic5 Aucure3ti5 Editura 0olitic65 1<.I5 0.(.-)(. &. C. "ntonoide5 ac:ia2elli5 2ol.&5 Aucure3ti5 Editura Cultura na/ional65 f.a.5 ca0.II. (. Cf. 3i Pierre esnard5 LKessor de la 0:iloso0:ie 0olitiTue au Q?I e siecle5 Paris5 1<(+ ). 63tile 0uterii ( ac:ia2elli5 Princi0ele 3i Discursuri5 *rederic II5 "nti1ac:ia2el5 A. ussolini5 Preludiu)5 Ia3i5 Institutul Euro0ean5 1<<+ ,. I. Fott5 SaReas0eare5 conte10oranul nostru5 Aucure3ti5 ELU5 1<+<. Istoria IDEILOR Politice Lect. drd. Stefan Stanciugelu SursaD :tt0DHHfilosofie0olitica.Pord0ress.c...e-de-doctrinaH Docu1entD :tt0DHHfilosofie0olitica.files.Pord0...0olitice-1.0df Docu1entD :tt0DHHfilosofie0olitica.files.Pord0...0olitice-&.0df !NO "S ORUS #l SE NI*IC"MI" U!OPIEI a. Ra0ortul g=ndirii uto0ice cu 3tiin/a 3i filosofia 0olitic6. 7. Rele2an/a Uto0iei lui !:o1as orus 0entru 4nce0uturile socialis1ului uto0ic. c. Care este contri7u/ia 0e care a a2ut-o u1anis1ul lui orus la de;2oltarea g=ndirii 0olitice. E@isten/a unor conce0/ii diferite asu0ra filosofiei 0olitice 0une 0ro7le1e 3i asu0ra ra0ortului acesteia cu g=ndirea uto0ic6. Punctul de 2edere radical-negati2ist 0orne3te - socoti1 - de la o inter0retare i10ro0rie a naturii 3i func/iilor filosofiei 0olitice. Po;i/ia lui Dante $er1ino5 de res0ingere a 4ncadr6rii di1ensiunii uto0iste 4n tradi/ia filosofiei 0olitice5 este ti0ic6 4n acest sensD >teoria 0olitic6 \4n sens a1erican5 de filosofie 0olitic6]5 fie antic6 sau 1odern65 43i d6 sea1a c6 lu1ea este a3a cu1 este 3i nu altfel. Sarcina teoriei 0olitice este de a descrie conditio :u1ana 3i nu de a se anga8a 4n 4ncercarea gre3it6 de a o transfor1a 4n ce2a ce 4n 0rinci0iu ea nu 0oate fi >(D. $er1ino5 1<+.5 0.(&). Conce0/ia sa li1itati26 e insutena7il6 nu nu1ai 0entru c6 s6r6ce3te li7ertatea i1agina/iei 0olitice refu;=nd s6 a0recie;e rolul 8ucat de g=nditorii uto0i3ti 3i nesocotind func/ia reco1and6rilor uto0iste 4n for1ularea sco0urilor ulti1e5 c:iar dac6 uneori nerealiste5 4n direc/ia c6rora este 4ndre0tat6 ac/iunea 0olitic6B ea e inacce0ta7il63i 0entru c6 nu /ine cont de5 sau5 0ur 3i si10lu denaturea;6 natura s0ecific6 a ac/iunii 0olitice5 r60indu-i o di1ensiune esen/ial65 definitorieD cea atitudinal-a@iologic6. 'ntreaga istorie a filosofiei sau 3tiin/ei (4n sensul larg5 0re1odern) 0olitice atest6 0re;en/a necesar6 a acestei di1ensiuni5 al6turi de cea teoretic-e@0licati265 teoreti;atoare. Referindu-se la calificarea e0iste1ologic6 a 4ntre0rinderii lui "ristotel5 considerat 4nte1eietor al 3tiin/ei 0olitice5 3i se1nal=nd 0re;en/a 1o1entului nor1ati25 0rin 0roiec/ia statului 0erfect5 a0recia1 4n incursiunea noastr6 asu0ra istoriei 3tiin/ei 0olitice c6 > o 1odalitate de 1anifestare a acestui ele1ent nor1ati2 s0ecific6 e0ocii5 cu1 o atest6 istoria g=ndirii 0olitice5 este toc1ai sc:i/area unor astfel de 0roiecte ideale. "ceast6 1odalitate 2a fi restaurata5 4n condi/ii 3i cu 1i8loace noi5 de u1anis1ul

renascentist su7 for1a uto0iilorB e una dintre 1anifest6rile re4n2ierii antic:it6/ii5 0ro0rii acestui ti0 de u1anis1> (O. !r6snea5 1<.I5 0. &.). 'ncerc=nd s6 disting6 1etodic teoriile uto0iste de cele 0rag1atice5 9a1es G. DoPnton 9r. 1en/ionea;6 dou6 tr6s6turi definitorii (cf. 9a1es G. DoPnton 9r 3i D. Nart5 1<.&5 0. .Z1&). a) 0ri1a s-ar 1anifesta 4n tendin/a e2ident6 de re1odelare a naturii funda1entale a o1ului. 'ntr-ade26r5 orice filosofie 0resu0une cu necesitate o anu1it6 2i;iune antro0ologic6. Or5 su7 acest as0ect5 se 0oate constata c6 o g=ndire uto0ist6 este foarte adesea 1ult 1ai 0u/in 1etafi;ic-dog1atic6 4n 4n/elegerea >naturii u1ane> dec=t alte ti0uri de g=ndire filosofic6. Dac6 o g=ndire 0olitic6 conser2atoare 43i 4nte1eia;6 conclu;iile ina1o2i7ilit6/ii statu-Tuo-ului 0rin i1ua7ilitatea >naturii u1ane> sau c:iar i0ote;a crea/iei di2ine5 0rin g=ndirea uto0ist6 natura o1ului a0are 1ult 1ai 1alea7il6. E@ist6 cel 1ai adesea c:iar o su0o;i/ie su7iacent6 cu 0ri2ire la 0erfecti7ilitatea o1ului 3i societ6/ii. Du06 cu1 re1arca $eorge Fate75 teoreticienii uto0i3ti au 0resu0us >fie c6 o 1=n6 de oa1eni erau (sau ar 0utea fi f6cu/i) destul de ase16n6tori 4ngerilor 0entru a 0utea fi acredita/i cu o uria36 0utere cu1 e cea cerut6 de o ordine social6 0erfect6B fie c6 1area 1as6 a oa1enilor era (sau ar 0utea fi f6cut6) destul de ase16n6toare 4ngerilor 3i ar 0utea tr6i 4ntr-un ase1enea 1od 4nc=t sarcinile coerciti2e ale gu2ernului s-ar 0eri1a> ($. Fate75 1<+(5 0.+<). 7) " doua tr6s6tur6 i10ortant6 ar fi eli1inarea surselor de conflict care 4ncura8ea;6 lu0tele 0olitice fac/ionisteB teoreticianul uto0ist nu se o0re3te du06 4nl6turarea caracteristicilor negati2e ale o1ului5 ci i;olea;63i alung6 din cor0ul 0olitic >condi/iile structurale negati2e> - sursele conflictului 0olitic 3i ale de;ordinii5 instituind ar1onia 0olitic63i fericirea 0u7lic6. Rele2=nd 0olise1ia ter1enului uto0ie (3i du06 do1eniul 4n care se 1anifest6)5 $. Fate7 re/ine 0e acela de uto0is1 3i-l dese1nea;6 ca 0e o tradi/ie 0ersistent6 a g=ndirii des0re societatea 0erfect65 4n care 0erfec/iunea este definit6 ca ar1onie. "r1onia5 ca 2aloare -control a societ6/ii 0erfecte5 4nsea1n6 ar1onia fiec6rui o1 cu sine 4nsu3i 3i5 conco1itent5 a fiec6rui o1 cu to/i ceilal/i. Indiferent de institu/iile 3i reorgani;6rile 0reconi;ate5 indiferent deci de 1i8loace5 ur16rirea consec2ent6 a acestui /el co1un5 ar1onia5 ar deter1ina 4ncadrarea unui 0roiect 4n tradi/ia uto0is1ului ($. Fate75 1<+O5 0. &+.-&+<). 'n confor1itate cu acest criteriu5 scria Fate7 cu 4ndre0t6/ire5 >Le2iat:anul> lui No77es sau >"l doilea tratatK... al lui LocRe nu sunt 0arte a literaturii uto0is1ului 4ntruc=t 0reocu0area lor se li1itea;6 la structurile 0olitice5 iar sco0ul lor 1a8or este s6 fac6 societatea tolera7il65 nu 0erfect6B 4n sc:i175 >Re0u7lica> lui Platon5 06r/i ale >Politicii> lui "ristotel 3i >Contractul social> al lui Rousseau sunt lucr6ri de teorie 0olitic6 4n tradi/ia uto0is1ului. Dealtfel5 4ncerc6rile de a e@0lica a0ari/ia 3i con/inutul uto0iilor au dat5 cel 0u/in 0=n6 4n 0re;ent5 re;ultate di2ergenteB una dintre cau;e este necristali;area criteriilor ti0ologice care au f6cut ca uto0ia 4n general s6 fie e@0licat6 0rin condi/iile 3i structura unui ti0 0articular de uto0ie. De3i 1ulte a7ord6ri ingenioase5 dar infructuoase din cau;a 06r6sirii terenului sociologic5 au 4ncercat s6 e@0lice uto0ia 0rin 0si:ologia autorilor - uto0i3tii- sau 0rin referin/a la o ci2itas dei5 un 1it de 0erfec/iune social6 0resu0us 4n 1od 1isterios 0re;ent 4n incon3tientul tuturor oa1enilorB 3i totu3i uto0ia - c:iar 3i 4n ca;ul unui catolic ca orus este cetatea O1ului5 fiind tolerant65 a0roa0e indiferent65 fa/6 de orice fel de g=ndire religioas6. S-au 26;ut 4n uto0ii 2isuri n6scute dintr-un senti1ent de singur6tate total6 a unui gru0 sau clase sociale. "cest senti1ent de 06r6sire - 4n sensul lui $ePorfen:eit - al lui Neidegger - ar fi starea o1ului aruncat 4n lu1e5 l6sat 4n sea1a lui5 nea3te0=nd ni1ic de la o 0utere su0erioar6 4n instan/a c6ruia el nu 1ai crede. Pentru 9ean Ser2ier uto0ia este >reac/ia unei clase sociale5 2i;iunea lini3titoare a unui 2iitor 0lanificat5 e@0ri1=nd 0rin si17olurile clasice ale 2isului dorin/a sa 0rofund6 de a reg6si structurile rigide ale cet6/ii tradi/ionale...4n care o1ul5 eli7erat de li7erul s6u ar7itru5 se 4ncarcerea;6 cu u3urare 4n re/eaua cores0onden/elor cos1ice 3i a interdic/iilor> (9. Ser2ier5 1<+.5 0. &(). O astfel de inter0retare este unilateral65 0entru c6 nu toate uto0iile 0roiectea;6 2iitorul 4n sensul redo7=ndirii >2=rstei de aur> a trecutuluiB 0e de alt6 0arte5 ea tinde s6 0un6 totul 0e sea1a utili;6rii si17olis1ului oniric 0entru a e@0lica 2i;iunea uto0ist6 asu0ra lu1ii 4n g=ndirea euro0ean65 de la Platon 0=n6 4n ;ilele noastre. O 1en/iune a0arte 1erit6 sensul s0ecial atri7uit de Farl ann:ei15 du06 care5 s0re deose7ire de ideologii5 care sunt legate de

interesele gru0urilor do1inante 3i au o func/ie 8ustificatoare 3i conser2atoare5 uto0iile sunt legate de gru0urile o0ri1ate 3i au o func/ie dina1ic6 3i contestatoareB restr=ng=nd 3i 1ai 1ult sfera no/iunii5 F. ann:ei1 consider6 uto0ice doar acele idei care sunt >situa/ional transcendente> 3i nu doar 0roiec/ii de dorin/e care au 4ntr-un 1od oarecare un efect de transfor1are asu0ra ordinii istorico-sociale e@istenteB a3adar5 ceea ce li se cere este 0uterea de a distruge5 4n lu1ina o7iecti2elor 0lasate 4n 2iitor5 ordinea e@istent6. 'n 2irtutea acestor e@igen/e restricti2e5 F. ann:ei1 consider6 c65 s0re deose7ire de !:o1as un;er5 orus este o figur6 li0sit6 de se1nifica/ie sociologic6 4n istoria real6 a g=ndirii uto0ice. Dar dac6 ann:ei1 4i 0retinde uto0iei ca0acit6/i ne1i8locit transfor1atoare - 0e care e de0arte s6 le 0oat6 a2ea orice uto0ie se 0oate reduce rolul acesteia la o si10l6 co10ensa/ie oniric6C 'nclin615 e2ident5 s0re un r6s0uns negati2. Pro7le1a a0ortului uto0is1ului la 417og6/irea g=ndirii filosofice 3i social-0olitice 1erit6 toat6 aten/iaB e@a1enul ei 2a 4n2edera c=3tiguri a0roa0e ne76nuite. Pri1a contri7u/ie ce tre7uie 4nregistrat6 este critica a10l65 adesea deose7it de lucid63i de 06trun;6toare 0e care g=ndirea uto0ist6 o reali;ea;6 4n foarte 1ulte dintre ca;uri. "ceasta arat6 c6 uto0iile sunt refle@ul unor 0uternice tensiuni sociale5 0e care ele 4ncearc6 s6 le re1edie;e5 consacr=ndu-3i astfel 2oca/ia critic-nor1ati26. Literatura uto0ist6 se 4nscrie a3adar ca o contri7u/ie la 1odelarea con3tiin/ei unei societ6/i. 'n aceast6 0ri2in/6 este nota7il6 re1arca 0rofesoarei de 3tiin/6 0olitic6 de la Nar2ard5 9udit: S:Rlar c6 to/i scriitorii care au ur1at 1odelul lui orus au fost critici 4n dou6 sensuriD 0ri1ul se refer6 la critica or=nduielilor e@istente 4n s0a/iul 3i ti10ul 4n care tr6iauB cel6lalt sens5 1ult 1ai i10ortant5 const6 4n fa0tul c6 uto0ia a fost 1odalitatea (u1anist6 a1 su7linia noi) de res0ingere a acelei no/iuni de >06cat originar> care 0ri2ea 2irtutea 3i ra/iunea u1an6 natural6 ca facult6/i de7ile 3i fatal1ente alterate. 'ntreaga uto0ie clasic6 a re0re;entat un atac 410otri2a teoriei radicale a 06catului originarB 3i 0rin aceasta a de2enit o i1agine 3i o 16sur6 a altitudinii 1orale 0e care o1ul o 0oate atinge folosind doar 0uterile sale (9. S:Rlar5 1<+.5 0. 1I)). 'n al doilea r=nd5 literatura uto0is1ului luat6 ca 4ntreg5 cu1 7ine notea;6 $eorge Fate75 417og6/e3te sensul 0osi7ilit6/ii u1ane. Critic=nd ceea ce e@ist6 0rin co10ara/ie cu ceea ce tre7uie s6 fie5 rele2area contrastului conduce la 417og6/irea 0ers0ecti2ei5 la educarea senti1entului alternati2ei5 a unor calit6/i u1ane ocultate5 ca0a7ile de noi e@0erien/e 0osi7ile. 'n fine5 datorit6 caracterului glo7al al 0roiectului de re4nnoire uto0ic6 a societ6/ii5 1ulte din lucr6rile ce se 4nscriu 4n tradi/ia uto0is1ului au turnura unor 2i;iuni sociologice co10re:ensi2e5 de natur6 s6 sti1ule;e 4n/elegerea rela/iilor sociale 4n interac/iunea lor. Sau5 cu1 ins0irat scrie acela3i $. Fate75 oc:ii no3tri sunt instrui/i s6 0ri2easc6 totalit6/ile. Din toate acestea re;ult6 c6 uto0ia 4n sensul 0e care-l acce0t61 - nu 0oate fi redus6 la un si10lu >e@erci/iu 1ental> (R. RuJer5 1<,I5 0.<)5 la un si10lu 1it5 sau un oarecare 0lan de refor1a3i nici la o stare s0irit >4n de;acord cu starea de realitate 4n care ea se 0roduce> ( ann:ei15 1<,+5 0. 1&)). Su7 acest as0ect5 este 1ai a0roa0e de realitate defini/ia 0ro0us6 de ". $erlo 4n conclu;ia unui coloc2iu dedicat uto0iilor Rena3teriiD >Uto0is1ul a0are ca o for16 de reflec/ie care se consacr6 descrierii 4ntr-o 1anier6 detaliat6 sau 0ur 3i si10lu sc:i/at6 ... unei societ6/i ideale5 0rin ur1are i1aginare5 4n care cet6/enii tr6iesc 4n condi/ii 0olitice 3i sociale 0e care autorul le consider6 cele 1ai 7une5 4n consecin/6 3i cele 1ai de;ira7ile. Ceea ce 2rea s6 s0un6 c6 no/iunea de uto0ie 0resu0une o structur65 o >Cetate>5 4n care sunt reali;a7ile 0rofunde transfor16ri 0olitice5 econo1ice5 sociale5 0edagogice5 religioase5 etc. 'n acest sens5 orice uto0ie i10lic6 o 2i;iune (dac6 nu 3i o anali;6 critic6 asu0ra 0re;entului5 care-3i g6se3te re1ediul 4n >0roiectarea de co1unit6/i e@0eri1entale> (A.*. SRinner)5 c:iar dac6 res0ecti2ul >e@0eri1ent> r61=ne o construc/ie i1aginat6. Rena3terea este ceea care aduce 4n do1eniul g=ndirii sociale 3i 0olitice un ele1ent de e@ce0/ional6 i10ortan/6D na3terea socialis1ului uto0ic. Lucrarea lui !:o1as orus >De o0ti1o re0u7licae statu deTue no2a insula Uto0ia (1,1+)5 cunoscut6 su7 denu1irea 0rescurtat65 de2enit6 cele7r65 de Uto0ia5 a e@ercitat o influen/6 co2=r3itoare asu0ra 0osterit6/ii. orus introduce 4n literatura filosofico-0olitic6 o nou6 1etod65 1etoda uto0ist65 un 1od s0ecific de ra0ortare critic6 la realit6/ile social 0olitice conte10orane 3i de 0roiectare 4ntr-o lu1e fante;ist65 ine@istent6 (uto0ie X nic6ieri) a unui ideal social-0olitic care ca06t6 caracterul unui 0lan ra/ional de reconstruire a societ6/ii. Este deci o 1etod6 su7til6 sui-generis de critic6 social6 3i 0olitic6 3i totodat6 de 0ros0ectare.

>Descrierea fante;ist6> 4nde0line3te acest rol du7lu5 su7stituindu-se at=t anali;ei 3tiin/ifice a realit6/ii5 c=t 3i descifr6rii liniilor 2iitoarei de;2olt6ri 0rin 0re2i;iunea 3tiin/ific6. "ceast6 su7stitu/ie 0oate fi considerat6 un r6s0uns in2enti2 la condi/iile socialecono1ice ne1aturate 3i5 totodat65 la insuficien/a 0osi7ilit6/ilor de anali;63tiin/ific6 generate de e0oc6. etoda uto0ist6 2a ser2i5 cu1 se 3tie5 la de;2oltarea unei 2iguroase literaturi social-0olitice 4nc:inate reorgani;6rii societ6/ii 4n s0iritul ec:it6/ii 3i 8usti/iei sociale. Desigur5 nu 4ntreaga literatur6 uto0ist6 a Rena3terii este de orientare socialist6D engle;ul R. Aurton 3i ger1anul F. Sti7lin au ela7orat uto0ii antiegalitare5 iar cancelarul 3i filosoful 1aterialist *rancis Aacon 1en/ine5 4n >Noua "tlantida>5 0ro0rietatea 0ri2at63i i1aginea;6 o lu1e 4n care 3tiin/a este 2aloare su0re165 ceea ce a deter1inat s6 fie 1en/ionat 0rintre 0recursorii ne1i8loci/i ai te:nocratis1ului. S-a accentuat c6 socialis1ul uto0ic renascentist este socialis1 asceticB este ade26rat5 3i aceast6 tr6s6tur6 0oate fi e@0licat6 at=t 0rin stadiul de;2olt6rii te:nico-econo1ice c=t 3i 0rin o anu1it6 2i;iune tradi/ional6 asu0ra co1unis1ului care se 0relunge3te 3i 0rin socialis1ul uto0ic renascentist. Dar nu nu1ai 0rin elD socialis1ul ascetic5 >0ri1iti2>5 se reg6se3te 3i 4n secolele Q?II 3i Q?III5 4n re2endic6rile 1i3c6rii diggers5 al c6rei e@0onent teoretic a fost$ernard GinstanleJ- constituind ari0a e@tre16 a >ni2elatorilor>5 ca 3i 4n >societatea egalilor> 0recon;at6 de $racc:us Aa7euf 3i P. Auonarroti. Nu 0ute1 fi 4ns6 integral de acord cu a0recierea generali;ant6 a lui Claude Gillard5 du06 care 0ri1a originalitate a uto0iilor Rena3terii a fost caracterul lor 0rofund religios (C. Gillard5 1<.15 0. &,). Dac6 4n ca;ul lui un;er 3i al ana7a0ti3tilor >1ilenaris1ul cre3tin> 3i idealul co1unist al cre3tinis1ului 0ri1iti2 ali1entea;6 re2olta social6 3i o orientea;63i 410otri2a 7isericii do1inante5 nu se 0oate s0une acela3i lucru des0re celelalte 0roiec/ii uto0iste ale Rena3terii. "colo unde 1ai a0ar ele1ente religioase5 ele sunt 4n 7un6 16sur6 e@terioare5 fiind o 0relungire 4n for16 a 1odalit6/ii 1edie2ale de a de;7ate 0ro7le1ele laice5 0olitice 4ntr-un 2e31=nt religiosB 1ai ales c=nd erau 4ndre0tate 410otri2a 7isericii. >Uto0ia> lui orus instituie5 a3adar5 o nou6 direc/ie 4n g=ndirea social-0olitic6 - socialis1ul uto0ic - re0re;ent=nd 4n acela3i ti10 >un ele1ent nou 4n istoria reflec/iei sociologice> (9.Ser2ier5 1<+.5 0. 1&)). Desigur5 0entru a o 4n/elege 4n toate as0ectele 3i inten/iile sale5 o0era tre7uie 0lasat6 4n conte@tul social al ti10ului s6uB anali;a a10l6 reali;at6 de Farl FautsRJ (F. FautsRJ5 1<),) 4ntr-o 1anier6 0ilduitoare ne scute3te de un ase1enea efort. Pute1 conse1na doar co10le@itatea contradictorie a acestui al Q?I-lea secol euro0ean5 care st6 la originea 4nfloririi cu totul neo7i3nuite a filosofiei 0olitice 3i care a oferit 3i geniului lui orus solul fertil 0entru 4ntre0rinderea sa no2atoare. Pentru c6 "nglia 0erioadei ca0italis1ului 0ri1iti2 re0re;int6 o7iectul criticii sale5 410ins6 4n unele as0ecte la un deose7it de se1nificati2 grad de generali;are5 3i tot "nglia este insula 0e care ar dori s6 2ad6 instalate noile r=nduieli. Conte10oranii 2edeau 4n >Uto0ia> o 3coal6 de 4n26/6turi e@celente 3i de sfaturi folositoare5 din care statele 43i 2or lua institu/iile 3i le 2or ada0ta necesit6/ilor lor5 o carte care d6 conduc6torilor de state 0rescri0/iuni 0entru 1odul 4n care s6-3i gu2erne;e statele. Inten/ia cores0undea 4ntr-ade26r s0iritului e0ocii - do2ad63i 1ul/i1ea >4ndre0tarelor> 3i >1anualelor> 0entru 0rinci0i care a06reau 4n acei ani (c:iar 3i cele ale lui ac:ia2elli 3i Eras1). Lucrul 0oate fi de altfel dedus 3i din te@t5 4n care se arat6 c6 nu 0o/i >s6-/i 0ui 1intea 3i iscusin/a 4n slu87a tre7urilor o73te3ti> 4n alt 1od >dec=t ca sfetnic al unui 0rinci0e de sea16>. 'n condi/iile 1onar:iei a7solute5 nu 0utea fi o e@ce0/ie credin/a c6 >de la 0rinci0e5 ca dintr-un i;2or nesecat5 0ornesc tot 7inele 3i tot r6ul unui 0o0or> ( orus5 1<,O5 0.)<). De aici 3i ele1entul cel 1ai uto0ic din 4ntreaga construc/ie 1orusian6D noile r=nduieli sunt introduse 4n insul6 de un 0rinci0e lu1inat5 Uto0us5 4n ur1a cuceririi acesteia. Socialis1ul uto0ic 43i 26de3te astfel - 4nc6 de la 4nce0uturile sale - latura cea 1ai sla765 4n inca0acitatea funciar6 de a ela7ora c6ile trecerii la noua societate5 adic6 toc1ai la ela7orarea 1i8loacelor 0olitice 0entru de063irea li1itelor societ6/ii ale c6rei 2icii le critic6. Cu1 re1arca 3i FautsRJ5 /elurile lui orus sunt 1oderneB 1odul de 0roduc/ie al e0ocii 0utea oferi unui s0irit re1arca7il 0osi7ilitatea de a-i 4n/elege tendin/ele5 dar nu era nici 0e de0arte destul de de;2oltat 0entru a-i oferi 1i8loacele 0entru a 4nfr=nge aceste tendin/e. >De aceea 3i co1unis1ul lui orus este 1odern 4n 0ri2in/a celor 1ai 1ulte din tendin/ele sale 3i ne-1odern 4n 0ri2in/a 1ultora dintre 1i8loacele sale> (F. FautsRJ5 1<),5 0. &.,).

Conte10oranii lui orus 2edeau5 totodat65 4n Uto0ia influen/ele co17inate ale lui Platon 3i "ugustinB co1entatorii de 1ai t=r;iu au e@agerat influen/a 0latonician6 0=n6 la a o considera >o 2ersiune cre3tin6 a Re0u7licii lui Platon ada0tat6 la o nou6 ordine social6>. 'n genere5 4n istoriografia ideilor 0olitice s-a e@agerat filia/ia dintre Platon 3i orus - cu toate desele referiri 4nt=lnite 4n lucrare la 4nte1eietorul "cade1iei. Dar nici con/inutul funda1ental (adic6 solu/iile care alc6tuiesc socialis1ul s6u uto0ic) 3i nici 1etoda nu sunt ins0irate de 1odelul lui Platon. ai degra76 se 0oate 2or7i - su7 ra0ortul su7stan/ei sociale - de o influen/6 a ro1anelor sociale elenistice de ti0ul Cronicii sfinte a lui Eu:e1eros 3i al Statului soarelui al lui Ia17ulos (care 2a ins0ira 3i titlul o0erei lui Ca10anella). >Nu cred5 scrie 9. Ser2ier - c6 !:o1as ore ar fi dat o 7a;6 co1unist6 cet6/ii sale 0erfecte dac6 4106r/irea 7unurilor 3i egalitatea social6 n-ar fi constituit5 de trei secole5 esen/ialul as0ira/iilor 0o0ulare> (9. Ser2ier5 1<+.5 0. 1()). Critica 0e care orus o 4ntre0rinde realit6/ilor 2re1ii 1erge adesea dincolo de ele5 2i;=nd siste1ul 0ro0riet6/ii 0ri2ate 4n general. Nu 1ai insist61 asu0ra genialei anali;e f6cute de orus asu0ra 0rocesului acu1ul6rii 0ri1iti2e a ca0italului 4n care de;26luirea 0rofund6 a cau;elor se 417in6 cu 06trunderea lucid6 a consecin/elor5 insist=nd 1ai cu sea16 asu0ra 16ririi 0r60astiei dintre 7oga/i 3i s6raci5 cre3terii nu16rului s6racilor5 cu toate ur16rile s0oririi 1asei de;1o3teni/ilor. Este nota7il6 aici ideea - care 2a lua o 1are a10loare 4n secolul al Q?III-lea5 4n 1i3carea 0entru refor1a dre0tului 0enal - necesit6/ii 0ro0or/ionalit6/ii 0ede0selor 4n ra0ort cu gradul 0ericulo;it6/ii reale a infrac/iunilor5 dar 1ai ales e2iden/ierea 0enetrant6 a cau;elor sociale ale cre3terii feno1enului infrac/ional. O legisla/ie 0rea se2er6 r61=ne o cri16 410otri2a celor n606stui/i5 at=t ti10 c=t nu se 4ntre0rinde ni1ic 0entru lic:idarea acestor cau;e sociale structurale. De aici el a8unge la o re2elatoare 4n/elegere a naturii sociale a statului 3i a func/iei social0olitice a dre0tului. Statele cele 1ai 4nfloritoare nu sunt >ni1ic altce2a dec=t o uneltire a celor 7oga/i care5 4n nu1ele 3i su7 ocrotirea statului5 43i 26d doar de tre7urile 3i de c=3tigurile lorB ei n6scocesc 3i c:i7;uiesc toate 1i8loacele 3i toate terti0urile 0rin care a8ung5 4nt=i s6-3i asigure st60=nirea f6r6 nici o tea16 a unei a2eri str=nse 0rin 1i8loace ne4ng6duite5 3i al doilea s6 cu10ere la cel 1ai 1ic 0re/ 1unca 3i truda s6racilor 3i s6 trag6 foloase din 1i;eria lor. Iar aceste uneltiri5 4ndat6 ce 7oga/ii5 4n nu1ele norodului5 adic63i 4n nu1ele s6racilor5 au :ot6r=t s6 fie statornicite5 ca06t6 0utere de lege> (!. orus5 1<,O5 0. 1,+). De aceea5 statul Uto0iei nu este >nu1ai cel 1ai 7un5 dar 3i singurul care ar fi 4ndre0t6/it s6 n6;uiasc6 0entru sine la nu1ele de stat5 adic6 de stat al o73tii (!. orus5 1<,O5 0.1,)). Dar statul nu 2a 0utea de2eni un >stat al o73tii>5 at=ta ti10 c=t se 2a 7a;a 0e inegalitate social63i 2a continua s6 fie instru1entul conser26rii ei. "ceasta este ideea funda1ental65 real1ente re2olu/ionar65 e@0ri1at6 0oate cel 1ai clar din toat6 literatura socialis1ului uto0ic. Pornind de la aceast6 0re1is63i 4nte1eiat6 0e acest 0rinci0iu5 2i;iunea lui orus asu0ra societ6/ii uto0ienilor 2a 4nte1eia o anu1it6 direc/ie 4n de;2oltarea socialis1ului uto0ic. 'n 0ri1ul r=nd el re;er26 statului un rol cu totul deose7it 4n reglarea con3tient6 a 2ie/ii cet6/enilor5 rol ce decurge 4n c:i0 esen/ial din fa0tul c6 4ntreaga societate este conce0ut6 ca o unitate econo1ic6. Unitatea 0roducti26 funda1ental6 este fa1ilia5 conce0ut6 ca un atelier 1e3te3ug6resc cu caracter o73tesc5 0rofilat 0e o singur6 1eserieB siste1ul 7reslei 1edie2ale 43i 0une a10renta asu0ra 2i;iunii sale. Condi/iile e0ocii se 26desc 3i 4n fa0tul c6 4ndestularea tuturor - 0rintr-o re0arti/ie du06 ne2oi5 reduse 4ns6 la un ni2el de si10litate sau c:iar austeritate - de2ine 0osi7il6 nu datorit6 0rogresului te:nic (idee str6in6 4nc6 lui orus 5 dar 0re;ent6 la 4nce0utul secolului al Q?II-lea la Ca10anella)5 ci 0rin 0restarea generali;at6 a unei 1unci diurne de 3ase oreB deci 0rin lic:idarea 0ara;itis1ului social 3i 0rin introducerea o7ligati2it6/ii 1uncii. "gricultura nu constituie 4ns6 un 1e3te3ugB 1unca agricol6 e 0restat65 o7ligatoriu5 0rin rota/ie5 de to/i cet6/enii. "0are aici5 0entru 0ri1a dat65 0rinci0iul alternan/ei sarcinilor5 de3i 4n e0oc6 acti2itatea 0roducti26 era s0eciali;at65 organi;at6 4n cor0ora/ii relati2 4nc:ise 3i5 1ai ales5 distincte de 1ediul rural. 'n felul acesta se 0reconi;ea;65 de3i 4ntr-o for16 rudi1entar65 4nl6turarea contrastului dintre ora33i sat. De 1unca fi;ic6 sunt scuti/i doar un nu16r restr=ns de oa1eni de 3tiin/65 consider=ndu-se c6 0reg6tirea lor necesit6 a0titudini 3i eforturi deose7iteB dar cercul acestora nu este 4nc:is5 cet6/enii care fac do2ada unor calit6/i deose7ite 0entru acti2itatea intelectual6 0ut=nd fi trecu/i 4n r=ndurile acestoraB du06 cu15 0entru ne8ustificarea s0eran/elor5 3i

dru1ul in2ers este a2ut 4n 2edere. Se afir16 aici o 2i;iune 4nnoitoare care tinde s6 eli1ine di2i;iunea rigid65 i1ua7il65 4ntre 1unca intelectual6 3i cea fi;ic6. #i func/ionarii 0u7lici sunt scuti/i de 1unca fi;ic65 0e considerentul e@clusi2 al utilit6/ii general-sociale a acti2it6/ii lor. 'n Uto0ia 1ai e@ist6 4ns6 >ro7i>D ei sunt 4ns6rcina/i cu efectuarea >1uncilor ne0l6cute> fiind recruta/i din r=ndurile conda1na/ilor - din interior 3i din afar6 - 3i al 0ri;onierilor. >Ro7ia> uto0ian6 e 0ri2it6 ca o alternati26 1oral1ente (3i social1ente) 0o;iti26 la cru;i1ea inu1an6 a sentin/elor 8udec6tore3ti din "nglia 2re1ii5 dar 3i ca o consecin/6 a a7sen/ei 0rogresului te:nic 4n sc:e1a 1orusian6. "ccentul 0us 0e 1esele co1une (de3i co1unis1ul s6u este 0ri1ul care de063e3te 2i;iunea str=1t consu1erist6)5 0e alternarea locuin/elor5 0e ti0ul educa/iei sociale 2i;ea;6 lic:idarea total6 a indi2idualis1ului5 ca 0osi7il i;2or de tul7ur6ri 4n 1ecanis1ele re0arti/iei sociale 3i ale rela/iilor interu1ane. Dar g6si1 aici 3i un ele1ent re2olu/ionar5 care 2i;ea;6 tendin/a e1anci06rii fe1eilor de 16car o 0arte din gri8ile gos0od6riei do1estice5 4n direc/ia asigur6rii egalit6/ii dintre se@e. Organi;area 0olitic6 a Uto0iei ne ofer6 i1aginea unei de1ocra/ii 0atriar:ale5 conduse de un 1onar: electi25 4n care toate func/iile sociale sunt 4nde0linite de agen/i 0u7lici ale3i 4n tre0te5 0e 7a;a re0re;ent6rii 0ro0or/ionale5 la toate ni2elurile. 'n conce0/ia lui orus5 desfiin/area antagonis1elor de clas6 duce la >a1or/irea> func/iilor 0olitice5 rolul autorit6/ilor de orice fel 4n acest siste1 re;u1=ndu-se5 4n afara a0lan6rii conflictelor interindi2iduale5 a0roa0e e@clusi2 la conducerea 3i organi;area 0roduc/iei 3i re0arti/iei5 ca 3i la su0ra2eg:erea celorlalte condi/ii sociale5 culturale5 educati2e5 1enite s6 asigure fericirea locuitorilor. Deose7it de se1nificati26 este atitudinea fa/6 de r6;7oi5 0e care 4l conda1n6 cu se2eritate5 ca fiind un o7icei 7rutal. Nota7il6 este conce0/ia sa des0re r6;7oaie dre0te 3i nedre0te - r6;7oiul dre0t fiind5 4n 0rinci0al5 cel defensi2 sau de eli7erare. Re/ine aten/ia conce0/ia sa 4n 0ro7le1ele religiei. El5 care ulterior 2a r61=ne fidel catolicis1ului5 410otri2a Refor1ei5 4n Uto0ia nu nu1ai c6 o antici0ea;6 dar 3i de063e3te cu 1ult re2endic6rile sale. !oleran/a tuturor credin/elor 4l a0ro0ie 1ai 1ult de secolul al Q?III-leaB eligi7ilitatea 0reo/ilor5 accesul fe1eilor la func/iile ecle;iastice5 restr=ngerea dre0turilor lor la a 1ustra 3i do8eni5 0uterea de a 0ede0si fiind re;er2at6 e@clusi2 0rinci0elui 3i func/ionarilor (adic6 0uterii laice)5 su7ordonarea acti2it6/ii clericilor ser2irii 4nt6ririi co1unit6/ii - ca 3i alte as0ecte 0reconi;ate -4l a0ro0ie considera7il de considerarea religiei dre0t o c:estiune 0articular6. "3a cu1 re1arca F. FautsRJ5 Uto0ia >n-a fost nu1ai re2olu/ionar6 cu 0ri2ire la un 2iitor 4nde06rtat5 ci 3i cu 0ri2ire la 0ro7le1ele cele 1ai ar;6toare ale ti10ului ei. Ea n-a atacat nu1ai 0ro0rietatea 0articular65 0olitica 0rinci0ilor5 ne3tiin/a 3i tr=nd62ia c6lug6rilor ci c:iar 3i dog1ele religiei (F. FautsRJ5 1<),5 0. (I+). I;2orul acestei atitudini st6 4n ra/ionalis1ul s6uB acela3i ra/ionalis1 care-l f6cea s6 cread6 4n for/a de con2ingere a ideilor sale 3i s6 1anifeste ne4ncredere sau c:iar ostilitate fa/6 de 1i3c6rile 0o0ulare sau r6sturnarea 0rin 2iolen/6 a ordinii e@istente. Dar5 >4n ulti16 instan/6 - cu1 re1arca ".L. Norton - ceea ce re/ine aten/ia la ore nu sunt li1it6rile sale ci 16sura 4n care a reu3it s6 le de063easc65 nu fa0tul c6 toleran/a lui a2ea :otare5 ci c6 0rinci0iul toleran/ei a fost e@0us de el at=t de r6s0icat5 nu tr6s6turile reac/ionare 4nt=10l6toare ale Uto0iei sale5 ci econo1ia sa5 7a;at6 4n general 0e 0rinci0ii co1uniste5 nu tea1a lui de ac/iune 0o0ular65 ci 4n/elegerea cau;elor s6r6ciei 3i dorin/a lui sincer6 de a le 4nde06rta> (".L. Norton5 1<,O5 0.+&). #i Uto0ia este totodat6 2iguroas6 16rturie a su0eriorit6/ii calitati2e a u1anis1ului lui orus fa/6 de cel al e0ocii 4n care a tr6it. Dac6 u1anis1ul 7urg:e; 4n g=ndirea 0olitic6 3i-a g6sit 4ntruc:i0area cea 1ai fidel6 4n e0oca lui ac:ia2elli5 se 0oate afir1a c6 u1anis1ul social se afl6 4n ger1ene (4ntr-o for16 c2asifantastic6 3i 4nnegurat6 de li1ite ine2ita7ile) 4n o0era lui orus. Deose7irile lor esen/iale se afir16 inci0ient 4nc6 de 0e acu1B dac6 0entru ac:ia2elli o1ul 43i 0oate reali;a /elurile nu1ai 4n o0o;i/ie5 4n lu0t6 cu societatea 3i ceilal/i oa1eni5 0entru !:o1as ore reali;area o1ului e 0osi7il6 nu1ai 0e te1eiul fericirii o1enirii. #i continu=nd 0aralela5 s-a scris c6 de3i total deose7i/i 4n conce0/ia lor des0re o1 3i des0re ac/iune5 a17ii sunt 0esi1i3ti5 cu toate c6 0esi1is1ul lor difer6D la aci:a2elli e unul funciar 0e c=nd la orus5 de0arte de a fi a7solut5 0ri2e3te doar 0osi7ilit6/ile de ac/iune ale 2re1ii. #i ca o confir1are e 1en/ionat sce0ticis1ul s6u lucid 4n 0ri2in/a 0osi7ilit6/ii de a con2inge 2reun 0rinci0e - singura cale 4ntre26;ut6 0entru introducerea or=nduirii dorite.

Cu2intele cu care se 4nc:eie Uto0ia5 >c6 la uto0ieni sunt o 1ul/i1e de 4ntoc1iri 0e care 1ai 1ult doresc dec=t n6d68duiesc s6 le 26d statornicite 4n statele noastre>5 e@0ri1a de fa0t5 dincolo de o re;er2a 0rudenta 1enit6 s6 atenue;e consecin/ele criticii 2iolente 3i 4ndr6;ne/e 0e care cartea o con/ine5 3i acest 0esi1is1 relati2. El 4nc:ide 4n sine5 cu1 1agistral su7linia F. FautsRJ5 >toat6 tragedia geniului5 care s1ulge e0ocii sale 0ro7le1a 0e care o 0oart6 4n s=nul ei5 1ai 4nainte ca s6 fie date condi/iile 1ateriale 0entru de;2oltarea acestei 0ro7le1eB toat6 tragedia unui caracter5 care se si1te dator s6 sus/in6 re;ol2area 0ro7le1ei 0use de e0oc65 s6 sus/in6 dre0tul asu0ri/ilor 410otri2a se1e/iei st60=nilor5 c:iar dac6 este singur 3i 4ntre0rinderea sa este li0sit6 de orice 3ans6>(FautsRJ5 1<),5 0. (1,). Ai7liografieD 1. Dante $er1ino5 AeJond IdeologJD !:e Re2i2al of Political !:eorJ5 NeP [orR5 Nar0er and RoP5 1<+. &. O2idiu !r6snea5 #tiin/a Politic65 Aucure3ti5 Ed. Politic65 1<.I (. O2idiu !r6snea5 *ilosofia 0olitic65 Aucure3ti5 Ed. Politic65 1<O+ ). $eorge Fate75 Uto0ia and its Ene1ies5 NeP [orR5 *ree Press5 1<+( ,. 9ean Ser2ier5 Nistoire de lKuto0ie5 Paris5 $alli1ard5 1<+. +. 9udit: S:Rlar5 Political !:eorJ of Uto0iaD *ro1 elancolJ to Nostalgia5 in *ranR E. anuel (ed.)5 Uto0ias and Uto0ian !:oug:t5 Aoston5 Aeacon Press5 1<+. .. R. RuJer5 LKuto0ie et les uto0ies5 Paris5 1<,I O. Farl FautsRJ5 !:o1as orus 3i uto0ia sa5 Aucuresti5 1<), <. !:o1as orus5 Uto0ia5 Aucure3ti5 Ed. #tiin/ific65 1<,O 1I. ".L. Norton5 Uto0ia Engle;65 Aucure3ti5 E.S.P.L.P5 1<,O Istoria IDEILOR Politice Lect. drd. Stefan Stanciugelu SursaD :tt0DHHfilosofie0olitica.Pord0ress.c...e-de-doctrinaH Docu1entD :tt0DHHfilosofie0olitica.files.Pord0...0olitice-1.0df Docu1entD :tt0DHHfilosofie0olitica.files.Pord0...0olitice-&.0df !EORI" ODERNU " DREP!ULUI N"!UR"L a. Ele1entele de 7a;a ale g=ndirii 0olitice a lui 9. "lt:usius. 7. !eoria lui N. $rotius asu0ra dre0tului natural. c. Contri7u/ia lui A. S0ino;a la de;2oltarea g=ndirii 0olitice 1oderne . Secolul Q?II a 0rodus i10ortante ino2a/ii 4n g=ndirea 0olitic6 3i a creat o leg6tur6 ine@istent6 0=n6 atunci 4ntre dre0t 3i 0olitic6D 0olitica influen/ea;6 dre0tul 3i dre0tul ser2e3te 0uterea. E2olu/iile 4n 0rogresul 3tiin/elor 3i desco0eririle geografice au adus o conce0/ie nou6 des0re natur6 4nce0=nd cu Rena3terea. "ceast6 conce0/ie des0re natur6 de2ine laic65 cu 1en/iunea c6 laici;area dre0tului nu se reali;ea;6 dec=t lent (diferen/a este e2ident6 de 0ild65 4n r=ndul teoreticienilor dre0tului natural 4ntre $rotius care 1ai acce0ta 3i gra/ia di2in6 3i Puffendorf care a fost un g=nditor e1ina1ente laic). Noii teoreticieni ai dre0tului natural in2oc6 utilitatea general6 (sau folosul co1un5 7inele 0u7lic)5 dre0turile indi2idului 3i5 4nc65 starea de natur6. Dar5 ca 3i 4n antic:itate5 teoria dre0tului natural 2a fi o ar16 cu du7lu t6i3D unii dintre ei 8ustific6 a7solutis1ul regal iar al/ii 4nte1eia;6 o g=ndire de1ocratic6 0e ideea su2eranit6/ii 0o0orului. O alt6 tr6s6tur6 de1n6 de 1en/ionat a fost i10ortan/a deose7it6 acordat6 1etodei. Desco0eririle 3tiin/ifice au facilitat ideea unit6/ii cunoa3terii 3i5 4n consecin/65 0osi7ilitatea sau c:iar necesitatea utili;6rii 0entru 3tiin/ele sociale 3i u1ane a unei 1etodologii si1ilare dac6 nu identice cu cele utili;ate 4n c=10ul 3tiin/elor for1ale 3i ale naturii. ?o1 constata astfel5 la to/i e@0onen/ii teoriei 1oderne a dre0tului natural o tendin/6 16rturisit6 3i5 uneori5 3i reali;at6 de a utili;a 1etoda 1ate1atic6-geo1etric65 de a 0orni de la realit6/i 0entru a-3i funda1enta teoriile 3i ele1entele nor1ati2e ale acestora. Pri1ul g=nditor de care ne 2o1 ocu0a este 9o:annes "lt:usius. $er1an de origine5 el a tr6it 4n E1den - *rislandia5 ocu0=nd

func/ia de sindic ales. El a fost 4n acela3i ti10 0rofesor5 0u7lic=nd 3i nu1eroase lucr6ri 4n do1eniul 8uridic. Lucrarea sa funda1ental6 a fost Politica 1et:odice digesta5 lucrare care face ca el s6 fie considerat ulti1ul dintre 1onar:o1a:i (acei g=nditori laici 3i teologi care s-au ridicat 410otri2a a7solutis1ului 1onar:ic5 1erg=nd 0=n6 la a cere 4nl6turarea sau c:iar e@ter1inarea 1onar:ilor. Conclu;iile lor erau 4nte1eiate tot 0e ideile dre0tului natural 3i 0e contracte). "3a cu1 arat63i titlul5 lucrarea sa e@0une o doctrin6 0olitic6 cu o siste1ati;are e@ce0/ional6. "06rut6 la 1+I( 3i 4ntr-o edi/ie l6rgit6 4n 1+1I ea 0ro1o2ea;65 cu a0roa0e 1II de ani 4nainte de LocRe 3i 1ai 1ult de 1,I de ani 4nainte de Rousseau 0rinci0iile noi ale 3tiin/ei des0re stat5 0rinci0iile su2eranit6/ii 0o0orului 3i cele ale contractului social. La 7a;a oric6rei uniuni5 asocia/ii u1ane5 "lt:usius 0une un 0actu1 unionis5 adic6 un contract5 fie el e@0ri1at 26dit sau 0resu0us5 tacitB 0rin inter1ediul contractului 0artici0an/ii se unesc 4ntr-o 2ia/6 co1un65 se f6ure3te o ade26rat6 co1unitate care se 4ntinde asu0ra lucrurilor5 ser2iciilor 3i dre0turilor. 'n stat5 du06 "lt:usius5 funda1ental este dre0tul de su0re1a/ie (cu1 denu1ea Aodin su2eranitatea). "lt:usius afir16 c6 0uterea su0re16 e unic65 indi2i;i7il63i inaliena7il65 ase16n6toare sufletului 4n cor0ul fi;ic. 'ns6 el nu e de acord ca s6 fie considerat6 a7solut6 0entru c6 e su7ordonat6 lui Du1ne;eu 3i li1itat6 de dre0t. De3i "lt:usius ca 3i al/i 1onar:o1a:i nu inten/ionea;6 s6 a0ere dre0turile 1aselor5 el declar6 c6 su0re1a/ia 4n orice stat a0ar/ine nu indi2i;ilor i;ola/i ci 0o0orului 4n 4ntregi1e5 a2=nd 4n 2edere 0rin aceasta organele re0re;entan/ei 0e st6ri ce func/ionau 4n aceea 0erioad6. De aceea gu2ernan/ii nu sunt 1ai 1ult de ad1inistratori sau tutori. Dre0turile lor sunt strict li1itate5 ca 3i dre0turile 1andatarilor sau 0rocuratorilor. Pentru "lt:usius 0uterea 3i dre0turile lor sunt deri2ate5 0uterea lor e o 0utere a altuia (>str6in6>)5 4ntruc=t 0osesorul real al acestor dre0turi r61=ne 0o0orul ca 4ntreg. Pornind de la su0re1a/ia >0o0orului>5 al6turi de 1agistratul su0re15 "lt:usius 0une re0re;entan/ii 0o0ulari - eforii5 cu1 4i nu1e3te el5 relu=nd o e@0resie greac6 utili;at63i de Cal2in. Prin efori se 4n/eleg de fa0t organele re0re;entan/ei 0e st6ri. Eforii 4i consilia;6 0e gu2ernan/i5 4i cori8ea;65 dar 3i decid 4n 0ro7le1ele cele 1ai i10ortante. Dar 0rinci0ala lor se1nifica/ie este de a a06ra dre0turile >0o0orului> 3i de a constitui contra0onderea 1agistratului care ar fi de2enit tiran. "lt:usius5 ca 3i ceilal/i 1onar:o1a:i recunoa3te ca legale 410otri2irea fa/6 de tiran 3i de0osedarea lui de 0utere. "stfel5 Politica lui "lt:usius con/ine doctrina des0re contractul social5 siste1atic e@0us6 3i funda1entat6 cu argu1ente ra/ionale. Dar s6 06trunde1 1ai 1ult 4n s0ecificul conce0/iei alt:usiene. Pentru el 0olitica 0e care o denu1e3te sJ17iotic6 este >arta de a asocia oa1enii 0entru sta7ilirea5 conducerea 3i conser2area 2ie/ii sociale>. Constat61 din 0ri1ul 1o1ent c6 el e@tinde aria 0oliticiiB ea nu interesea;6 doar statul sau cetatea5 ci toate gru0urile5 oricare ar fi5 dintre care statul nu e dec=t un ca; 0articular5 dar >e1inent>. "ceste gru06ri - consocia/ii sau co1unit6/i sJ17iotice sunt alc6tuite din 1e17rii denu1i/i >sJ17iotes> sau >con2i2es> - 4n sens de oa1eni care nu doar 16n=nc6 410reun65 ci tr6iesc 0er1anent 410reun6. Co1unit6/ile sJ17iotice sunt rodul ne2oilor u1ane5 >o1ul este un ani1al sJ17iotic>. El nu-3i 0oate satisface ne2oile singur 3i i;olat. El nu este >autar:ic>5 el tre7uie s6 a0ar/in6 nu doar unei singure gru06ri ci 1ai 1ultora 0entru a-3i asigura c=t 1ai 7ine e@isten/a. "nali;=nd >co1unitatea sJ17iotic6>5 el rele26 ca ele1ent 0rinci0al co1unicarea 4n care introduce 4n acela3i ti10 ideea5 nu1it6 1ai t=r;iu >li7eral6> de sc:i17 3i ideea5 calificat6 1ai t=r;iu de >socialist6>5 de colecti2i;are a anu1itor 7unuri. Co1unicarea are la el un tri0lu as0ectD - co1unicarea 7unurilor ce co10ort6 sc:i17ul de 7unuri 3i totodat65 0entru fiecare societate5 e@isten/a unor anu1ite 7unuri co1une 0entru to/i sJ17io/iiB - co1unicarea func/iilor5 adic6 sc:i17ul de ser2icii 3i5 0e de alt6 0arte5 0unerea 4n co1un a unor anu1ite ser2iciiB - co1unicarea dre0tului. Pe de o 0arte un co1er/ 8uridic 4ntre 0artici0an/ii la co1unitate 3i5 0e de alt6 0arte5 un statut al dre0tului o7iecti2. Construc/ia cor0orati26 a statului Du06 ce a constituit aceste co1unit6/i5 "lt:usius le folose3te ca 1aterialul 0entru construirea societ6/ii u1ane5 aceasta fiind for1at6 din societ6/i 0ar/iale5 ridic=ndu-se du06 o 0rogresie continu6 de la ra0orturi 0ri2ate la ra0orturi 0u7lice.

1. La 0ri1ul ni2el e@ist6 consocia/iile 0ri2ateD fie consocia/ii naturale necesareD societatea con8ugal65 societatea fa1ilial6 care 4n e0oc6 este 1ai e@tins6 0entru c6 ea co10ort6 ra0orturi de rudenie dar 3i de do1esticitateB fie consocia/ii s0ontane sau colegii de natur6 0rofesional6B &. La ni2elul inter1ediar el a3a;6 co1unit6/ile 1i@te 0u7lice for1ate de ra0orturile ci2ile. Ele co10ort6 ra0orturile ci2ile 3i co1unit6/ile n6scute din 2oin/e care se unesc 0entru a for1a colecti2it6/i artificiale 0entru utilitatea 1ai 1ultora. "ceste colecti2it6/i astfel create sunt >uni2ersit6/i>5 4n/ese 4n ter1enul latin al ter1enuluiD co1unit6/ile rurale5 cet6/ile (ora3e)5 0ro2inciile. (. 'n fine5 la 2=rf co1unitatea 1a8or65 uni2ersal65 for1a de asociere cea 1ai 2ast65 reune3te ora3ele 3i 0ro2inciile 4n state5 statele la r=ndul s6u 0ut=nd s6 se constituie 4n confedera/ii (du06 e@e10lul conte10oran lui al M6rilor de 9os). "3adar5 4n 1od continuu5 du06 acela3i 0rinci0iu sJ17iotic 3i acela3i 1i8loc te:nic al contractului5 se creea;6 de fiecare dat6 o consocia/ie nou65 0=n6 la stat5 for1at nu din indi2i;i ci din gru06ri 1ulti0le. "lt:usius construie3te astfel logic edificiul 0olitic5 4n sens in2ers celui ur1at de un nu16r de autori 0olitici. El nu-l for1ea;6 de sus 0rin fa0tul inter2en/iei unei 0uteri ini/iale care s-ar e@ercita asu0ra unei 1ul/i1i 0entru a o ordona5 ci 0orne3te de la 1ul/i1ea care se organi;ea;6 s0ontan la 7a;6 0entru a se l6rgi 0rogresi2 dar totdeauna su7 o conducere co1un6. La fiecare e3alon se g6sesc dou6 feluri de organe. Pe de o 0arte5 cele care re0re;int6 co1unit6/ile inferioare care constituie noua 0utere 3i5 0e de alt6 0arte5 re0re;entan/ii 0uterii su0erioare care nu au dec=t 0utere e@ecuti26. "lt:usius este 0e de0lin 4n s0iritul federalis1ului5 adic6 al unui siste1 4n care ele1entul federat de/ine 1ai 1ult6 0utere dec=t o7/ine organul federal. La e3alonul statului5 confedera/ia 0ro2inciilor 2a fi re0re;entat6 de 1agistra/i sau delega/i 0e care el 4i nu1e3te efori. "ce3tia5 0rin fa0tul c6 asista 3i a8ut6 su2eranul su0re1 2eg:ea;6 la conser2area re0u7licii. 'n fruntea consiliului eforilor se g6se3te 1agistratul su0re15 1andatar e@ecuti2 al consiliului. Su0u3ii 0restea;6 8ur61=nt 1agistratului5 care nu tre7uie s6 4ncalce constitu/ia c6ci5 dac6 acest lucru s-ar 4nt=10la el ar de2eni un tiran5 cu toate consecin/ele 0e care 3coala 1onar:o1a:ilor le 0re2ede. Nugo $rotius O0era lui $rotius 0oate fi considerat6 0ri1a 4ncercare de e@0unere siste1atic6 a teoriei dre0tului natural5 confor16 cu interesele 7urg:e;iei re2olu/ionare din M6rile de 9os. Se 0oate s0une c:iar c6 siste1ul conce0/iilor lui s-a for1at su7 influen/a direct6 a re2olu/iei 7urg:e;e din aceast6 /ar6 3i a lu0tei 0o0orului 410otri2a do1ina/iei s0aniole. "cest lucru e 0ro7at de 0ri1a sa o0er6 De are Li7eru1 ( area li7er65 editat6 4n 1+I<). El a06r6 aici interesele Olandei care de2enise 4n acel ti10 o 0utere 1ariti16 3i colonial6. Li7ertatea 16rii 410otri2a 0reten/iilor S0aniei care declarase dre0tul s6u e@clusi2 de na2iga/ie 0e ocean 3i de a face co1er/ cu India in2oc=nd c6 acest dre0t i-ar fi fost dat de Pa0a. Dar $rotius inter2ine 3i 410otri2a "ngliei care 43i 1anifesta 3i ea 0reten/iile asu0ra 16rii5 folosind 0uterea flotei sale. "1estecul s6u 4n lu0tele dintre 0artidele 0olitice religioase i-a atras conda1narea la 4nc:isoare 0e 2ia/65 4ns6 a reu3it s6 fug6 din 4nc:isoare du06 care a 06r6sit Olanda5 sta7ilindu-se la Paris. "ici $rotius a scris 3i ti06rit 4n 1+&, cea 1ai re0utat6 carte a sa5 De 8ure 7elli ac 0acis (Des0re dre0tul r6;7oiului 3i al 06cii). "ceast6 lucrare e dedicat6 4n 0rinci0al 0ro7le1elor de dre0t interna/ional5 4ns65 0entru re;ol2area acestora el a tre7uit s6 dea r6s0unsuri 3i unor 0ro7le1e 1ult 1ai generale5 4n 0articular la 0ro7le1a dre0tului 3i la cea a su7iectului rela/iilor interna/ionale5 adic6 a statului. 'n ciuda conce0/iilor teologice feudale5 $rotius arat6 c6 dre0tul nu se 4nte1eia;6 0e 2oin/a lui Du1ne;eu ci 0e >natura o1ului>. Pentru el5 calitatea care distinge 0e o1 de ani1ale se e@0ri16 4n tendin/a s0re co1unitate5 o co1unitate 0a3nic65 organi;at6 confor1 cerin/elor ra/iunii. O ase1enea tendin/6 s0re co1unitate e@ist6 nu1ai la o1. Ea este >i;2orul dre0tului>5 inde0endent de e@isten/a nor1elor de dre0t 0o;iti2. "stfel5 $rotius a8unge la con2ingerea c6 dre0tul are originea 4n 4nsu3i natura o1ului 3i c6 e@ist6 inde0endent de legile sta7ilite la diferitele 0o0oare. Din aceast6 tendin/6 s0re co1unitate el deduce o serie de cerin/e uni2ersaleD a nu atinge 7unul altuiaB a restitui ceea ce nu ne a0ar/ineB a res0ecta 0ro1isiunileB a da des06gu7iri 0entru daunele

0ricinuite. "ceste cerin/e el le considera nor1e ale dre0tului natural. "3adar5 o1ul e 4n;estrat nu nu1ai cu tendin/a s0re co1unitate ci 3i cu ra/iune. "dic6 0oate 4n/elege ce e confor1 cu tendin/a s0re co1unitate 3i ce 4i contra2ine. De aceea dre0tul5 consider6 el5 tre7uie s6 fie 4n/eles ca ac/iune 8ust65 cores0un;6toare naturii fiin/elor social-ra/ionale. "3adar5 la $rotius5 0ri1ul i;2or al dre0tului este natura o1ului. "ici tre7uie s6 re1arc61 totu3i o inconsec2en/6 4ntruc=t el face o re;er26 c6 de3i dre0tul natural ar ac/iona 3i f6r6 Du1ne;eu5 acesta e@ista3i este creatorul 4ntregii e@isten/e. De aceea al doilea i;2or este Du1ne;eu 3i astfel5 al6turi de dre0tul natural recunoa3te dre0tul di2in. 'ntruc=t una din cerin/ele dre0tului natural este o7liga/ia de a-/i res0ecta 0ro1isiunile5 3i 2oin/a oa1enilor este i;2or de reguli o7ligatorii5 sta7ilite 0rin consi1/61=nt. "cesta5 al treilea ti0 de dre0t - e dre0tul u1an care se 410arte 4n dre0t intern 3i 4n dre0t ce regle1entea;6 rela/iile dintre 0o0oare (8us gentiu1). "ceste ti0uri de dre0t sunt o0use dre0tului natural5 i1ua7il. Dre0tul natural nu 0oate fi sc:i17at nici de Du1ne;euD acesta nu 0oate face ca &@& s6 nu fie )5 nici 410iedica r6ul s6 fie r6u. "stfel5 doctrina lui $rotius 4n ceea ce 0ri2e3te dre0tul natural de3i 3i re0et6 unele conce0/ii ale g=nditorilor antici 3i 1edie2ali5 are totodat6 o serie de tr6s6turi caracteristice5 0ro0rii curentului ideologic 7urg:e; din secolele Q?II-Q?III. S0re deose7ire de stoici 3i 8uri3tii ro1ani $rotius consider6 c6 dre0tul natural e un feno1en s0ecific nu1ai naturii ra/ionale a o1ului. De g=nditorii 1edie2ali 4l deose7e3te tendin/a de a eli7era conce0/ia des0re 0olitic6 3i dre0t de su7 tutela religioas65 de3i e@0ri1at6 uneori inconsec2ent. 'n 0ro7le1a statului re1arc61 4n 0ri1ul r=nd 0re;entarea acestuia ca o organi;a/ie ser2ind >7inele general>5 d=ndu-i ur16toarea defini/ieD >statul este o unire de0lin6 de oa1eni li7eri5 4ntruni/i s0re a se 7ucura de ocrotirea dre0tului 3i s0re folosul lor o73tesc> ($rotius5 Cartea I5 ca0itolul I5 QI?). Du06 $rotius statul este re;ultatul ac/iunii con3tiente a oa1enilor 3i a a06rut ca ur1are a contractului. "ceast6 conce0/ie des0re caracterul contractual al for16rii statului era ti0ic6 0entru toate doctrinele dre0tului natural 3i a a8utat lu0ta 7urg:e;iei 410otri2a organi;a/iei 0olitice a 2re1ii 3i a contri7uit la funda1entarea 0olitico - 8uridic6 a 0reten/iilor fa/6 de 0uterea su0re16 4n ca;ul 4nc6lc6rii de c6tre aceasta a contractului. $rotius res0inge 4ns6 06rerea c6 0urt6torul su2eranit6/ii ar fi 0o0orul 3i c65 4n consecin/6.5 2oin/a 0o0orului ar fi su0erioar6 celei a su2eranului. Du06 06rerea sa s-ar 0utea ad1ite c6 0o0orul a fost o dat6 su2eran5 dar el a cedat su2eranitatea 0ersoanelor alese de el. Purt6torul su2eranit6/ii 4n 2i;iunea lui $rotius este su2eranul5 astfel c6 $rotius se ralia;6 lui Aodin5 autorul teoriei su2eranit6/ii 1onar:ului a7solutist. Re/ine aten/ia 0unctul de 2edere al lui $rotius 4n 0ro7le1a a0ari/iei 0ro0riet6/ii 0ri2ate. El n-a a8uns s6 considere aceast6 institu/ie ca fiind 0ro0rie naturii o1ului5 ca al/i teoreticieni ai dre0tului natural. Pro0rietatea 0ri2at6 du06 $rotius a a06rut ca re;ultat al consi1/61=ntului oa1enilor5 fie e@0licit5 ca de 0ild6 0rin 4106r/irea 7unurilor5 fie tacit5 ca de 0ild6 0rin luarea 4n st60=nire. 'ntruc=t dre0tul de 0ro0rietate du06 $rotius e sta7ilit de 2oin/a u1an65 u;ur0area a ce2a str6in 410otri2a 2oin/ei 0osesorului este ilegal6. De aceea5 afir16 el5 4ntre to/i 0ro0rietarii e@ist6 acordul tacit de a restitui lucrurile5 care au ni1erit la cine2a 4nt=10l6tor5 st60=nilor lor. Dre0tul de 0ro0rietate el 4l define3te 4n s0iritul dre0tului ro1an5 ca 0osi7ilitate de a dis0une de lucru 3i de-al 4nstr6ina. Natura cere de ase1enea s6 re0ar61 0agu7ele 0ricinuite 0entru a se reface ec:ili7rul distrus. Daunele aduse cinstei tre7uie re0arate 0rin 7ani5 4ntruc=t 7anii sunt un etalon 0entru tot ce are utilitate5 adic6 2aloare de 4ntre7uin/are. Cu toate oscil6rile sale5 $rotius 0oate fi considerat un ino2ator 3i un desc:i;6tor de dru1uri 4n teoria dre0tului natural. Pri1a ino2a/ie re;id6 4n 0rocla1area autono1iei dre0tului natural (8us naturae)B el este distinct de 1oral65 este distinct 3i de 0olitic65 0entru el aceasta consist6 4n regle1entarea 4n/elea0t6 a condi/iilor de e@isten/6 0ro0rii oric6rui stat (0rudens dis0ensatio). Dre0tul natural este 0entru el distinct 3i de dre0tul 0o;iti25 a3a cu1 s-a 26;ut5 0entru c6 nu e@ist6 nici o autoritate su0erioar6 care s6-i dicte;e legile 3i s6-l o7lige la e@ecutarea lor. Prin ur1are5 el 43i trage e@isten/a din 0ro0ria sa natur65 din autoritatea sa s0ecific6 asu0ra con3tiin/elor. E@ist6 deci un c=10 0ro0riu dre0tului natural5 4n ti10 ce5 0=n6 la acel 1o1ent5 acesta se g6sea 4nglo7at 4n 0olitic65 ea 4ns63i inclus6 4n filosofie5 de0in;=nd la r=ndul s6u de teologie. Sfera nor1al6 de ac/iune a dre0tului natural este aceea a 0rinci0iului ra/ional al socia7ilit6/ii5 astfel 4nc=t el ar fi 0utut fi nu1it5 tot at=t de 7ine5 dre0t ra/ional.

" doua ino2a/ie a doctrinei lui $rotius este indi2idualis1ul s6u. Din cele ce a1 26;ut5 ca 0unct de 2edere 4n ceea ce 0ri2e3te for1area societ6/ii este re2endicat 0rinci0iul socia7ilit6/ii5 4nce0=nd cu "ristotel. 'ntregul E2 ediu continua acest ti0 de e@0lica/ie. Statul r61=ne realitatea 0ri1a 3i 0olitica do1in6 celelalte ti0uri de cunoa3tere ca o :art6 ar:itectonic6. $rotius 4n sc:i17 afi3ea;6 0o;i/ia o0us6. El se 4ntrea76 care este condi/ia 0e care tre7uie s6 o 4nde0lineasc6 statul 0entru a satisface e@igen/ele naturale ale o1ului luat indi2idual. 'naintea lui 1a8oritatea autorilor se interesau 1ai ales de societate 3i de stat5 de construc/ia sa 3i de 0artici0area 0e care tre7uiau s6 o ai76 indi2i;ii5 f6r6 a se 0reocu0a 0rea 1ult de a distinge 4ntregul de 06r/i5 solidaritatea lor fiind ele1entul esen/ial. $rotius 0une 4n 0ri1ul r=nd dre0tul indi2i;ilorB natura social6 4l 0reocu06 4n 16sura 4n care este un atri7ut5 o condi/ie esen/ial63i e@isten/ial6 a o1ului. O1ul are ne2oie de societate 0entru a tr6i 4n ea5 4ns6 societatea a fost constituit6 0entru indi2id iar statul este un sco0 al naturii u1aneB de8a 0ute1 4ntre;6ri la ori;ont anu1ite te@te din Declara/ia dre0turilor o1ului din 1.O<. Rele261 aceea3i tendin/6 la un alt doctrinar al dre0tului natural5 Sa1uel Puffendorf care 4n 1+.( a 0u7licat o lucrare cu un titlu ase16n6tor declara/iei a1intiteD Datoria o1ului 3i a cet6/eanului. " treia ino2a/ie radical6 0e care o 0ro0une $rotius este5 4n ter1enii sociologiei recente5 su7stituirea 0unctului de 2edere societal celui co1unitar. Du06 distinc/ia sociologului ger1an *. !onnies5 e@ist6 o e2olu/ie de la co1unitate la societate5 0ri1a fiind natural 63i afecti265 4n ti10 ce a doua este 2oluntar65 for1at6 0rin asocierea ra/ional6 a unor ele1ente di2erse. P=n6 la $rotius5 a0roa0e to/i cei care s-au ocu0at de stat au cre;ut 4n caracterul s0ontan 3i natural al co1unit6/ii 0e care o for1ea;6. Pentru $rotius5 a1 26;ut5 statul este natural5 4ns6 natural 4n sensul c6 este ra/ionalB el a ie3it din 2oin/a re;ona7il6 a oa1enilor. 'n 1o1entul 4n care $rotius 3i-a ti06rit o0era funda1ental65 ceea ce nu1i1 ast6;i rela/ii interna/ionale cuno3teau o cri;6 0rofund6 0entru c6 2ec:ile 0rinci0ii ale dre0tului feudal5 cutu1ele r6;7oinice ale ca2alerilor5 regle1ent6rile ecle;iastice5 nu 1ai au 4nse1n6tate 0ractic65 nici 16car se1nifica/ie real65 o dat6 cu rena3terea statelor. Noi 0ro7le1e s-au 0us care de aici 4nainte 2or tre7ui regle1entate 4ntre state su2erane. ac:ia2elli 2ede regle1entarea acestora 0rin for/65 $uic:iardini 0rin ec:ili7ru5 ie;uitul ?itoria 0rin 8usti/ie. Practic5 >ra/iunea de stat> g:idea;6 0oliticile a7solutis1ului. 'n ceea ce-l 0ri2e3te $rotius 4n/elege s6 dea ra0orturilor interna/ionale 7a;a dre0tului. Dar 0entru c6 acest dre0t este de creat5 adic6 nu e@ist6 4nc65 el nu 0oate fi dre0tul 0o;iti2 ci nu1ai dre0tul ra/ional sau natural. Pentru c65 fiind ra/ional 3i natural5 el se 2a a0lica 4ntregii lu1i 3i 2a fi un dre0t uni2ersal. "stfel5 0entru a da 7a;e solide construc/iei interna/ionale5 $rotius este o7ligat s6 0un6 4ntr-o for16 nou6 funda1entele dre0tului 3i ale statului. "cestea sunt 1oti2ele 0entru care $rotius este 4nc6 socotit5 al6turi de italianul "l7erico $entile5 4nte1eietor al 3tiin/ei dre0tului interna/ional. Nota7il este fa0tul c6 el a for1ulat 4n acest do1eniu o serie de cerin/e 0rogresisteB el are 1eritul incontesta7il de a nu se fi te1ut ca 4n condi/iile e0ocii sale s6 e1it6 conce0/ii care re0re;int6 o conda1nare acut6 a 0racticii 7ar7are a R6;7oiului de (I de ani. "stfel5 el cerea u1anitate 4n ti10ul ac/iunilor r6;7oinice5 cru/area co0iilor 3i fe1eilor 3i un trata1ent u1an 0ri;onierilor de r6;7oi. El res0ingea 06rerea du06 care 4n rela/iile interna/ionale for/a re;ol26 totul. La 7a;a rela/iilor interna/ionale tre7uie s6 stea5 du06 06rerea sa5 dre0tul 3i dre0tatea. "cesta este >dre0tul tuturor 0o0oarelor> (8us gentiu1). I;2oarele acestui dre0t sunt natura u1an6 3i acordul 0o0oarelor. Aaruc: (Aenedict) S0ino;a Un re0re;entant de sea16 al teoriei dre0tului natural 4n Olanda secolului al Q?II-lea5 de 0e acelea3i 0o;i/ii ale 7urg:e;iei re2olu/ionare a fost cunoscutul filosof A. S0ino;a. Princi0ala sa o0er65 Etica 1ore geo1etrico de1onstrata - a fost o0era 2ie/ii sale5 lucr=nd la ea 0este &I de ani5 conce0/iile sale 0olitice le-a e@0us 4n alte dou6 o0ereD !ratatul teologico-0olitic 3i !ratatul 0olitic (neter1inat). O tr6s6tur6 esen/ial6 a filosofiei sale5 care ne a8ut6 s6 4n/elege1 1ai 7ine doctrina sa 0olitico-8uridic65 este un deter1inis1 strict. El 0leac6 de la fa0tul c6 ac/iunile o1ului sunt su0use unei necesit6/i se2ere 3i c6 totul 4n acti2itatea sa se s62=r3e3te 4n 2irtutea unor cau;e deter1inate. Li7ertatea e g=ndit6 doar 4n li1itele necesit6/ii. O1ul e li7er c=nd se conduce nu1ai du06 ra/iune5 c=nd ac/iunile sale sunt deter1inate de cau;e care 0ot fi 4n/elese 4n natura lor. O1ul e o 0arte a naturii5 ca 3i celelalte fiin/e 3i lucruri. De aceea5 s0une S0ino;a5 ac/iunile u1ane tre7uie 0ri2ite ca 3i c=nd ar fi 2or7a de linii5 cor0uri5 su0rafe/e. etoda geo1etric65 4n 2i;iunea sa e total a0lica7il6 la studiul acti2it6/ii o1ului 3i a 0asiunilor o1ene3ti.

Esen/a statului 3i dre0tului 3i originea lor5 S0ino;a 4ncearc6 s6 le e@0lice din 0unctul de 2edere al necesit6/ii naturale. De aici a0elul la >natura> o1ului5 la 7a;ele naturale ale con2ie/uirii. O doctrin6 des0re de;2oltarea societ6/ii S0ino;a nu areD el 0leac6 de la o natur6 2e3nic63i i1ua7il6 a o1ului5 care tre7uie s6 e@0lice 3i originea 3i esen/a statului. De aceea5 0unctul de 0lecare este 3i la el no/iunea de dre0t natural5 0rin care el 4n/elege >4nse3i legile sau regulile naturii5 4n confor1itate cu care se s62=r3e3te totul> (!ratatul 0olitic5 ca0. II5 )). S0ino;a 2or7e3te des0re dre0tul natural al oric6ror fiin/e 2ii 3i c:iar al oric6ror lucruri. Sice el >...De e@e10lu5 0e3tii sunt deter1ina/i 4n c:i0 firesc s6 4noate5 iar cei 1ari s6-i 16n=nce 0e cei 1ici 4nc=t 0e3tii sunt st60=ni 4n a0a 3i cei 1ari 4i 16n=nc6 0e cei 1ici 4n 2irtutea celui 1ai des62=r3it dre0t natural> (!ratatul teologico - 0olitic5 ca0. Q?II5 0g. &(I). Dre0tul natural al indi2idului i;olat se 4ntinde c=t se 4ntinde 0uterea sa. O1ul are at=tea dre0turi naturale c=t6 0utere are. Nu e greu s6 se 2ad6 c6 0uterea de care 2or7e3te S0ino;a5 0utere identic6 cu dre0tul unui anu1it o15 nu este for/a fi;ic6 ci este 0uterea sa social65 4n 0rinci0al 0uterea econo1ic6. Str6duindu-se s6 e@0lice originea statului5 S0ino;a declar6 c6 0uterea o1ului5 autoconser2area sa5 se asigur6 cel 1ai 7ine 0rin do1ina/ia ra/iunii5 aceasta indic6 o1ului s6 caute societatea cu ceilal/i oa1eni 0entru c6 de unul singur nu 0oate do7=ndi tot ce-i este necesar 0entru 2ia/6. 'n afara societ6/ii o1ul nu 0oate fi 4n afara 0ericolelor5 dre0turile sale naturale nu sunt asigurate. De aceea5 oa1enii trec de la starea natural6 la cea ci2il6. Pre;ent=nd statul ca organi;a/ie c:e1at6 s6 slu8easc6 interesele tuturor 1e17rilor societ6/ii5 S0ino;a s0une c6 oa1enii 43i unesc for/ele 3i dre0turile lor naturale 3i creea;6 0uterea de stat 0entru a tr6i >f6r6 0ericol 3i 4n c:i0ul cel 1ai 7un>. De aceea contractul coincide cu unirea real6 a for/elor oa1enilor. !otu3i5 4n !ratatul 0olitic contractul nu 1ai a0are dec=t 0e ulti1ul 0lan. Unirea oa1enilor 3i for1area statului e e@0licat6 1ai ales 0rin ac/iunea 4nclina/iilor 3i 0asiunilor naturale5 care constr=ng 0e oa1eni s6-3i uneasc6 for/ele >fiindc6 to/i oa1enii...se unesc 0retutindeni 4ntre ei 3i for1ea;6 un stat ci2il5 tre7uie s6 deduce1 cau;ele statului 3i funda1entele sale naturale5 nu din 4n26/6turile ra/iunii5 ci din natura sau condi/ia co1un6 a oa1enilor>(!ratatul0olitic5 E.S.P.#51<,&5 ca0. I5 .). S0ino;a5 ca 3i al/i teoreticieni ai 2re1ii5 0orne3te de la indi2idul egoist care 43i ur16re3te tenace interesele sale 4nguste5 4ns6 care e constr=ns s6 se li1ite;e5 0rin ciocnirea cu alte 0ersoane 3i cu interesele lor. Statul 4nsu3i S0ino;a 4l consider6 ca 0rodus al acestei auto-li1it6ri. El afir16 c6 o dat6 cu crearea statului se f6ure3te dre0tul co1un (>general>) care e deter1inat de for/a tuturor oa1enilor uni/i 4n el. "cest >dre0t co1un>5 care este re;ultatul unific6rii dre0turilor naturale ale oa1enilor 3i a reunirii oa1enilor 4ntr-un 4ntreg (unitate) se nu1e3te 0utere. Societatea 3i statul a0ar c=nd oa1enii 43i unesc for/ele 3i 0rin aceasta s0oresc 3i for/ele fiec6rui indi2id 4n 0arte. Ca 3i al/i re0re;entan/i ai curentului dre0tului natural5 S0ino;a 0une se1n de egalitate 4ntre stat 3i societate. S0ecificul doctrinei lui S0ino;a const6 4n fa0tul c65 s0re deose7ire de $rotius 3i No77es el 4n/elege legea natural6 ca lege a naturii5 o identific6 cu necesitatea natural6 c6reia i se su0un toate fiin/ele din lu1e. ai 1ult c:iar5 el afir16 c6 dre0tul natural nu este sus0endat o dat6 cu for1area statului ci se 1en/ine5 c6 starea natural6 nu e 4nl6turat6 cu totul ci doar se transfor16 4n stat. 'n 0re;entarea st6rii naturale la S0ino;a se 4nt=lnesc tr6s6turile sociale generate de ostilitatea reci0roc6 a 0ro0rietarilor5 antagonis1ele inter-indi2iduale 3i de gru05 4nl6turarea 3i ni1icirea concuren/ilor 1ai sla7i5 ta7lou care la No77es 2a de2eni dea dre0tul dra1atic. S0ino;a 0une 0ro7le1a li1itelor 0uterii de stat5 a dre0turilor naturale inaliena7ile la care statul nu 0oate atenta. E@ist6 ce2a5 s0unea el5 la care statul nu 0oate n6;ui nici cu a1enin/6ri5 nici cu reco10ense. Ni1eni nu 0oate renun/a la ca0acitatea de 8udecat6. E inter;is s6 o7ligi un o1 s6 iu7easc6 ceea ce ur63te 3i s6 urasc6 ceea ce iu7e3te. E inter;is s6 constr=ngi 0e cine2a s6-3i ucid6 06rin/ii5 e inter;is s6 cau/i ca oa1enii s6 4ncete;e s6 se fereasc6 de 1oarte5 etc. E@ist65 0rin ur1are5 anu1ite li1ite necesare 4n e@ercitarea 0uterii de stat. 'n alte ca;uri5 0uterea de stat 43i 0oate asigura 1ai 7ine autoritatea5 c=nd nu dictea;6 cet6/enilor 0oruncile sale. Puterea su0re165 afir16 S0ino;a5 nu tre7uie s6 atente;e la li7ertatea g=ndirii u1ane 3i la li7ertatea religioas6. I0ocri;ia5 0erfidia5 s0er8urul5 1inciuna5 2or fi re;ultatul 4n67u3irii li7ert6/ii de g=ndire 3i de con3tiin/6 din 0artea statului. "ceste te;e ale

lui S0ino;a erau 4ndre0tate 4n 0ri1ul r=nd 410otri2a intoleran/ei religioase 3i fanatis1ului clerului (el a fost e@co1unicat de clericii 1o;aici din "1sterda1 3i silit s6 tr6iasc6 4n relati26 i;olare5 4ntr-o 1ic6 localitate din 0rea81a acestui ora35 tr6ind 1odest5 du06 2eniturile 0e care i le asigura 3lefuitul lentilelor). Cu toate acestea5 S0ino;a socotea c6 4n anu1ite state5 3i anu1e 4n aristocra/ii5 li7ertatea religioas6 n-ar tre7ui s6 fie li1itat6. "ici religia tre7uie s6 fie 4n unele li1ite 1ini1ale o7ligatorie 0entru to/i cet6/eniiB 3i astfel e1ite ideea unei a3a nu1ite religii cet6/ene3ti (ci2ile5 ci2ice)5 o7ligatorie 0entru fiecare o1 ca cet6/ean. "ceast6 ideea a fost 0reluat63i de Rousseau 4n E1ile. La S0ino;a are 4ns6 o rele2an/6 0articular65 0entru c6 4n a7ordarea for1elor de gu2ern61=nt el conce0e at=t 1onar:ia c=t 3i aristocra/ia ca tre0te 4ntr-un 0roces de 0reg6tire a 0o0ula/iei 0entru gu2ern61=ntul de1ocratic. O anu1it6 li1itare introduce S0ino;a 3i 0entru acti2itatea cultelorD 0ractica e2la2iei5 s0une el5 tre7ui e s6 se confor1e;e cu lini3tea 3i 7inele statului. De3i la S0ino;a sunt 3i re;er2e fa/6 de o anu1it6 li1itare a li7ert6/ii religioase5 4nse1n6tatea doctrinei sale este 1are totu3i. Su7 acest as0ect5 S0ino;a este un g=nditor 4naintat al secolului al Q?II-lea5 care s-a 0ronun/at cu cura8 0entru li7ertatea con3tiin/ei5 410otri2a intoleran/ei religioase5 0entru cercetarea 3tiin/ific6 li7er65 ridic=ndu-se 410otri2a clericilor care u1ileau ra/iunea u1an6. S0ino;a a fost 3i un 1ilitant consec2ent 0entru noul s0irit 3tiin/ific 4n cercetarea feno1enelor socio-0olitice 3i 1orale. 'n !ratatul 0olitic5 a2e1 o 16rturisire a cre;ului s6u 3tiin/ific5 1etodologicD >0reocu0=ndu-16 de 0ro7le1ele 0olitice5 a1 inten/ionat s6 e@0un 4n 1od cert 3i ne4ndoielnic5 nu ce2a nou 3i ne1aiau;it5 ci nu1ai ceea ce este 4n des62=r3it acord cu 0ractica5 sau s6 le deduc din 4ns63i condi/ia naturii u1ane. Pentru ca s6 cercete; tot ce /ine de aceast6 3tiin/6 cu o li7ertate de g=ndire la fel cu aceea 0e care o a2e1 4n 1ate1atic65 1-a1 str6duit din r6s0uteri s6 nu iau 4n r=s5 s6 nu de0l=ng5 s6 nu 7leste1 fa0tele o1ene3ti5 ci s6 le 4n/eleg...> (!ratatul0olitic5 ca0. I.)). 'n !ratatul teologico-0olitic5 S0ino;a 0ledea;6 0entru un gu2ern61=nt de1ocratic5 4ntruc=t5 0entru el5 statul nu este altce2a dec=t fiin/a 0olitic6 alc6tuit6 de >0uterea 3i 2oin/a tuturor> (ca0. Q?I)5 0uterea su0re16 nefiind a7solut6 ci li1itat6 de aceast6 0utere 3i 2oin/6 a tuturor5 S0ino;a socotea c6 for1a cea 1ai 7un6 a statului5 cea 1ai confor16 cu >natura u1an6> 3i cu ra/iunea este cea de1ocratic6. Prin >contractul> dintre 0o0or 3i su2eran5 S0ino;a 4n/elegea nu un contract 4n sensul o7i3nuit al ter1enului ci eligi7ilitatea conduc6torilor statului care s6 re0re;inte 0uterea su0re16 4n stat5 3i dre0tul 0o0orului de a denun/a acest >contract> atunci c=nd 0uterile su0re1e nu 1ai lucrea;6 4n interesul celor care l-au 4nc:eiat. 'n !ratatul 0olitic ca0itolul des0re de1ocra/ie este neter1inat5 astfel 4nc=t nu 0ute1 cunoa3te 4n 4ntregi1e 3i 4n detalii conce0/ia sa des0re acest ti0 de stat. !otu3i5 din a17ele tratate re;ult6 cu claritate 0o;i/ia sa de a06r6tor al de1ocra/iei. 'n unele 0ri2in/e el se 1anifest6 c:iar ca un radical5 ela7or=nd te;e care 4ng6duie s6 fie a0ro0iat de Rousseau5 1ulte afir1a/ii ale acestuia el le 3i antici0ea;6. El s0une5 de 0ild65 c6 4n de1ocra/ie fiecare5 unindu-se cu to/i5 se su0une de fa0t lui 4nsu3i5 c6 4n de1ocra/ie nu tre7uie s6 te te1i de :ot6r=ri a7surde5 4ntruc=t e i10osi7il ca 1a8oritatea s6 se 4n/eleag6 asu0ra a ce2a a7surd5 c6 e greu de 4nc:i0uit c6 4ntr-o de1ocra/ie 1a8oritatea s6 ia :ot6r=ri care s6 o de;a2anta8e;e. Ai7liografie A. S0ino;a5 !ratatul 0olitic5 E.S.P.#5 Aucure3ti5 1<,&5 ca0itolul I S0ino;a5 !ratatul teologico - 0olitic5 Ed. #tiin/ific65 Aucure3ti5 1<+I5 ca0itolele Q?I 3i QQ Nugo $rotius5 Des0re dre0tul r6;7oiului 3i al 06cii5 Aucure3ti5 Ed. #tiin/ific65 1<+O5 Prolego1ene ^ ca0itolele I 3i II $eorge Sa7ine5 " NistorJ of Political !:eorJ5 1<+,5 Nort_Line:art5 NeP [orR5 "lt:usius5 0g. )1+ - )&I Istoria IDEILOR Politice Lect. drd. Stefan Stanciugelu SursaD :tt0DHHfilosofie0olitica.Pord0ress.c...e-de-doctrinaH Docu1entD :tt0DHHfilosofie0olitica.files.Pord0...0olitice-1.0df Docu1entD :tt0DHHfilosofie0olitica.files.Pord0...0olitice-&.0df DOC!RINELE CON!R"C!U"LIS!E a. I10ortan/a contractualis1ului 4n istoria g=ndirii 0olitice. 7. Contri7u/ia lui !:o1as No77es la de;2oltarea g=ndirii 0olitice. c. Se1nifica/ia re2olu/ionar6 a contractualis1ului lui 9o:n LocRe.

'n lu0tele social-0olitice din secolul al Q?II-lea5 doctrina care a a2ut cea 1ai 1are influen/65 de3i nu a sus/inut o singur6 cau;65 a fost aceea a 0uterii 7a;ate 0e contract5 a instituirii 3i func/ion6rii 0uterii 0olitice 0e 7a;e contractualiste. Cele 1ai interesante 0o;i/ii le g6si1 afir1ate 4n cursul e2eni1entelor re2olu/ionare 0e care le-a cunoscut societatea engle;6. O ase1enea e0oc6 de efer2escen/6 0olitic6 nu 0utea s6 nu genere;e conce0/ii conflictuale5 1erg=nd de la tendin/a de reconsolidare a 0uterii regale5 0=n6 la denun/area acesteia 3i legiti1area r6sturn6rii ei 2iolente. !:o1as No77es Leo Strauss afir16 4n cunoscuta sa lucrare Dre0tul natural 3i istoria5 c6 !:o1as No77es este fondatorul filosofiei 0olitice 1oderne. C:iar dac6 4l consider6 0e ac:ia2elli ca 0recursor al lui5 Strauss 4i atri7uie lui No77es desco0erirea funda1ental6 a unei noi for1e de dre0t natural. 'n ti10 ce anticii 4n/elegeau aceast6 e@0resie ca fiind sinoni16 cu ordinea ra/ional6 a lu1ii5 din care ra/iunea o1eneasc6 f6cea 0arte integrant6 sau5 ca la stoici5 era ec:i2alentul ei ca 1icrocos1os5 No77es o conce0e ca 0utin/a de a ac/iona. Pentru un indi2id dre0tul natural este5 4nainte de orice5 acela de a se ser2i du06 7unul 0lac de 0uterea lui5 4n 2ederea singurului sco0 0e care i-l asigur6 natura5 0ro0ria-i conser2are. !re7uie f6cut6 o leg6tur6 4ntre 2ia/a lui !. No77es (1,OO-1+.<) 3i e2eni1entele la care a fost 1artor. El tr6ie3te 4n 0erioada 4n care Re2olu/ia engle;6 0une ca06t tentati2ei de instaurare a unei 0uteri a7solute de c6tre Carol I Stuart5 deca0itat la Londra 4n 1+)<. R6t6cind din *ran/a 4n "nglia5 0rad6 4n0re8ur6rilor 1ai 1ult sau 1ai 0u/in fa2ora7ile5 st60=nit de o fric6 0er1anent6 3i de ne4n2ins5 No77es 4ncearc65 de-a lungul scrierilor sale5 s6-3i 0rote8e;e 2ia/a 3i societatea de aceast6 fric6. Un astfel de rol re2ine statului5 conce0/ie afir1at6 de8a 4n antic:itate5 dar 0e care No77es o 2a 4nnoi 0rin 1i8loacele 0e care inten/ionea;6 s6 le 0un6 la dis0o;i/ia statului5 4n sco0ul 0rotec/iei cet6/enilor. Ceea ce nu1e3te No77es tea1a de 1oarte de2ine a3adar 0rinci0iul funda1ental al 0oliticii 1oderne. Ordinea 0olitic6 nu are legiti1itate dec=t 4n 16sura 4n care 4l 4nar1ea;6 0e indi2id 410otri2a a1enin/6rii cu dis0ari/ia. No77es nu 0utea s6 ignore fa0tul c6 0rin aceasta se distan/a co10let de tradi/ia socratic65 e@0ri1at65 0rintre alte te@te5 3i 4n $orgias5 dialog 4n care Platon 4l face 0e Socrate s6 afir1e c6 0entru a te te1e de 1oarte tre7uie s6 fii sau s1intit sau la3. "cce0tarea 0ede0sei su0re1e de c6tre Socrate este la anti0o;ii noului 0rinci0iu. 'n tradi/ia antic6 dre0tul natural se define3te dre0t ce2a confor1 cu dre0tateaB o dat6 cu No77es5 el este asi1ilat doar 0rinci0iului de conser2are. "cesta afir1a/ie are o 0ri16 consecin/6 i10ortant6D dre0tul natural al lui No77es nu i10lic6 4n 1od direct e@isten/a social6. O1ul nu 1ai este5 ca 0entru greci5 un >ani1al 0olitic>B cetatea nu /ine de natur65 ea nu 0oate fi conce0ut6 ca fiind un 1od logic anterior indi2idului5 du06 cu1 sus/inea "ristotel. De acu1 4nainte5 ea 2a tre7ui s6 fie dedus6 3i s6 i se g6seasc6 legiti1itatea 4n e@isten/a ei a0osteriori. De aceea No77es face o riguroas6 distinc/ie 4ntre legea natural6 3i dre0tul natural definit 1ai sus. Legea natural6 4l constr=nge 4ntr-ade26r 0e o1 s6 foloseasc6 cele 1ai 0otri2ite 1i8loace 0entru 0ro0ria conser2are. Prin aceasta are un caracter ra/ional5 c6ci cu106nirea 1i8loacelor i10lic6 a0elul la ra/iune5 dar legea nu 1ai are statut de 0rinci0iu5 de criteriu5 ci de 1i8loc. O dat6 cu No77es5 ra/iunea 0olitic6 de2ine instru1ental65 ea nu 1ai 2i;ea;6 ade26rul ci eficacitatea. Dac6 starea social6 este 1ai legiti16 dec=t starea de natur65 aceasta se 4nt=10l6 nu 0entru c6 este 1ai drea0t6 ci 0entru c6 este 1ai util6. "cesta este 3i un 0unct de 0lecare 0entru :edonis1ul s0ecific conce0/iilor 0olitice 3i etice ale filosofiei 7ritanice din secolele Q?II 3i Q?III. 'n lu0tele dintre rege 3i 0arla1ent5 care se desf63urau 4n "nglia 4n a8unul Re2olu/iei din secolul Q?II5 No77es s-a situat de 0artea regelui. 'n anul 1+)I5 la c=te2a ;ile du06 di;ol2area Parla1entului scurt 3i 4n a8unul con2oc6rii Parla1entului lung5 No77es a 0u7licat un 1ic tratat "06rarea 0uterii 3i dre0turilor regelui5 necesare 0entru 1en/inerea 06cii 4n stat. Inter2en/ia sa la silit 0e No77es5 0entru a e2ita re0resiunile5 s6 fug6 din "ngliaB 2re1e 4ndelungat6 el a r61as 4n *ran/a ca e1igrant 0olitic. La Paris el 3i-a scris 0rinci0alele sale o0ere filosofice 3i 0oliticeD De Ci2e (Des0re cet6/ean5 1+)&)5 Des0re cor0 (1+,,)5 Des0re o1 (1+,O). !ot aici No77es a 0u7licat 3i o alt6 o0er6 a sa5 funda1ental6 0entru g=ndirea 0olitic65 intitulat6 Le2iat:an (1+,&). De3i

conce0/ia lui No77es 0utea fi inter0retat6 ca fa2ora7il6 1onar:iei5 el nu a 4ntrunit si10atia cercurilor 1onar:ice. 'n ianuarie 1+,&5 No77es a re2enit 4n "nglia5 unde 4n acel 1o1ent la 0utere se afla Oli2er Cro1Pel. "cesta i-a oferit 4naltul 0ost de Secretar al Re0u7licii Engle;e (a doua 0o;i/ie 4n stat)5 0e care No77es a refu;at-o. 'n 0erioada Restaura/iei5 No77es a fost su0us 0ersecu/iilor5 iar du06 1oartea sa5 c6r/ile scrise 3i 0u7licate de el au fost arse 4n 0ia/a 0u7lic6. Pentru a 4n/elege aceast6 reac/ie5 tre7uie s6 1en/ion61 c6 filosofia lui No77es era 1aterialist-ateist6. Din 0unctul de 2edere al lui No77es5 1etoda 1ate1atic65 geo1etric65 este 1etoda 3tiin/ific6 uni2ersal6. Ea tre7uia s6-3i g6seasc6 a0licare nu nu1ai 4n 3tiin/ele naturii ci 3i 4n 3tiin/ele sociale. Nu nu1ai 4n ca;ul cor0urilor naturale5 ci 3i al celor artificiale5 4n s0a/iul 1oral5 2ia/a societ6/ii5 deci nu nu1ai 4n fi;ic6 ci 3i 4n 0olitic6. No77es se 4nscrie astfel 0rintre filosofii care au re2olu/ionat filosofia 3i 1etodologia 2re1ii. Conce0/iile 1aterialist 1ecaniciste ale lui No77es do1ina 3i doctrina sa des0re statB el conce0e statul ca un 1are 1ecanis1 care s-a for1at ca re;ultat al ciocnirii intereselor 3i 0asiunilor u1ane. Este o cunoscut6 7utad6 a lui No77es c6 dac6 legile geo1etriei ar fi afectat interesele u1ane ele ar fi f6cut o7iectul dis0utelor 0olitice. Ca 3i $rotius5 No77es 4ncearc6 s6 cercete;e 4n 0ri1ul r=nd natura o1ului luat6 4n a7stract 3i din ea s6 deduc6 ceea ce re0re;int6 statul. Ele1entul 0ri1ordial este deci o1ul i;olat aflat 4n stare natural6. El nu e de acord cu $rotius care afir1ase c6 de la natur6 o1ului 4i e 0ro0rie tendin/a s0re co1unitate5 ci socoate c6 tea1a 3i nu instinctul de con2ie/uire generea;6 societatea5 0entru c6 o1ul de la natur6 e egoist 4n esen/a sa. O7ser2=nd 2ia/a social6 a "ngliei conte10orane lui 3i generali;=nd o7ser2a/iile sale5 No77es afir16 c6 o1ul caut6 nu 2ia/a 4n co1un ci do1ina/ia 3i c65 fa/6 de al/i oa1eni5 ceea ce-l atrage nu e dragostea ci setea de glorie 3i confort. Pretutindeni o1ul nu ur16re3te dec=t 0l6cerea sa 3i caut6 s6 e2ite suferin/ele. 'ntruc=t to/i oa1enii ar a2ea for/e si1ilare5 el conc:ide c6 de la natur6 to/i oa1enii sunt egali (este 0ri1a 3i singura 1en/iune des0re egalitatea fiin/elor u1ane)B fiecare are 4n stare natural6 dre0tul la toate5 0entru c6 natura a dat totul tuturor. De aceea 4n doctrina lui No77es5 4n stare natural6 oa1enii se aflau 4ntr-o 0er1anent6 ostilitate5 fiind 06trun3i de setea de a-3i face r6u unul altuia. O1ul se lu0t6 cu se1enul s6u ca 3i c=nd ar fi du81anul s6u5 4l ur63te 3i se str6duie3te s6-l 2at61e. "3adar5 tendin/ele egoiste 3i tea1a caracteri;ea;6 o1ul 4n starea natural6. El e@0ri16 aceast6 situa/ie 0rin titlul unei 0iese a dra1aturgului ro1an Plaut5No1o :o1ini lu0us (o1ul este lu0 0entru o1)5 iar starea natural6 nu ar fi dec=t o stare de r6;7oi uni2ersal 7ellu1 o1niu1 contra o1nes (r6;7oiul tuturor 410otri2a tuturor). Starea de natur6 este deci cel 1ai 8alnic destin al o1enirii5 s0une No77es. ?ia/a o1ului 4n aceast6 stare este solitar65 0au0er65 7rutal63i scurt6. Ni1eni nu 0oate dori 1en/inerea acestei st6ri f6r6 s6 intre 4n contradic/ie cu sine 4nsu3i 3i cu ra/iunea s6n6toas6. Di10otri265 ur1=nd ra/iunea5 fiecare tre7uie s6 caute s6 ias6 din starea natural65 s6 caute 0acea5 oriunde ar fi. Cerin/ele ra/iunii sunt nu1ite de No77es5 ca 3i de S0ino;a5 legi naturale. Pri1a lege natural65 funda1ental65 i10uneD tre7uie c6utat6 0acea5 tre7uie s6 se 0un6 ca06t acestei st6ri de ostilitate general6 a o1ului fa/6 de o1. #i 0entru aceasta tre7uie s6 se 4nc:eie contractul social care 0er1ite ie3irea din starea natural65 4nte1eierea 3i statornicirea unei noi for1e de con2ie/uire a oa1enilor - statul. Dar acest contract 0oate de2eni instru1ent de desfiin/are a r6;7oiului general doar 4n ca;ul 4n care 2a fi res0ectat. De aceea5 cea de-a doua lege natural6 gl6suie3teD tre7uie res0ectat contractul. "ceasta cores0unde 3i dre0tului natural. Din legea funda1ental6 a naturii5 No77es deduce 3i o serie de alte legi5 care sta7ilesc datorii sau o7liga/ii ale o1ului5 a c6ror res0ectare e necesar6 0entru 1en/inerea 06cii. Printre acestea el indic6 o7liga/ia de a ar6ta recuno3tin/65 de a ierta 2ec:ile ofense5 de a nutri res0ect fa/6 de al/ii5 de a recunoa3te egalitatea oa1enilor de la natur65 etc. Legile naturale 4n conce0/ia lui No77es sunt legile 1oraleB 0entru el singura 1oral6 acti26 e cu0rins6 4n legile naturale. Dar No77es declar6 legile naturale i1ua7ile 3i 2e3niceD ceea ce ele inter;ic nu 0oate fi niciodat6 4ng6duit. Ceea ce ele 0rescriu nu 0oate fi niciodat6 inter;is. De3i aceste legi i1ua7ile sunt uni2ersale5 No77es su7linia;6 c6 4n starea de natur6 ele sunt ne0utincioase5 4ntruc=t res0ectarea lor nu e o7ligatorie 3i c6 nu e@ist6 nici o siguran/6 c6 to/i 2or 0roceda confor1 cu 0rescri0/iile legilor naturale. 'n starea natural6 nu e@ist6 nici o interdic/ie 3i dre0turile o1ului nu sunt asigurate. Pentru a cur1a aceast6 stare intolera7il6 a r6;7oiului general5 No77es consider6 c6 oa1enii tre7uie s6 4nc:eie contractul5 s6 renun/e de0lin la toate dre0turile naturale 4n folosul unei singure

0ersoane sau unei singure adun6ri 3i s6 se su0un6 necondi/ionat 0uterii de stat constituite de ei. 'n 2i;iunea lui No77es contractul social duce la f6urirea conco1itent6 a societ6/ii 3i a statului. Du06 No77es5 contractul social re0re;int6 unirea fiec6ruia cu fiecare5 acesta e un contract sui - generis de uniune 0rin inter1ediul c6ruia 1asa5 1ul/i1ea5 se transfor16 4n societate organi;at6 3i for1ea;6 o singur6 0ersoan6. Prin aceasta se na3te statul5 o nou6 0ersoan65 > a c6rui 2oin/6 4n 2irtutea acordului 1ultor oa1eni e socotit6 ca 2oin/6 a lor5 a tuturor5 0entru ca statul s6 0oat6 dis0une de for/ele 3i ca0acit6/ile celorlal/i 1e17ri5 4n interesul 06cii generale 3i al a06r6rii> ( De ci2e5 ca0. ?5 IQ). !re7uie s6 re1arc61 c6 statul 4ntruc:i0ea;6 unitatea 2oin/elor tuturor locuitorilor s6i. C:iar re0re;entarea Le2iat:anului de 0e frontis0iciul lucr6rii cu acela3i nu1e a lui No77es5 0reci;ea;6 conce0/ia sa asu0ra statuluiD le2iat:an5 nu1e luat din Cartea lui Io2 este un uria3 care /ine 4ntr-o 1=n6 c=r8a 0a0al65 4n cealalt6 sa7ia5 reunind s0iritualul cu te10orarul 3i al c6rui cor0 este alc6tuit din o1ule/i aglutina/i. Statul - Le2iat:an5 0ortreti;at astfel5 se 7a;ea;6 0e contractul care leag6 to/i oa1enii 4ntre ei 3i 4i su0une 4n totalitate. Referindu-se la contractul social5 No77es 0re;int6 a0ari/ia 3i acti2itatea statului ca efect al 2oin/ei5 1anifestat6 de to/i cet6/enii lui 0rin 4ns63i constituirea sa. !otu3i5 statele 4nse3i5 4n rela/iile lor reci0roce5 se afl6 4n continuare 4n starea natural6B ele nu se su0un nici unor nor1e de dre0t 0o;iti2. "06r=nd ideea unei 0uteri a7solute5 No77es sus/ine c6 oa1enii au instituit 0uterea de stat 4n condi/iile su0unerii de0line 3i necondi/ionateD de aceea ei tre7uie s6 renun/e la toate dre0turile lor >naturale> 3i s6 se su0un6 4ntru-totul noii 0uteri instituite5 0entru c6 altfel 2or fi ne2oi/i s6 se 4ntoarc6 la starea natural6 4n care au tr6it anterior. "3adarD ori 0utere de stat a7solut65 ori starea de anar:ie ce caracteri;ea;6 2ia/a oa1enilor 4nainte de a0ari/ia statului." treia cale nu e@ist6. Puterea de stat este unic63i a7solut65 ea se e@ercit6 f6r6 control 3i este ares0onsa7il6. Ea st6 deasu0ra legilor ci2ile5 care nu1ai de la ea 43i do7=ndesc 4ntreaga lor 0utere. Doar 0uterea su0re16 e singura 4n 16sur6 s6 :ot6rasc6 ce e 7ine 3i ce e r6u 3i tot ceea ce sta7ile3te 4n aceast6 direc/ie este o7ligatoriu 0entru cet6/eni. C:iar 3i 0ro0rietatea du06 No77es se sta7ile3te de statD ea este ceea ce acord6 cet6/eanului 0uterea de stat. Su0u3ii sunt ase16n6tori scla2ilor5 cu diferen/a doar c6 su0usul ser2e3te statului5 iar scla2ul slu8e3te 3i cet6/eanului. Deci5 4n 1od cert5 nu a2e1 de a face cu o delegare a dre0turilor o1ului ci cu o de0lin6 alienare. 'n 0ri2in/a organi;6rii 0uterii de stat5 aceasta 0oate lua5 du06 No77es5 for1e diferite. Puterea su0re16 0oate a0ar/ine unei singure 0ersoane (1onar:ia)5 1ai 1ultora dintre cei 1ai 7uni (aristocra/ia) dar 0oate fi organi;at6 3i de1ocratic5 nu1ai c65 4n toate ca;urile5 4ntreaga 0utere tre7uie s6 se g6seasc6 4n 1=inile acelei 0ersoane sau acelui organ c6ruia i-a fost acordat6. No77es nu ad1ite nici un fel de gu2ern6ri >1i@te>5 du06 cu1 nu recunoa3te nici un fel de for16 de gu2ernare denaturat6 sau de2iat65 4ntruc=t 0rin aceast6 no/iune5 du06 06rerea sa5 se d6 o a0reciere 3i nu se define3te caracterul sau 2olu1ul 0uterii. No77es consider6 de ase1enea i10osi7il6 o oarecare 4106r/ire (di2i;iune) a 0uterii 4ntre diferitele organe ale statuluiB 0uterea tre7uie 4ntotdeauna 4ncredin/at6 4n 4ntregi1e 4n 1=inile unui singur organ5 fie el 1onar: sau adunare. Pentru el5 tot ceea ce contri7uie la 2ia/a colecti26 a oa1enilor 4n cadrul statului e 7ineB tot ce s0ri8in6 1en/inerea 0uterii statului 1erit6 de0lin6 a0ro7are. >'n afara statului5 s0une el5 do1nia 0asiunilor5 r6;7oiul5 tea1a5 s6r6cia5 tic6lo3ia5 singur6tatea5 s6l76ticia5 ignoran/a5 cru;i1ea. 'n stat - do1nia ra/iunii5 0acea5 siguran/a5 fericirea5 str6lucirea5 co1unitatea5 rafina1entul5 3tiin/a5 7un62oin/a> (De ci2e5 Q5l). 'n cursul Re2olu/iei s-au afir1at 3i alte 0uncte de 2edere5 care 0ro1o2au ideea contractualist6. E 2or7a 4n 0ri1ul r=nd de e@0onen/ii ta7erei re2olu/ionare5 cu1 a fost Partidul Inde0enden/ilor5 re0re;entat de cunoscutul 0oet 9o:n ilton5 autorul Paradisului 0ierdut5 dar 3i al 1ultor 0a1flete 0olitice. "stfel5 el o0unea teoria contractualist6 a originii statului5 conce0/iilor feudal-teologice5 su7liniind interesul general ca 1o7il funda1ental al a0ari/iei acestuia. Din teoria contractului el deducea o7liga/ia regelui de a da socoteal6 4n fa/a 0o0orului care l-a 0us 3i su7linia c6 0o0orul 0oate oric=nd s6 destituie 0e gu2ernan/ii care nu res0ect6 contractul. "cesta ar fi un dre0t funda1ental al 0o0orului 4n a7sen/a c6ruia acesta s-ar g6si la discre/ia tiranului. 'n aceast6 0ers0ecti26 ilton 2a 8ustifica 8udecarea 3i e@ecutarea regelui. Din acela3i 0artid face 0arte "lgenone SidneJ care5 de3i 0ro2enea dintr-o 1are fa1ilie no7iliar65 se ridic6 410otri2a a7solutis1ului regal 3i declar6 c6 singurul

funda1ent legal al 0uterii este acordul li7er al oa1enilor 4n sco0ul auto-conser26rii. Din teoria contractualist6 a originii statului el trage conclu;ii 4n fa2oarea 0rinci0iilor de1ocratice5 declar=nd c6 oa1enii5 instituind 0uterea de stat 43i li1itea;6 li7ertatea doar 4n 16sura 4n care e necesar 0entru folosul general 3i c6 06strea;6 0entru ei dre0tul de a institui 3i r6sturna gu2ernul. Re2olu/ia - adic6 r6scoala general6 a 0o0orului 410otri2a 1onar:ului - este considerat6 0e de0lin legiti16 4n condi/iile 4n care 1onar:ul 4ncalc6 contractul. Dar cel 1ai radical 0artid al Re2olu/iei engle;e - Le2ellerii (egalitarii) - 4n 0rogra1ul lor >acordul 0o0orului> (1+).) se 0ronun/au cu deci;ie 4n fa2oarea re0u7licii5 cereau desfiin/area Ca1erei lor;ilor 3i organi;area Ca1erei inferioare 0e 0rinci0ii de1ocratice. Cel 1ai i10ortant e@0onent al acestui gru0 care a a2ut o 1are influen/6 4n ar1ata lui Cro1Pel5 a fost 9o:n Lil7urne. El consider6 c6 la 7a;a oric6rei 0uteri tre7uie s6 stea contractul 0o0orului li7er al "ngliei care instituie gu2ernul 0e calea consi1/61=ntului. El 0reconi;ea;6 o structur6 de1ocratic6 a 0uterii5 0rin alegerea ca1erei inferioare 0rin dre0t de 2ot uni2ersal. Se 0ronun/a de ase1enea 0entru li7ertatea con3tiin/ei 3i li7ertatea religioas6 4n genere 3i a7ordea;6 necesitatea re2i;uirii radicale a dre0tului 0enal5 0e 7a;a 0rinci0iului c6 nu tre7uie s6 e@iste 2reun delict 3i nici 0edea0s6 f6r6 o lege 0enal6 cores0un;6toare (nullu1 cri1e15 nulla 0oena sine lege). !re7uie su7liniat c6 egali;area de care 2or7eau le2ellerii nu 0ri2ea 0ro0rietatea 0ri2at6 ci se li1ita la do1eniul dre0turilor 0olitice. 'n 0ri2in/a 0ro0riet6/ii5 Lil7urne su7linia directD Parla1entul nu are dre0tul de a egali;a situa/ia oa1enilor5 de a desfiin/a 0ro0rietatea5 sau de a face toate 7unurile co1une. 9o:n LocRe Dintre g=nditorii 0olitici contractuali3ti se 0oate s0une c6 9. LocRe 3i 9.9. Rousseau au fost cei 1ai influen/i5 nu nu1ai asu0ra 0osterit6/ii ideologice ci 3i asu0ra 0roceselor e2olu/iei 0olitice. O0era lui LocRe 2i;ea;6 cu 0recu106nire 0ro7le1ele instituirii 3i garant6rii li7ert6/ii ci2ice 3i de con3tiin/65 ca 3i crearea instru1entelor institu/ionale ca0a7ile s6 le garante;e. Princi0ala sa lucrare o re0re;int6 cele dou6 !ratate des0re gu2ern61=nt (1+O<). Se 0are c6 ele au fost ter1inate 4nc6 la 4nce0utul anilor OI5 dar 0u7licarea lor 4nainte de 1+OO ar fi fost riscant6 0entru autorul lorB c:iar sensul 0o;i/iei sale ar fi fost 1odificat astfel 4nc=t ea ar fi a06rut ca o c:e1are la re2olu/ie 3i nu ca o a0ologie a re2olu/iei care a2usese loc. De aceea anul Re2olu/iei $lorioase a fost :ot6r=tor 0entru orientarea 0olitic6 a lui LocRe. Pri1ul dintre cele dou6 tratate (care e@ist6 4ntr-o for16 inco10let6) 4ncearc6 o res0ingere detaliat6 a unei 2ersiuni 0articulare a teoriei dre0tului di2in al regilor din o0era lui Ro7ert fil1er. El res0inge argu1entele 7i7lice ale acestuia5 su7liniind ideea c6 ni1eni n-a fost destinat 4n 1od s0ecial de Du1ne;eu5 0rintr-un se1n5 0entru a de/ine autoritatea asu0ra altora. "ceast6 idee 2a constitui 7a;a argu1ent6rii sale 4n cel de-al doilea tratat. Punctul de 0lecare al filosofiei 0olitice a lui LocRe este c6 de la natur6 fiin/ele u1ane sunt egale 3i c6 0rin ur1are ni1ic nu 0oate s6 0un6 0e cine2a su7 autoritatea altuia5 altfel dec=t 0rin 0ro0riul consi1/61=nt al acestuia. "ceste 0re1ise 4l situea;6 0e LocRe 4n tradi/ia contractualist6 a g=ndirii 0olitice li7erale ti10urii. 'n 0relungirea eforturilor lui $rotius 3i S0ino;a5 LocRe a f6cut s6 treac6 dre0tul natural de 0artea li7ert6/ii indi2iduale. 'nainte de asta tre7uie s6 re1arc61 c6 el consider6 s0iritul de ac:i;i/ie a fi cau;a 1uncii5 iar aceasta cau;a oric6rei a2u/ii. !e;a a2u/iei 7a;at6 0e 1unc6 2a fi 0reluat6 3i de;2oltat6 de " S1it: 3i F. ar@. Societatea ci2il6 care du06 LocRe5 s0re deose7ire de al/i autori5 e@ista nu1ai 4n a7unden/65 este /inut6 410reun6 de 0rotec/ia sco0urilor 0ri2ate. Ainele co1un este reali;at 4n ar1onia indi2idual6 a 7inelui 0ri2at. "ceast6 conce0/ie5 afir1at6 cu a0roa0e 1II de ani 4nainte de ". S1it:5 face din LocRe 06rintele filosofic al li7eralis1ului clasic de ti0 laisse;-faire. Influen/a sa 4n de;2oltarea societ6/ii 1oderne (el a oferit idei 0rogra1atice nu nu1ai Re2olu/iei engle;e ci 3i celor a1erican63i france;6) a st=rnit furia ta7erei contrare2olu/ionareD e@0onentul g=ndirii contrare2olu/ionare teocratice din *ran/a5 9ose0: de aistre declara >dis0re/ul fa/6 de LocRe este 4nce0utul 4n/ele0ciunii> 3i 0rofeti;a ;iua 4n care >LocRe 2a fi 0lasat unani1 0rintre scriitorii care au f6cut cel 1ai 1ult r6u oa1enilor>. Printre contractuali3ti5 LocRe face o figur6 distinct65 nu nu1ai fa/6 de 0redecesorul s6u !:o1as No77es5 ci fa/6 de 4ntregul curent. Pri1a ino2a/ie st6 4n conce0/ia sa asu0ra st6rii de natur6. Este o stare a o1enirii li0sit6 de societate 4n sensul 0ro0riu al ter1enului5 f6r6 0utere 0olitic65 dar 4n care e@ist6 dre0tul de 0ro0rietate c6ruia LocRe 4i atri7uie un sens originarD ea cu0rinde dre0tul de 2ia/65 li7ertate 3i 0atri1oniu (7unuri). Starea natural6 este o stare de 0ace5 de 7un6-2oin/65 de asisten/6 reci0roc63i de conser2are. O0ti1is1ul s6u e 7a;at 0e senti1entul 0e care 4l are fiecare indi2id des0re 0ro0ria sal2gardare 3i 0e reci0rocitatea

co10orta1entelor. Pe scurt5 0rinci0iul fiec6ruia este autoconser2areaB 0rinci0iul tuturor este conser2area genului u1an. Starea de natur6 nu cunoa3te 4ns6 dec=t 8usti/ia 0ri2at6 (se caracteri;ea;6 deci 0rin li0s6 de organi;are5 de sanc/iune 3i5 4n consecin/65 de sal2gardarea 0re2enti26 a 0ersoanelor 3i 7unurilor). Pe de alt6 0arte5 0rin utili;area 1onedei5 7ariera ne2oilor este 4nfr=nt65 econo1ia 3i te;auri;area de2in 0osi7ile5 inegalit6/ile s0oresc 3i nu-i 1ai este cu 0utin/6 o1ului s6 tr6iasc6 4n 0ace f6r6 ca 0osesiunea 7unurilor sale s6 fie garantat65 0rote8at6 de o organi;a/ie adec2at65 cea 0olitic6. Se 0oate s0une5 410reun6 cu co1entatorul france; ?ialatou@ c6 LocRe face din stat ad1inistrarea unei >asigur6ri reci0roce a 0ro0rietarilor li7eri contra riscului 3i insecurit6/ii>. Pentru a sc60a a3adar de riscul insecurit6/ii5 0entru a fi 4n acela3i ti10 li7er 3i 0ro0rietar5 oa1enii 4nte1eia;6 societatea 0olitic6 sau ci2il6D fiecare renun/6 la 0uterea sa de a e@ecuta legea natural 63i o cedea;6 colecti2it6/ii. Cau;a funda1ental6 a 0actului social const6 4n renun/area la dre0tul de a re0ri1a infrac/iunile la adresa legii naturale. Ei recunosc o 0utere constr=ng6toare inde0endent6 de ei 3i su0erioar6 lor5 4ns6rcinat6 s6 re0ri1e 2iol6rile legii. 'n starea de natur6 fiecare 43i f6cea 8usti/ie 3i LocRe re1arc6 o atare situa/ie a fi 0ro0rie 4nc6 societ6/ii interna/ionale5 unde se ac/ionea;6 0rin for/a ar1elor. " doua ino2a/ie 4n c=10ul teoriei contractualiste reali;at6 de LocRe re;ult6 din te;a c6 0uterea cor0ului 0olitic se na3te din su1a a7dic6rilor indi2iduale. "7dicarea 4ns6 nu are caracter neli1itat. N6scut6 dintr-un 0act5 0uterea 0olitic6 nu se 4ntinde dec=t asu0ra a ceea ce este necesar 4n sco0ul societ6/ii -adic6 7un6starea 0ersoanelor 3i conser2area 7unurilor - conser2area 0ro0riet6/ii ca sco0 su0re1 al statului5 este e@0resia unui nou ti0 de :edonis1. 'n consecin/65 for1area societ6/ii 0olitice reduce dar nu ani:ilea;6 li7ert6/ile 3i 0ro0riet6/ile e@istente 4n starea de natur6. >Puterea societ6/ii nu se 0oate e@tinde dincolo de 7inele co1un>. "ici a0are distinc/ia5 ce 2a de2eni funda1ental65 4ntre li7eralis1 3i totalitaris1. Reali;area contractului 4n descrierea f6cut6 de LocRe are trei stadiiD Pri1ul - oa1enii tre7uie s6 con2in6 unani15 tre7uie s6 se asocie;e ca o co1unitate 3i s6 0un6 0uterile lor naturale astfel 4nc=t s6 0oat6 ac/iona 410reun6 0entru a 0utea sus/ine dre0turile altuia. 'n al doilea r=nd5 1e17rii acestei co1unit6/i tre7uie s6 fie de acord5 0e 7a;a unui 2ot 1a8oritar5 s6 ini/ie;e institu/ii legislati2e 3i altele. 'n al treilea r=nd5 de/in6torii de 0ro0rietate 4ntr-o societate tre7uie s6 fie de acord5 fie 0ersonal sau 0rin re0re;entan/ii lor5 asu0ra oric6ror ta@e care sunt i10use asu0ra 0o0orului5 recte nici o ta@6 nu 0oate fi sta7ilit6 f6r6 acordul 0ro0rietarilor. LocRe leag6 Re2olu/ia engle;6 de o filosofie 0olitic6 general6B el este astfel nu nu1ai 06rintele li7eralis1ului ci 3i arti;anul intelectual al unei re2olu/ii reu3ite. El funda1entea;6 filosofic noua legiti1itate 7a;at6 0e contract5 adic6 0e consi1/61=nt. !er1enii utili;a/i de el 0entru contract - co10act sau agree1ent - 0un accentul 0e acce0tare5 fie tacit6 (e@0ri1at6 4n 0re;en/a 0e teritoriul 3i 0rin dre0tul de 0ro0rietate5 suficiente5 consider6 LocRe 0entru a o7liga 0e cine2a s6 se su0un6 legilor \4n ca;ul unei o7iec/ii la consi1/61=nt5 LocRe 2ede solu/ia 4ntr-un feno1en curent 4n ti10ul s6u5 antici0at 3i de "lt:usius5 e1igra/ia])B fie e@0res6 (acce0tarea for1al6 de c6tre 1a8oritate a legii funda1entale). Pentru LocRe nu e@ist6 dec=t 0utere atri7uit6B el res0inge ideea 2reunei legiti1it6/i naturale sau di2ineB 0uterea tre7uie s6 se 4nte1eie;e 0e >trust> sau >0olitical trustees:i0>5 adic6 4ncredere. Princi0ele5 4n 2i;iunea sa5 nu 0oate 4nde0lini dec=t o 1isiune dese1nat65 cu o7liga/ia de a a8unge la un sco0 con2enit. Este 2or7a deci de o 0utere 4ncredin/at65 4n li1itele 3i 4n 2ederea unui sco05 care co10ort6 un ele1ent de 4ncredere reci0roc6 - o 1onar:ie consensual6 fondat6 0e un 0act. onar:ia se 2a 4nte1eia 0e 7a;a unui a0el adresat sau unei 1isiuni 4ncredin/at6 unui 0rin/ adesea f6r6 nici o leg6tur6 anterioar6 cu na/iunea care 4l alege. "ici LocRe introduce ideea 0osi7ilei legiti1it6/i a unei dinastii str6ine 0entru instituirea 1onar:iei constitu/ionale. Neres0ectarea 0actului de c6tre 0rinci0e legiti1ea;6 dre0tul la r6scoal65 la re2olu/ie. LocRe 2a oferi 4ns63i 7a;ele te:nice 0entru func/ionarea institu/iilor li7erale. Puterea a7solut6 nu e ar7itrar6 sau tiranic6 0entru c6 este legat6 de clau;ele unui 0act social. LocRe 43i d6 sea1a 4ns6 c6 trecerea de la a7solut la ar7itrar e foarte u3oar6 dac6 e 410iedicat6 doar de considerente 1orale. De aceea el 0reconi;ea;6 institu/ii s0eciale 3i 4n 0ri1ul r=nd distinc/ia sau se0ara/ia 0uterilor 4n stat. Puterea e astfel

4106r/it6 4ntre legislati2 (re0re;entat de o adunare)5 0uterea aceasta fiind discontinu6 4ns6 su0re16 4n ra0ort cu celelalteB 0uterea e@ecuti26 (a2=nd sarcina a0lic6rii legii 0rin ad1inistra/ie 3i 8usti/ie) - o7ser261 c6 e@ecuti2ul 4ng:ite 3i 0uterea 8udiciar6 0e care ontesTuieu o 2a trata ca 0utere distinct6B 0uterea federati265 care este o 0utere continu6 3i care 2i;ea;6 cu deose7ire 4nf60tuirea rela/iilor cu celelalte state. Pentru LocRe5 aceste dou6 0uteri e@ecuti26 3i federati26 ar 0utea fi unite 4n 1=inile 1onar:ului. Unitatea acestor 0uteri e dat6 de su0unerea lor fa/6 de legislati2 care instituie legiti1itatea legal6 a oric6rui act de 0utere 4n stat. Doctrina lui LocRe e@0us6 4n cunoscutele sale Scrisori des0re toleran/6 (1+O<) 0re;int6 dou6 te;e 0rinci0ale 0ri2itoare la natura autorit6/ii 0olitice 3i la i10osi7ilitatea de a o7/ine credin/a 0rin for/6. S0re deose7ire de No77es5 LocRe 2a 0une 7a;ele unei riguroase se0ar6ri 4ntre 7iseric63i stat. Statul este o asociere a oa1enilor 0entru 06strarea intereselor te10orale 0ro0rii5 7iserica este o asociere nesilit6 cu sco0ul c6ut6rii 1=ntuirii. Din aceast6 0reci;are a resorturilor gu2ern6rii ci2ile decurg sco0urile care legiti1ea;6 folosirea for/ei D a06rarea 06cii ci2ile5 a li7ert6/ii 3i a 0ro0riet6/ii. C=t 0ri2e3te credin/ele 0ersonale care nu afectea;6 rela/iile sociale5 ele tre7uie s6 fie tolerate de c6tre 0uterea ci2il6D >o0iniile s0eculati2e 3i cultul di2in au dre0tul a7solut 3i uni2ersal la toleran/6>. LocRe face a3adar o distinc/ie ca0ital6 4ntre 2irtutea 1oral63i cea ci2ic6. "ceasta din ur16 nu se refer6 la 7ine 3i la dre0tate 4n sine ci la ceea ce e util 0entru societate 3i stat. LocRe se ridic6 cu fer1itate 410otri2a con2ertirii for/ate la o religie 0entru c6 aceasta ar fi contrar6 2oin/ei lui Du1ne;eu. "1 26;ut deci c6 4n cursul Re2olu/iei engle;e s-au afir1at o serie 4ntreag6 de conce0/ii ela7orate 1ai cu sea16 4n 0ers0ecti2a doctrinei contractului social. E@ist6 4ns6 1ari deose7iri 4ntre cei doi 1ari re0re;entan/i ai Re2olu/iei engle;eD !:o1as No77es 3i 9o:n LocRe. No77es este 1ai 0rofund 3i 1ai original 4n o0er65 0e c=nd LocRe fiind e@0onentul e10iris1ului5 este 1ai atent la realit6/i. La No77es 4nt=lni1 o doctrin6 ce 8ustific6 un regi1 4ntr-o oarecare 16sur6 conda1natB LocRe are o 2i;iune ce cores0unde 3i legiti1ea;6 instaurarea 1onar:iei constitu/ionale. Pentru No77es5 0unctul de 0lecare este te;a du06 care o1ul este r6u de la natur6 (co1un6 g=ndirii 0olitice conser2atoare). LocRe nutre3te o conce0/ie des0re o1 ca fiind 7un de la natur6 (este o te;6 co1un6 doctrinelor ce 8ustific6 de;2oltarea5 0rogresul5 1ai ales 4n secolul al Q?III-lea). Contractul lui No77es este unul nefirescD do1inat de una din 06r/i5 r61=ne 4n aceia3i ter1eni - 0utere - 0utere5 su0u3i - su0u3i5 deci o rela/ie cu caracter a7solut 3i i1ua7il. Puterea 4n fa0t nu este un 06rta3 al contractului ci ea re0re;int6 de0o;itarul contractului 4nc:eiat 4ntre su0u3i5 0rin care ace3tia cad de acord asu0ra ced6rii dre0turilor lor naturale. 'n ca;ul lui LocRe5 contractul e 7a;at 0e consi1/61=nt5 el i10lic6 adic6 un asenti1ent 0er1anent 3i deci 3i 0utin/a refu;ului 3i o0o;i/iei 3i 0e o7liga/ia res0ect6rii lui. Neres0ectarea fiind sanc/ionat6 0rin 0edea0s6 sau r6sturnare. Pentru No77es5 >auctoritas5 non 2eritas facit lege1> (legea const6 4n 0utere nu 4n ade26r)5 0e c=nd 0entru LocRe >!:e LaP gi2es aut:orittJ>5 adic6 legea e cea care confer6 autoritate su2eranului. 'n conclu;ie5 unul din 1eritele lui LocRe este defini/ia teoretic63i 0ractic6 dat6 li7ert6/ilor indi2iduale5 la care legislatorul 7ritanic se refera3i ast6;i. Nu nu1ai e@erci/iul li7ert6/ii ci 4ns63i no/iunea de li7ertate i10lica 3i 0retinde e@isten/a legilorD unde nu e@ist6 lege nu e@ist6 li7ertate5 c6ci li7ertatea 4nsea1n6 a fi li7er de constr=ngerea 3i de 2iolen/a 2enind de la un altul5 ceea ce e i10osi7il acolo unde nu e@ist6 legi. >Li7ertatea este deci e@erci/iul li7erului ar7itru indi2idual 4n cadrul legilorB li7ertatea u1an6 const6 4n a-/i ur1a 2oin/a 0ro0rie 4n toate ca;urile 4n care legea nu 0rescrie ni1ic>. I10ortan/a teoretico-0olitic6 a contractualis1ului const6 4n crearea unui nou ti0 de legiti1itate5 cl6dit 0e reci0rocitate. Ai7liografieD 1. ic:el !erestc:enRo5 arile curente ale filosofiei 0olitice5 Ia3i5 Institutul Euro0ean5 &III50. )+-)O &. $eorge N. Sa7ine5 " NistorJ of Political !:eorJ5 N. [5 Nolt5 Rine:art _ Ginston5 1<+,5 ca0. QQIII 3i QQ?I (. arcel Prelot5 Nistoire des idees0olitiTues5 Paris5 Dallo;5 1<O)5 ca0. QQI5 QQI? ). "drian-Paul Iliescu5 E1 Socaciu (coord.)5 *unda1entele g=ndirii 0olitice 1oderne5 Ia3i5 Poliro15 1<<<5 0. (.-+1B +&-.( Istoria IDEILOR Politice Lect. drd. Stefan Stanciugelu SursaD :tt0DHHfilosofie0olitica.Pord0ress.c...e-de-doctrinaH

Docu1entD :tt0DHHfilosofie0olitica.files.Pord0...0olitice-1.0df Docu1entD :tt0DHHfilosofie0olitica.files.Pord0...0olitice-&.0df ON!ESYUIEU a. ?i;iunea lui ontesTuieu asu0ra ra0ortului dintre 0olitic63i dre0t. 7. Care sunt caracteristicile for1elor de gu2ern61=nt 4n conce0/ia acestuia. c. !eoria se0ara/iei 0uterilor la ontesTuieu. Este unul din 1arii g=nditori ai secolului al Q?III-lea5 enciclo0edist ilu1inist5 0recursor ideologic al Re2olu/iei france;e. O0era sa ofer6 un s0ectru larg de 0reocu06ri5 at=t 3tiin/ifice c=t 3i ideologice. "stfel Scrisorile 0ersane (1.&+) re0re;int6 0ri1ul s6u de1ers care-l situea;6 4n ta76ra anti-a7solutist6. Un ro1an e0istolar su7 for1a scrisorilor unui 0ersan aflat 4n *ran/a 4n ti10ul lui Ludo2ic al QI?-lea5 ne ofer6 o ascu/it6 satir6 4ndre0tat6 410otri2a r=nduielilor 3i 1ora2urilor *ran/ei a7solutiste. Minta este 4nsu3i a7solutis1ul5 4n care >su2eranul5 curtenii 3i un 1ic nu16r de 0ersoane 0articulare st60=nesc toate 7og6/iile5 4n ti10 ce to/i ceilal/i ge15 tr6ind 4ntr-o cu10lit6 1i;erie>. El incri1inea;6 tarele structurale ale unui astfel de regi15 conda1n=nd 7irurile grele5 ira/ionalele r6;7oaie dinastice5 intoleran/a religioas65 0ersecu/iile 410otri2a cuget6rii li7ere5 ignoran/a 8udec6torilor5 tr=nd62ia 3i arogan/a 8ignitoare a 1arilor seniori. ontesTuieu atac6 siste1ul lui Ludo2ic al QI?-lea5 co10ar=ndu-l cu des0otis1ul sultanilor turci 3i 0ersani. ai t=r;iu el ti06re3te o lucrare de filosofia istoriei edita/ii asu0ra cau;ei 16re/iei 3i dec6derii ro1anilor (1.())5 carte ase16n6toare 0rin alur6 3i interes cu lucrarea lui Di1itrie Cante1ir des0re >Cre3terea 3i descre3terea I10eriului oto1an>. Ele 2in 0arc6 s6 confir1e o conce0/ie des0re istorie 0e care a ini/iat-o 4n Euro0a acelor 2re1i $ian7atista ?ico5 des0re >corsi e ricorsi>5 o 2ariant6 a 1i3c6rii ciclice5 dar 4n doi ti10i. Du06 &I de ani de 1unc6 intens65 el 2a 0u7lica lucrarea sa funda1ental65 Des0re s0iritul legilor (1.)&)5 lucrare care a e@ercitat o 1are influen/6 asu0ra g=ndirii 0olitice 3i 8uridice 3i a 2ie/ii institu/ionale a Euro0ei 1oderneB Du06 doi ani el r6s0unde criticilor s6i 0u7lic=nd "06rarea s0iritului legilor. Prin aceast6 lucrare ontesTuieu se do2ede3te un ino2ator nu nu1ai 4n conce0/ie ci 3i 4n 1etod6B ra0ortat la 0redecesorii s6i5 el face un re1arca7il 0as 4nainte 4n anali;a siste1atic6 3i co10le@6 a feno1enelor 0olitice. De3i o7iectul lucr6rii Des0re s0iritul legilor nu este 0olitica5 aceasta do1in6 4ns6 4ntreaga o0er6. ontesTuieu nu 3i-a de;26luit e@0licit conce0/ia sa des0re 0olitic6B dar din o7ser2a/iile sale 0ri2ind dre0tul 0olitic (Des0re s0iritul legilor I5 ()5 ca 3i din teoriile e@0use ea se 0oate totu3i deduce. Politica 0ri2e3te organi;area statului 3i 4n deose7i regle1entarea ra0orturilor dintre cei ce gu2ernea;63i cei gu2erna/i. El e@tinde considera7il fa/6 de 4nainta3i 1etoda 3i cadrul o7ser2a/ieiB infor1a/ia sa este deose7it de 7ogat63i 2ariat65 datorit6 1ai ales lecturilor sale 0olitice5 istorice5 etnografice5 8uridice5 geografice5 etc. #i ceea ce-l 0reocu06 1ai 1ult dec=t 0e cei care l-au 0recedat este siste1ati;area infor1a/iilor5 4n 2ederea unor conclu;ii generali;atoare. eritul s6u 0rinci0al const6 4n 0ostularea 0rinci0iului legit6/iiB acesta l-a condus la 4nnoirea 1etodelor de cercetare 3i la 0ro1o2are unui s0irit 3tiin/ific 4n do1eniul 0e care 4l ur16ri1. >"1 4nce0ut cu studierea oa1enilor 3i a1 a8uns la con2ingerea c65 4n aceast6 nesf=r3it6 di2ersitate de legi 3i de 1ora2uri5 ei nu sunt condu3i nu1ai de fante;iile lor>5 s0une el 4n Prefa/a lucr6rii sale funda1entale. Pri1a 4ndatorire a o1ului de 3tiin/6 este5 du06 06rerea sa5 deter1inarea acelor 0rinci0ii generale 4n lu1ina c6rora s6 0oat6 studia ra/ional e2eni1entele5 0entru a descifra cau;ele lucrurilor 3i a sta7ili leg6turile dintre ele. >Legile5 4n 4n/elesul cel 1ai larg5 sunt ra0orturile necesare care deri26 din natura lucrurilorB 3i5 4n acest ca;5 tot ce e@ist6 are legile sale...> (I7ide15 I5 1). 'n conce0/ia sa e@ist6 a3adar legi o7iecti2e funda1entale care gu2ernea;6 do1eniul istoriei5 al 0oliticii5 eticii5 econo1iei 3i care sunt 0ri2ite ca 3i legile naturii. Sunt adic6 tot at=t de >naturale> ca 3i acestea5 0entru c6 decurg din >4ns63i natura lucrurilor>. El 1en/ionea;6 4n 0refa/6 c6 a a8uns la 0rinci0iile sale 0ornind toc1ai de la >natura lucrurilor>. O alt6 idee 0re/ioas6 for1ulea;6 el 4n acela3i locD >a1 sta7ilit 0rinci0iile 3i a1 26;ut ca;urile 0articulare su0un=ndu-li-se ca de

la sine. "1 26;ut c6 istoria tuturor 0o0oarelor nu este dec=t o ur1are a lor 3i c6 fiecare lege 0articular6 este legat6 de alt6 lege sau de0inde de alt6 lege 1ai general6>. 'n aceast6 lu1in6 4ncearc6 el s6 sur0rind6 s0iritul legilor5 adic6 totalitatea factorilor sau condi/iilor geografice5 0olitice5 0si:ologico-sociale5 care deter1in6 configura/ia 3i con/inutul dre0tului 0olitic dintr-o anu1it6/ar6. El su7linia;6 ideea5 desigur 1eritorie5 c6 s0ecificul unui 0o0or sau al unei ci2ili;a/ii nu este un lucru accidental ci e deter1inat de o 1ul/i1e de factori. 'n e@0licarea ac/iunii 3i interac/iunii acestor factori a0ar cele 1ai 1ari dificult6/i 0entru ontesTuieu. El su7linia;6 0onderea factorilor naturali5 cu deose7ire geografici 3i cli1atici5 0las=ndu-se 4n linia "ristotel Aodin. Iat6 c=te2a e@e10leD condi/iile geografice5 cli1atul5 solul5 relieful /6rii5 etc. influen/ea;6 institu/iile 3i 1ora2urile5 legile 0ro0rii 0o0oarelor. Legiuitorul /ine ine2ita7il sea1a 4nt=i de cli16. 'n sud cli1a e cald65 iar 0o0orul e 4nclinat s0re lene 3i 1oliciune. Pentru a sili 0e oa1eni s6 1unceasc65 e necesar6 tea1a de 0edea0s6. Cli1a 0oate genera 4n /6rile sudice scla2a8ul5 de3i acesta nu este niciunde confor1 cu natura 3i ra/iunea. #i des0otis1ul se instituie 1ai degra76 4n Sud dec=t 4n Nord5 4ntruc=t c6ldura isto2e3te for/a5 sl67e3te 76r76/ia oa1enilor 3i creea;6 0re1isele 0entru instituirea scla2a8ului 0oliticB iat6 de ce 4n "sia 0recu106ne3te c=r1uirea des0otic6 (des0otis1ul oriental). Solul are de ase1enea o influen/6 asu0ra legisla/ieiD un sol fertil fa2ori;ea;6 su0unerea5 4ntruc=t el contri7uie la de;2oltarea agriculturii5 iar agricultorii a7ror7i/i de ocu0a/iile lor nu-3i 1ai a06r6 li7ertatea. Pe l=ng6 aceasta5 un sol fertil generea;6 tr=nd62ia 3i 0arali;ea;6 energia. P61=ntul r6u5 di10otri265 fa2ori;ea;6 li7ertatea5 4ntruc=t oa1enii care tr6iesc 0e el tre7uie s6 do7=ndeasc6 singuri tot ce le refu;6 solul. Condi/iile unui sol s6rac 4i fac 0e oa1eni c6li/i5 ne4nfrica/i5 r6;7oinici5 4nclina/i s6-3i a0ere li7ertatea. Pentru el5 1un/ii 3i insulele sunt condi/ii care fa2ori;ea;6 li7ertatea 0entru c6 7area;6 in2a;ia cuceritorilor. De3i a0arent e@agerea;6 4nse1n6tatea condi/iile geografice 0entru de;2oltarea social65 totu3i5 4n 2i;iunea sa5 cel 1ai i10ortant factor este cel 0olitic5 adic6 for1a de gu2ernare. El era con2ins c6 or=nduirea 0olitic6 deter1ina 3i >s0iritul legilor>5 3i con/inutul legisla/iei 3i c:iar 0oate fr=na ac/iunea factorului geografic. "l6turi de cli163i institu/iile 0olitice el recunoa3te 3i 4nse1n6tatea altor factori. "ltfel5 densitatea 0o0ula/iei ar influen/a legisla/ia5 du06 cu1 caracterul legisla/iei este influen/at 3i de religie. Cre3tinis1ul5 0ro0626duind 7l=nde/ea 3i res0ectul fa/6 de oa1eni fa2ori;ea;6 o gu2ernare 1oderat65 0e c=nd isla1ul 410inge s0re des0otis1. Dintre religiile cre3tine5 catolicis1ul 410inge s0re 1onar:ie a7solut65 0e c=nd 0rotestantis1ul se 0otri2e3te 1ai 1ult cu o or=nduire li7er6. 'n treac6t5 ontesTuieu enun/6 o idee e@tre1 de i10ortant65 a c6rei 4nse1n6tate r61=ne 0entru el totu3i neclar6 D >legile se afl6 4ntr-o str=ns6 leg6tur6 cu acele condi/ii 0rin inter1ediul c6rora diferitele 0o0oare 43i do7=ndesc 1i8loacele de e@isten/6> (cartea Q?IIIB ca0. Q?III)5 dar de aici el nu trage nici un fel de conclu;ii 0ri2ind corela/ia factorilor e@0licati2i. Din 0re1isele sale 1etodologice5 ontesTuieu 1ai deduce un enun/ i10ortant >este 1ai 7ine s6 s0une1 c6 cel 1ai firesc dintre gu2ern61inte este cel a c6rei dose7it6 4ntoc1ire se 0otri2e3te 1ai 1ult cu felul de a fi al 0o0orului 0entru care e statornicit6> Cu alte cu2inte5 nici o for16 de gu2ern61=nt nu are o 2aloare a7solut6. 'n loc de a 0ostula 2irtutea a7solut6 a unei for1e sau a alteia5 tre7uie anali;at6 cores0onden/a acesteia cu s0iritul s0ecific al 0o0orului res0ecti2. Dar ontesTuieu nu este consec2ent acestui 0rinci0iu5 nici 4n ca0itolele 4n care anali;ea;6 cu ad1ira/ie declarat6 constitu/ia engle;65 nici 4n reco1and6rile 0e care le face 3i 0rin care se 26de3te ade0tul unei 1onar:ii constitu/ionale. "stfel c6 4n s0atele relati2is1ului s6u se ascunde o nou6 2arietate de dog1atis1B acesta se 1anifest6 acti2 c=nd ontesTuieu e@clude re0u7licile dintre statele li7ere 0rin natura lor. "ici el renun/65 de ase1enea5 la 0o;i/ia sa o7iecti26 de o7ser2ator 3tiin/ific5 ced=nd 4n fa/a doctrinarului. Deci 3i 4n o0era sa5 cele dou6 0lanuri5 teoretic 3i nor1ati2 0olitic5 se 417in65 se 4ntre06trund. ontesTuieu 4nsu3i las6 s6 se 4n/eleag6 acest lucru c:iar 4n Prefa/a o0erei sale. Sco0ul s6u este refor1a 1onar:iei france;e 4n s0iritul constitu/ionalis1ului engle;. !oc1ai 0entru c6 ontesTuieu acord6 o deose7it6 i10ortan/6 institu/iilor 0olitice5 el se o0re3te cu aten/ie asu0ra for1elor statului5 deose7indu-le 4n de0enden/6 fa/6 de nu16rul 0ersoanelor care conduc5 dar 1ai ales 4n func/ie de ceea ce el nu1e3te natura gu2ern61=ntului (adic6 >ceea ce-l face s6 fie ceea cea ce este>). "ceast6 su7liniere a acestei noi categorii asociat6 3i cu cea de 0rinci0iu (factorul 1otric5 ceea ce-l face s6 ac/ione;e) face ca ontesTuieu s6 nu ur1e;e linia clasic6 a ti0ologiei for1elor de gu2ern61=nt5 ci s6 4ncerce una 0ro0rie. Pentru el5 e@ist6 trei feluri de gu2ern61=ntD re0u7lican5 1onar:ic 3i des0otic.

$u2ern61=ntul re0u7lican este cel 4n care 4ntreg 0o0orul sau nu1ai o 0arte a 0o0orului de/ine su2eranitatea 0o0ular6B cel 1onar:ic este cel 4n care unul singur gu2ernea;65 dar 0rin legi fi@e 3i sta7ile5 4n ti10 ce 4n gu2ern61=ntul des0otic5 unul singur5 f6r6 o lege sau o ordine5 conduce nu1ai 0rin 2oin/a sau ca0riciul s6u. !re7uie ad6ugat c6 0entru ontesTuieu 1onar:ia nu este de conce0ut 4n afara 0re;en/ei no7ili1ii care re0re;int6 ceea ce el nu1e3te o 0utere 1i8locitoare. "cestea trei sunt5 s6 le s0une15 cele trei for1e 8uste de gu2ernare. Dar fiecare for16 de stat 43i are 0rinci0iul s6u 1otric 2ital5 o oarecare for/6 care 0une o for16 sau alta 4n ac/iune 3i 4i sus/ine e@isten/a. Princi0iul de1ocra/iei este 2irtutea5 dar nu 2irtutea 1oral6 sau teologic65 ci ata3a1entul 0entru 7inele general5 0e care unii l-au nu1it c:iar 0atriotis1. odera/ia este 0rinci0iul funda1ental al aristocra/iei5 0e c=nd 0rinci0iul 1onar:iei este dese1nat a fi onoarea5 0rin care ontesTuieu 4n/elege >tendin/a s0re onoruri5 dar cu 06strarea inde0enden/ei 0ro0rii>B 0urt6toarea 0rinci0iului onoarei este no7ili1ea. Des0otis1ul5 du06 cu2intele lui ontesTuieu5 se 1en/ine 0rin tea16. Confor1 acestui 0rinci0iu5 su2eranul se consider6 a fi totul5 0e to/i ceilal/i reduc=ndu-i la ni1ic 3i de/in=nd 0uterea 4n 1=inile sale 0rin 16suri teroriste. Idee funda1ental6 a lui ontesTuieu e c6 legisla/ia de0inde de for1a de gu2ernare. "stfel5 anu1ite legi sunt necesare 4n de1ocra/ie5 care nu con2in altor for1e de stat5 3i alte legi sunt necesare statului aristocratic 3i altele 1onar:iei. El e@e10lific6 con2ing6tor5 ar6t=nd c6 ceea ce difer6 4ntre aceste for1e de gu2ern61=nt sunt legile des0re educa/ie. De ase1enea5 rela/iile 0atri1oniale sunt regle1entate diferit 4n func/ie de for1a de stat. 'n de1ocra/ie e o0ortun s6 se inter;ic6 acu1ularea 7og6/iilor 4n 1=ini 0u/ine ca ur1are a 1o3teniriiB aici sunt o0ortune legile care 0re26d egalitatea tuturor co0iilor. La succesiune5 4n 1onar:ie se cu2ine5 s0une el5 s6 se a0ere 1en/inerea a2erilor 1ari5 0entru a acorda s0ri8in no7ililor care au 0utere 3i influen/6 atunci c=nd dis0un de a2ere5 de 0utere econo1ic6. ontesTuieu socoate o0ortun6 4n 1onar:ie cu106rarea func/iilor 8udiciare (el 4nsu3i 3i-a cu106rat 0ostul de consilier 3i a0oi de 0re3edinte al tri7unalului din Aordeau@) 0entru c65 4n o0inia sa5 aceasta confer6 8udec6torilor inde0enden/6 fa/6 de ar7itrariul regal. 'n aristocra/ie tre7uie li1itat lu@ul 4n 2ia/a 0articular6 0entru c6 acesta ar st=rni ura 1aselor ne1ul/u1iteB de aceea el 0redic6 1odera/ia. 'n des0otis15 legile tre7uie s6 fie 0u/ine5 4ntruc=t ele de2in su0erflue 4n condi/iile 4n care do1ne3te ar7itrariul. ontesTuieu se declar6 un du31an al des0otis1ului 4n care el 2ede a7solutis1ul regal din 2re1ea saB des0otis1ul ac/ionea;6 4n c:i0 distructi2 asu0ra societ6/ii 3i el5 0=n6 la un anu1it grad e 0otri2nic c:iar naturii u1ane. De aceea 0are un 1ister cu1 0o0oarele i se su0un. ontesTuieu 43i 0une 3i 0ro7le1a cau;elor care 0ro2oac6 trecerea de la o for16 de stat la alta. E@0lica/ia sa r61=ne 4n6untrul 7ino1ului natur6-0rinci0iu5 4ntruc=t el crede c6 sc:i17area for1elor de stat e 0ro2ocat6 cel 1ai adesea de insuficien/a sau e@cesul 4n 4nf60tuirea 0rinci0iilor de care /ine o for16 sau alta. 6ri1ii statului el 4i acord6 un rol 4nse1nat. O 1ic6 re0u7lic65 s0une el5 0oate 0ieri su7 lo2iturile 2enite din afar6B de aceea 1onar:ia care de regul6 are o di1ensiune 1ai 1are5 se 410otri2e3te 1ult 1ai 7ine du31anului e@tern. 'n acela3i ti105 ontesTuieu socoate c6 un stat 1are este e@0us dinl6untru5 toc1ai datorit6 16ri1ii sale5 0entru c6 statele 1ari 1anifest6 tendin/a s0re des0otis1 (Rousseau for1ulea;6 c:iar o lege 4n aceast6 0ri2in/6 3i s0une c6 cu c=t statul este 1ai 1are cu at=t ac/ionea;6 1ai 0uternic tendin/a 4ns0re concentrarea 0uterii). Pentru e2itarea 0ericolelor din afar65 re0u7licile 1ici ar tre7ui s6 se alie;e 4ntre eleB ontesTuieu 0ro0une c:iar un 0lan de f6urire a unui stat federati2 4n care5 du06 e@0resia sa5 sunt unite a2anta8ele unui stat 1are cu cele ale unuia 1ic. Considerentele sale des0re i10ortan/a institu/iilor 0olitice5 des0re >s0iritul legilor>5 sunt legate de 4ncerc6rile de definire a esen/ei li7ert6/ii 3i c6ilor de garantare a acesteia. ontesTuieu d6 dou6 defini/ii diferite5 dar a2=nd o leg6tur6 su7stan/ial6 4ntre ele5 ale li7ert6/ii. >Li7ertatea este dre0tul de a face tot ce legile 4ng6duie> este defini/ia 0rin care li7ertatea este 4n/eleas6 ca reali;area legalit6/ii. !otodat65 li7ertatea 0olitic6 const6 4n >siguran/a noastr65 sau cel 0u/in 4n credin/a noastr6 c6 sunte1 4n siguran/6> (QII5 II). "ceast6 siguran/6 e garantat6 0rin do1ina/ia legilor 4n stat. Legalitatea a0are ca lucrul cel 1ai i10ortant 0entru un stat li7er5 0entru c6 ea garantea;6 li7ertatea 0olitic6. De aici 3i sarcina funda1ental6 a conduc6torului 0oliticD de a ar6ta 1i8locul de asigurare a legalit6/ii. Un astfel de 1i8loc ontesTuieu socoate a fi se0ara/iunea 0uterilor5 0e care o a06r6 ur1=ndu-l 0e LocRe. $6si1 aici o se1nificati26 triad6 care 0une 4n lu1in6 resortul funda1ental al 0rinci0iului se0ara/iunii

0uterilor5 4n/eles 0rin sco0ul s6u 0rinci0al de a garanta li7ertatea 0rin asigurarea legalit6/ii. Pentru ontesTuieu nu 0oate e@ista o gu2ernare 1oderat6 dac6 0uterile nu sunt se0arate5 0entru c6 altfel statul de2ia;6 ine2ita7il s0re des0otis1. ontesTuieu distinge 4n stat trei 0uteriD legislati265 e@ecuti26 3i 8udiciar6. Este sc:e1a clasic6 0e care o 2a ur1a 4ntregul dre0t constitu/ional 1odern. "ceste trei 0uteri5 su7linia;6 ontesTuieu5 tre7uie s6 a0ar/in6 unor organe diferite ale statului. Li7ertatea nu ad1ite unirea a dou6 3i cu at=t 1ai 1ult a trei 0uteri 4n s=nul uneia 3i aceleia3i 0uteri a statului. Dac6 0uterea legislati26 e unit6 cu cea e@ecuti265 atunci cel ce edictea;6 legile a0lic=ndu-le nu 2a ur1a indica/iile cu0rinse 4n ele5 toler=nd 4nc6lcarea lor 3i 4n /ar6 2a do1ni ar7itrarul. Dar ar7itrarul 2a inter2eni 3i 4n ca;ul 4n care 4n acelea3i 1=ini se unesc 0uterea 8udec6toreasc63i cea e@ecuti26 8udec6torul 2a fi asu0ritor5 4ntruc=t 2a fi 4n acela3i ti10 3i 8udec6tor 3i e@ecutantul legii. De ase1enea5 nu 0ot fi unite 4n acela3i organ5 0uterea 8udec6toreasc63i cea legiuitoare5 4ntruc=t5 0roced=nduse astfel5 8udec6torul5 re;ol2=nd 0rocesele5 nu 2a ur1a strict legea ci are 0osi7ilitatea s6 introduc6 sc:i176ri 4n con/inutul legii. "cestea sunt considerentele 1a8ore 0entru care el consider6 necesar ca cele trei 0uteri s6 fie 4ncredin/at6 unor organe diferite. Du06 06rerea sa aceast6 ordine se reali;ea;6 4n 1onar:ia constitu/ional6 unde 0uterea legiuitoare a0ar/ine re0re;entan/ilor 0o0orului5 1onar:ul e 0uterea e@ecuti26 iar curtea cu 8uri e organul c6ruia 4i a0ar/ine 0uterea 8udec6toreasc6. Puterea e@ecuti265 du06 ontesTuieu5 tre7uie s6 fie 4ncredin/at6 unei singure 0ersoane 0entru c6 calitatea sa funda1ental6 tre7uie s6 fie ra0iditatea 4n ac/iune. Pro0un=nd constituirea organelor re0re;entan/ei 0o0ulare5 ontesTuieu introduce o li1itareD al6turi de ca1era inferioar6 aleas65 consider6 necesar6 o ca1er6 su0erioar65 for1at6 din re0re;entan/ii aristocra/iei (ca1era 0airilor). 'n idealul s6u 0olitic deci5 ontesTuieu re0roduce 1ulte tr6s6turi ale 1onar:iei constitu/ionale engle;e5 conte10orane luiD f6r6 4ndoial6 1odelul ca1erei 0airilor i-a fost sugerat de ca1era engle;6 a lor;ilor. Dar ontesTuieu in2oc6 4n legiti1area ca1erei su0erioare argu1ente e@trase din trecutul istoric al *ran/ei. Pentru el5 1onar:ia constitu/ional6 re0re;int6 o oarecare de;2oltare a 1onar:iei 7a;ate 0e re0re;entan/a st6rilor5 >gu2ernarea gotic6> cu1 o nu1e3te el. 'n confor1itate cu or=nduirea 0e st6ri a *ran/ei *eudale el reco1and6 ca no7ili1ii s6 i se acorde 4n 1onar:ia constitu/ional6 situa/ia de >0utere 1i8locitoare>5 f6r6 care aceast6 for16 de gu2ernare nu se 0oate 1en/ine. El s0uneD >desfiin/a/i 4n 1onar:ie 0rerogati2ele seniorilor5 ale clerului5 no7ili1ii 3i ora3elor 3i 2e/i o7/ine 0e dat6 ca re;ultat un stat fie 0o0ular5 fie des0otic>(IIB ca0. I?). De;2olt=ndu-3i doctrina se0ara/iunii 0uterilor5 ontesTuieu e1ite te;a c6 0uterile 4n stat tre7uie s6 se ec:ili7re;e reci0roc5 de aceea nu tre7uie s6 se 0un6 4ntre ele grani/e care ar li1ita cu totul a1estecul unei 0uteri 4n acti2itatea alteia. "stfel 1onar:ul ratific6 legile5 iar legiuitorul la r=ndul s6u re;ol26 unele 0ro7le1e de gu2ernare5 0ro7le1ele financiare5 0ro7le1ele organi;6rii ar1atei 3i altele. ontesTuieu a0ro76 a3adar o astfel de interac/iune a 0uterilor 0entru c65 c:iar cu riscul de a se 4nt=r;ia sau fr=na una 0e alta5 aceast6 unitate 3i cola7orare 2a a2ea ca re;ultat o 1i3care ar1onioas6 4nainte. Princi0iul se0ara/iei 0uterilor 43i 4ndre0ta t6i3ul 410otri2a a7solutis1ului regal5 410otri2a concentr6rii 4n 1=inile 1onar:ului a 4ntregii 0uteri. El 4nsea1n6 a0elul la f6urirea organelor re0re;entati2e. 'n aceasta const6 4nse1n6tatea 0rogresist6 a acestui 0rinci0iu5 ca 1i8loc te:nic de 4nt6rire a legalit6/ii5 de instituire a unor grani/e sta7ile 410uternicirilor organelor de gu2ernare. !otu3i5 doctrina se0ara/iunii 0uterilor a lui ontesTuieu 8ustifica 1en/inerea 0uterii regale5 inde0endent6 de Parla1ent. 3i 4n felul acesta e@cludea 4n fa0t 0uterea de0lin6 a organelor re0re;entati2e. De aceea Rousseau5 care dorea 4nf60tuirea 1ai larg6 a su2eranit6/ii 0o0orului a criticat ideile lui ontesTuieu 3i a res0ins 0rinci0iul se0ara/iunii 0uterilor. Doctrina lui ontesTuieu des0re se0ara/iunea 0uterilor s-a 7ucurat 4ns6 de o 1are a0reciere 0rintre conte10orani5 0rintre no7ilii li7erali 3i 7urg:e;ia li7eral6. ?oltaire denu1ea o0era lui ontesTuieu >codul ra/iunii 3i li7ert6/ii>. Doctrina lui ontesTuieu s-a reflectat 3i 4n actele constitu/ionale ale Re2olu/iei 7urg:e;e din *ran/a. "stfel5 articolul Q?I din >Declara/ia dre0turilor o1ului 3i ale cet6/eanului> (1.O<) 0re2edeaD >societatea 4n care nu este asigurat6 e@ercitarea dre0turilor 3i nu e instituit6 se0ara/ia 0uterilor5 nu are

Constitu/ie>. Iar constitu/ia din 1.<1 4ncerca s6 dea o 1odalitate concret6 a acestui 0rinci0iu 4n organi;area de stat a *ran/ei. Princi0iul se0ara/iei 0uterilor s-a oglindit 3i 4n constitu/ia SU"5 ser2ind la funda1entarea ideologic6 a 0ri1atului 0re3edintelui 3i gu2ernului fa/6 de institu/iile re0re;entati2e. "1 dori s6 su7linie1 0o;i/ia constructi26 a lui ontesTuieu 4n do1eniul rela/iilor interna/ionale 3i a dre0tului interna/ional. "utorul S0iritului legilor se declar6 0entru res0ectarea con2en/iilor interna/ionale 3i sta7ilirea de rela/ii 0rietene3ti 4ntre 0o0oare. Pacea5 declar6 el5 este 0ri1a lege natural6 a o1uluiB >dre0tul interna/ional - s0une ontesTuieu - se 7a;ea;6 4n c:i0 natural 0e 0rinci0iul confor1 c6ruia diferitele 0o0oare tre7uie s6-3i fac6 unul altuia 4n ti10 de 0ace c4t 1ai 1ult 7ine 0osi7il5 iar 4n ti10 de r6;7oi c=t 1ai 0u/in r6u 0osi7il>. arele ilu1inist france; leag6 0olitica e@tern6 0a3nic6 de caracterul de1ocratic al regi1ului 0olitic. >S0iritul 1onar:iei este r6;7oiul 3i cucerirea. S0iritul re0u7licii 0acea 3i 1odera/ia> (Cartea a IQ-a5 ca0. II). ontesTuieu conda1n6 cu indignare cuceririle coloniale ale euro0enilor5 e@ter1inarea de c6tre ei a 0o0oarelor coloniale5 1ai ales ac/iunile cuceritorilor s0anioli 4n Lu1ea Nou6. >Un 0o0or nu1erice3te egal cu toate 0o0oarele Euro0ei luate la un loc a dis06rut o dat6 cu a0ari/ia 7ar7arilor care au desco0erit India>. El se refer6 de ase1enea la 1etodele de 0urtat r6;7oiul 3i 0re2ede c6 2or fi in2entate 1i8loace 3i 1ai crude de e@ter1inare a oa1enilor dec=t cele cunoscute 0e 2re1ea sa. 'n Scrisorile 0ersane5 el se 0ronun/6 0rofeticD >eu 16 cutre1ur la g=ndul c6 o data3i o dat6 se 2a desco0eri un secret cu a8utorul c6ruia 2a fi 4nc6 3i 1ai u3or s6 ni1ice3ti oa1enii 3i s6 distrugi 0o0oare 4ntregi>. 'ns6 ontesTuieu nu-3i de;1inte ilu1inis1ul5 afir1=ndu3i credin/a c6 dre0tul interna/ional 2a inter;ice folosirea acestor desco0eriri a 1i8loacelor de distrugere 4n 1as6. ilit=nd 0entru rela/ii 0a3nice 4ntre state5 el acord6 un rol deose7it co1er/ului. ontesTuieu este 4ntr-ade26r 0ri1ul 1are teoretician al 0oliticului5 care 4ntr-un s0irit real1ente li7eral5 a consacrat anali;e detaliate co1er/ului5 originilor 3i efectelor sale. Co1er/ul5 4n 2i;iunea sa5 este sursa unor 0acific6ri a rela/iilor dintre oa1eni5 intensific=nd co1unicarea 4ntre eiD efectul natural al co1er/ului este a conduce s0re 4106care. >El for1ea;6 4ntre na/iuni o interde0enden/6 de ne2oi 3i interese care ar 0utea transfor1a ideea r6;7oiului 4n ce2a de1odat dac6 nu res0ing6tor>. 'n 2i;iunea sa co1er/ul este5 4n acela3i ti105 la originea 0rogresului 1ora2urilor5 artelor 3i 3tiin/elor 3i c:iar a 0oliticii. Ai7liografie 1. ontesTuieu5 Des0re s0iritul legilor5 I5 Ed. #tiin/ific65 1<+)5 Studiu introducti2 &. ic:ael !erestc:enRo5 arile curente ale filosofiei0olitice5 Ia3i5 Institutul Euro0ean5 &III5 0. ,(-,. (. arcel Prelot5 Nistoire des idees 0olitiTues5 Dallo;5 1<O)5 ca0. QQ? ). "drian-Paul Iliescu5 E1. Socaciu (coord.)5 *unda1entele g=ndirii 0olitice 1oderne5 Ia3i5 Poliro15 1<<<5 0. <(-11) Istoria IDEILOR Politice Lect. drd. Stefan Stanciugelu SursaD :tt0DHHfilosofie0olitica.Pord0ress.c...e-de-doctrinaH Docu1entD :tt0DHHfilosofie0olitica.files.Pord0...0olitice-1.0df Docu1entD :tt0DHHfilosofie0olitica.files.Pord0...0olitice-&.0df *ILOSO*I" POLI!ICU " LUI 9E"N-9E"YUES ROUSSE"U a. Conce0/ia lui Rousseau asu0ra su2eranit6/ii 0o0orului. 7. Ra0ortul dintre egalitate 3i li7ertate 4n conce0/ia lui Rousseau. c. Influen/a 0e care 9. 9. Rousseau a e@ercitat-o 4n cadrul g=ndirii 0olitice. Des0re o0era sa de c606t=i5 Contractul social (>un frag1ent> dintr-o a17i/ioas6 lucrare 0roiectat6 3i a7andonat65 Institu/iile 0olitice) se sus/ine c6 ar fi >un 1anual de dre0t 0olitic>. 'n realitate5 Contractul social (Rousseau5 1<,.) nu este nici un 1anual 4n sensul 0ro0riu al cu2=ntului 3i nici o carte de dre0t5 cu tot caracterul s6u nor1ati2. etoda sa e ra/ionalis1ul a7stract5 de ti0 carte;ianD el nu se ocu06 de dre0tul 0olitic5 a3a cu1 a0are 4n 1anifest6rile sale 0o;iti2e. El este o o0er6 0rin e@celen/6 de filosofie 0olitic6D >Eu cercete; dre0tul 3i ra/ionalul 3i nu discut des0re fa0te>5 s0un el 4n 1anuscrisul din $ene2a. Ceea ce caut6 el sunt5 de fa0t5 0rinci0iile a7stracte 3i uni2ersale ale dre0tului 0olitic5 0rinci0ii 0e care le consider6 a7solute. "ceasta se 2ede 3i din for1ularea 0e care o d6 >0ro7le1ei funda1entale5 a c6rei solu/ie e contractul social (Rousseau5 1<,.5 0. ,<5 I5+).

La fel5 4n Scrisoare c6tre 1arc:i;ul de ira7eau5 Rousseau e@0ri16 4n ter1enii ur16tori >1area 0ro7le16 a 0oliticii>D >" se g6si o for16 de gu2ern61=nt care s6 0un6 legea 4n slu87a o1ului>5 a2=nd 4n 2edere c6 legea este - cu1 se 2a 2edea - 4n conce0/ia sa5 e1ana/ia su2eranului5 adic6 a 0o0orului5e@0resia >2oin/ei generale>. Dar 0=n6 a a8unge aici 9.-9. Rousseau 4ntre0rinsese studii cale i-au 0er1is s6 sc:i/e;e5 cu genial6 intui/ie5 istoria societ6/ii5 ela7or=nd5 0rin Discursul asu0ra inegalit6/ii (Rousseau5 1<,O)5 o >ca0odo0er6 de dialectic6>. Lecturile sale des0re 2ia/a co1unit6/ilor 0ri1iti2e5 7ine4n/eles 4n li1itele e0ocii5 ca 3i aceast6 siste1ati;are teoretic6 a eta0elor trecerii la >societatea ci2il6> i-au deter1inat 0e 1ul/i antro0ologi 3i 0olititologi conte10orani s6-l socoteasc6 0e Rousseau dre0t un 0recursor ni1i8locit al antro0ologiei 0olitice. Pentru el 0ro0rietatea 0ri2at6 nu 1ai este 0ri2it6 ca un dat natural ci ca un 0rodus istoric. Puterea nu-i a0are nici ca o esen/6 teologic65 nici ca o construc/ie 8uridic65 nici ca o cucerire 1ilitar65 ci ca o su16 de interese. Statul 4nsu3i este consecin/a a0ari/iei 0ro0riet6/ii 0ri2ateD el a fost creat de 7oga/i5 0rintr-un contract de 4n3el6ciune5 0entru a-3i a06ra 0ro0riet6/ile. S0iritul s6u laic-ra/ionalist 3i istorist-dialectic l-a condus la constatarea c6 dac6 o1ul este nefericit5 aceasta nu se datorea;6 naturii lucrurilor5 ci unor cau;e sociale 3i 0olitice. Conclu;ia se i10une de la sineD e 0osi7il 3i necesar de a 0une 7a;e noi5 care s6-l fac6 0e o1 fericit 3i li7erB locul contractului de 4n3el6ciune tre7uie s6-l ia ade26ratul contract social. 'n filosofia 0olitic65 9ean-9eaTues Rousseau r61=ne autorul unei originale 3i influente teorii des0re de1ocra/ie5 4n cor0ul c6reia radicalis1ul5 ra/ionalis1ul 3i uto0is1ul se 417in6 4n 1ulte 0uncte5 f6r6 ca aceasta s6 410iedice 4nr=urirea istoric6 0e care a e@ercitat-o doctrina 3i su0ra2ie/uirea5 nu nu1ai ideologic6 ci 3i 0ractic-0olitic65 a unora dintre ideile sale. 'n 1o1entul 4n care Rousseau 4nce0e s6-3i cristali;e;e g=ndirea - deci 0e al 8u16tatea secolului al Q?III-lea - 4n 0ro7le1a originii su2eranit6/ii 3i5 i10licit5 a legiti1it6/ii 0uterii 0olitice se 4nfruntau trei tendin/eD 3coala dre0tului natural5 3coala 1onar:ic6 3i doctrina teologic6 a dre0tului di2in. Pri1a 3coal6 are 1eritul de a fi su7liniat - 410otri2a celorlalte dou6 - c6 su2eranitatea 43i are originea nu 4n dre0tul 0atern5 nici 4n dre0tul di2in5 ci 4n 0o0orB 0o0orul i-a in2estit cu 0utere 0e cei care gu2ernea;65 0rintr-un 0act sau contract5 care5 ca orice act de acest fel5 0resu0une o7liga/ii reci0roce. O astfel de conce0/ie i10lic6 te;a c6 oa1enii se nasc inde0enden/i 3i egali 3i c6 ni1eni nu a 0ri1it de la Du1ne;eu sau de la natur6 2reo autoritate asu0ra celorlal/i. Su7 influen/a acestei 3coli s-au ;61islit g=ndirea 0olitic6 a lui RousseauB dar ea a constituit doar 0unctul de 0lecare5 0entru c6 4n 1ulte 0ro7le1e el se 2a orienta direct 3i e@0licit 410otri2a e@0onen/ilor acesteia5 ela7or=nd o conce0/ie cu totul original6 4n ra0ort cu cele anterioare. Ele1entul nou 0e care-l aduce su7 ra0ort teoretic 3i conce0tual este definirea esen/ei su2eranit6/ii ca 2oin/6 general65 care nu e doar su1a 2oin/elor indi2iduale ale cet6/enilor. De aici re;ult6 o du7l6 consecin/6D c6 su2eranitatea nu 0oate fi niciodat6 4nstr6inat6 3i c6 nu i se 0ot distinge 1ai 1ulte 06r/i. Prin aceast6 idee a su2eranit6/ii inaliena7ile 3i indi2i;i7ile5 Rousseau se deta3ea;6 net de g=nditorii 3colii dre0tului natural r6s0undeau 4n general afir1ati2. "cest r6s0uns constituia5 de fa0t5 te1elia logic6 a contractualis1ului. Or5 critica lui Rousseau (0entru c6 el 43i 0reci;a 4ntotdeauna ideile 0ole1i;=nd cu un g=nditor sau altul) 2i;ea;6 toc1ai acest 0rinci0iu5 care consider6 0erfect 2ala7il anga8a1entul unui 0o0or care consi1te s6-3i 4nstr6ine;e su2eranitatea. Pentru Rousseau5 su2eranitatea este un dre0t inaliena7il5 care nu 0oate re;ulta dec=t din cor0ul na/iunii 3i nu 0oate fi 4n nici un ca; e@ercitat de c6tre un indi2id sau c=/i2a. Pentru a-3i clarifica 3i 0oten/a ideea5 Rousseau o0erea;65 0e de o 0arte5 distinc/ia dintre su2eranitate 3i dre0tul de 0ro0rietate 3i5 0e de alt6 0arte identific65 su7 ra0ortul esen/ei5 su2eranitatea cu li7ertatea indi2idului (toc1ai 0entru c6 >o1ul s-a n6scut li7er>...). Ni1ic nu-i 0oate co10ensa unui o1 0ierderea li7ert6/ii5 ea este nu nu1ai un ele1ent al conser26rii ci 3i >unul din ele1entele constituti2e ale fiin/ei sale>B ni1eni nu se 0oate de0oseda de 0ro0ria-i li7ertate f6r6 a renun/a la calitatea sa de o1. !ot astfel un 0o0or care-3i 4nstr6inea;6 su2eranitatea >0ierde calitatea sa de 0o0or> 3i >se di;ol26 0rin acest act>5 0entru a de2eni o 1ul/i1e f6r6 unitate 3i leg6tur6B cet6/enii su0u3i unui st60=n nu constituie un 0o0or.

Rigurosul e@eget al o0erei lui Rousseau5 R. Derat:e (R. Derat:e5 1<,1)5 consider6 c6 acesta 0orne3te aici de la cele7ra distinc/ie a lui No77es 4ntre ci2itas 3i 1ultitudo dissoluta5 0entru ca a0oi s6 o 4ndre0te 410otri2a autorului. 'ntr-ade26r5 du06 No77es5 un 0o0or care alege un rege se di;ol26 du06 acest actB el 4ncetea;6 de a fi o 0ersoan6 0u7lica 3i de2ine o 1ul/i1e confu;65 c6ci unitatea 3i calitatea sa de 0o0or nu re;ult6 dec=t din su2eranitatea de care s-a de0osedat. P=n6 la acest 0unct a17ii g=nditori sunt de aceea3i 06rere. Dar5 dac6 0entru No77es statul su0ra2ie/uie3te du06 di;ol2area 0o0orului5 0entru c6 su2eranitatea 0o0orului se 2a transfera 4n 4ntregi1e asu0ra 0ersoanei regelui5 la Rousseau5 di10otri265 di;ol2area 0o0orului duce 4n sine la di;ol2area cor0ului 0olitic. De 4ndat6 ce 0o0orul este di;ol2at 0rin instaurarea su2eranit6/ii5 societatea ci2il6 nu 1ai e@ist65 ci ni3te scla2i cu st60=nul lor. Or5 societatea ci2il6 este o asocia/ie de oa1eni li7eri. "ceast6 asocia/ie nu 0oate fi 4n de;a2anta8ul 2reunui asociat5 de aceea este necesar ca 2oin/a care conduce s6 fie 2oin/a totalit6/ii sau 2oin/a general6. Prin acest 0rinci0iu5 Rousseau conda1n6 e2ident 1onar:ia a7solutist65 dar 3i siste1ul re0re;entati2. El scrie 4n Contractul socialD >su2eranul5 care nu este dec=t o fiin/6 colecti265 nu 0oate fi re0re;entat dec=t 0rin el 4nsu3i>. >Su2eranitatea nu 0oate fi re0re;entat6 din aceea3i 0ricin6 0entru care nu 0oate fi 4nstr6inat6B ea consist6 esen/ial1ente 4n 2oin/a general65 3i 2oin/a nu se re0re;int6B este sau ea 4ns63i sau este altce2aB cale de 1i8loc nu e@ist6>. "3adar5 un 0o0or nu este li7er dec=t atunci c=nd ascult6 de 2oin/a sa 0ro0rie. De aceea e@erci/iul su2eranit6/ii tre7uie s6-i a0ar/in6 0o0orului. C=nd un 0o0or 43i alege re0re;entan/i care s6 e@ercite 4n locul sau 4n nu1ele s6u su2eranitatea5 el a7dic6 de fa0t de la ea. Su7 un gu2ern61=nt re0re;entati25 notea;6 Rousseau5 0o0orul nu-3i 1anifest6 2oin/a dec=t 4n 1o1entul 4n care 43i alege de0uta/ii. Pe 4ntreaga durat6 a legislaturii el r61=ne su0us adun6rii 0e care a ales-o. *6r6 s6 e@clud6 0osi7ilitatea unui acord accidental 3i te10orar 4ntre 2oin/a 0arla1entului 3i 2oin/a general65 Rousseau res0inge 0rinci0iul 0e care se 7a;ea;6 orice regi1 re0re;entati2D acela c6 2oin/a unei adun6ri alese de cet6/eni este 4ntotdeauna 2oin/a 0o0orului. Pentru el5 2oin/a 0arla1entului r61=ne5 4n ra0ort cu 4ntreaga na/iune5 o 2oin/6 0articular6. 'n aceast6 0arte a teoriei sale 0olitice se 1anifest6 cel 1ai 0regnant 3i geniul dar 3i uto0is1ul lui Rousseau. Ra/ionalis1ul s6u a7stract 3i entu;ias1ul sincer 0entru ideile de li7ertate 3i egalitate l-au condus la for1ularea radical6 a cerin/elor unei de1ocra/ii 0ure5 directe5 4n care de/in6torul de dre0t al 0uterii s6 coincid6 de0lin cu cel care o e@ercit6 4n fa0t. El face cu totul a7strac/ie de condi/iile generate de 0ro0rietatea 0ri2at63i de di2i;iunea social6 a 1uncii5 ca 3i de stadiul de de;2oltare a societ6/ii 3i de contradic/iile sale s0ecificeD de aici 3i uto0is1ul s6u. Dar tre7uie s6 1ai re1arc61 un lucru5 care se resi1te nu nu1ai aici ci 4n 4ntreaga sa conce0/ieD 9.-9. Rousseau a >o0tat> 0entru de1ocra/ie 3i a teoreti;at-o 4ntr-o 2re1e 4n care de1ocra/ia nu e@ista nici 4n fa0te5 nici 4n idei. "ceasta nu-i di1inuea;6 1eritul ci doar i-l s0ore3te. D=ndu-3i sea1a c6 a0licarea 0rinci0iului s6u ar 0utea fi reali;a7il6 doar 4n 1icile state5 si1ilare 0olisurilor antice (3i nici c:iat 4n acestea 0entru c65 4n a7sen/a scla2a8ului5 cet6/enii nu 3i-ar 0utea dedica tot ti10ul >e@erci/iului> su2eranit6/ii)5 4n unele lucr6ri cu caracter 1ai 0ractic5 cu1 ar fi Considera/ii asu0ra gu2ern61=ntului Poloniei5 Rousseau acce0t6 siste1ul re0re;entati2 i10un=ndu-i 4ns6 o serie de condi/ii care ne de;26luie 0e de o 0arte realis1ul s6u 3i totodat6 ra0orturile sociale care-l deter1in6 s6 nu considere acest siste1 ca o de1ocra/ie 0e de0lin autentic6. 'n lucrarea 1ai sus a1intit6 el nu 1ai cere 4nl6turarea siste1ului re0re;entan/ilor 0o0orului5 ci nu1ai re4nnoirea lor 0er1anent65 410iedic=ndu-i s6 fie ale3i de 0rea 1ulte ori 3i constr=ng=ndu-I s6 se su0un6 instruc/iunilor 0recise ela7orate de cor0ul electoralB aceste 16suri sunt destinate s6 410iedice - 4ntr-o lu1e sf=3iat6 de interese antagoniste 3i do1inat6 de 0uterea 7anului - >le 1al terri7le de la corru0tiori> 3i s6 o7lige 0e de0uta/i s6 nu fie dec=t 0urt6torii de cu2=nt ai 0o0orului care i-a ales. 'n 0ofida e@0erien/ei istorice 4nc6 insuficiente5 Rousseau a intuit cu genialitate nea8unsurile funciare ale siste1ului re0re;entati2 - res0onsa7ilitatea de0uta/ilor 4n fa/a ale3ilor 0e ti10ul 4nde0linirii 1andatului 3i ire2oca7ilitatea lor (disci0olul lui arat 2a for1ula e@0licit dre0tul 0o0orului de a re2oca un re0re;entant infidel) - suger=nd 0rin aceasta 3i re1ediile 0osi7ile. Ceea ce iar63i nu 0utea 4n/elege Rousseau5 4n e0oca res0ecti26 este fa0tul c6 siste1ul re0re;entati2 nu e@clude 4n orice condi/ii 0artici0area direct6. O do2ad6 o constituie 3i re2endic6rile actuale de >reg=ndire a de1ocra/iei> (!r6snea5 1<<,) 4n sensul unei >de1ocra/ii tari>5 cu ele1ente 1ulti0le de de1ocra/ie direct6. Inaliena7ilitatea su2eranit6/ii o face 3i indi2i;i7il6. "ceast6

te;6 este 26dit 4ndre0tat6 410otri2a teoriei 3i 0racticii se0ara/iunii 3i ec:ili7rului 0uterilorB 0oate 3i 0entru fa0tul c65 a3a cu1 2o1 2edea5 Rousseau nu crede 4n 0osi7ilitatea ec:ili7r6rii reale 0uterilor. El se ridic65 deci5 410otri2a 4106r/irii su2eranit6/ii 4n for/6 3i 2oin/65 4n 0uterea legiuitoare 3i cea e@ecuti26. Cei de 0rocedea;6 astfel gre3esc5 rele26 Rousseau5 >0entru c6 iau dre0t 06r/i ale acestei autorit6/i ceea ce nu re0re;int6 dec=t e1ana/ii ale ei>. S-a s0us c6 te;a lui Rousseau c6 >su2eranitatea este indi2i;i7il6> 4l tri1ite 4n ta76ra a7soluti3tilor (No77es 3i Puffendorf)5 410otri2a g=ndirii li7erale a ti10ului s6uB 4n e0oca noastr65 1ul/i nu s-au sfiit s6-l 0rocla1e teoreticianul totalitaris1ului. >"utoritatea su2eran6 este una singur65 a3a c6 nu 0oate fi 4106r/it6 sau distrus6> - aceast6 for1ul65 re1arc6 R. Derat:e (R. Derat:e5 1<,15 0.&<&) a1inte3te de Le2iat:an Oric=t de se1nificati26 ar fi aceast6 a0ro0iere5 ea nu 0oate 3i 1ai ales nu tre7uie s6 induc6 4n eroare. Pentru No77es su2eranitatea este indi2i;i7il6 0entru c6 e@erci/iul unora din dre0turile care o co10un este legat de 0osesiunea tuturor celorlalte 3i5 4n consecin/65 nu 0ot fi date 4n 1=ini se0arate f6r6 ca aceste dre0turi s6 se distrug6 3i s6 se anule;e reci0roc. Pentru Rousseau 4ns65 su2eranitatea este una5 este si10l63i deci nu 0oate fi considerat6 ca un ansa17lu deco10o;a7il de di2erse dre0turi sau 0uteri. Pentru el su2eranitatea nu este for/6 sau 2oin/6 ci nu1ai 2oin/a care conduce 4ntre7uin/area acestei for/e. Su2eranitatea nu este 4ns65 cu1 s-a 26;ut5 o 2oin/6 oarecare ci o 2oin/6 general6B 3i 0entru a fi cu ade26rat general6 ea tre7uie s6 fie astfel nu nu1ai 4n o7iectul5 ci 3i 4n esen/a saB ea tre7uie s6 0orneasc6 de la to/i 0entru a se a0lica tuturor. "ici re;ida 3i funda1entul >o7liga/iei 0olitice>D o lege care nu este 2oit6 de to/i ca a0lica7il6 tuturor nu este 8ust6 0entru c6 nu este lege5 3i in2ers. #i astfel a8unge1 la ideea rousseauist6 de legeD 2oin/a general65 0rin 4ns63i generalitatea sa5 nu se 0oate e@0ri1a dec=t 0rin legi. Esen/a su2eranit6/ii fiind 2oin/a general65 0uterea legislati26 nu este su2eran65 iar toate celelalte 0ro2in din 0uterea legislati26 3i tre7uie s6-I fie su7ordonate. Pentru cel 1ai 0u/in fa1iliari;at cu 0ro7le1ele teoriei 0olitice 0oate 06rea sur0rin;6tor cu1 din 0re1ise false5 care alterea;6 realitatea social6 3i 0olitic65 Rousseau deduce 0rinci0ii 0olitice nor1ati2e 8uste5 0rogresiste. Este lesne de o7ser2at c6 teoria 2oin/ei generale nu nu1ai c6 ignor6 dar 3i 1arc:ea;6 realitatea social6 contradictorie 3i5 4n 0rinci0al5 conflictul social de 7a;6 a 0oliticii. Dealtfel5 Rousseau nu face aici altce2a dec=t s6 reia5 4ntr-o argu1entare nou6 3i cu un li17a8 ino2at5 tradi/ia ideii >7inelui co1un>5 care a7soluti;ea;6 doar func/ia social6 general6 a statului5 ocult=nd-o 0e cea de gru0. Lucrul e 0e de0lin 2i;i7il 4n te@tul ContractuluiD >ceea ce generali;ea;6 2oin/a nu este at=t nu16rul 2oturilor c=t interesul co1un (s.n.) care le une3te>. #i o7ser2a/ia e cu totul 2ala7il63i 0entru conce0tul a7stract de lege5 ca e@0resie a 2oin/ei generale. Esen/a su2eranit6/ii fiind 2oin/a general65 ei nu-i incu17a 3i e@ecutarea (a0licarea) legilor5 care constituie o func/ie distinct6 de cea a e@ercit6rii su2eranit6/ii. Rousseau nu1e3te aceast6 func/ie gu2ern61=nt (sau ad1inistra/ie su0re16) ter1en 0rin care el dese1nea;6 at=t >e@ercitarea legiti16 a 0uterii e@ecuti2e> c=t 3i > cor0ul inter1ediar5 0lasat 4ntre su0u3i 3i su2eran 0entru leg6tura lor reci0roc6 3i 4ns6rcinat cu a0licarea legilor 3i 1en/inerea li7ert6/ii5 at=t ci2ile c=t 3i 0olitice>. "3adar5 legisla/ia 3i ad1inistra/ia sunt dou6 func/ii distincte care tre7uie e@ercitate de dou6 organe diferite. Nu au oarecare dre0tate E1ile *aguett 3i al/i co1entatori care-l acu;6 0e Rousseau de contradic/ii5 c6 du06 ce res0inge teoria se0ara/iei 0uterilor a lui LocRe 3i ontesTuieu sf=r3e3te 0rin a o 417r6/i3aC E@ist6 1ulte contradic/ii 3i contradic/ii f6r6 ie3ire 4n g=ndirea lui Rousseau5 asu0ra c6rora nu a2e1 r6ga;ul de a insista aici. Rar 4n acest ca; nu e 2or7a5 totu3i5 de o renun/are la 0rinci0iul enun/at. E@ist6 o total6 deose7ire 4ntre Rousseau 3i ontesTuieu. Pentru acesta din ur16 diferitele 0uteri ale statului tre7uie 1en/inute se0arate 0entru ca ele s6 se 0ondere;e reci0roc 3i s6 se li1ite;e una 0e altaB se0ara/iunea 0uterilor nu este deci dec=t un 1i8loc de a li1ita su2eranitatea. Sco0ul lui Rousseau este e@act o0us. *inalitatea se0ara/iei stricte 0reconi;ate 4ntre 0uterea legislati263i cea e@ecuti26 este de a /ine 0uterea legislati26 la ad60ost de coru0/ie. *ilosoful nostru 43i d6 sea1a de dificultatea 4n care a intrat5 0entru c6 de3i >0o0orul 2rea totdeauna 7inele>5 >nu totdeauna 4l 2ede de la sine>5 c6 dac6 >2oin/a general6 este totdeauna drea0t6>5 8udecata care o c6l6u;e3te nu este totdeauna lu1inat6>. El 4nsu3i for1ulea;6 esen/a contradic/iei c=nd scrie 4n Contract >Pentru ca un 0o0or care a7ia se na3te s6 0oat6 gusta 1a@i1ele s6n6toase ale 0oliticii 3i s6 ur1e;e regulile funda1entale ale ra/iunii de stat5 ar tre7ui ca efectul s6 0oat6 de2eni cau;65 ca s0iritul social care tre7uie s6 fie o0era institu/iei5 s6 0re;ide;e la crearea 4ns63i a acestei institu/iiB 3i ca oa1enii s6 fie5 4nainte de a e@ista legi5 ceea ce tre7uie s6 fie datorit6

legilor>. Ceea ce5 fire3te5 e o i10osi7ilitate. #i iat6 cu15 4n aceast6 cea 1ai i10ortant6 0arte a teoriei sale idealis1ul conce0/iei 4l face ro7ul 2eacului s6u. Pentru c6 singura solu/ie ce o 4ntre2ede este cea a legiuitorului 4n/ele0t. El5 care a fost totdeauna ostil des0otis1ului lu1inat5 se 2ede ne2oit s6-l acce0te su7 o for16 ca1uflat6B c6ci ce altce2a este legiuitorul 4n/ele0t dec=t for1a re0u7lican6 a des0otis1ului lu1inatC Dar nu acesta este5 cel 0u/in 4n o0inia noastr65 ele1entul ti0ic 0entru conce0/ia lui Rousseau. Esen/ialul 4l re0re;int6 0rinci0iul unicit6/ii 3i indi2i;i7ilit6/ii 0uterii su2erane a 0o0orului ca unic6 0iatr6 de te1elie unei autentice de1ocra/ii. "ceasta re0re;int6 una din 1arile sale contri7u/ii la ela7orarea teoriei de1ocra/iei. Rousseau insist6 adesea asu0ra ideii c6 4ntruc=t su2eranul tre7uie s6 renun/e la e@ercitarea ne1i8locit6 a 0uterii e@ecuti2e5 el tre7uie s6 06stre;e asu0ra acestei 0uteri un control riguros 3i s6-3i re;er2e dre0tul de a o relua c=nd 2a dori. "ccentul 0us 0e stricta su7ordonare a gu2ern61=ntului fa/6 de 0uterea legislati26 ilustrea;6 geniul 0olitic al lui Rousseau 4nc6 din 0erioada trecerii la i10erialis1 (iar 4n doctrin6 o dat6 cu li7eralis1ul de tran;i/ie al luiPre2ost-Paradol 3i N. S0encer)5 0e 16sura accentu6rii contradic/iilor dintre gu2ernan/i 3i 1asele gu2ernate5 s-a 1anifestat tot 1ai 0uternic tendin/a5 ti0ic6 0entru ;ilele noastre5 de 4nt6rire e@cesi26 a 0uterii e@ecuti2e 4n dauna legislati2ului 4n cadrul siste1elor 0olitice. O consecin/6 direct6 a teoriei unicit6/ii 0uterii este conce0/ia asu0ra ra0ortului dintre su2eran 3i gu2ern61=nt. Rousseau res0inge te;a lui No77es 3i a lui LocRe du06 care instituirea gu2ern61=ntului ar fi un contract (ce ar 0resu0une anga8area a17elor 06r/i). El insist6 asu0ra ideii c6 >actul 0rin care un 0o0or se su0une unor 3efi nu este un contract5 nu este dec=t o 4ns6rcinare5 4n care ca si10li slu8itori ai su2eranului ei e@ercit6 4n nu1ele lui 0uterea 0e care le-a 4ncredin/at-o 3i 0e care el o 0oate li1ita5 1odifica 3i lua 4na0oi oric=nd dore3te>. agistra/ii 4ns6rcina/i cu e@ecutarea legilor (inclusi2 1onar:ii) nu sunt dec=t 1andatari5 1ini3trii 0o0orului5 >func/ionarii su2eranului>5 >ser2itori retri7ui/i>5 ei nu 0or ac/iona dec=t 4n nu1ele lui. !re7uie deci ca 0uterea legislati26 s6 controle;e 0uterea e@ecuti26 (gu2ern61=ntul sau ad1inistra/ia)5 s6 fac6 4n a3a fel 4nc=t s6 o 1en/in6 4n li1itele func/iei sale5 astfel ca ea s6 r61=n6 totdeauna su0us6 2oin/ei generale. Cu tot iul lor uto0ic5 c=t de 4n6l/6tor 3i de1n r6sun6 cu2intele lui 9ean-9eaTuesD >Un 0o0or li7er se su0une5 dar nu slu8e3teB are 3efi5 dar nu st60=niB se su0une legilor5 dar nu se su0une dec=t legilorB 3i 0rin for/a legilor el nu se su0une oa1enilor>L C=nd trece de la anali;a gu2ern61=ntului el distinge trei ti0uri funda1entale5 4n func/ie de felul 4n care su2eranul 4l constituieD de1ocra/ia5 aristocra/ia5 1onar:ia - du06 nu16rul celor care-l e@ercit6. Cu toat6 identitatea for1al6 de li17a8 cu cel al 0ri1ei ti0ologii cunoscute 4n istoria g=ndirii 0olitice5 clasificarea lui Rousseau are cu totul alt 4n/eles dec=t la ceilal/i g=nditori. "ici a2e1 de-a face cu for1e de gu2ern61=nt cu esen/6 co1un65 0o0orul fiind 4n toate ca;urile de/in6torul 0uterii5 4ntruc=t 0entru Rousseau legiti1 este doar siste1ul 0olitic 4n care 0o0orul de/ine 3i e@ercit6 su2eranitateaD de1ocra/ia. Una dintre 1arile 3i s0inoasele 0ro7le1e ale g=ndirii 0olitice 3i-a g6sit o tratare atenta 3i original6 4n o0era lui RousseauD ra0ortul dintre li7ertate 3i egalitate. Pentru a 4nl6tura starea de inegalitate 3i scla2ie5 4n care se g6seau oa1enii5 el 0ro0une un nou contract social care cu0rindea ur16toarea clau;6 funda1ental65 co1un6 0entru to/iD indi2idul cu tot ce are5 cu toate dre0turile sale5 se cedea;6 co1unit6/ii. Solu/ia contractului 06rea 1iraculoas6D >" g6si o for1ul6 de asocia/ie care s6 a0ere 3i s6 0rote8e;e cu toat6 for/a co1un6 0ersoanele 3i 7unurile fiec6rui asociat 3i 4n cadrul c6reia fiecare dintre ei5 unindu-se cu to/ii5 s6 nu asculte totu3i dec=t de el 4nsu3i 3i s6 r61=n6 tot at=t de li7er ca 3i 1ai 4nainte>. Orice ar s0une 1a8oritatea co1entatorilor5 sco0ul contractului social este asigurarea li7ert6/ii5 constituirea 0o0orului su2eran. Este 2or7a des0re o 4nstr6inare a li7ert6/ii naturale5 negarantate de ni1ic5 l6sat6 la c:ere1ul for/ei 3i al 7og6/iei5 0entru a o7/ine 4n sc:i17 o li7ertate con2en/ional6 garantat6 0rin contract. Doctrinarii li7erali au 26;ut 4n aceast6 condi/ionare a li7ert6/ii de 4nstr6inare total6 a dre0turilor c6tre co1unitate5 dre0t legiti1area sursei dictaturii 3i tiraniei. 'n realitate5 e@ist6 o deose7ire funda1ental6 4ntre conce0/ia li7eral6 des0re li7ertate5 conce0ut6 4n s0irit indi2idualist 3i 4n o0o;i/ie cu statul 3i conce0/ia lui Rousseau care5 0arc65 re4n2ie conce0/ia antic6D indi2idul nu 0oate fi li7er dec=t 4n cetate 3i 0rin cetate. Dar oare nu 4nsea1n6 aceasta c6 Rousseau nu ofer6 indi2idului nici o garan/ie5 sacrific=ndu-l f6r6 re;er2e statuluiC 'n lu1ina conce0/ie des0re su2eranitate5 r6s0unsul este ine2ita7il negati2D toc1ai su2eranitatea 0o0orului (care se e@0ri1a3i 0rin lege ca 2oin/6 general6) este cea 1ai sigur6 garan/ie a dre0turilor indi2iduale. 'n aceste condi/ii este rea7ilitat6 conce0/ia antic6 du06 care li7ertatea nu

este dec=t su0unerea fa/6 de legi. 'n sine 4ns65 0rinci0iul su2eranit6/ii 0o0orului nu ofer6 cet6/enilor dec=t o garan/ie 0ur ilu;orie5 dac6 ei nu au 3i siguran/a de a fi to/i su0u3i acelora3i o7liga/ii 3i de a se 7ucura cu to/ii de acelea3i dre0turi. Rousseau 43i d6 sea1a c6 este necesar nu nu1ai ca 0uterea su2eran6 s6 a0ar/in6 co1unit6/ii5 ci 3i ca sarcinile s6 fie egal re0arti;ate 4ntre to/i cet6/enii5 astfel 4nc=t niciunul s6 nu fie a2anta8at sau 410o26rat 4n ra0ort cu ceilal/iD >*iecare d6ruindu-se 4n 4ntregi1e5 condi/ia fiind egal6 0entru to/i5 ni1eni nu are interese s6 o fac6 s6 de2in6 oneroas6 0entru ceilal/i>. Egalitatea de2ine astfel 7a;a li7ert6/ii - ideea este genial63i e2ident 0rogresist65 dar funda1entul ei r61=ne a7stract-uto0ic (4ntr-o societate 4nte1eiat6 0e 0ro0rietatea 0ri2at6). 'ntr-ade26r5 su7 ra0ort logic5 dac6 legea o7lig6 sau fa2ori;ea;6 4n egal6 16sur6 0e to/i cet6/enii5 3i dac6 su2eranul nu 0oate ac/iona dec=t 0rin legi5 nu 1ai e de te1ut ca su0us s6 fie de;a2anta8at 4n fa2oarea co1unit6/ii5 0entru c6 de;a2anta8=nd 0e unul 4i le;e;i 0e to/i ceilal/i 3i nu este de conce0ut o societate care s6 2rea r6ul tuturor 1e17rilor s6i. Princi0iile egalit6/ii 3i li7ert6/i nu au fost5 fire3te5 anun/ate doar de RousseauB ele re0re;entau stindardul de lu0t6 al 7urg:e;iei re2olu/ionare din secolul al Q?III-lea. Dar5 s0re deose7ire de ceilal/i g=nditori5 Rousseau are 1eritul de a fi c6utat s6 sta7ileasc6 rela/ia necesar6 dintre aceste 0rinci0ii5 at=t 4n 0lan 0olitic c=t 3i social. "3a cu1 ar6ta15 4nc6 4n Discurs asu0ra inegalit6/ii el atrage aten/ia asu0ra rolului 0ro0riet6/ii 0ri2ate 4n gene;a inegalit6/ii5 care5 la r=ndul ei5 re0re;int6 terenul de anulare a li7ert6/ii. El 3i-a dat sea1a c6 acest 0ericol nu este 4nl6turat nici du06 sta7ilirea contractului social5 care instituie li7ertatea 3i egalitatea 4n 0lan 0olitic. Rousseau are 1arele 1erit de a fi 4ntre26;ut c6 egalitatea5 cu toate garan/iile 0olitice sta7ilite5 0oate fi u3or r6sturnat6 cu a8utorul 7anilor. Clar2i;iunea sa a0are li10ede 4n ur16torul 0asa8 din Proiectul 0entru CorsicaD >Puterea ci2il6 se e@ercit6 4n dou6 feluriD unul legiti15 0rin autoritateB altul a7u;i25 0rin 7og6/ie. Pretutindeni unde 7og6/ia do1in65 0uterea 3i autoritatea sunt de o7icei des06r/ite.. ."tunci 0uterea a0arent6 este 4n 1=na 1agistra/ilor5 iar 0uterea real6 4n 1=na celor 7oga/i. Se 4nt=10l6 atunci ca o7iectul acestor dorin/e s6 se di2id6D unii as0ir6 la autoritate ca s6 2=nd6 folosin/a ei celor 7oga/i 3i s6 se 417og6/easc63i ei la r=ndul lor 0e aceast6 caleB ceilal/i5 cei 1ai 1ul/i5 se 4ndrea0t6 de-a dre0tul s0re 7og6/ii5 gra/ie c6rora sunt siguri c6 2or a2ea 4ntr-o ;i 0uterea5 cu106r=nd fie autoritatea5 fie 0e cei care o de/in>. "ici se 0oate constata su0erioritatea g=ndirii sale fa/6 de 1a8oritatea conte10oranilor. El a sesi;at c6 c:iar dac6 statul 7urg:e; de1ocrat 2a recunoa3te egalitatea 8uridic6 a cet6/enilor5 el nu 2a 0utea 4ns6 crea condi/iile 0entru ca ace3tia s6 0oat6 real1ente folosi dre0turile de1ocratice recunoscute. #i totu3i diatri7ele sale 410otri2a 0ro0riet6/ii 0ri2ate r61=n un si10lu foc de 0aie 4n ra0ort cu solu/ia 0e care o reco1and6D li1itarea deose7irilor de a2ere 3i instituirea unei societ6/i de 1ici 0ro0rietari. "ceast6 solu/ie de;26luie 1ai 1ult dec=t orice c6 Rousseau a fost ideologul 1icii 7urg:e;ii. #i c6 a17iguitatea 0o;i/iei 3i intereselor acesteia au f6cut ca ti0ul de societate 3i de gu2ern61=nt 0referate de autorul Contractului s6 se situe;e5 cu1 7ine sesi;a 3i Aertrand de 9ou2enel5 cu totul 4n afara trendului ci2ili;a/iei conte10orane. Nu 0ute1 s6 nu re1arc61 c6 cu toat6 1etoda ra/ionalist-a7stract65 0unctul de 0lecare al filosofiei sale 0olitice i;2ora dintr-o 0ro7le16 acut6 a e0ociiD de1onstrarea caducit6/ii istorice a siste1ului social 3i 0olitic feudal 3i afir1area unor nou conce0/ii des0re legiti1itatea 0uterii 0olitice care s6 8ustifice5 dac6 nu s6 i10un6 lic:idarea 2ec:ii 0uteri 0olitice 3i instituirea uneia noi. !oc1ai de aceea 9ean -9eaTues Rousseau a fost g=nditorul 0olitic care a e@ercitat cea 1ai acti2a 3i recunoscut6 influen/6 asu0ra re2olu/iei 7urg:e;e din *ran/a - c:iar dac6 uneori >for1ulele> e@trase din teoria sa r61=neau goale de con/inut - 3i c:iar asu0ra 4ntregii g=ndiri re2olu/ionare din euro0a din ulti1a 0arte a secolului Q?III. "3a se 3i e@0lic6 reac/ia neca1uflat6 a e@0onen/ilor li7eralis1ului clasic (de e@. Aen8a1in Constant) care au 4nlocuit 0rinci0iul su2eranit6/ii 0o0orului cu cel al su2eranit6/ii indi2idului 0ro0rietar5 declar=nd statul dre0t >0rotectorul 0ro0riet6/ii>B du06 cu1 radicalis1ul s6u5 care a ins0irat 0e iaco7ini a st=rnit furia g=ndirii contrare2olu/ionare (fie c6 e 2or7a de 3coala teocratic6 a lui 9ose0: de aistre 3i Louis de Aonald sau de >3tiin/a 0olitic6 restaurat6> a el2e/ianului 2on Naller). Influen/a lui Rousseau sa 0relungit 0=n6 4n ;ilele noastre. E dre0t c6 uneori conce0telor ino2ate sau for8ate de el li s-a alterat con/inutul 4n func/ie de anu1ite interese de gru0. Pe de alt6 0arte5 caracterul contradictoriu al o0erei sale a facilitat ca cele 1ai di2erse orient6ri din g=ndirea trecutului5 ca 3i din cea conte10oran65 s6 se re2endice de la 1aestrul gene2e;B un e@e10luD de la ade0/ii reac/ionari ai

4nt6ririi autoritare a 0uterii de stat 4n dauna li7ert6/ii indi2idului 3i 0=n6 la >noul rousseauis1> care 8ustific6 contesta/ia :i00iesilor 3i e2adarea lor din c:ingile constr=ng6toare 3i unifor1i;atoare ale societ6/ii de consu1. Ai7liografie 1. 9. 9. Rousseau5 Contractul social5 Aucure3ti5 Ed. #tiin/ific65 1<,. &. 9.9. Rousseau5 Discurs asu0ra inegalit6/ii dintre oa1eni5 Aucure3ti5 Ed. #tiin/ific65 1<,O (. R. Derat:e5 9ean-9aTues Rousseau et la science 0olitiTue de son te10s5 Paris5 1<,1 ). O2idiu !r6snea5 De1ocra/ia a;i5 Aucure3ti5 Ed. Noua "lternati265 1<<,5 0g. 1(.-1,) Istoria IDEILOR Politice Lect. drd. Stefan Stanciugelu SursaD :tt0DHHfilosofie0olitica.Pord0ress.c...e-de-doctrinaH Docu1entD :tt0DHHfilosofie0olitica.files.Pord0...0olitice-1.0df Docu1entD :tt0DHHfilosofie0olitica.files.Pord0...0olitice-&.0df