Initiere in Bioenergie

www.cartiaz.
ro Carti si articole online gratuite de la A la Z
INITIERE IN BIOENERGIE CURS I

AURA SI CULORILE Aura nu exista numai in imaginatie. Ea poate fi fotografiata cu aparate foarte sensibile, in experimente stiintifice strict controlate. Mediumurile folosesc citirea aurei pentru e aluarea sanatatii, a starii mentale, emotionale si psi!ice a pacientului. Mediumurile ad aura in culori, dar adesea ea poate fi a"uta sub forma unor unde sau alte manifestari energetice #!alouri cu forme strict definite$. Unele mediumuri nu ad aura, dar o creea"a inc!ipuindu%si cum ar trebui sa arate daca ar putea%o edea. Alte persoane simt doar energia care incon&oara omul, fara a o exprima in imagini i"uale. 'iferite traditii atesta existenta unui numar de sapte straturi succesi e ale aurei. Consideram ca ne sunt pe deplin suficiente informatiile pe care le obtinem din citirea formei aurei. O aura( sanatoasa in aluie intregul corp din cap pana in picioare, pana la cati a centimetri de corp. Unele persoane au o aura incompleta. 'e exemplu, daca a eti o iata sedentara, a plimbati rar si nu faceti exercitii fi"ice, de la genunc!i in &os eti a ea o aura subtiata, rarefiata. 'aca o anumita parte a corpului este afectata de boala sau a fost inlaturata prin operatie ca urmare a unei afectiuni patologice, in "ona respecti a aura a fi mai slaba(. 'upa cum am mai spus, nu intotdeauna aura este a"uta in culori. Incepatorii o ad ca pe o fasie albicioasa, ca o ceata alurita. )entru a o citi insa, mediumurile isi pun in functiune ,,ecranul mental( propriu, spre a edea intreaga di ersitate a culorilor aurei, pe care o folosesc in stabilirea starii pacientului. C!iar daca putem da o descriere generala a semnificatiei diferitelor culori si nuante, trebuie sa subliniem ca acestea pot fi a"ute intr%o perceptie strict indi idual si nu exista doua persoane care sa ada simultan nuante identice in aceeasi aura. 'aca doriti sa cititi caracteristicile aurei psi!ice, trebuie sa a eti o imagine generala asupra semnificatiei culorilor acesteia. 'ar este mult mai important sa putem edea de fiecare data in mod distinct fiecare culoare, ca si cum nu am fi a"ut%o niciodata pana atunci, si sa stim sa descoperim din nou ce semnifica aceasta culoare intr%un anumit context. Aurele sunt intr%o continua sc!imbare. Culorile si formele aurelor se sc!imba o data cu gandurile si sen"atiile indi idului. *otodata, culorile se atenuea"a si se contopesc, se intrepatrund ca intr%un curcubeu, adesea nu se poate spune unde se termina o culoare si unde incepe alta. *e!nica citirii aurei. Lista de culori care urmea"a este intocmita conform experientelor acumulate. 'e obicei culorile pot fi interpretate astfel+ % ,E-RU % culoarea mortii si a distrugerii. )oate fi citita ca semn al unei depresiuni, indeosebi cand apare ca un nor intunecos care in aluie capul pacientului. 'ar moartea este o stare care precede renasterea, iar distrugerea este premergatoare creatiei+ ,,intunericul cel mai adanc se lasa c!iar inaintea "orilor.( .n acest ca", culoarea neagra poate fi considerata po"iti a. 'e asemenea culoarea neagra este considerata drept culoarea care repre"inta lumina 'umne"eiasca in i"ibila, care ine sa lumine"e si sa purifice sufletul #!aina preotului si culoarea copertei /ibliei$. % CE,USIU % culoarea plictiselii si a bolii, care masc!ea"a de obicei emotii cum sunt teama si furia. % MARO % de obicei, culoarea )amantului, arata puternica legatura cu planul fi"ic. 'aca In aluie taipile si gambele, poate fi un indiciu ca persoana respecti a face multe exercitii fi"ice. Uneori, daca este stearsa si difu"a, poate fi un semn al lipsei de energie. % 0ER'E % culoarea care semnificti cresterea. )re"enta sa in aura arata de obicei ca persoana respecti a se gaseste in fa"a de alegere, de stabilire a atitudinii sale in iata sau in raport cu credinta. Este o culoare po"iti a, care poate sa apara cand omul, derutat de sc!imbari interioare radicale, crede ca iata lui nu este bine alcatuita. Culoarea erde desc!is este un semn al de" oltarii psi!ice. % AL/AS*RU % culoarea creatiei, a imaginatiei si auto%exprimarii. Asemenea marii si cerului, al caror simbol este, culoarea albastra exprima natura feminina sau latura feminina a personalitatii masculine. Albastrul inc!is este un semn al depresiunii aparute atunci cand omul este ne oit sa actione"e dupa ideile altora, pentru care trebuie sa lupte mai mult decat pentru ale sale proprii. % -AL/E, % culoarea intelectului, semnifica procesul de trecere de la inconstient la constient.
www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z

-albenul presupune miscari si sc!imbari de toate felurile, indeosebi cele care duc la purificarea si de" oltarea mintii. 'e cele inai multe ori culoarea se ede ca o aureola sau un nimb in &urul capului. % )OR*OCALIU % culoarea indecatoare prin exercitiu. Ca si Soarele pe care il simboli"ea"a, indica natura masculina sau latura masculina a personalitatii feminine. Cand apare in aura, poate sa indice ca indi idul respecti are calitiiti puternice de indecator sau se afla intr%un proces de crestere fi"ica ori de auto indecare emotionala. % RO1 % culoarea intuitiei si a unor cunostinte extinse despre )amant. Uneori este numita ,,culoarea intuitiei planetare(. % ROSU % culoarea emotiilor si a pasiunii de a trai, a sentimentelor puternice, cum ar fi ura, frica sau iubirea. Culoarea rosu aprins si pur inseamna perse erenta si pasiune. % )UR)URIU % culoarea spiritualitatii si a de otamentului. Oamenii care practica meditatia sau au sentimente religioase puternice au de obicei aceasta culoare in aura lor. % AURIU % culoarea intuitiei pure, a cura&ului psi!ic si a autocunoasterii. ,imburi aurii stralucitoare pot fi a"ute adesea deasupra capului misticilor si persoanelor aflale in starea de exta". Culoarea aurie este o culoare masculina, repre"entata adesea de Soare. Este totodata culoarea purificarii si indecarii. % AR-I,*IU % culoarea feminina a Lunii, cu semnificatie analoaga culorii aurii, desi intalnita rnult mai rar. Mult argintiu in aura inseamna cura& si in"estrare psi!ica in ceea ce pri este tele2ine"ia sau le itatia. Argintiul este culoarea calatariilor in astral. Se considers ca intre corpul astral si cel psi!ic, cand sunt separate, legatura se face printr%un fir argintiu. % AL/ % daca este pur e culoarea celui mai inalt ni el spiritual, a purificarii si a iluminarii. Unele tipuri de meditatie, cum ar fi meditatia transcendentala, pot aduce sau nu iluminarea, dar pot colora aura in alb. Aurele pot fi citite ca niste !arti. Culorile lor apar adesea legate unele de altele. 'e exemplu, putem edea culoarea rosu inc!is in prea&ma inimii si o putem interpreta drept furie, care pro ine din strafundurile unei fiinte puternic afectate de un traumatism emotional. 'aca dupa rosu urmea"a portocaliu, inseamna ca persoana traieste un proces de indecare a acestui traumatism, portocaliul semnificand indecarea. 'aca in aceeasi aura se obser a erdele #culoarea cresterii si a de" oltarii$ imbinat cu galbenul #culoarea intelectuiui$, aflat in &urul capului, se poate trage conclu"ia ca, indecandu%se, omul descopera noi cai de gandire si de modificare a structurii sale mentale anterioare. Culorile pot sa apara in aura fie sub forma unor ben"i, stratificate, fie ca niste pete !aotice, fie se pot amesteca intr%o masa de"ordonata. Oricum ar fi ase"ate, foarte rar se poate edea o aura care sa ramana nesc!imbata, ale carei culori sa nu treaca unele prin altele si sa nu se modifice, reflectand sc!imbarile sur enile in starea indi idului. *oate atesta ariatiile cele mai mici si mai delicate sur enite in constiinta si in starea mentala, care inter in cu mare rapiditate, de aceea este atat de dificil sa se dea o descriere erbala a aurei. Culorile de ba"a(, culorile pure din aura se modifica mult mai incet, in saptamani, luni sau c!iar ani. ,uantele sunt citite ca si culorile si indica energia persoanei respecti e. 'e exemplu, undele care strabat aura pornind de la corpul persoanei catre exterior pot sa semnifice forta si putere asupra altora % este stralucirea pe care o au oamenii deosebit de puternici. Aceste unde pot sa semnifice si absenta interesului fata de planul fi"ic.
CURS II 0I,'ECAREA )RI, /IOE,ER-IE 0indecarea pranica sau prin bioenergie pro ine din orient, este un sistem practic simplu si eficienta 0indecarea pranic3 4n compara5ie cu alte tipuri de terapie energetic3 este o form3 de terapie mai cuprin"3toare 6i 4nglobea"3 tratamente mai particulari"ate dec7t celelalte dou3 sisteme mai noi, Rei2i 6i atingerea terapeutic3, 6i este mai u6or de 4n 35at 6i de aplicat dec7t ec!ile 6i formalele sisteme c!ine"e6ti, respecti acupunctura 6i 8i gong. 4n plus, ea cuprinde te!nici ce nu se prea g3sesc 4n alte sisteme de terapie energetic3, cum ar fi utili"area 4n detaliu a pranelor cromatice 6i practica igienei energetice. Ca 6i Rei2i 6i atingerea terapeutic3, indecarea pranic3 4i 4n a53 pe practican5i s3 perceap3

perturba5iile din aur3. 4ns3 ersiunea indec3rii pranice a te!nicii ba"ate pe sim5ul tactil, numit3 scanare, este mult mai explicit3 6i mai precis3. 'e exemplu, indecarea pranic3 a ansea"3 c7te a exerci5ii simple care s3%i a&ute pe cursan5i s3%6i desc!id3 6i s3%6i sensibili"e"e c!a2rele, sau centrii itali, prin palme. 0indec3torii pranici or putea astfel s3 detecte"e at7t congestia #un bloca& energetic$, c7t 6i epui"area #o deficien53 de energie$ 4n timp ce%6i trec m7inile peste corpul unui pacient. 0indecarea mai cuprinde 6i alte dou3 te!nici ale m7inilor, m3turarea, o cur35are manual3 a congestiei sau energiei impure, 6i energi"area #consolidarea "onelor cu deficien5e pranice$. Rei2i nu are o te!nic3 de m3turare similar3, iar nete"irea c3ilor energetice 4n atingerea terapeutic3 este similar3, dar nu la fel de eficient3 m3turarea. ,ete"irea se aseam3n3 cu ceea ce 4n indecarea pranic3 poart3 numele de m3turare distributi 3, respecti folosirea m7inilor pentru a transfera cu bl7nde5e energia de la o "on3 la alta. M3turarea din indecarea pranic3 care ofer3 4ns3 o eliminare mai concentrat3, mai complet3 a congestiei energetice, 4n primul r7nd pentru c3 indec3torii pot folosi diferite tipuri de mi6c3ri ale m7inii pentru aceast3 te!nic3, 4n func5ie de "on3 6i de 94nc3p357narea( bloca&ului energetic. Energi"area este mai detaliat3 4n indecarea prin atingerea terapeutic3, de6i se poate 4n 35a mai u6or. In acest ca" terapeutii # indecatorii$ direc5ionea"3 energia 4n corpul pacientului, a 7nd ca 5int3 rudimentar3 "onele 4n care pacientul simte disconfort sau perturb3ri energetice. Cu toate acestea, 4n indecarea pranic3 exist3 o sec en53 specific3 de purificare 6i energi"are a anumitor p3r5i ale corpului 6i a anumitor c!a2re, 4n ca"ul fiec3rei probleme specifice de s3n3tate, a6a c3 prana este folosit3 cu un efect maxim de indecare. Cu toate c3 se ba"ea"3 pe ni6te principii ce sus5in acupunctura 6i 8i gong, indecarea pranic3 este mai u6or de 4n 35at 6i de folosit. Ca 6i 4n acupunctura, indecarea pranic3 lucrea"3 cu meridianele: deosebirea dintre cele dou3 este c3 ultima se concentrea"3 numai pe meridianele cele mai mari, de%a lungul c3rora se situea"3 c!a2rele ma&ore. Exist3 sute de alte meridiane mai mici ce se 4ntretaie 4n corp, 4ns3 prin efectuarea unei 6edin5e energetice pe meridianele mari % care le alimentea"a pe cele mici % indec3torii pranici pot atinge re"ultate mai eficiente 4ntr%o perioad3 mult mai scurt3 de timp. ;i, bine4n5eles, indec3torii pranici, sau terapeutii in bioenergie, spre deosebire de practican5ii de acupunctura, nu trebuie s3 studie"e ani de "ile pentru a 4n 35a "onele 6i traseele meridianelor mici 6i organele 6i p3r5ile corpului pe care le energi"ea"3. Seturile de exerci5ii fi"ice 6i de respira5ie au fost de" oltate, cu multe secole 4n urm3, de c3lug3rii c!ine"i, at7t 4n scopul ad3ug3rii unor noi laturi de" olt3rii lor spirituale 6i instruirii 4n artele mar5iale, c7t 6i pentru a face indecarea fi"ic3 mai u6oar3. In indecarea prin bioenergie folosim generarea de energie, pentru indecare extern3. Cursan5ilor li se predau te!nici puternice care 4i a&ut3 s3 preia energie din afara corpului lor, pe care o proiectea"3 apoi 4n "one deficiente, pentru a le indeca. Astfel, indec3torii pranici nu trebuie s3 se 4ngri&ore"e c3 li se 9consuma< bateria 6i nici nu trebuie s3 petreac3 ani de "ile 4n 357nd 6i practic7nd exerci5ii fi"ice complexe 6i modele de respira5ie pentru a a&unge la ni elul intern de energie necesar unei indec3ri eficiente. In sf7r6it, ceea ce lipse6te din aproape toate sistemele de terapie energetic3 sunt cele dou3 pietre de temelie ale indec3rii pranice+ folosirea metodic3 a pranelor cromatice, ce ofer3 un punct de reper 6i accelerea"3 4n mare m3sur3 procesul de indecare, 6i igiena energetic3, adic3 reguli 6i practici pentru a e ita infectarea energiei 6i pentru a men5ine curate 6i suficiente resursele personale de energie ale practicantului. Anatomia ta energetic3 0indecarea prin bioenergie ne 4n a53 c3 bolile 6i problemele de s3n3tate pro in din perturba5iile fluxului energetic #printr%o re5ea de centri ai for5ei, pasa&e 6i c7mpuri energetice care interpenetrea"3$ numit anatomie energetic3. Anatomia energetic3, numit3 6i energia corpului sau pur 6i simplu aur3, este un nor tridimensional de prana ce porne6te din corpul fi"ic 6i se propag3 4n afar3, 4n toate direc5iile, form7nd un contur imprecis 4n &urul corpului. Anatomia energetic3 are cinci componente principale+ =. c!a2rele sau centrii de for53 ai corpului, transformatorii care preiau 6i distribuie energia : >. meridianele % canalele de energie ale corpului prin care !rana circul3 la c!a2re 6i de acolo la organele 6i p3r5ile corpului din ecin3tate: ?. aura interioar3 % un strat interior de prana ce porne6te din corp 6i se propag3 la aproximati =@ cm 4n afara corpului, la un adult s3n3tos:

A. aura exterioar3 % un strat exterior de prana, ce porne6te tot din interiorul corpului 6i se propag3 la c75i a metri de aura interioar3, la un adult s3n3tos. Aura exterioar3 p3strea"3 energia corpului 4n interior: @. aura s3n3t35ii % o aglomerare de ra"e lungi de BC cm ce iradia"3 din porii corpului. La o persoan3 s3n3toas3, ra"ele de s3n3tate sunt drepte 6i bine definite, 4n timp ce la o persoan3 bolna 3 ele sunt 4ndoite sau fade. Aurele sunt concentrice, asem3n3toare cu straturile unei cepe, trei aure fiind a6e"ate una 4n cealalt3 #fig. =$. Anatomia ta energetic3 are patru func5ii principale+ =. de a absorbi, distribui 6i ener%gi"a corpul fi"ic cu prana: >. de a ser i ca 6ablon sau model pentru corpul fi"ic: ?. de a controla, prin intermediul c!a2relor, reglarea adec ata a pranei 4n corpul fi"ic: A. de a ser i, 4n primul r7nd prin intermediul ra"elor de s3n3tate 6i al aurei, ca un scut protector pentru corpul fi"ic, 4mpotri a contamin3rii energiei. S3 anali"3m fiecare component3 4n parte C!a2rele se afla in corpul eteric. Anatomia ta energetic3 pre"int3 trei tipuri de c!a2re+ c!a2re ma&ore, care au p7n3 la D%=C cm diametru: c!a2re minore, care au 4ntre ? 6i @ cm diametru, 6i mini%c!a2re, care au mai pu5in de >,@ cm diametru. #,ot3+ *oate dimensiunile sunt alabile 4n ca"ul unui adult s3n3tos.$ Exist3 == c!a2re ma&ore, trei % a inimii, a plexului solar 6i a splinei %a 7nd o dimensiune frontal3 6i una dorsal3. Astfel, adun7nd dimensiunile frontale 6i dorsale ale c!a2relor inimii, plexului solar 6i a splinei, ei lucra cu un total de =A centri energetici ma&ori. #Ar fi folositor s3 te ui5i la figurile l%>A, =% >/ 6i tabelul l%I pe m3sur3 ce le discut3m.$ )ornind de la 7rful capului 6i continu7nd 4n &os, pe partea frontal3 a corpului, prin picioare 6i dup3 aceea prin partea dorsal3 a corpului, c!a2rele ma&ore sunt+ c!a2ra cre6tetului, c!a2ra frun5ii, a&na #sau c!a2ra "onei unde se 4mpreunea"3 spr7ncenele$, c!a2ra g7tului, c!a2ra frontal3 a inimii, c!a2ra frontal3 a plexului solar, c!a2ra frontal3 a splinei, c!a2ra ombilical3, c!a2ra sexului, a ba"inului, meng mein #sau c!a2ra rinic!ilor$ 6i c!a2ra dorsal3 a inimii. C!a2rele minore 6i mini%c!a2rele sunt locali"ate prin tot corpul, 4n maxilarul inferior, 4n m7ini, t3lpi, bra5e 6i picioare. 'in cau"3 c3 cele mai serioase probleme de s3n3tate se pot trata numai prin lucrul cu c!a2rele ma&ore, cartea de fa53 nu anali"ea"3 4n detaliu c!a2rele minore 6i mini%c!a2rele #de6i face scurte referiri la ele prin intermediul unor remedii pre"entate 4n capitolul =?$. Iat3 o descriere sumar3 a fiec3rei c!a2re ma&ore+ C!a2ra cre6tetului este locali"at3 4n 7rful cutiei craniene, energi"7nd 6i control7nd creierul 6i glanda pineal3. Este, de asemenea, unul dintre cele mai importante puncte de acces al pranei 4n corp, deoarece prana ce intr3 prin cre6tet energi"ea"3 tot corpul. C!a2ra frun5ii se g3se6te 4n centrul frun5ii, energi"7nd 6i control7nd sistemul ner os. C!a2ra a&na se afl3 4ntre spr7ncene, energi"7nd 6i control7nd glanda pituitar3 6i sistemul endocrin. Are importan53 6i pentru c3 este sediul puterii de oin53 6i al proceselor de g7ndire con6tient3. C!a2ra g7tului este locali"at3 la m3rul lui Adam 6i controlea"3 g7tul, tra!eea, laringele, esofagul, glanda tiroid3 6i sistemul limfatic. Ea mai este legat3 de c!a2ra sexului, fiind centrul superior al creati it35ii, 4n timp ce c!a2ra sexului este centrul inferior al creati it35ii. C!a2ra inimii se afl3 4n centrul pieptului 6i are dou3 dimensiuni+ o c!a2ra frontal3 6i una dorsal3. C!a2ra frontal3 a inimii este locali"at3 c!iar sub stern. Cea dorsal3 se g3se6te pe coloana ertebral3, 4ntre omopla5i, c!iar 4n dreptul c!a2rei frontale a inimii. C!a2ra inimii controlea"3 inima, pl3m7nii 6i timusul. C!a2ra plexului solar are o dimensiune frontal3 6i una dorsal3. C!a2ra frontal3 a plexului solar se afl3 4n partea moale de sub stern sau co6ul pieptului 6i controlea"3 stomacul, pancreasul, intestinele 6i diafragma. C!a2ra dorsal3 se g3se6te pe coloana ertebral3, c!iar 4n dreptul celei frontale. C!a2rele plexului solar repre"int3 sediul tuturor emo5iilor noastre. C!a2ra frontal3 a plexului solar controlea"3 emo5iile pe care le manifest3m % de exemplu, furia. Cea dorsal3 controlea"3 emo5iile pe care ni le reprim3m E de exemplu, anumite temeri ascunse. 'atorit3 leg3turii ei cu emo5iile 6i faptului c3 se g3se6te aproape de inim3, c!a2ra omopla5i, c!iar 4n dreptul c!a2rei frontale a inimii. C!a2ra inimii controlea"3 inima, pl3m7nii 6i timusul. C!a2ra plexului solar are o dimensiune frontal3 6i una dorsal3. C!a2ra frontal3 a plexului solar se afl3 4n partea moale de sub stern sau co6ul pieptului 6i controlea"3 stomacul, pancreasul, intestinele 6i diafragma. C!a2ra dorsal3 se g3se6te pe coloana

ertebral3, c!iar 4n dreptul celei frontale. C!a2rele plexului solar repre"int3 sediul tuturor emo5iilor noastre. C!a2ra frontal3 a plexului solar controlea"3 emo5iile pe care le manifest3m % de exemplu, furia. Cea dorsal3 controlea"3 emo5iile pe care ni le reprim3m % de exemplu, anumite temeri ascunse. 'atorit3 leg3turii ei cu emo5iile 6i faptului c3 se g3se6te aproape de inim3, c!a2ra controlea"3 inima, pl3m7nii 6i timusul, c!acra frontal3 a plexului solar mai are o leg3tur3 energetic3 6i de s3n3tate cu c!a2ra inimii 6i cu inima. C!a2ra splinei, ca 6i cele a inimii 6i a plexului solar, are o dimensiune frontal3 6i una dorsal3. C!a2ra frontal3 a splinei se g3se6te l7ng3 prima coast3 de &os din partea st7ng3 #coasta flotant3$. C!a2ra dorsal3 a splinei se g3se6te 4n spate, c!iar 4n dreptul celei frontale. C!a2ra splinei este important3 deoarece atrage prana, o asimilea"3 6i o distribuie tuturor celorlalte c!a2re. C!a2ra ombilical3 se afl3 la ombilic 6i este unul dintre principalii centri energetici ai corpului. Ea controlea"3 intestinul gros 6i intestinul sub5ire 6i afectea"3 na6terea, 4n multe sisteme orientale, mai ales 4n cele care pro in din 4n 353mintele taoiste, practican5ii sunt instrui5i s3 se concencentre"e 4n timpul medita5iei pe c!a2ra ombilical3, pentru a acumula energie. C!a2ra meng mein, sau 9poarta ie5ii(, se afl3 la spate, 4ntre rinic!i, c!iar 4n dreptul c!a2rei ombilicale. Ea este un important centru energetic, deoarece ac5ionea"3 ca o sta5ie de pompare a energiei pro enind de la c!a2ra ba"inului. Controlea"3 rinic!ii, glandele suprarenale 6i tractul urinar superior, precum 6i tensiunea sanguin3. C!a2ra sexului este locali"at3 4n spatele osului pubian. La b3rba5i se afl3 4n spatele ba"ei penisului: la femei, 4n spatele punctului -. C!a2ra sexului controlea"3 organele pel iene, inclu"7nd e"ica urinar3, prostata #la b3rba5i$, uterul 6i o arele #la femei$ 6i organele sexuale. C!a2ra ba"inului este locali"at3 la ba"a coloanei ertebrale, respecti la osul codai sau coccis. Controlea"3 oasele, mu6c!ii, 5esuturile moi 6i producerea s7ngelui, precum 6i glandele suprarenale. 'e asemenea, controlea"3 italitatea general3 a corpului 6i ni elul energiei. Unele forme de Foga, precum 6i sisteme energetice sau de medita5ie ce se axea"3 4n primul r7nd pe de" oltarea spiritual3 men5ionea"3 doar 6apte c!a2re. Ele sunt de obicei c!a2ra ba"inului, a splinei, ombilical3, a inimii, a g7tului, a&na 6i c!a2ra cre6tetului. Un sistem ba"at pe 6apte c!a2re ar putea fi eficient numai pentru de" oltarea spiritual3, 4ns3 este inadec at indec3rii fi"ice deoarece omite ni6te c!a2re importante ce controlea"3 6i energi"ea"3 p3r5i%c!eie ale corpului % de exemplu c!a2ra frontal3 6i cea dorsal3 a plexului solar, c!a2ra sexului 6i meng mein. 4n plus, un astfel de sistem nu recunoa6te dimensiunea frontal3 6i cea dorsal3 a c!a2rei inimii 6i a splinei.. Recapitulare+ C!a2ra Locali"are Gunc5ii, organe corespondente /oli =. C!a2ra CRE;*E*ULUI cre6tetul capuilui, creier 6i glanda pineal3. /loca&ul ei produce boli ce afectea"3 glanda pineal3 6i creierul, atat fi"ic c7t 6i psi!ologic >. C!a2re GRU,*II centrul frun5ii, sub breton sistemul ner os 6i glanda pineal3. /loca&ul ei produce+ pierderea memoriei, parali"ie, epilepsie ?. C!a2ra A.,A 4ntre spr7ncene glanda pituitar3 6i glandele endocrine si controlea"a celelalte . c!a2re ma&ore boli+cancer, alergie, astm 6i boli ale glandelor endocrine A. C!a2ra -H*ULUI

centrul g7tului g7t, glanda tiroid3 6i paratiroid3 boli ale g7tului, cum ar fi gu6a, dureri 4n g7t, astm @. C!a2ra I,IMII a$ frontal3 b$ dorsal3 Situata in centrul pieptului, stern sau co6ul pieptului pe coloana ertebral3, 4n dreptul c!a2rei frontale a inimii inim3, timus 6i sistemul circulator pl3m7ni 6i, 4ntr%o m3sur3 mai mic3, inima afec5iuni cardiace 6i asculare probleme pulmonare B. C!a2ra )LEIULUI SOLAR a$ frontal3 situata 4n "ona plexului solar, "ona scobiturii de sub stern ac5ionea"3 ca un centru de colectare a energiei: de asemenea, controlea"3 4nc3l"irea 6i r3cirea corpului pancreas, ficat, intestinul gros 6i intestinul sub5ire, apendice, stomac #at7t c!a2ra frontal3, c7t 6i cea dorsal3 a plexului solar$+ ni el ridicat al colesterolului, diabet, ulcer, !epatit3, artrit3 reumatic3, afec5iuni ale inimii 6i alte boli ce afectea"3 aceste organe b$ dorsal3 pe coloana ertebral3, 4n dreptul c!a2rei frontale a plexului solar
J. S)LI,EI a$ frontal3 ?$ dorsal3 4n partea st7ng3 a abdomenului, 4ntre c!a2ra frontal3 a plexului solar 6i ombilic: pe partea din mi&loc a ultimei coaste st7ngi 4n spate, c!iar 4n dreptul c!a2rei frontale a splinei splin3 cel mai important punct de intrare a pranei aerului: energi"ea"3 alte c!a2re ma&ore 6i 4ntregul corp acelea6i ca 6i c!a2ra frontal3 a splinei #at7t c!a2ra frontal3, c7t 6i cea dorsal3 a splinei$+ italitate sc3"ut3, sl3biciune a corpului 6i boli de s7nge, tulbur3ri ale sistemului imunitar D. OM/ILICALK ombilic intestinul gros 6i intestinul sub5ire constipa5ie, dificult35i la na6tere, apendicit3, italitate sc3"ut3, alte boli ale intestinelor L.C!a2ra ME,- MEI, sau rinic!ilor se afla4n spatele ombilicului, rinic!i, glande suprarenale: energi"ea"3 alte organe interne: tensiunea sanguin3 probleme cu rinic!ii, italitate sc3"ut3, !ipertensiune 6i probleme ale spatelui =C. SEIULUI in spatele osului pubian organele sexuale, e"ica urinar3 6i picioare: centrul creati inferior sau fi"ic probleme ale organelor sexuale 6i ale e"icii urinare ==. /A1I,ULUI la ba"a coloanei ertebrale glandele suprarenale 6i organele sexuale: energi"ea"3 corpul fi"ic % oase, mu6c!i, s7nge 6i organele interne: afectea"3 starea general3 a corpului, temperatura 6i cre6terea la sugari 6i copii: centrul autoconser 3rii cancer, leucemie, italitate sc3"ut3, alergie, astm, afec5iuni sexuale, probleme ale spatelui, boli de s7nge, tulbur3ri de cre6tere

CURS III CE I,SEAM,A SA GII ME'IUMM 'ati drumul la tele i"or pentru a urmari un meci de fotbal. 'intr%o data(, intr%o strafulgerare, fara nici un efort, stiti care dintre ec!ipe a castiga meciul. Mergeti la o serata( si intalniti o persoana( pe care nu ati cunoscut%o niciodata, dar sunteti con insi ca parca ati mat a"ut%o cand a. Cunoastem cu totii aceste sen"atii, pe care le consideram simple coincidente, le explicam cu a&utorul a tot felul de pseudo%teorii sau le punem in seama norocului. 'ar pe tot parcursul ietii ele ne insotesc, ne dau sen"atia ca am depasit , intamplator un !otar tainic, ca am patruns intr%o "ona ra&ita, in care minunile sunt ce a obisnuit, iar noi suntem niste "ei, cunoastem ceea ce nu pot afla muritorii de rand. Aceasta este imparatia propriei noastre realitati pe care o ignoram pentru ca ne este teama, sau poate pentru ca nu o intelegem, nu intelegem in ce fel taramul acesta este in legaatura cu iata noastra cotidiana. 'aca om obser a cum ne ocupam de treburile noastre de fiecare "i, om constata cat de des enim in contact cu acest taram tainic si de cate ori diri&am in iata noastra lucruri necunoscute, dar pe care le%am putut recunoaste, acestea fiind de%o naturalete uimitoare. Marele filosof grec )laton a remarcat ca *n iltaNtura esie doar memoria sufletului. 'espre ,,suflet( sau ,,spirit(, despre ,,fiinta( sau ,,esenta(N om discuta in aceast curs. *oti acesti termeni definesc acea parte din noi care exista in alte planuri ale existentei, cea care simte o iubire cuprin"atoare pentru toate fiintele si ne permite sa nutrim acest sentiment, obligandu%ne sa recunoastern ca este mult mai placut sa dai decat sa primesti, pur si simplu pentru placerea de a%l ser i pe celalalt. A em in edere acea parte a fiecaruia dintre noi care traieste dupa ce nu mai suntem, dupa ce trupul ne%a pierit, dupa ce au disparut mintea, intelectul, emotiile noastre. ,u stim cu ade arat daca supra ietuieste ce a dupa( ce dispare trupul, in afara de amintirile celorlalti despre noi. 'ar orbim despre ,,suflet(, sau ,,spirit(, acesta a and proprietatea de a ne explica multe din ceea ce ramane tainic, iar pe masura ce patrundem tot mai adanc in domeniul psi!icului, cunoastem mai indeaproape propriile noastre ersiuni ale trairilor. )osibilitatile unui medium si capacitatea de a trata si indeca sunt atat de strans legate intre ele, incat aproape ca nu se poate face distinctie. 0I,'ECA*ORII sunt oameni care au in atat sa%si oriente"e capacitatile si talentele de medium intr%o anumita directie, lecuind durerile fi"ice si suferintele. Asa cum uneori stim cine este la ceiaialt capat al firului inainte de a ridica receptorul telefonului, stim si in ce fel sa%i indecam pe altii si pe noi insine, dar pur si simplu nu dam atentie acestor capacitate nebanuind ca exista in noi.Omul se teme de necunoscut, Sper ca aceasta curs sa arunce lumina peste lucrurile neclare ale constiintei oastre, facandu%le accesibile intelegerii. ,e temem de ceea ce nu intelegem, sau intelegem prea putin. Una dintre misiunile acestei curs este sa faca intelese lucrurile si problemele neintelese Cu cat le e%ti cunoaste mai indeaproape, cu atat mai mult le eti constienti"a. In raport cu propria iata, ele or parea mai putin tainice si eti obtine un nesperat succes tn de" oltarea capacitatilor pe care le posedati. Studiati cu atentie trairea propriei dumnea oastra ieti si eti edea daca se confirma cele spuse. *ot ce este legat de ura, in idie rautate trebuie sa le inlocioti cu IU/IRE. /U,A*A*E , deoarece la ni elul nostru energetic noi suntem ca celulele unui intreg , dar la ni elul imediat superior noi suntem intregul si daca continuam cu rautate, ura, in idie, om distruge intregul . A eti gri&a ce ganditi, deoarece gandurile oastre se or reali"a. SEmanati iubire si e%ti a ea iubire. Originea cu antului ,,psi!ic( este greceasca, ,,psFc!e( inseamna ,,suflet( sau ,,spirit(. El defineste ceea ce se afla in afara proceselor naturale sau a proceselor fi"ice cunoscute. Un medium% indecator este un om care isi foloseste capacitatea de perceptie a energiilor psi!ice in procesul de indecare a maladiiior fi"ice COMU,IU,EA Oricare ar fi ba"a religioasa sau filosofica a formarii dumnea oastra, cunoasteti teoria conform careia ,,cu totii suntem un tot( sau c!iar ,,totul este un tot(. Exista o stare sau un ni el de constiinta in care

aceasta idee incetea"a sa fie o insiruire de cu inte si de ine o realitate. )oate ca suntem de&a familiari"ati cu aceasta stare. Ea de ine clara pentru numerosi oameni care traiesc simtamantul iubirii atunci cand simt ca sufletul lor se contopeste cu sufletul altei persoane. Uneori, straduindu%ne intr%un grup de oameni sa reali"am un scop comun, traim aceleasi sen"atii de comuniune, de legatura cu ceilalti membri ai grupului. Aceasta nu repre"inta decat un mic pas de la iubirea fata de un alt om sau un grup de oameni, la trairea puternica si atotcuprin"atoare a sentimentului de iubire si de contopire cu fiecare in parte sau c!iar cu tot ceea ce ne incon&oara. Starea de comuniune este starea despre care orbesc toti sfintii si inteleptii. 'eocamdata insa, ne traim propriul EU si multi dintre noi se impotri esc starii de comuniune, o e ita sau se tem de ea, deoarece cred ca in felul acesta or fi lipsiti de contactul cu propria indi idualitate. ,imic nu poate fi mai departe de ade ar. 'e fapt, in aceasta stare mistica de comuniune traim mai puternic si mai deplin Eu%l propriu, asa cum este el in realitate. Mai mult decat in oricare alta stare, de enim noi insine, pentru ca singurul mod de a trai comuniunea deplina cu ceilalti este sa fii mai intai in deplin acord cu tine insuti. Incercati sa in aluiti tot ce a incon&oara intr%un !alou de dragoste, iubire si numai asa o sa reusiti sa de eniti ,,U, *O*( care apoi este usor de modelat. Aprofundand studiul acestei curs eti descoperi cate a exercitii simple, care a or conduce la de" oltarea acestui tip de trairi. Exercitiile sunt astfel alcatuite, incat cu a&utorul lor sa puteti a ansa singuri de fiecare data cate o etapa. ,u trebuie sa treceti de la un exercitiu la altul pana cand nu simtiti ca sunteti gata pentru aceasta. Cititi cu atentie fiecare exercitiu pana cand stapaniti te!nicile. ,u a descura&ati cand, parcurgandu% le, nu obtineti re"ultatele asteptate. Reluati%le cand sunteti mai odi!niti. Una dintre primele etape ale procesului de indecare este aceea de a aduce pacientul in stare de armonie cu indecatoruI. A and !arul bunului psi!olog, acest lucru reuseste perfect. 'aca iubirea dumnea oastra i" oraste peste oameni eti putea percepe toate lucrurile reciproc legate si interdependente, constienti"andu%le ca parti ale aceluiasi intreg unic si atotcuprin"ator. Cand ,,totul este un tot(, sunteti eliberati de necesitatea de a formula &udecati despre lucrurile complexe. Aceasta este starea ,,in afara binelui si a raului(, in care nu exista nimic corect sau incorect, nimic bun sau rau. Cand a transformati intrun obser ator, aflandu% a in starea de comuniune. de eniti un medium absolut. 'aca ati reusit sa percepeti informatiile psi!ice, cu un foarte mic efort suplimentar, puteti inainta pe calea insusirii deprinderilor de indecare. Informatiile enite trebuie decodificate. Ele apar brusc, sub diferite forme % i"iuni de corpuri geometrice, figuri de animale, peisa&e, clisee de filme % prin simturile proprii sau telepatic. Unii indecatori isi antrenea"a corpul pentru a simti durerea persoanelor, dar nu este recomandabil, din cau"a ca prin acest procedeu boala trece la indecator prin corpurile energetice. Intre comuniunea cu ceilalti si indecare exista o etapa intermediara. Aceasta etapa, in care se primesc informatiile necesare, este cunoscuta de mediumuri drept ,,citire(. Citirea psi!ica poate lua orice forma, dar in toate ca"urile este premergatoare procesului de indecare si este o parte a acestuia. Cand doriti sa indecati unul dintre prietenii dumnea oastri, intrati in starea de comuniune cu acesta, apoi intrebati% a despre starea lui fi"ica, Cunoasteti de&a raspunsul. In momentul acesta prietenul formea"a o parte din propria dumnea oastra fiinta. )e ba"a informatiilor pe care le%ati primit, puteti trece la indecarea prietenului. COR)UL AS*RAL La fel cum a eti o structura fi"ica, a eti si o structura psi!ica, alcatuita in principal din aura #emanatiile energetice care incon&oara toate fiintele ii$ precum si din c!a2re #puncte energetice deosebite ale aurei$. Aceasta structura este cunoscuta sub numele de ,,corp astral(. El este capabil sa paraseasca pentru un timp corpul fi"ic, fenomen cunoscut sub denumirea de ,,calatorie in astral(. Aceasta se intampla de obicei in timpul somnului # ise$, dar aceasta calatorie in astral al corpului astral nu trebuie sa depaseasca > ore de cand a parasit corpul fi"ic. 'aca aceasta depaseste cele > ore, si corpul astral ramane agatat in astral . inter ine moartea fi"ica. Corpul astral este cel mai fricos, si in ca"ul unui soc de frica, ne speriem de ce a si simtim ce a in piept, de fapt atunci corpul astral se desprinde de corpul nostru . 'e aceea in accidente, corpul astral

pri este de sus si el niciodata nu este implicat in accidente. *ot ce perturba functionarea normala a organismului unui indi id si poate distruge sanatate se poate re"ol a prin desc!iderea c!a2relor. 'e exemplu, rememorarea unui e eniment dureros #care poate fi recreat mental, reconstituit ca o imagine in ade aratul sens al cu antului$ se depune pe c!a2ra, stationea"a acolo si franea"a sau bloc!ea"a fluxul de energie care ine dinspre c!a2ra respecti a(. )erturbatiile fi"ice si psi!ice pot a ea drept cau"a astfel de franari si adesea indecatorul depune eforturi mari numai pentru a curata sau indeca aceste c!a2re . )entru indecari folosim urmatoarele c!a2re, pornind de &os in sus. C!acrele+ =. Mulad!ara >. SOadis!ana ?. Manipura A. Ana!ata @. 0is!id!a B. A&na J. S!asrara =. )rima c!a2ra, sau c!a2ra coccisului, este ase"uta la barbati la ba"a coloanei ertebrale iar la femei intre o are. Este singura c!ar2a ase"ata diferit la cele doua sexe. Ea este numita c!a2ra ,,de ba"a(, iar uneori c!a2ra ,,de supra ietuire(, deoarece este legata( de mecanismele organelor umane care mentin corpul fi"ic in iata. 'e exemplu, cand pe neasteptate sunteti in pericol sau intr%o situatie critica, prima c!a2ra se desc!ide pentru a elibera informatiile acumulate, care a sunt necesare pentru a supra ietui sau a a&uta alte persoane sa supra ietuiasca. 'aca ati ramas fara bani sau fara ser iciu, proprietarul %a scos din casa etc., aproape sigur a aflati concentrat in c!a2ra de supra ietuire % prima c!a2ra, Intreaga dumnea oastra atentie psi!ica este indreptata spre mentinerea ba"elor ietii. >. A doua c!a2ra, sau ,,c!a2ra splinei(, este ase"ata imediat sub ombilic. )rin acest centru energetic percepem emotiile celorlalti oameni. Capacitatea psi!ica( de a percepe ceea ce simt ceilalti oameni se numeste ,,clarsensibilitate( #clarsen"iti itate$. ,umerosi oameni au aceasta a doua c!a2ra foarte acti a si au acest dar al psi!icului, fara a%= folosi. O do"a de clarsensibilitate este foarte utila, deoarece a permite sa fiti mai sensibili fata( de ceilalti oameni si sa sesi"ati situatiile de pericol. 'ar o c!a2ra larg desc!isa poate conduce la traumatisme. lata unul dintre exemplele tipice de comportament al unui om care are a doua c!a2ra larg desc!isa(+ sunteti bine dispus si primiti i"ita unui prieten, cu care reti sa ser iti o cafea si sa stati de orba(. 'ar prietenul are neplaceri si este intr%o stare depresi a. 0a exprimati compasiunea si intelegerea, reti sa%l a&utati, ii aratati partea buna a situatiei sale. )rietenul se simte mult mai bine, capata cura& si la plecare este mai linistit si mai esel. 'umnea oastra insa simtiti o apasare stranie. Gara sa stiti ati preluat gri&ile si simtamintele prietenului. ,u a sfatuim sa actionati pentru a de" olta clarsensibilitatea, deoarece exista procedee mai simple si mai putin dificile de a de eni medium. A doua c!a2ra este legata si de energia sexuala. Este punctul de excitatie si receptie a sen"atiilor sexuale si un centru important in practica tantra Foga, un tip de meditatie focali"ata pe comuniunea sexuala ca mod de a atinge stari superioare de constiinta. ?. A treia c!a2ra, dispusa in plexul solar, este punctul de distribute a energiei in corp. 'esi este ase"ata putin mai sus de ombilic, in ,,contemplarea ombilicului( se are in edere tocmai aceasta c!a2ra. A treia c!a2ra actionea"a inlaturand efectele energiei psi!ice in corp, de"ec!ilibrand din punct de edere energetic intregul corp, ceea ce creea"a( un !aos energetic in indi id. Cand sunteti speriat sau ner os, sau daca sunteti constipat, simtiti o contractie in acest centru, A. A patra c!a2ra situata in dreptul inimii, este c!a2ra iubirii, a tandretii si compasiunii. Este c!a2ra comuniunii, care actionea"a in ca"ul iubirii ade arate fata de sine #este ce a total diferit de narcisism$, a iubirii fata de un alt om, fata de un grup de oameni sau fata de toti si de toate. Multe tipuri de meditatie din Orient sunt concentrate asupra desc!iderii celei de%a patra c!a2re. @. A cincea c!a2ra, ase"ata la ba"a gatului, este c!a2ra comunicarii. 'aca trebuie sa spunem ce a si

nu o facem, aceasta c!a2ra se strange si se declansea"a o boala a gatuiui % laringita, !ipertiroidie sau amigdalita. 'aca sunteti foarte sensibili, simtiti anumite sen"atii neplacute in cea de a cincea c!a2ra atunci cand cine a a obliga sa orbiti. In ca"ul specialistilor in citirea aurei si a indecatorilor, inc!iderea partiala sau totala a c!a2rei 0isud!a duce la descifrarea eronata a informatiilor primite. Ca si claraudibilitatea, telepatia in grup este legata de asemenea de cea de a cincea c!a2ra. )utem spune ca a cincea c!a2ra este central prin care comunica( spiritul sau sufletul #care stie intodeauna ce a prieste$ cu mintea sau personalitatea dumnea oastra. B. A sasea c!a2ra, A&na, situata in mi&locul fruntii, este numita si ,,al treilea oc!i(. Este c!a2ra care creea"a imaginile i"uale, ne permite sa edem aura si decodifNica informafiile psi. Capacitatea de a crea imagini i"uale se numeste ,,clar i"iune( si este folosita( adesea de cea mai mare parte a cititorilor de aura(. Un simptom ca a sasea c!a2ra este inc!isa poate fi durerea de cap. Acest centru ne permite sa stim cand alte persoane se gandesc la noi. Este o forma de telepatie. Cand cine a indreapta catre noi un flux putemic de energie pentru a afla la ce ne gandim sau pentru ca se gandeste la noi, persoana ,,patrunde in mintea noastra((. )utem percepe aceasta ca pe o durere surda de cap, sau doar ca pe o apasare intre sprancene. Multe traditii mistice considera desc!iderea celui de%al treilea oc!i ca un e eniment deosebit, deoarece repre"inta constienti"area si iluminarea spiritual:P. )entru a de eni medium nil este obligatoriu sa de" oltam acest centru. J. Cea de%a saptea c!a2ra, ,,c!a2m superioara(, este ase"ata in crestetul capului #c!a2ra parietala$. Este c!a2ra cunoasterii sau a intuitiei pure. Cand un medium intra in transa, el lasa sa patrunda energia cosmica in corp, orientind%o spre ceilalti centri. Energia cosmica este legata nemi&locit de energia )amantului. Intrebuintarea cu preci"ie a celor doua forme de energie si contopirea lor confera indecatorului o anumita sensibilitate psi!ica, fa ori"and de asemenea e olutia acestuia si transformandu%l intr%un ,,canal luminos(, atat in timpul citirii simptomelor bolii, cat si pe durata indecarii. Cand a saptea c!a2ra este desc!isa si de" oltata corespun"ator, cel mai mare dar al omului este intuitia care a&unge pana la clar i"iune. )rin meditatia asupra acestei c!a2re, misticii ating starea de liniste totala si de constiinta cosmica, in aceasta stare pertecta nu este ne oie de nici un fel de efort orientat spre de" oltarea si folosirea capacitatilor psi!ice deoarece, pri ind din interiorul sau, fiecare poate sa primeasca informatiile de care are ne oie, fara a pune intrebari si fara a intampina piedici. A saptea c!a2ra este de asemenea c!a2ra folosita de mediumuri in spiritism, atunci cand acestea isi parasesc trupul si permit spiritelor sa orbeasca prin ei. *ransa in care ( intra mediumul este un fenomen foarte complex si poate sa repre"inte pericole pentru cei nepregatiti. 'atorita complexitatii sale, aceasta transa nu poate fi in atata din carti. Ea se poate studia numai sub conducerea nemi&locita si obser atia atenta a unui medium sau profesor care are multa experienta in atingerea starii de transa. Mai exists si alte c!a2re secundare in palmele mainilor si pe talpile picioarelor. C!a2reie din talpi a&uta la mentinerea legaturii omului cu )amantul, reali"and ec!ilibrul ital intre energia pamanteana si energia cosmica primite prin a saptea c!ar2a. Inc!iderea c!a2relor din talpil pro oaca adesea racirea picioarelor si limitand cantitatea de energie terestra patrunsa in organism, poate face omul sa se simta nesigur, debusolat sau sa se comporte de parca n%ar fi in toate mintile. Unele persoane cu aptitudini de medium, cand intra in transa, cauta sa%si desprinda complet talpile de pe )amant, pentru a reduce la minimum contactul cu planul material. Incepatorii care doresc sa de ina medium sunt sfatuiti sa parcurga pe &os."ilnic ?%A 2ilometri, pentru a%si focali"a atentia psi!ica asupra c!a2relor din talpi si a le desc!icle. C!a2relc mainilor sunt sediul energiei crearoare. Ele sunt ase"ate in punctul central dintre degetul mare si aratator. Aceste c!a2re intra in actiune cand infaptuim sau mesterim ce a+ multi indecatori isi folosesc mainile pentru primirea si transm!erea energiei si informatiilor necesare indecarii. Exista si alte posibilitati de citire a starii organismelor, dar aura si c!a2rele sunt aproape totdeauna obiecti ele cele mai importante.
LE-A*URA RECI)ROCA 0I,'ECA*OR%)ACIE,* 'upa cum a puteti imagina, legatura reciproca dintre indecatorul care examinea"a si pacientul examinat este unica si adesea foarte stransa. 'aca eu in la dumnea oastra sa ma indec si imi dau

acordul sa aflati despre mine lucruri pe care le ascund cu multa gri&a de prietenii cei mai apropiati, sau c!iar fata de mine, imi dau de asemenea acordul pentru folosirea energiei noastre reunite ca sa pro ocam sc!imbari in interiorul corpului rneu, posibil si in afara limitelor lui. 'aca ma dau pe mainile dumnea oastra, am con ingerea ca eti face tot ceea ce trebuie facut, si cat se poate de calificat. Am con ingerea si ca nu eti folosi informatiile pe care le%ati primit de la mine in dauna mea sau a oricarei alte persoane. Am con ingerea ca daca nu stii raspunsul la unele dintre problemele mele, mi%o eti spune direct si nu a eti preface din orgoliu ca puteti indeca, de exemplu, cancerul, atunci cand a sta in puteri doar indecarea durerilor de cap. Am con ingerea ca nu ma eti minti nici din greseala, nici in mod constient. Si stiu ca tot ce faceti, faceti cu sufletul curat. In ca"ul in care dumnea oastra, ca indecator, credeti ca este admisibil sa comiteti fapte lipsite de etica, acum este momentul cel mai potri it sa intrerupeti lectura acestei curs si sa a ocupati de cu totul altce a mai putin impo arator. *e!nica indecarii nu este prea complicata, dar a fi indecator este ne oie de ce a mult mai serios decat deprinderile te!nice sau sensibilitatea la stari psi!ice. QARMA SI E*ICA Qarma este o amintire inconstienta % cunoastere, atasament, relatii nefinali"ate, dorinte nereali"ate si alte cicluri neinc!eiate, in limba sanscrita acest cu ant inseamna fapta si actiune. 'ictionarul Rebster defineste 2arma ca pe un termen budist sau !induist care inseamna ,,totalitatea actiunilor umane intr%una dintre sterile fericite de existenta, care este considerata definitorie in soarta omului in cadrul ietilor urmatoare, altfel spus destin, soarta(. Sa actione"i pe ba"a celor mai profunde amintiri si sentimente acumulate in memorie din ietile anterioare inseamna sa actione"i conform propriei 2arme. ,,A fi fericit de existenta( nu inseamna in mod obligatoriu ieti sau intrupari incununate de succes, aceasta inseamna si momente fericite ale pre"entului. Cand pronuntati ,,Acum(, acest moment al pre"entului nu mai exista, el de ine trecut si se duce pentru totdeauna, *impul este un sistem de masura in entat de fiintele umane pentru a se simti mai bine si a fixa in constiinta iata fi"ica proprie. 'ar in acti itatea superioara desfasurata de indecator, timpul ne a a&uta sa ne dam seama ca el poate sa nu existe, ca in locul lui exista un lant nesfarsit de momente ,,Acum(. Aceasta a a ut in edere filosoful grec Seraclit in sec. 0 i.e.n., cand afirma+ T in acelasi rau nu se poate intra de doua ori<. *impul interactionea"a cu 2arma+ orice ati fi facut pana in aceasta clipa este ceea ce sunteti c!iar in clipa respecti a. 0ec!iul precept care ne sfatuia sa traim fiecare clipa de parca ar fi ultima nu inseamna de fel ca trebuie sa plecam cu trasura pana in iad sa ne desfatamP El inseamna, pur si simplu, ca trebuie sa fim gata sa raspundem, fiecare pentru sine, % fie in fata conducatorilor nostri spirituala, fie in fata lui 'umne"eu. Comportamentul lipsit de etica afectea"a 2arma si ne este mult mai greu sa patrundem in fiecare ,,Acum( fericiti, liberi si neimpo arati de datorii psi!ice.( 'aca totalitatea faptelor dumnea oastra in acest moment, in aceasta stare de existenta superioara, a determina soarta pentru momentul urmator, cunoasterea acestui fapt a a&uta sa a comportati in momentul acesta, Cand faptele dumnea oastra in in contradictie cu etica, a complicati munca de indecator, care se a do edi prea putin eficienta, deoarece a tulburati constiinta. Astfel a complicati iata si mergeti pe un drum gresit. 0indecarea ofera posibilitati nebiinuite pentru o comportare etica pe tot parcursul ietii, atunci cand acordati a&utor altor oameni. A fi etic nu inseamna ca trebuie sa procedati totdeauna asa cum a sopteste ,,instanta( dumnea oastra interioara. Uneori, ea a poate dicta fapte contrare eticii. Sunteti un suflet supus &udecatii. Constituiti o parte a intregului, sunteti esenta propriei fiinte. Atunci cand a aflati m starea de comuniune, cunoasterea se afla in dumnea oastra in toate detaliile ietii cotidiene. )urificarea 2armei se face prin+ % sc!imbarea modului de gandire+ credinta in 'umne"eu, ganditi po"iti , transmiteti semnale de iubire , in prim plan 'umne"eu, apoi plante , animale, familie, iar propria persoana pe ultimul plan. % face%ti donatii fie la persoane sarace ce a de mancare aproape "ilnic sau donatii la construire de biserici, sau acatiste. etc 0I,'ECAREA )SISICA

,e punem intrebarea+ cine reali"ea"a indecarea de fapt, dumnea oastra ca indecator sau omul pe care il indecatiM Ce se poate spune despre ,,spiritele indecatoare( sau despre ,,mentorii indecatori(, despre care poate ati au"itM 'aca indecarea nu o reali"ati dumnea oastra, ce insemnatate mai are comportamentul conform normelor eticii. ,econformandu% a eticii, puteti pro oca un mare rau ca indecator, pornind de la premisa ca indecarea ine dintr%o stare care totul este un intreg, in realitate nimeni nu reali"ea"a indecarca, ci aceasta se produce in conditiile unei coordonari de forte care face ca o stare de existenta sa poata fi sc!imbata cu alta. Cand pacientul se afla in stare de comuniune cu indecatorul, acesta din urma focali"ea"a energiile asupra unui re"ultat unic si dorit de amandoi indecarea pacientului. Cand are loc sc!imbarea starii se produce indecarea. Aceasta mobili"are a fortelor cosmice aminteste mult de meditatia sau rugaciunea orientala. In realitate este c!iar o rugaciune in care nu a em decat o credinta, a carei forta este capabila sa urneasca muntii. 0indecarea este un proces in cadrul caruia indecatorul intra in acord cu armonia energiilor cosmice, #pe care, daca doriti, o puteti considera 'umne"eu$, si prin aceasta se transforma intr%un canal prin care poate circula aceasta energie. *e!nica pre"entata in aceast curs este destinata sa a&ute indecatorilor incepatori sa atinga aceasta stare de comuniune cu pacientul si Cosmosul si sa actione"e in armonie. Energia transmisa in timpul procesului de indecare psi!ica este uneori mare si este e ident ca, folosita incorect, poate distruge ec!ilibrul. Au existat fapte atestate de insemnarile unor indecatori, care au facut rau, utili"andu%si deprinderile. 0ina o poarta si cati a raci ai unor triburi primiti e si cei care sunt adeptii magiei ,,negre(. ,oi insa om de eni indecatori mai degraba in folosul celorlalti. 'eprinderile iitorului indecator se or de" olta in functie de durata de mentinere a acestei stari de comuniune. )entru ca am considerat ca punct de plecare in acti itatea noastra afirmatia ca tot ce se petrece repre"inta o parte din e olutia armoniei cosmice, c!iar daca nu constienti"am totdeauna, este un sens anume in faptul ca nu poti face un fel de rau atunci cand esti indecator. In fine, ca indecator, sunteti pe deplin responsabil de toate trairile proprii, la fel cum toti ceilalti sunt responsabili in ultima instanta de propriile lor trairi. Ca indecator nu puteti sa faceti nimic unei alte persoane fara oia acesteia. )uteti doar sa a&utati oamenii sa faca( ceea ce a eau de gand, intr%un fel sau altul. 'aca un organism nu doreste sa fie indecat, nu eti putea face nimic pentru a%l a&uta. lata de ce toti marii indecatori au a ut si pacienti pe care nu i%au putut trata. Cand intrati in armonie cu un pacient, comunicarea la ni el spiritual cu acesta a poate arata ca in momentul respecti aceasta persoana nu doreste sa fie indecata de dumnea oastra. )oate, conform 2armei sale, el trebuie sa a intalneasca si sa primeasca un sfat despre boala sa. Sau dimpotri a, soarta lui este sa fie prins prin legaturi 2armice de un alt indecator si sa se trate"e, in mod obligatoriu, la celalait. Legile uni ersale ne arata ca lucrurile sunt asa cum sunt, nu cum rem noi sa le edem. In acest ca" a puteti pune intrebarea+ care este diferenta daca oi fi sau nu indecator, daca oi proceda etic sau nu si imi oi folosi capacitatile pentru a face bine sau rauM )robabil este greu de inteles si este si mai greu de acceptat, dar nu exista nici un fel de diferenta. Cum am mai spus, de enind indecator, nu eti de eni nici mai bun, nici mai fericit. 0eti de eni indecator ca sa fiti indecator, pentru ca aceasta se afla in interiorul dumnea oastra si nu din alte moti e. 'aca eti incepe sa credeti ca stiti in ce consta binele pentru celalalt, aceasta o sa a complice munca si o sa a produca numai insatisfactii. Ca indecator, nu eti putea niciodata sa impuneti altuia ideile dumnea oastra, dar daca il eti a&uta sa%si inteleaga iata si ideile proprii, el a putea fi interesat de ale dumnea oastraN. Cu orice risc, trebuie sa stabilim un ade ar incontestabil iata fiecarui om este propria lui iata. Orice am descoperi, pe masura ce a ansam pe drumul ietii, de la nastere catre moarte, este ceea ce am creat. Un mare psi!olog spunea+ ,,Eu nu exist in aceasta lume ca sa%ti indreptatesc asteptarile. lar tu nu traiesti ca sa mi le indreptatesti pe ale niele...( 0om merge ce a mai departe si om formula putin diferit+ nu ma aflu aici ca sa fac ce a pentru tine, iar tu nu te afli aici ca sa faci ce a pentru mine. Existenta in comuniune este o realitate pe care o constatam dedesubtul dramelor si agitatiei ietii noastre cotidiene, *otdeauna suntem in comuniune, desi sesi"am aceasta doar intamplator. Aceasta inseamna ca EU sunt *U, iar *U esti EU. )oate ca aceasta suna ca o formula mistica, dar este un ade ar care de ine e ident, daca traim macar o singura data comuniunea cu un altul sau cu toti ceilalti. Scopul lucrarii de fata este de a a orienta spre trairea acestei stari. Coleridge recomanda sa se practice ,,dorinta de a stopa necredinta( pentru a percepe realitatea

ascunsa dincolo de fante"iile cele mai e idente. )entru a fi indecator, trebuie sa in atati sa a stopati necredinta si sa reali"ati ce a propuneti. C!iar daca nu eti reusi, nu a eti a pierde mai mult decat cate a ore necesare lecturii si exercitiilor practice, dar puteti obtine o anumita experienta in domeniul psi!icului. In ma&oritatea lor, exercitiile pre"entate in aceast curs nu sunt complicate. 'oriti a stoparea necredintei si eti edea ce se intampla. Sunt necesare aici unele a ertismente si in itatii. Ca indecator sa nu a imaginati niciodata ca sunteti cu ade arat medic, pina cand nu eti reuni cunostiintele expuse in aceast curs cu absol irea unei facultati de medicina. 0indecatorul operea"a cu fortele cosmice, imense si atotputernice, si atrage adesea re"ultate palpabile. El poate indeca si boli pentru care medicina clasica nu a gasit, remedii, dar re"ultatele obtinute pot fi si total diferite de cel scontate, cand actionea"a contrar sortii. Gortele cu care operea"a indecatorii pot fi percepute si controlate la unele ni ele de existenta. La altele, nu se supun controlului. 0indecatorul poate sa cunoasca eseul, uneori poate sa nu aiba dreptate, poate c!iar sa fie pedepsit pentru modul pe care il practica. Corpul fi"ic este un mecanism complex. Cand o partea unui mecanism se defectea"a, pentru reparatii trebuie sa c!emam un mecanic calificat in ca"ul nostru, medicul. 'aca ine la dumnea oastra un om bolna de cancer, aplicati%i orice procedeu psi!ic posibil, dar obligati%l sa se adrese"e si unui medic specialist. 0indecati printr%un singur procedeu, prin care a puteti pune in aloare capacitatile psi!ice. 'e" oltandu% a capacitatile de indecator % cale de intoarcere nu mai exista. EU%l tinde spre cunoasterea spirituala. 'e retinut+ tot ceea ce faceti exista de&a intr%un alt plan. Aceasta a eliberea"a si a permite sa faceti si altce a, caci a fi indecator nu este mai important decat a fi medic sau inginer. Giti desc!is la toate posibilitatile, folositi% a capacitatile in folosul propriei cresteri , lasati orgoliul, nu sunteti acum mai buni decat ceilaiti sau mai buni decat ininte. 'e enind indecatori, faceti un pas mare pe drumul spinos si plin de a enturi pe care puteti merge slu&ind pe ceilaiti. Aceasta trebuie sa a indemne In permanenta sa a descoperiti tot mai mult in interiorul dumnea oastra noi si noi capacitati, cu care ati fost in"estrat de la nastere, ca orice fiinta umana. )entru a de eni indecatori, nu i se cere mai mult decat sa doriti sa fiti dumnea oastra insi a, iubiti pe 'umne"eu mai mult decat orce. decat plantele ,animalele, familia , propria dumnea oastra persoana. Asa dar semanati iubire si e%ti a ea iubire. )ROCE'EE 'E 0I,'ECARE Energia psi!ica Energia psi!ica este o forta puternica. 'ar este o sabie cu doua taisuri. ,u trebuie sa o transformam intr%o sperietoare sau in ce a tainic. Exista nenumarate sisteme si metode de folosire a energiilor psi!ice In realitate, oricine practica indecarea se ba"ea"a in final pe un sistem care este totalitatea creatiilor sale proprii. Cei care se pregatesc sa de ina indecatori pornesc prin a studia. Ca in orice domeniu al artei sau stiintei, este mult mai simplu si mai eficient sa%ti gasesti drumul propriu dupa ce ti%ai insusit deprinderile practice si ba"ele teoretice existente. In cursurile urmatoare om studia principalele etape ale procedeelor de indecare prin comunicare i"uala sau la distanta. 0om orbi de asemenea despre indecarea cu a&utorul spiritelor conducatoare si despre c!irurgia mediumistica. Energii )entru a simplifica efectuarea exercitiilor, este necesara insusirea in prealabil a terminologiei de specialitate. )entru inceput om spune cate ce a despre energie. )rin energie intelegem ceea ce c!ine"ii denurnesc ,,Uui( iar indienii ,,prana(. Golosind terminologia simpla din "ilele noastre, putem considera energia ca o T ibratie( fie buna fie rea sau de alta natura. Energia este acea forta magica in i"ibila care umple Cosmosul, pentru exprimarea careia ficare limba are un termen propriu si pe care nimeni inca nu aputut sa o explice. 0orbind despre energie, facem distinctie intre T energia terestra(, ,,energia cosmica(, ,,energia indecatoare( etc 'enumirile definesc diferite subcategorii de energii. Unui dintre principiile noastre, care este si un principiu sustinut de teoriile foarte a ansate ale multor fi"icieni, este acela care sustine ca in Uni ers

totul este facut din energie, ea ramanand mereu aceeasi forta, c!iar daca are forme diferite de manifestare. 'e exemplu, o energie oarecare ia forma unei bucati de lemn, iar o alta ia forma unui cotlet. Ambele forme pot suferi o transmutatie % pot fi sc!imbate printr%un proces de oxidare. Cand ardeti o bucata de lemn, energia acesteia se transforma in caldura, fum, cenusa: cand mancati cotletul, energia acestuia ia forma dumnea oastra. Exercitiu+ 'aca doriti ca persoana de langa d s sa fie de acord cu d s intr%o problema , sau sa a indeplineasca o dorinta , care in mod normal %ar fi refu"at, pri iti%i cu atentie crestetul capului, locul unde se afla un ( arte&( de par, imagine care a ramane in minte si c!iar daca persoana respecti a nu mai este langa d s si ii transmite%ti semnale de iubire+ te iubesc, te iubesc, te iubesc,.............#@C%=CC ori sau mai mult$ daupa care ii transmiteti sa fie de acord, sau sa a indeplineasca acea dorinta. Aceasta se repeta pana cand i se reali"ea"a dorinta. ,u contea"a daca este femeie sau barbat sau daca suntetu femeie sau barbat. )rin transmiterea semnalelor de iubire se ridica frec enta persoana respecti e, si %a fi de acord cu d s.
CURS I0 IM)AMA,*AREA Imparnantarea este un proces simplu si deosebit de eficient, care asigura stabilirea sau rnentinerea contactului cu energia terestra. Ea este foarte importanta in toate formele de meditatie sau in acti itatea de medium, ca un mi&loc ce ne mentine fiinta in contact permanent cu trupul, caci ni elele psi!ice pot fi controlate numai dintr%un loc aflat intr%o tainica legatura cu )amantul. 'e%a lungul intregii noastre acti itati, numai intr%un singur ca" om renunta la impamantare, si anume in ca"ul le itatiei. )entru a ne impamanta, este de dorit sa stam pe un scaun cu spatar drept si cu talpile pe podea. Mainile si picioarele nu se incrucisea", ase"am mainile pe coapse cu palmele in sus. Inc!idem oc!ii, ne relaxam si ne eliberam mintea de ganduri . Acum ne imaginam un tarus sau un cordon, un cablu sau ce a asemanitor prin care trece energia din prima c!a2ra si ne leagade mie"ul )amantului. C!iar daca locuiti la eta&ul "ece al unui bloc, a imaginati ca acest conductor de energie strabate toate eta&ele, prin locuintele ecinilor si prin toate planseele, indifferent daca sunt confectionate din otel, beton si sticla. ,imic nu poate sta ili energia psi!ica. Repetati acest exercitiu pana cand eti fi foarte familiari"at cu el. *arusul dumnea oastra de impamantare a confera siguranta ca sunteti bine legal de )amantul%mama si corpul dumnea oastra se afla in siguranta din punct de edere fi"ic, fiind mai bine pregatit pentru a prinii noua energie psi!ica pe care o subordonati. ,u a nelinistiti ca aceasta operatiune o sa a rapeasca mult timp. Impamantarea este un mi&loc atat de pretios In arta indecarii, incat merita timpul consumat. IMA-I,I 0I1UALE ,,)roducerea imaginii i"uale( semnifica crearea unei repre"entari psi!ice. Este una dintre cele mai importante te!nici folosite in arta indecarii. *imp de mai multe secole aceasta capacitate era mult solicitata( doar de diferite scoli consacrate misticismului oriental, dar in pre"ent este folosita de aproape toate scolile care%si propun ridicarea ni elului de constiinta. )entru a de eni medium sau &ndecator nu este necesar sa edem imagini clare. In timp ce unii creea"a cu usurinta( ade arate tablouri, altii nu pot obtine niciodata o repre"entare clara. Ma&oritatea oamenilor isi formea"a mai usor imaginile i"uale dupa o oarecare practica. 'aca reusiti sa a canali"ati intr%o singura directie intreaga energie psi!ica, concentrandu% a asupra

repre"entarii mentale, eti transforma cu usurinta aceasta repre"entare in realitatea fi"ica a indecarii. Cand lucrati ca indecator, trebuie sa a aflati de obicei intr%o usoara transa. Cel putin pana cand a instruiti, aceasta a a fi de a&utor pentru a nu fi distras de altce a. 'ecuplati telefonul. ,u trebuie sa ascultati radioul in timp ce efectuati actiuni de indecare. ,u fumati si nu mestecati guma. *ransforrnati% a intr%o cale pura prin fortele proprii. Si nu a grabiti. Relaxati% a, con ingeti% a ca finali"ati fiecare etapa a caii pe care o urmati si bucurati% a descoperind uimitorul dar al naturii. EIERCI*II+ )ROCE'EE SIM)LE 'E 0I,'ECARE =. Ase"ati un prieten pe un scaun cu spatarul drept. talpile or fi lipite de podea. Aceasta po"itie permite energiei sa circule liber prin c!a2rele sale. )e genunc!i nu trebuie sa aiba nici un obiect. Mainile se asea"a pe genunc!i, cu palmele in sus. Aceasta po"itie este desc!isa si creea"a posibilitatea perceptiei energiilor. )ersoana care sta pe scaun poate tine oc!ii inc!isi sau desc!isi #cum doresteaaa$, dar nu trebuie sa medite"e sau sa intre in transa. > Inc!ideti oc!ii, relaxati% a pe cat posibil,eliberati% a de gri&i si indreptati a atentia catre prietenul dumoastra, pacientul. ? Impamantati% a mai intai pe dumnea oastra, apoi pe pacient. in ca"ul acestuia, impamantarea se reali"ea"a in acelasi fel, imaginandu% a legatura care porneste de la prima c!a2ra a acestuia catre centrul pamantului. sa nu a mirati daca impamantarea lui a arata altfel decat a dumnea oastra. Acum operati cu energia acestuia, care poate lua alte forme decat energia dumnea oastra. A. 'upa ce ati inc!eiat primele trei etape, sunteti gata sa incepeti indecarea propriu%"isa. )uteti desc!ide oc!ii daca sunteti obisnuiti sa lucrati in acest fel, sau puteti lucra cu oc!ii inc!isi. Stati in picioare langa prietenul dumnea oastra percepandu%i aura, tinand mainile deasupra capului sau, cu palmele in &os, la o distanta de >%? cm. 0eti simti o calduraN puternica, o sen"atie de preaplin sau usoare intepaturi. Cand edeti sau sesi"ati aura, incepeti sa coborati usor mainile, alunecand dinspre cap de%a lungul gatului, umerilor, bratelor, trunc!iului, picloarelor, a&ungand la talpi. )urtati palmele de%a lungul intregii aure pentru a compara sen"atiile si imaginile care a in in minte. Urmariti cu atentie ce se petrece in corpul si mintea dumnea oastra in timp ce efectuati aceasta operatiune si m atati sa distingeti propriile reactii de reflectare a fenomenelor interioare ale pacientului dumnea oastra. ,u exista o te!nica speciaia care sa a&ute la insusirea acestei metode. )e masura ce capatati experienta, eti in ata sa a ba"ati pe simtamintele proprii, care a or sugera cum sa procedati. )riceperea de a face aceste comparatii este in sine un proces mediumistic. 0eti in ata sa faceti distinctia intre intuitie si ganduri, sa a ba"ati pe intuitie folosind gandirea ca sursa de informatii. )limblind palmele de%a lungul aurei pacientului, indreptati% a atentia spre acea parte a corpului sau in care acesta crede sau stie ca se afla o durere sau o boala(. @. 'aca in anumite regiuni ale corpului pacientului a eti sen"atia de rece, sau incercand sa palpati energetic nu se produc nici un fel de sen"atii in palmele dumnea oastra, inseamna ca in acele "one energia nu circula cum trebuie. Adesea fenomenul apare in portiunea de la genunc!i in &os a picioarelor, deoarece oamenii nu se ingri&esc suficient de intretinerea propriului corp. )entru a corecta fluxul energetic, creati imaginea mentala( a unei lumini portocalii, care se scurge din palmele dumnea oastraN catre aceste "one reci. *rebuie sa tineti minte ca lumina portocalie este incarcata de proprietati curati e. In plus, culoarea portocalie este calda ca Soarele. Energia care se scurge din palmele dumnea oastra nu a apartine. Aceasta este o forma a energiei cosmice neutre. Este foarte importanta aceasta distinctie. ,u exista doua( corpuri formate din una si aceeasi forma de energie, asa cum nu existsa doi oameni absolut identici. Giecare corp poate functiona normal doar la ni elul de energie propriu. 'aca Tdonati o parte din energia dumnea oastra( unei persoane oarecare in timpul indecarii, aceasta nu a face decat sa%i polue"e organismul, slabindu% a pe dumnea oastra. 'aca eti folosi pentru indecare energia cosmica, aceasta a fi curata si clara, neinfluentata de problemele si emotiile dumnea oastra. Cand o transferati din mainile dumnea oastra in corpul pacientului, aceasta de ine de&a energia lui. )rocesul seamana intrucat a cu transfu"ia de sange, doar ca este mult mai simplu. )entru a folosi energia cosmica si nu pe cea proprie trebuie doar sa dorim aceasta. In capitolul ,,Auto indecarea( a oi propune cate a metode, pe care le eti putea

folosi in acest scop. Mu.te persoane cu calitati de medium fonnea"a imagini i"uale cu energie colorata, care aria"a fn functie de intensitatea energiei transmise. In unele ca"uri doriti sa fiti prudenti in folosirea energiei colorate, pe cand in altele doriti sa fiti puternic, c!iar despotic. B. 'aca simtiti unele portiuni din aura pacientului foarte fierbinti sau dense, inseamna ca in aceste "one cantitatea de energie este excedentara, acumulandu%se intr%un loc deoarece un alt sector al aurei este blocat. )entru a inlatura bloca&ul exista doua metode+ a$ 0a imaginati ca mainile dumnea oastra imping aceasta energie densa ca pe o pasta fierbinte catre "onele mai reci, ec!iiibrand astfel temperatura in intreaga aura. b$ 0a imaginati ca e acuati din aura caldura in exces, care se a contopi in oceanul de energie cosmica. Oricare dintre metode o eti alege, trebuie sa a obisnuiti corpul cu acest exercitiu. 0a eti cufunda cu ade arat mainile in aura pacientului si fi eti distribui energia. 0eti orienta cu ade arat aceasta energie acolo unde este ne oie de ea. La inceput puteti intampina anumite dificultati, puteti fi &enat, dar trebuie sa perse erati si eti obtine re"ultate palpabile fn aceasta acti itate. J. Etapele @ si B pot fi parcurse in doua minute sau o &umatate de ora. Le eti consacra atat timp cat este necesar. Cand eti inc!eia aceste etape, creati% a( imaginea i"uala a unui flux de energie curat si clar, de culoare aurie, care i" oraste din palmele dumnea oastra si scalda intregul corp al pacientului. ,ete"iti aura pe intreaga suprafata, din crestet pan a in talpi. D. 'aca pacientul a stat cu oc!ii inc!isi, il fi eti determina sa%i desc!ida. Apoi, cate a minute, sa stea cu palmele strans unite, incrucisandu%si degetele. Impreunarea mainilor impiedica pierderea energiei din corp prin c!a2re, iar cele cate a minute de liniste ii or permite pacientului sa se adune in cel mai ade arat sens al cu antului. E posibil ca dupa o ec!ilibrare energetica pacientul sa se simta putin obosit. 'upa o singuraN sedinta de acest fel unii pacienti se pot simti timp de doua sau trei "ile mai rau decat s%au simtit pana au enit la dumnea oastra. Este foarte bine sa%i pre eniti, fiindca energiile or lucra altfel iar indecarea a sosi in cel mai scurt timp. E bine ca intreg tratamentul sa fie efectuat de acelasi indecator. In timp ce pacientul sta linistit pe scaun, reali"ati imaginea mental a unui magnet. Acest magnet trebuie sa%l aduca inapoi, acea parte din energia proprie pe care poate ca ati transferat%o pacientului in procesul indecarii. *ineti minte ca nimeni altul in afara dumnea oastra nu se poate folosi de energia care a apartine. Reluati acelasi procedeu in sens in ers % inapoiati prietenului cantitatea de energie ce%i apartine, pe care e entual i%ati luat%o in timpui indecarii. Acest procedeu cu magnetul il a readuce in starea de calm si puritate de la inceputul procesului indecarii, intensificand eficacitatea procesului. ,u trebuie sa uitati niciodata aceasta, pentru ca nu a permiteti sa o risipiti+ a puteti scadea din potentialul energetic, imbolnla indu% a. Risipa este inutila, deoarece prietenul nu se poate folosi de energia dumnea oastra, nici dumnea oastra de a lui. 'aca sunteti un medium !ipersensibil trebuie sa fiti prudent, pentru ca o data cu energia primita de la pacienl puteti prelua maladia acestuia. )entru unii indecatori este firesc sa ia asupra lor problemele celorlalti, 'aca un astfel de indecator ingri&este o fractura a membrului inferior, probabil a sc!iopata o "i sau doua, alungand boala pacientului din propriul trup. L. Excesul de energie extras din corpul pacientului in timpul indecarii trebuie returnat energiei cosmice inofensi e, neutre. Unii indecatori se spala pe rnaini dupa fiecare sedinta pentru a se elibera de ibratiile noci e pe care ar fi putut sa le preia de la bolna i. Altii isi scutura doar mainile, in timpul sedintelor, pentru a se elibera de surplusul de energie. *rebuie sa procedati cum credeti ca este mai bine. Multe persoane considers o sedinta de lucru a unui medium un ritual ra&itoresc. Aceste persoane pot fi inspaimantate de procedura, de aspectele sale tainice. Este bine sa orbiti cu ele, sa glumiti, a&utandu%le sa se relaxe"e. Atat pentru dumnea oastra, cat si pentru pacienti, este

indicat sa terminati sedintele tntr%o nota de optimism. 'aca eti reusi sa nu fiti excesi de sobru #ceea ce nu inseamna ca trebuie sa a eti o atitudine neserioasa fata de acti itatea dumnea oastra de medium, ii eti a&uta pe prietenii si pacientii dumnea oastra sa%si depaseasca teama, crisparea, reactiile alergice, parerile inadec ate despre propria lor persoana. =C La terminarea sedintei rugati pacientul sa faca o aplecare brusca in fata, cat se poate de &os, tin"and sa atinga podeaua cu palmele, apoi sa se ridice intin"andu%se. )rocedati si dumnea oastra la fel. Aplecarea inainte cu capul in &os a&uta la e acuarea surplusului de energie prin a saptea c!a2ra aflata in crestet si a face sa a simtiti din nou bine in corpul fi"ic.
CURS 0 Alte exercitii Iata un exercitiu de creare a imaginilor mentale, la care pot participa acti atat pacientul, cat si indecatorul. % =. Efectuati etapefe =%? ale subcapitolului precedent, ,,)rocedee simple de indecare(. Este util, dar nu obligatoriu, sa efectuati toate etapele acestui subcapitol pana la punctul J inclusi , pentru ca pacientul dumnea oastra sa se purifice temeinic si sa de ina mai recepti la operatiile ulterioare. % >. Solicitati pacientului sa cree"e la ni el mental tabloul "onei afectate a corpului sau. 'aca actionati asupra starii sale generale si nu in mod deosebit asupra unei parti a corpu.ui, eti solicita pacientului sa redea asa cum isi inc!ipuie imaginea starii sale generale sau aspectul sau exterior. Apoi ii solicitati sa destrame aceasta imagine, facand%o sa dispara lent. )rocesul de creatie si destramare a acestei repre"entari a permite pacientului sa( elimine partile negati e din aceasta( imagine. ?. Cereti pacientului sa cree"e o noua imagine mentala a "onei afectate sau a intregului corp, asa cum ar arata in ca"ul unei sanatati absolute. Rugati%I sa se concentre"e asupra acestei situatii in timp ce ii aplicati tratamentul. A. Acum creati% a mental imaginea care trebuie sa repre"inte aspectul pacientului in intregime sau al portiunii afectate, m ca"ul unei sanatati perfecte. Cand imaginea a fi completa, incepeti sa( actionati asupra aurei pacientuiui. 'aca lucrati pentru inlaturarea unei dureri de cap, tineti mainile deasupra capului pacientului: daca trebuie eliminate durerile abdominale, tineti mainile deasupra abdomenului pacientuui etc. 0eti actiona asupra aurei din "ona afectata( pana in momentul in care eti simti ca procesul s%a inc!eiat. 'estramati imaginea facand%o sa dispara lent, apoi solicitati pacientului sa procede"e la fel cu imaginea alcatuita de el. @. Imaginati% a acum o energie aurie luminoasaN, care circula prin ambele corpuri, pacient si indecator. B. Inc!eiati procedurile si indecarea efectuand etapele L si =C din subcapitolul ,,)rocedee simple de indecare(.
*RA*AME,*E LA 'IS*A,*A 0indecarea la distanta se poate face prin transrmiterea energiei catre o alta persoana care nu se afla alaturi de noi. 'e exemplu, la B dimineata puteti trimite unc!iului dumnea oastra care locuieste foarte departe un fascicul de energie luminoasa de culoare portocalie, care sa%i indece genunc!iul bolna , dupa ce in prealabil i%ati anuntat ce a eti de facut. Energia psi!ica poate fi transmisa si fara a pre eni destinatarul asupra intentiilor dumnea oastra. Acest ca" generea"a o problema importanta de ordin etic+ este oare cinstit sa actionam astfel asupra unui om care nu stie nimic despre toate acestea si nu si%a dat acordulM 'e regula, raspundem ,,nu(. Este gresit sa procedam astfel, deoarece nici un om nu poate primi energie psi!ica de la un altul daca aceasta nu este coordonata cu el la ni elul existentei sale. /oala, ca si sanatatea, constituie o

problema de optiune indi iduala. Este bun obiceiul persoanelor%medium care%si perfectionea"a permanent te!nica asupra propriei persoane. Ma&oritatea oamenilor considera ca nu ar fi o atitudine tocmai prieteneasca daca in secret s%ar apuca sa mute mobila din casele prietenilor numai pentru ca nu corespunde gustului lor. La fel de lipsit de tact ar fi sa transmit energie in corpul altei persoane fara acordul acesteia. Multi incepatori in domeniul indecarii psi!ice sunt tentati sa actione"e asupra a tot ce le iese in cale+ plante, animale, autobu"e, persoane cu aspect bolna icios. 'ar acest gen de actiuni nu constituie altce a decat amestec in iata altcui a. 0indecatorul respecti procedea"a astfel pentru propria sa distractie si nu pentru binele celorlalti. 'aca cine a este bolna , aceasta este problema lui personala. 'aca omul i se adresea"a solicitand indecarea, atunci de ine si problema dumnea oastra. *otul este foarte simplu. ,u puteti face bine cui a impotri a ointei sale, deoarece astfel o parte din el se a supara pe dumnea oastra pentru aceasta tentati a. 'esigur, exista ca"uri cand indecarea pacientului este permisa. 'aca ati discutat problema cu cel implicat, iar acesta si%a exprimat acordul sau a solicitat indecarea, puteti actiona. Metoda pre"entata in continuare este simpla+ %=. 'aca( doriti, scrieti unui prieten data si ora la care doriti sa lucrati cu el si rugati%l sa se relaxe"e. Aceasta( pregatire nu este intotdeauna potri ita, unele persoane de in nelinistite cand cunosc momentul actiunii noastre. 0eti decide singur cum sa procedati. % >. Ase"ati% a pe un scaun cu spatar inalt si drept.relaxa%ti% a(, apoi a impamantati. % ?. Eliberati% a mintea de gri&i si creati imaginea mentala( a omului pe care%= e%ti indeca. 'aca nu stiti cum arata, imaginati% a o silueta, o imagine destul de aproximati a, fara detalii caracteristice. ,u este important sa(%i stiti cu exactitate infatisarea, important este sa stiti cu preci"ie cine este persoana pe care o eti indeca #procedeul se mai numeste indecare pe fantoma$. % A. Cand repre"entarea a de eni destul de clara(, faceti legatura cu )amantul pentru aceasta imagine la fel ca pentru un om iu aflat in aceeasi camera cu dumnea oastraN. Reali"ati impantarea folosind imaginea tarusului, care apare pe repre"entarea mentala a pacientului. Apoi a imaginati o lumina de culoare portocalie care umple imaginea pacientului absent si straluceste in interiorul corpului si aurei lui. % @. 'aca actionati peo anumita "ona a corpului, concentrati asupra acesteia o lumina portocalie deosebit de puternica si de stralucitoare. Apoi, pe un ecran separat din mintea dumnea oastra, a imaginati ca "ona respecti a a pacientului are un aspect diferit, de sanatate perfecta. Acum suprapuneti in gand imaginea organului sanatos peste imaginea initiala a "onei bolna e. % B. Efectuati etapele preliminare atat timp cat eti considera necesar. In inc!eiere faceti imaginile sa se destrame si imaginati% a un Soare galben si stralucitor care patrunde in trupul pacientului si il umple cu totul. Repetati apoi procedeul si pentru propriul dumnea oastra corp. % J. Inc!eiati sedinta printr%o aplecare inainte, ca in punctul =C al subcapitolului ..)rocedee simple de indecare(. Cand omul este de acord sa fie tratat, rolul dumnea oastra ca indecator este foarte clar. 'ar ce om face daca( ine un prieten si ne spune+ ,,Mama mea este intr%ade ar foarte bolna a. Este internata in spital, are o forma foarte rara a nu stiu carei maladii complicate si se pare ca nu mai este nimic de facut... ,u rei sa fii atat de bun si sa incerci sa o indeciM *e rog. Am intrebat%o daca rea, dar ea nu crede in toate astea.( 'aca nu puteti refu"a pur si simplu, exista o singurii cale, o mane ra de in aluire. Impamantati% a, imaginati% aN ca orbiti cu bolna a absenta si spuneti%i ca a eti de gand sa ii transmiteti energie po"iti a indecatoare. Ii eti spune ca organismul ei poate absorbi aceasta energie atat cat doreste, restul a fi respins de aura. La inceput poate parea de necre"ut, dar inc!eiati cu ade arat un acord si stabiliti cu bolna ul un contact la ni el psi!ic. Constiinta lui precis nu a a au"i, dar apelul dumnea oastra a fi pri it la alt ni el. 'upa ce ati stabilit contactul, folositi% a propria metoda pentru transmiterea energiei de indecare. )uteti alege imaginea unui flux de energie placut colorat, care se indreapta catre pacientul dumnea oastra, sa a puteti gandi numai ca boala lui a fost infranta si sa a imaginati ca este sanatos si fericit. 'upa cum am mai spus, suntem de parere ca nu trebuie sa patrundem in aura persoanelor nea i"ate, care nu banuiesc nimic. 'ar daca consideram aceasta patrundere necesara, trebuie sa actionam usor si cu gri&a, iar re"ultatele obtinute or fi uimitoare. CSIRUR-IA )SISICA SAU )SI

C!irurgia psi!ica este exact ceea ce repre"inta denumirea ei+ o c!irurgie fara instrumente c!irurgicale, aparatura, spitale si preparate aneste"ice. C!irurgul isi asea"a mainile goale pe trupul pacientului, isi introduce degetele in interiorul corpului, executa miscari necesare si scoate ,,ce a( din interior % tesuturi afectate sau corpuri straine, Operatia poate dura >%? minute si doar rareori are o durata de &umatate de ora. Cand operatia se terrnina, c!irurgul face cate a pase si rana se inc!ide in totalitate, fara sa ramana semne sau cicatrice. 'e obicei aceste operatii nu sunt insote de nici un fel de dureri. 'esi aparent nu pre"inta incredere, aceasta metoda a fost de a&utor multor bolna i. Goarte populara este c!irurgia )SI in insulele Gilipine. Cel mai cunoscut c!irurg )SI este *onF Agpaoa, care a practicat in Gilipine c!irurgia )SI. Reputatia sa deosebita a determinat numerosi europeni si americani sa intreprinda calatorii costisitoare pana in Gilipine, pentru a%l edea in lucru. Operatiile lui sunt insotite de sangerari, dar la el sangele se coagulea"a in cate a secunde, in timp ce operatiile obisnuite au ca timp de oprire a !emoragiei D%=C minute. Multi c!irurgi )SI sustin ca nu este ne oie sa desc!ida pacientul si operatiile lor nu sunt insotite de sangerare. 'ar ei procedea"a la desc!iderea pacientului si determine mici pierderi de sange pentru ca pacientii sa aiba mai multa incredere in operatic. 'upa cum spunea Rosita Rodrigue", un discipol al c!irurgului *onF Agpaoa+ ,,*rebuie sii intelegeti ca atunci cand omul c!eltuieste intre @CC si > CCC de dolari si strabate == CCC de mile, el are ne oie sa ada o mica pata de sange, ca sa creada ca este indecat si ca *onF l%a operat. Intr%ade ar, la inceput toate acestea erau destinate oamenilor ignoranti, dar americanii si%au format con ingerea ca asa trebuie sa se petreaca lucrurile. *oti or sa ada sange.( Cand degetele c!irurgului patrund in corp, ele atrag ca un magnet tesuturile bolna e. Unii c!irurgi nici nu trebuie sa( patrunda in corpul bolna ului, sau nu trebuie sa o faca in apropierea imediata a "onelor afectate % magnetismul lor extrage totul din orice parte a corpului. ,imeni nu stie cu exactitate ce anume face c!irurgul cu degetele pentru a patrunde in corpul pacientului. )robabil ca energia modifica forma materiei sau lucrurile se petrec asa cum relatea"a Fog!inii indieni, care isi infig in trup ace si cutite fara sa simta nici o durere. Ei spun ca aceste obiecte tree printre celule fara sa le atinga. )ersonal, mi%au reusit operatii de apendicita, fibrom uterin, c!isturi, operatii de malformatie renala, fara sa las reo urma de sange. *otul se petrecea la ni el mental si sugesti . Multe ca"uri au fost indecate introducand pacientul in stare de transa sau !ipno"a.
AU*O0I,'ECAREA Cand a eti o durere de cap si aceasta trece, %ati tAiat la un deget si rana s%a indecat, daca seara ati racit iar dimineata a simtiti mai bine, %ati indecat singur. Auto indecarea este un proces natural. Este o sarcina a organismului intr%o masura atat de mare, incat, in ca"ul bolilor neinsemnate si nu numai, ne punem sperantele de indecare in sistemul ner os periferic, aceasta parte nesupusa oinVei noastre care cornanda respiratia, digestia, bataile inimii si remnoirea, la fiecare sapte ani, a tuturor celulelor din corp. 'iferenta intre indecarea prin intennediul sistemului ner os periferic si auto indecare consta in capacitatile care raman latente sau trec neobser ate si pe care le puteti folosi constient, le puteti diri&a. *RE1IREA In scolile mistice, primul pas catre constienti"area fortelor indi iduale il constituie procesul ,,tre"irii(. *oate aceste scoli se spri&ina pe teoria ca, in cea mai mare parte, ne aflam cu totii intr%o stare mai mult sau mai putin inconstienta a mintii. Marele mistic '. -urdiae denumeste aceasta stare adormire(. intr%ade ar, cand ,,incepem sa ne tre"im(, sen"atia este ca pur si simplu am motait toata iata. /iblia descrie acest proces de tre"ire ca o ,,cadere a pan"ei de pe oc!i(, pentru ca dintr%o data( incepem sa edem si sa intelegem lucrurile intr%un plan inaccesibil anterior. )rimul pas pe drumul tre"irii si de" oltarii capacitafilor )SI il repre"inta introspectia, obser area a ceea ce suntern, ceea ce facem fn raport cu noi si ceilalti. Obser am ce ne face ferieiti si ce nu, ce ne

supara, ne plictiseste si ne agita si, in primul rand, obser am ce ne arunca in aceasta ,,adormire(, ce se petrece fn iata noastra si ne impiedica( sa traim in pre"ent, sa fim ,,acum, aici(. Ma&oritatea oamenilor constata( ca( se conectea"a( la realitate pe o durata de cate a seeunde si se ,,deconectea"a( timp de cate a ore. Apoi isi urmaresc comportamentul si se conectea"a din nou pentru cate a secunde, pentru a se deconecta iar pentru alte cate a ore. Oamenii obser a accidental #daca or continua acest exercitiu$, uneori dupa cate a "ile, dar de obicei dupa cate a saptamani, ca incep sa se conecte"e perioade ce a mai lungi de timp si se deconectea"a pentru perioade scurte. Uspens2i. unul dintre cei mai talentati discipoli ai lui -urdiae , a denumit acest proces ,,memorarea EU%lui(. )rocesul de autoobser are acti ea"a "onele latente ale creierului, pe care le cunoastem drept ,,subconstient(. Cand aceasta parte a mintii noastre se tre"este, ea eliberea"a o forta imensa, acumulata dar neutili"ata de indi id. Aceasta este forta "onei )SI si eliberarea ei da un nou sens ietii. Este ince%putul autocunoasterii, pe care toti marii intelepti au considerat%o drept primul pas catre eliberarea de catusele ietii. In pre"entul capitol om anali"a di erse metode aplicate in auto indecare cu re"ultate asupra tuturor bolilor, de la o durere de cap la cancer. 0a puteti obser a oriunde si oricand. Este un proces continuu, care, atat timp cat il eti practica, a desc!ide toate usile. ,u a trebui sa( atingem un anumit ni el al constiintei pentru a capata anumite cunostinte mtr%o alta forma. Cand a autoobser ati, totul in iata dumnea oastraN de ine o parte a proeesului propriu de e olutie. 'UREREA SI /OALA 'urerea si boala inter in prin perturbatiile de ec!ilibru al energiei itale. Aceste de"ec!ilibre pot a ea loc ca urmare a unor suparari, mici iritari sau in urma unui conflict mai ec!i care nu a fost niciodata uitat si nici solutionat in intregime. Ele se pot instala si ca unnare a unor trairi foarte recente. 'aca %ati petrecut un timp cu o persoana pe care o considerati o cunostinta banala si intampiatoare, sa nu a rnirati daca eti simti dureri in "ona cer icala. In ca"ul unei iubiri puteti suferi de dureri cardiace. 1ona afectata a corpului mcepe sa semnale"e starea in care se afla. O boala a organelor genitale determina refu"ul relatiilor sexuale. Laringita sau faringita se manifesta prin refu"ul de a comunica, o boala a oc!ilor duce la refu"ul de a edea ce se petrece m &urul nostru. 'urerile de umeri si de spate ne arata ca persoana respecti a poarta pe umeri greutatile ietii. )ana cand boala de ine sesi"abila la ni elul corpului fi"ic, ea se manifesta la ni elul psi!ic sau astral. 'e aceea, o persoana care practica citirea psi!ica poate pune un diagnostic cu mult timp inainte de instalarea bolii sau, cel putin, poate afla ca in curand se a declansa o boala. Aceasta capacitate poate fi folosita atat in ceea ce pri este propria persoana, cat si pentru ceilalti. /oala este un proces prin care corpul ne informea"a despre aparitia unui de"ec!ilibru care s%a instalat sau urmea"a sa se instale"e. Cand se obser a in campul aurei ca se apropie boala, ne putem intreba ce anume s%a de"ec!ili%brat in afara psi!icului si ce se poate face pentru restabilirea de"ec!ilibrului. )rocesul de imbolna ire repre"inta o parte din starea de sanatate, de la care uneori trebuie sa ne abatem probabil si sa ne Imbolna im. 'ar un dram de prudenta face cat un car de leacuri. 'aca putem capata mformatii psi!ice despre noi insine, om putea e ita de cele mai multe ori aparitia im% bolna irilor, sau le om putea atenua, intrebandu%ne organismul ce anume este necesar pentru refacerea ec!ilibrului sau psi!ic si indeplinindu%i cererile. 0om anali"a diferite directii de actiune. *ot ceea ce am studiat despre indecarea celorlalti poate fi aplicat pentru indecarea propriei persoane. )rocedeul de auto indecare mentala pre"entat mai &os este asemanator celui din capitolul al II %lea. % =. Ase"ati% a pe un scaun cu spatarul drept, cu talpile lipite pe podea. )icioareie nu se incrucisea"a. Mainile se asea"a pe genunc!i, 'e regula cu palmele in sus. ,u mestecati guma, nu fumati, nu ascultati radioul. 0om denumi aceasta etapa ,,sederea &n postura( )SI( sau ,,intrarea in transa(. % >. Inc!ideti oc!ii si relaxati% a, purificati% a mintea pe cat posibil si orientati% a intreaga atentie catre propria persoana. % ?. Reali"ati impamantarea. % A. Imaginati% a aura, inceptind de la cap. ,u are impor%tanta daca putem sau nu sa o edem. 0om studia citirea aurei in capitolul urmator. Urmariti intreaga aura, pomind de la cap, de%a lungul gatului,

umerilor, bratelor, trunc!iului, picioarelor, pana la talpi inclusi . Incercati sa simtiti aura la ni el mental. 'aca edem, reali"ain o imagine i"uala sau percepem una sau mai multe "one reci #de pilda, un aisberg, o imagine foarte rafinata a ceea ce repre"inta fiinta noastra$, sau daca intr%o anumita "ona nu percepem nimic, aceasta inseamna ca energia este blocata tocmai in aceasta "ona a aurei. Creati in minte o lumina portocalie neutra si orientati%o catre aceste "one. 'aca unele portiuni ale aurei ne par fierbinti, groase sau dense, aici s%a acumulat prea multa energie ca urmare a blocarii "onelor reci. In acest ca" ne imaginam ca imprastiem excesul de energie catre "onele reci. % @. 'upa ce inc!eiem etapa anterioara si energia incepe sa circule prin intreaga aura, creem mental imaginea unei energii, pure si limpe"i, de culoare aurie, luminoasa si neutra, care scalda in intregime corpul propriu. % B. 0a imaginati acum mainile care ne nete"esc aura din crestet pana m talpi. % J. 'esc!ideti oc!ii, impreunati% a palmele si ramaneti linistiti timp de = minut. Apoi aplecati% a brusc fnainte si ramaneti timp de un minut cu capul lasat in &os. In final, ridicati% a si intindeti% a bine. 'aca simtiti ca ce a nu este in regula, plimbati% a timp de cate a minute, inainte de a aparea in public. 0om denumi aceasta etapa Tesirea din transa(. 'IRI.AREA E,ER-IEI Golosirea ec!ilibrului intre energia terestra si cea cosmica, pentru mentinerea unui psi!ic stabil, este cunoscuta sub denumirea de ,,diri&area energiei(. Este procedeul ideal care ne a&uta sa ne incarcam bateriile, sa acumulam energie si sa restabilim ec!ilibrul energetic dereglat de problemele ietii cotidiene, sau sa reali"am o curatare completa a sistemului energetic propriu. 'esi nu propunem cu precadere o anumita practica de diri&are permanenta a energiei, trebuie sa subliniem ca acesta este un minunat mi&loc pentru a incepe in mod adec at "iua sau pentru a ne re igora la terminarea programului de lucru. 'e asemenea diri&area energiei este foarte utila inainte de inceperea unui proces de indecare de durata si la inc!eierea acestuia, in restabilirea ec!ilibrului psi!ic. 'iri&area energiei terestre % =. Efectuam etapele =%? din capitolul al II%lea. % >. ,e impamantam, apoi ne focali"am atentia asupra c!a2relor de pe talpile picioarelor #amplasate in scobitura talpii$. ,e imaginam energia )amantului, de culoare cafeniu%desc!is, care trece prin c!a2rele din talpile noastre si circuit prin picioare, a&ungand apoi la prima c!a2ra %Mulad!ara. )utem simti aceasta energie #astfel se intampla cu foarte multi oameni$. % ?. ,e imaginam cum strabate energia teresra intregul corp, trecand din prima c!a2ra in sus pana in Sa!as!ara. *rimitem o cantitate din aceasta( energie si catre c!a2rele palmelor. ,e imaginam cum aceasta energie se scurge in propria aura. % A. Cand energia atinge cea de%a J%a cna2ra( din crestetui capului o diri&am inapoi, in &os, prin corpul nostru. Cand energia a&unge din nou in prima c!a2ra, o om diri&a drept &os. prin ti&a noastra de impamantare care a&unge in centru$ )amantului, unde aceasta energie a fi neutrali"ata, luand cu sine toate stresurile psi!ice. % @. Iesim din transa. 'iri&area energiei terestre si cosmice 'upa ce am in atat sa diri&am cu usurinta energia terestra si ne%am insusit bine toate etapele, adaugam la energia terestra o cantitate mica de energie cosmica. =. Efectuam etapele =%? din subcapitolul precedent+ ,,diri&area energiei terestre(. >. In timp ce energia )amantului circula prin corpul nostru. ne focali"am atentia asupra c!a2rei din crestetui capului. ,e imaginam energia aurie a Cosmosului, care patrunde prin Sa!as!ara si coboara nerni&locit in a treia c!a2ra, aflata m plexul solar ?. ,e imaginam energia terestra si cea cosmica intalnindu%se in cea de a treia c!a2ra si intrepatrun"andu%se lent, pana la omogeni"are. A. 0i"uali"ati cum noua energie creata circula prin tot corpul timp de =%> minute, apoi impamantati% a orientand fasciculul de energie spre centrul )amantului.

@. Iesiti din transa. In continuare, cand om orbi despre diri&area energiei, om a ea in edere diri&area energiilor terestra si cosmica asa cum am pre"entat aici. 'ESCSI'EREA SI I,CSI'EREA CSAQRELOR La inceputul acestor cursuri am pre"entat c!a2rele, si bloca&ul lor care duce la aparitia diferitelor boli. )entru a intelege mai bine aceasta te!nica , reluati citirea c!a2relor din cursul II. 0om incerca sa anexam si niste desene cu po"itia c!a2relor, dar daca cititi cu atentie e%ti intelege. Cand orbesc despre desc!iderea si inc!iderea c!a2relor proprii, oamenii incearca sa i"uali"e"e toate aceste operatiuni si considera ca nu or reusi niciodata sa le efectue"e. Sa ne relaxam. Am mai facut%o si pana acum. In exercitiul anterior, cand am facut sa circule energia terestra prin c!a2rele talpilor, le%am desc!is. La urma urmei, nu putem crede ca energia ar circula prin porti psi!ice inc!ise. In acelasi fel, cand facem sa patrunda energia cosmica prin c!a2ra din crestetui capului, desc!idem in acest fel cea de a saptea c!a2ra. 'esc!iderea si inc!iderea c!a2relor este in intregime o problema de ointa. Reali"am aceste operatiuni foarte simplu folosind o imagine mentala. 'e obicei, reali"am comanda c!a2relor m mod automat, printr%un dispo"iti astral care reglea"a fluxul de energie psi!ica, la fel cum sistemul ner os periferic reglea"a cantitatea de aer care patrunde in plamani sau cantitatea de sange care circula prin artere si ene. Uneori insa capatam posibilitatea sa diri&am energia care patrunde in organismul nostru, sa desc!idem si sa inc!idem anumite c!a2re. Cand am inceput sa orbim despre c!a2re am mentionat o situatie delicata in care ne putem afla atunci cand cea de%a doua c!ar2a este larg desc!isa. 'aca un prieten care are o multime de probleme ne in ita la o cafea si rem sa%= a&utam sa depaseasca starea de depresie, trebuie sa ne inc!idem mai intai cea de a doua c!a2ra, macar partial, si om e ita astfel preluarea stresului psi!ic de la cel in cau"a. 'orim ca energia noastri sa ne fie de folos, sa nu fie in opo"itie cu EU%ul nostru. 'orim ca centrii nostri energetici sa functione"e in conformitate cu situatia data. 'aca o perioada indelungata reusim cu greu sa ne descurcam, pier"andu%ne locul de munca, enitul, umbland flaman"i, iar apoi, intr%o buna "i, primim o suma mare de bani, seful ne trimite un buc!et de flori etc., nu mai este ne oie sa luptam pentru supra ietuire. 'ar prima c!a2ra( poate sa( nu stie de aceasta intorsatura a sortii si a continua sa functione"e, cu toate puterile, in directia supra ietuirii, inca un numar de saptamani sau luni, ramanand desc!isa. 'aca om reusi sa consolidam situatia, prima c!a2ra se a inc!ide treptat, de la sine. Aceasta poate crea insa o stare de neliniste si tensiune, caci om continua sa actionam pentru supra ietuire. Este mult mai simplu sa inc!idem c!a2ra, atunci cand ni se pare ca a sosit momentul. O om desc!ide mai tar"iu, cand a fi ne oie. Acelasi lucru este alabil in raport cu fiecare c!a2ra. lata un exercitiu care ne in ata sa desc!idem si sa in%c!idem c!a2rele. Acesta aminteste intr%o oarecare masura de decolarea unui a ion. Cand in atam sa ne comandam centrii energetici, putem desc!ide si inc!ide c!a2rele in orice moment. =. ,e om ase"a in po"itia )si, ne purificam mintea si ne impamantam. >. ,e focali"am intreaga atentie asupra primei c!a2re. C!a2rele au de obicei aspectul unor mici discuri de marimea unei monede, usor colorate. 'aca cine a si le imaginea"a altfel, nu are nici o importanta, important este sa ni le repre"entam. ?. ,e imaginam prima c!a2ra desc!i"andu%se ca petalele unei flori. A. Cand prima c!a2ra s%a desc!is astfel incat simtim o stare de contort, ne imaginam ca aceasta se inc!ide din nou lent. @. Acum ne imaginam din nou cum se desc!ide c!a2ra. B. ,e imaginam din nou cum se inc!ide c!a2ra. J. Repetam etapele ?%B, pana cand a em sen"atia clara( a po"itiei desc!is sau inc!is in care se afla prima c!a2ra, D. Repetam toate aceste exercitii pentru fiecare dintre cele sapte c!a2re principale, apoi pentru c!a2rele mainilor si in sfarsit pentru c!a2rele din talpile picioarelor. 'urata acestui exercitiu aria"a in functie de capacitatile si puterea de concentrare a practicantului. 0eti reusi sa inc!ideti si sa desc!ideti c!a2rele instantaneu. L. 'upa efectuarea exercitiilor, aruncam o ultima pri ire asupra fiecarei c!a2re si stabilim in ce masura dorim sa fie desc!ise+ in totalitate, pe &umatate, pe sfert etc.,dar nici una din c!a2re nu trebuie inc!isa complet. 'esc!idem c!a2rele in masura in care ne%am propus.

=C. Iesim din transa. S*A-,AREA Acest exercitiu are drept scop sa ne anunte ca suntem focali"ati in intregime asupra controlului propriei energii. )e langa faptul ca a&uta la perfectionarea capacitatilor noastre psi!ice, acest exercitiu este foarte util in citire, in ca"ul indecarii pe care o exercitam extra corporal si pentru stabilirea diagnosticului. =. ,e ase"am in po"itia psi!ica, ne purificam mintea si ne impamantam. >. 'upa impamantare, desc!idem oc!ii pentru o clipa si pri im in cele patru colturi ale camerei, in punctele in care peretii se imbina cu plafonul. ?. Inc!idem oc!ii si ne imaginam ca ne aflam in acesl colt, de unde pri im in &os catre corpul nostru. ,e imaginam ca putem edea aura care ne incon&oara trupul. Cum arata aceastaM 'aca nu o putem edea, cum ar arata ea daca am edea%oM A. ,e imaginam ca re enim in propriul corp, ne aflam in centrul capului. Cum ne simtim acoloM ,e simtim altfel decat in coltul camereiM 'aca da, cum anumeM @. ,e sc!imbam astfel de cate a ori po"itia, aflandu%ne cand in propriul corp, cand in coltul camerei. 'e fiecare data a obser ati aura care incon&oara corpul, sau a imaginati ca o edeti. B. lesim din trartsa. ,u se efectuea"a( acest exercitiu mai mult de =@ minute. ME'I*A*IA SI 0I,'ECAREA CU A.U*ORUL CULORILOR In capitolele precedente am aratat cum se foloseste energia colorata indecatoare. )ana acum am folosit energia )amantului de culoare cafeniu desc!is, energia cosmica de culoare aurie si energia curati a de culoare portocalie. Este bine cunoscut faptul ca starea psi!ica este influentata de culori: In supermaga"ine cumparatorii cauta mai ales produsele in culori ii, cu ambala&e frumoase: saloanele de moda ec!e in culori inc!ise de cele mai multe ori in tonuri cafenii, produc o sen"atie de confort si apropiere de )amant, de natura: o camera m culori linistite, in nuante albastru desc!is #sau in nuante de erde$ are efect calmant, pe cand culorile stridente % rosu, portocaliu % au un efect contrar. 'aca, seara, alegem pentru a doua "i o roc!ie negru cu alb, iar dis%de%dimineata una de culoare ro", inseamna ca ne alegem imbracaminlea in functie de dispo"itia noastra. )entru a determina ce efect au di erse culori asupra noastra, om trece la meditatia urmatoare asupra culorii. Mai intai ne impamantam. Intram in transa, folosind energia terestra, cea cosmica si energia colorata. Golosim culorile dupa lista de mai &os, imaginandu%ne mai intai pe ecranul nostru mental ca aceasta culoare patrunde prin talpile si picioarele noastre, prin crestet, si circula astfel prin tot corpul. Consumam pentru fiecare culoare intre ?C de secunde si = minut, apoi o decoloram si trecem la culoarea urmatoare. Recomandam urmatoarea ordine+ ,E-RU % este culoarea cu care incepem, apoi trecem la CE,USIU % constatam diferenta. Apoi trecem la CAGE,IU % incepem in cafeniu%desc!is, apoi il intunecam si urmea"a ROSU % din nou incepem cu rosu%aprins si obser am cum se inc!ide culoarea pana la purpuriu inc!is. Urmatoarea culoare este )OR*OCALIU % culoare pe care o cunoastem. in acest exercitiu portocaliul ne apare diferit fata de cele anterioareM -AL/E, % urmat de 0ER'E 'ESCSIS % intensificam culoarea pana la erde intens si erde inc!is, apoi AL/AS*RU A1URIU % intensificam culoarea treptat pana la albastru inc!is si trecem la RO1 % urmat de MO0 % intensificam nuanta pana la I,'I-O % urmea"a culoarea AURIU % dupa auriu trecem la

AR-I,*IU % si in final AL/ Iesim din transa. In timpul acestei meditatii om urmari care este culoarea care ne da sen"atia de confort maxim. Cand ne ase"am pentru un exercitiu de diri&are a energiei sau de auto indecare, c!iar de la inceput trebuie sa destinam o clipa pentru a circula prin corp culoarea care ne place. ,u trebuie sa reluam in intregime tot acest exercitiu pentru a a&unge la culoarea preferata, trebuie doar sa ne imaginam ca aceasta apare spontan si trece prin corpul nostru din talpi pana in crestet. Goarte eficienta este folosirea culorilor pentru indecarea altor persoane. ,e imaginam o culoare oarecare #cum am procedat in ca"ul culorii portocalii$, care trece prin mainile noastre in trupul pacientului. Intuitia si practica ne or a&uta cel mai bine sa determinam ce culoare trebuie sa alegem, daca nu folosim culoarea portocalie E culoarea indecarii. )ortocaliul nu esre o culoare prea puternica si are o actiune excitanta, pe cand albastrul desc!is sa%i calmea"e pe cei excesi de ner osi. 'aca pacientul este bine impamantat, nu ii putem dauna prin transmiterea unei cantitati mari de energie. El a lua atat cat poate folosi, restul se a scurge prin ti&a de impamantare. 0a fi mult mai simplu daca suntem suficient de sensibili pentru a determina exact cantitatea de energie necesara. C!iar daca pacientul nu simte efectul actiunilor noastre, trebuie sa tinem bine minte ca aceasta nu este o &oaca. Energia pe care o orientam asupra pacientului actionea"a asupra corpurilor sale, astral si fi"ic. Unui om care n%a mancat nimic limp de o saptamana nu%i om da !rana obisnuita: om fi suficient de intelepti sa%i oferim la inceput ce a usor, un suc sau o supa(, pregatindu%= astfel pentru un alt tip de !rana. ,u trebuie sa le pro ocam pacientilor ,,o indigestie astrala(. 0om incepe cu culorile mai calme, cu nuantele mai pastelate, pregatind trecerea la culorile mai tari si la o te!nica mai ferma. REA'UCEREA COR)ULUI 'I, S*ARILE )SI Ati obser at ca, dupa efectuarea exercitiilor, sunteti rugati sa a ase"ati cu mainile impreunate si sa ramaneti linistiti timp de un minut, apoi sa a aplecati inainte si sa lasati capul in &os, intre genunc!i, pentru inca un minut. )oate urma o scurta plimbare prin camera. Mainile impreunate cu degetele impletite au rolul de a inc!ide circuitul psi!ic al corpu.ui, e itand astfel scurgerea de energie. )rin aplecarea capului mai &os de genunc!i permitem e acuarea din corp a energiei in exces. )limbarea prin camera este unul dintre procedeele care readuc corpul nostru in realitate dupa efectuarea unei acti itati psi!ice. 'esigur, nu om crede niciodata ca am de enit mai putin reali in cursul acestei acti itati, in comparatie cu starea obisnuita. ,umai ca acti itatea psi!ica ne face sa ne concentram toata atentia mai mult asupra corpului astral decat a celui fi"ic. 'aca imediat dupa aceea intarim legatura noastra cu corpul fi"ic, ne a fi mult mai usor sa operam in plan fi"ic. *recerea prin corp a energiei psi!ice in iorea"a in mod cert intreaga noastra acti itate. Efectuand exercitiile pre"entate aici, om a ea o noua perceptie asupra lumii si o noua atitudine fata de noi insine si fata de cei din &ur. Reusind sa ne cunoastem organismul, om edea ca unele dintre reactiile si sen"atiile acestuia au la ba"a consideratiile altor persoane despre ceea ce este mai bine pentru noi, nu propriile noastre consideratii. 0om dori, astfel, sa traim conform ointei proprii, nu dupa oia altora. *oti acesti factori determina sc!imbari in corp si prima lui reactie ca raspuns la ele este sa spuna ,,,U(. Cau"a o constituie faptul ca, bune sau rele, obiceiurile si deprinderile corpului sunt cunoscute. 'aca se instalea"a impresia ca tot ce este cunoscut a fi afungat, eliminat, corpul este cuprins de deprimare. Se poate c!iar imbolna i. 'e cele mai multe ori insa( sen"atiile corpului sunt de apatie, neliniste, plictiseala sau teama, resimtite in perioada in care efectuam acti itati psi!ice. In acest fel corpul a transmite mesa&ul+ ,,Eu nu reau sa ma sc!imbP( In astfel de ca"uri sunteti o persoana care reactionea"a cu teama si furie cand descopera o iubire nemasurata. Exista oameni care reactionea"a astfel, in loc sa raspunda cu caldura unei iubiri. 'e fiecare data cand o persoana s%a indragostit de dumnea oastra ati procedat la fel, ati simtit frica, tristetea. Se instalea"a astfel obisnuinta. Corpul s%a obisnuit sa reactione"e astfel+ ,,Este ceea ce fac mereu. Acestea imi sunt regulile ,u pot renunta la eleP( Corpul trebuie sa in ete treptat noile obiceiuri. 'upa cum am mai spus, introspectia propriei persoane constituie prima etapa in e olutia psi!ica. 'aca om constata ce a ce trebuie sc!imbat, putem sa efectuam aceasta sc!imbare. Sc!imbarile le om face insa treptat, cu blandete, caci corpul nostru se a simti anormal sau lipsit de

iubire. In nici un ca" nu ne om reprosa ceea ce am fost, suntem sau om fi. In sc!imb ne om con inge ca orice deci"ie de sc!imbare este un cadou pe care ni%l facem, si oricum am fi, esenta noastra lucrea"a pentru noi. 'aca a em anumite trasaturi care ne pot fi de a&utor, este un moti suficient de serios pentru a le de" olta, dar numai din aceasta( cau"a si nu pentru ca acum suntem ,,putin mai buni(. Exista numeroase procedee pentru a transforma corpul din nou intr%o realitate, trasatura lor comuna fiind faptul ca se reali"ea"a concentrarea atentiei asupra intregului corp. Scopul acestui exercitiu este focali"area capacitatii de concentrare, deci il om executa cu acuratete maxima. 0om obser a cu atentie ceea ce facem si, daca ne iesim din fire, om retine pe cat posibil momentul exact si ce anume gandim atunci. Exercitiile sunt simple si amu"ante. Cura&P 'ar aici se ascunde o capcana. )entru ca exercitiile sunt simple si atat de amu"ante, este foarte usor sa fie efectuate automat, fara sa le dam nici o atentie. Giecare exercitiu are o singura etapa. Lista de mai &os cuprinde o serie de exercitii diferite si nu etapele unui singur exercitiu. =. Mancati ce a. >. Gaceti sex in orice forma sau dansati ritmic, la alegere. ?. Mergeti pe &os. Este deosebit de util pentru corpul real, deoarece orientea"a atentia asupra c!a2relor de pe talpile picioarelor, legate nemi&locit de )amant. A. Gaceti o baie sau un dus. 'usul cu apa rece face minuni in cunoasterea propriului corp. Corpul poate a ea procedeul lui propriu care il a&uta la mentinerea realitatii. in acesf ca" om efectua acest procedeu. In aceasta carte nu este intamplatoare referirea la propriul spatiu, la spatiul celorlalti oameni, la ramanerea in spatiul propriu. Spatiul nostru este propriul nostru corp fi"ic si astral, in care nu se poate simti comod nimeni altcine a. 'in nefericire, unii lncalca acest spatiu al nostru, fie pentru ca or sa ne atraga atentia asupra lor, fie pentru ca or sa intre in contact cu noi intr%o forma sau alta #telepatie, teleg!idare$. Golosind un termen psi!ic, denumim aceste pretentii ale altor oameni de a ne atrage atentia prin termenul ,,legaturi(. Clar a"atorii pot edea fluxurile de energie care ies din c!a2re si reali"ea"a legatura intre noi si o alta persoana. ,u este obligatoriu sa edem aceste legaturi. )utem sa ne dam seama si sa le simtim ca ele exista. Acestea leaga in permanenta c!a2rele diferitelor persoane: nu exista oameni care sa fie complet liberi de ele. In exercitiul urmator om in ata cum sa ne amplasam si sa ne retragem legaturile, care nu trebuie sa ne in aluie permanent, in mod ine itabil. 'aca suntem prinsi de o multime de legaturi, om fi ne oiti sa actionam mai mult cu energia altor persoane decat cu a noastra proprie. Ar fi insa o greseala sa ne plangem ca suntem legati de cine a, ca niste pri"onieri, sau sa credem ca cel care ne% a legal ne face reun rau. In realitate, nu putem receptiona astfel de legaturi de la o alta persoana, daca nu o dorim. ,imeni nu a poate agresa in nici un fel din punct de edere psi!ic, daca dumnea oastra nu doriti acest lucru. Legaturile au insemnatate diferita, depinde ce informatie s%a transmis prin ele, si produc in c!a2re efecte diferite. )rima c!a2ra, central supm ietuirii. O legatura plasata in acest centru inseamna+ ,,0reau sa ma a&uti sa supra ietuiesc.( )oate ascunde pericole in ca"ul in care cei doi oameni nu au a&uns la un acord clar pri ind linia de urmat, de exemplu, un copil plasea"a o astfel de legatura in centrul de supra ietuire al parintilor sau adultilor din &urul sau. 'aca a em un prieten bolna sau ranit, pe care il ingri&im, intre noi exista o intelegere pri ind faptul ca(, pentru o anumita cerioada de timp, rem sa il a&utam sa supra ietuiasca si se a crea o legatura puternica( pe perioada con alescentei. Legatura pornita de la prieten este plasata in prima noastra c!a2ra si ne transmite informatia ,,am ne oie de tine(. Uneori, putem a ea dorinta sa indepartam aceasta legatura si sa re i"uim natura relatiilor cu persoana respecti a. AtentieP ,imeni nu poate sa plase"e o legatura, daca noi nu dorim sa o primim. A doua c!a2ra, A sexualitatii si a emotiilor. O legatura plasata in a doua c!a2ra inseamna fie+ ,,Simt o atractie de interes sexual penlru dumnea oastra(, fie+ ,,Acordati%mi spri&in emotional, dati atentie emotiilor mele.( )utem dori sa inlaturam sau nu aceasta legatura, daca nu ne face placere, sau sa o pastram. Este insa mai bine sa inlaturam o legatura emotionala din aceasta c!a2ra, deoarece poate pri a de energie si este insotita adesea de ibratia ,,necesitatii(. Este mult mai bine sa raspundem ne oilor emotionale ale cui a din c!a2ra inimii, decat din cea de%a doua c!a2ra.

A treia c!a2ra, central energetic. O legatura plasata aici inseamna+ ,,Am ne oie de o canlitate de energie de la dumnea oastra, imi este insuficienta energia mea proprie(, sau+ ,,)refer sa luere" cu energia dumnea oastraN, decat sa%mi asum responsabilitatea energiei proprii,( Este e ident ca o legatura plasata in a treia c!a2ra nu poate decat sa ne absoarba din energie, de aceea trebuie sa o inlaturam. O legatura( puternica m a treia c!a2ra ne poate crea o sen"atie de tensiune sau golire In "ona abdominala. Ea poate duce la ulcer. A patra c!a2ra, central iubirii si atasamentului. O legatura in a patra c!a2ra poate insemna+ ,,0a iubesc(, sau+ ,.lmi place de dumnea oastra.( )utem sa dorim inlaturarea legaturilor din a patra c!a2ra pentru a ramane singurul om care dispune de propria energie, dar in general aceste legaturi nu sunt atat de apasatoare ca la celelalte c!a2re. Curatandu%ne c!a2rele, putem lasa intacte Legaturile existente in aceasta a patra c!a2ra, pentru ca este placut sa te simti legat de prieteni. A cincea c!a2ra, centrul comunicarii. O legatura plasata aici inseamna+ ,,0reau sa comunic cu dumnea oastra.( O Iegatura puternica in a cincea c!a2ra ne poate pro oca dureri de gat, poate duce la imbolna irea glandei. A sasea c!a2ra, central clar i"iunii. O legatura plasata in a sasea c!a2ra inseamna+ ,,Cine a este in permanenta in mintea noastra % se gandeste permanent la noi sau rea sa afle la ce ne gandim sau ce credem despre el.( Aceste legaturi pot pro oca dureri de cap. La fel, deoc!iul duce la scurgerea energiei din acest centru. A saptea c!a2ra, c!a2ra cunoasterii si a intuitiei. O legatura plasata aici nu este lipsita de pericol, pentru ca inseamna+ ,,0reau sa conduc( sau ,,0reau sa imi urmati in atatura.( Multi mentori care lucrea"a in domeniul psi!icului, misticismului si constiintei plasea"a temporar o legatura in afara c!a2rei discipolilor, pentru a spori eficienta in atarii. C!a2rele mainilor, sediul energiei creatoare. Legaturile plasate aici inseamna fie+ ,,Ga ca. mine(, fie+ ,,Ga pentru mine.( 'eoarece creati itatea este o forma de exprimare a propriei persoane, legatura plasata in maini poate dauna modului nostru de a efectua ce a, de la prepararea !ranei si &ocul de tenis pana la scrierea unei carti. C!a2rele picioarelor. *alpile se leaga de )amant. O legatura plasata in c!a2rele din talpi dereglea"a impamantarea noastra, determina o inaltare, o in iorare sau ne poate face ,sa plutim in nori(. )riceperea de a identifica legaturile si de a le inlatura ne a a&uta sa fim mai puri si mai liberi si sa ne diri&am corpul dupa propria dorinta. Capatand deprinderile de a identifica si inlatura legaturile, om afla mai multe despre acestea. )uterm descoperi legaturi de la persoane cu totul surprin"aoare, in cele mai neasteptate puncte. Mai mult, o persoana care a plasat o legaturi intr%una dintre c!a2rele noastre poate sa ignore natura comunicarii dintre noi. Cum putem afla daca cine a ne%a plasat o legatura intr%o c!a2raM ,e pri im aura si c!a2rele. 'aca sunt legaturi % si cu siguranta sunt, intr%o masura mai mare sau mai mica % le om edea. Ce este de facut daca descoperim astfel de legaturi in c!a2rele propriiM Le om inlatura. CUM SE I,LA*URA LE-A*URILE E,ER-E*ICE =. ,e ase"am in po"itia psi!ica, inc!idem oc!ii, ne relaxam si ne impamantam. >. Gacem sa circule energia prin corpul nostril timp de aproximati un minut. ?. ,e imaginam propria aura si o purificam conform indicatiilor anterioare. A. 'upa ce ne%am curatat aura si energia circula in mod corespun"ator, ne focali"am atentia asupra primei c!a2re, asa cum am facut in etapa a doua a subcapitolului+ ,,'esc!iderea si inc!iderea c!a2relor(. )ri im #daca putem edea$ sau cream imaginea primei c!a2re si sesi"am legaturile din aceasta. 'aca nu reusiti de la inceput, perse erati. ,u a descura&ati. 'aca descoperim legaturi in prima c!a2ra, ne imaginam cum mainiie patrund in aura, a&ung la c!a2ra s,i smulg legaturile. Legaturile pot fi mai mari sau mai mici, mai subtiri sau mai groase, se pot extrage mai greu sau mai usor. ,u trebuie sa ne speriem. Ma&oritatea legaturilor se desprind foarte usor, fara sa ramana( nici un fel de orificiu in c!a2ra. 'aca unele legaturi nu se lasa indepartate, ne punem intrebarea #pe care o adresam legaturii$, cine este autorul, urmarim directia in care se indreapta legatura respecti a, pana cand edem, reali"am imaginea optica sau simtim cine este cel care ne%a implantat aceasta legatura. )oate fi un om apropiat, un bun prieten sau c!iar sotul #sotia$, poate fi un sef sau un subordonat, poate fi c!iar cersetorul caruia i%am dat de dimineata o moneda. )oate fi oricine, c!iar persoane care au murit cu ani in urma. *rebuie doar sa pri im cu multa atentie si sa credem ca omul care ne apare

pe ecranul mental este autorul legaturii. in ca"ul in care ne apar mai multe persoane, ne om ocupa de distrugerea fiecarei legaturi separat. Urmarim traseul legaturii pana la autorul acesteia, caruia ii multumim pentru interesul aratat si ii explicam ca nu dorim sa fim ,,legati(. 'aca aceasta persoana doreste sa pastre"e legatura cu noi, ii propunem sa o transfere in planul constient fi"ic, nu in planul astral. Apoi re enim la prima c!a2ra si extragem legatura respecti a. Ea trebuie sa iasa cu usurinta. 'aca, orice am face, legatura nu poate fi inlaturata, este posibil ca in realitate sa nu dorim inlaturarea ei. In acest ca" putem lasa legatura, dar sa recunoastem ca este optiunea noastra. 'aca om inlatura o legatura pe care de fapt nu dorim sa o inlaturam, ea re ine. Sistemul de comunicare prin aceasta legatura exists de&a. )re"entul exercitiu are drept scop sa ne ofere alternati a de a permite sau nu altor persoane sa ne foloseasca energia sau sa o amestece cu a lor. @. Cand ne eliberam de toate legaturile din prima c!a2ra, trecem la a doua. Efectuam si aici toate operaViunile de la punctul A, apoi, pe rand, repetam aceleasi operatiuni cu toate celelalte c!a2re, inclusi c!a2rele de la maini si de la picioare. B. 'upa ce am extras legaturile din toate c!a2rele, cream imaginea mentala a unui su oi de apa curata si cristalin care ne scalda sistemul energetic, patrun"and prin Sa!asrara #c!a2ra din crestet$, in &os pana la Mulad!ara fe!a2ra #putem trimite acest su oi si prin c!a2rele de la maini si picioare$, apoi trece prin impamantare si se scurge spre centrul )amantului, unde este neutrali"at. J. Acum cream imaginea i"uala a unei energii neutre, curate si clare, de culoare aurie stralucitoare, care in aluie intregul nostru sistem energetic si intregul corp. D. ,e imaginam mainile cum nete"esc aura de la cap la ba"a picioarelor. L. Iesim din transa. Gacem ce a care sa ne con inga( de realitatea corpului nostru+ ne spalam pe fata, bem o ceasca( de ceai sau cafea, ori ne imbratisam cu un prieten. Acesta este cel mai dificil exercitiu din cele pre"entate pana acum. In restul "ilei trebuie sa a eti gri&a de oi. ,EU*RALI*A*EA SI ,O,RE1IS*E,*A In &urul nostru actionea"a di erse energii. Cum ne putem mentine ec!ilibrul psi!ic fara sa fim atrasi de unele persoane si fara sa le atragem, fara sa ne subordonam repre"entarilor proprii sau ale altora pri ind ceea ce ar fi trebuit sa fim, cum sa ne mentinem c!a2rele curate, sa ramanem sanatosi si sa ne pastram in ec!ilibru totalitatea ps!icului propriuM *rebuie sa ramanem neutri si sa nu ne impotri im, sa nu opunem re"istenta fata de nimic. 'upa cum constatati, nu se recomanda sa nu credeti in nimic din ce i se spune, dupa cum nu se recomanda sa nu a em sentimente, ganduri sau reactii fi"ice la anumiti stimuli. 'impotri a, daca procedam astfel, aceasta inseamna re"istenta fata de impulsurile proprii, iar aceasta nu este o po"itie neutral. Am mentionat ca starea de comuniune cu Uni ersul nu inseamna sa edem lucrurile asa cum rem sa fie. Mai degraba aceasta fnseamna sa le edem asa cum sunt in realitate, inseamna cura&ul de a spune ,,'A( propriilor trairi, oricum ar fi acestea. Oamenii isi or fixa in permanenta legaturile in sistemul nostru de c!a2re iar noi nu ne om afla mereu in starea de meditatie in care sa percepem patrunderea acestor legaturi. 'aca ne impotri im acestora sau daca toata "iua discutam despre cine a si ne comparam cu fiecare caine agabond care tra ersea"a strada si ne taie calea, om capata o oarecare duritate psi!ica si om inalta "iduri intre noi si ceilalti, intre noi si propriile trairi. C!a2rele noastre sunt blocate. 'e enim tensionati si, ceea ce este mai rau, Incercam sa credem ca om de eni altfel de cum suntem. Asadar re"istenta este o parte a conditiei de om. 'eci om incepe prin a nu opune re"istenta faptului ca ne impotri im. Cand comuncam cu cine a, ii putem spune cu ce anume suntem de acord si cu ce nu. 'ar persoana cu care comunicam este o alta particica a Uni ersului, deci o alta parte din noi, care ne ofera posibilitatea sa constienti"am cine suntem, permitandu%ne sa a em propriile trairi. 'aca opunem re"istenta trairilor noastre proprii, re"ulta un ciclu incomplet al ietii noastre, care se a repeta mereu, iar si iar, in forme diferite, pana cand ne om permite o traire completa, iar pana cand nu om admite aceasta traire completa, om actiona conform propriei noastre re"istente si imagini create. 'aca nu %au con ins cele pre"entate despre 2arma in primul capitol, trebuie sa recitim aceste paragrafe si sa le anali"am dintr%un alt punct de edere. 'upa cum am mai spus, 2arma este, pe langa toate celelalte, un re"ultat al propriilor repre"entari si al ciclurilor nefinali"ate. Cand ne impotri im propriilor trairi, acumulam o anumita 2arma, cu care om a ea de%a face mai tar"iu. 'aca

ceea ce urmea"a sa facem este re"istenta in fata propriei trairi si acumularea 2armei, nu mai faceti acest lucru. ,u opuneti re"istenta. 'ar om urmari ceea ce facem si om remarca faptul ca noi suntem cei care actionam, procedam astfel, nu actiunea este cea care primea"a in fata noastra. Cu timpul om constata ca incetam sa mai actionam in acest fel. 'e enim exact obiectul re"istentei noastre % aceasta este o axioma a e olutiei psi!ice. Cu cat mai mult re"istam si ne opunem la ce a, cu atat acordam mai multa atentie acestui fapt si ne inarmam tot mai puternic impotri a lui. )e de alta parte, atunci cand o persoana este furioasa pe noi si ii acceptam furia #=$, furia persoanei respecti e trece aproape instantaneu #>$, nu ne om mai framanta din cau"a acestei trairi neplacute. Aceasta este esenta ideilor despre iubirea fata de aproape, intoarcerea celuilalt obra" etc. Aceasta este legatura dintre Uni ers si propria c!a2ra( a inimii. Exista doua( metode cu a&utorul carora incercati sa indepartati re"istenta prin iertare. )rima metoda este o meditatie pe care am mai exersat%o+ =. ,e ase"am in postura psi!ica, inc!idem oc!ii, ne purificam mintea si ne impamantam. >. ,e in estigam intregul corp fi"ic incepand cu talpile picioarelor si continuand spre cap. 0erificam daca exists reo parte care resimte dureri, sau intepenit, se bucura sau rea sa se odi!neasca(. Sesi"am sangele care circula in corpul nostru. Sesi"am energia psi!ica care circula in noi si in &urul nostru. 'aca ne doare ce a, n%are decat. 'aca exista unde a o dorinta foarte mare si puternica, o lasam sa se manifeste. ,u ne impotri im, nu opunem nici o re"istenta, sunteni intru totul de acord, Lasam sa doara ceea ce doare, sa%si manifeste bucuria sau tristetea, lasam sen"atiile sa dispara, dar nu intreprindem nimic, ci doar obser am. ?. ,e in estigam emotiile. Ce anume simtimM ,u opunem nici o re"istenta, doar simtim. A. La ce ne gandimM Si ce credem despre ceea ce gandimM ,u ne oprim din ganduri, doar suntem de acord cu ele. Continuam sa ne gandim la aceasta. @. Unde ne aflamM ,e aflam in propriul trupM Suntem de a"i noapte cu persoana iubitaM Coboram in strada sa luam o ing!etataM Ramanem aici. Cand ne aflam in coltul camerei continuam sa fim in centrul propriului cap. Re enim. B. Cand am re enit in centrul propriului cap, iesim din transa. A doua metoda este un exercitiu care poate fi efectuat oricand si oriunde. )resupunem ca ne%am intalnit cu un prieten, iar acesta are o multime de probleme, cu care ne copleseste: nu%= iubeste prietena sau mama, tatal sau copilul, cainele nu%= asculta, masina s%a stricat, contul in banca este epui"at, nu mai are nici un ban, papagalul s%a imbolna it iar salteaua de cauciuc s%a spart. Este posibil sa sesi"am ca la ni elul primelor doua c!a2re apar anumite sen"atii. A em de gand sa le inc!idemM Le desc!idem mai largM Ce se petrece cu a patra c!a2raM Inima este desc!isaM Sau ne este pieptul incatusatM Care este directia legaturilorM ,e imaginam ca suntem in intregirne din aer si tot ce ne po esteste prietenul trece prin noi. 'esigur, ascultam ce ne spune si inter enim cu cate o orba cand ni se pare oportun. Lasam insa toata incarcatura emotionala sa treaca de noi si sa se neutrali"e"e in aeru din &ur. Acum urmarim atent ce se petrece in c!a2re. 0om efectua exercitiul ori de cate ori a em oca"ia. SOCURILE )SISICE ,ici un orn nu poate ramane permanent neutru si legat de )amant. 'upa cum am mai spus, cand ne impotri im, trebuie sa continuam sa o facem. ,u putem a&unge intr%un alt loc, pana cand nu incetam sa ne aflam acolo unde suntem acum. Uneori, cand nu suntem impamantati, inter ine cine a si ne aplica un soc psi!ic. Cea mai simpla explicatie a unui astfel de soc este perceperea furiei care se napusteste asupra noastra. *ra ersam strada si un sofer trebuie sa opreasca exact cand nu are c!ef sa o faca. In gandul sau, aparem c!ip de ticalos si socul este gata. Resimtim o slabiciune ciVudata in timp ce tra ersam. Am luat de pe raftul maga"iului ultima punga de lapte, exact cand s%a apropiat altcine a sa o ia. )ersoana ede ca luam laptele si dintr%o data, datorita socu.ui, ne cuprinde teama. Socurile psi!ice pot lua si forme placute. ,e plimbam pare si pe langa noi trece o persoana foarte atragatoare care%si opreste pri irea asupra noastra. Soc. *ot restul "ilei ni%l petrecem gandindu%ne cat de placut ar fi fim cu o fiinta atat de fernecatoare. Caracteristica generala a acestor socuri este faptul ca sunt orientate in interiorul corpului nostru. Ele ne distrag de la momentul respecti si ne reorientea"a trairea in interiorul propriei minti. Socurile ne fac sa pierdem contactul cu realitatea, sa nu mai stim unde ne aflam. Ele ne transfera in in%constient,

ne obliga sa ne cedam intreaga putere in fa oarea celui care ni le aplica. Si ma&oritatea acestor socuri nu sunt deloc distracti e. ,u exista exercitii speciale referitoare la socurile psi!ice. Cand constatam ca suntem supusi unui soc psi!ic, putem consuma o cantitate oarecare de energie pentru a efectua actiuni simple de indecare sau pentru a extrage din c!a2ra legaturile care ne%au fost implantate acolo. 'ar cel mai eficient este sa obser am socul care ne este aplicat si sa nu%= intoarcem impotri a celui care ni%l aplica, deoarece astfel nu am face dect sa declansam un ra"boi al socurilor psi!ice. )ot fi aplicate aceleasi metode si la atacul psi!ic din partea altor persoane. Atacul psi!ic este mult mai periculos, deoarece este mai greu de depistat. 'ar socurile sunt trairi ale realitatii care pot fi controlate. Starile pro ocate pot duce la imbolna irea suprarenalelor si a sistemului neuro egetati . Ra"boaiele psi!ice duc la crearea prin imagini mentale a entitatilor creaturilor, pe care cateodata nu le mai poti controla si incep sa( te domine, daca ti%a sca"ut potentialul energetic. 'atorita neatentiei se poate a&unge la cabinetul de psi!iatrie pe post de pacient.
CURS 0I CI*IREA )SISICA )utem spune ca fiecare om este un medium si se ocupa de citirea psi!icului, adesea c!iar fara a%si da seama. 'e fiecare data cand ne intalnim cu cine a si ne spunem in sine+ ,,Arata foarte obosita(, sau ,,'upa cum arata, se poate spune ca a a ut o "i grea(, sau ,,Ce mult s%a sc!imbat, se poarta ca un indragostit(, reali"am o citire a informatiei pe care o poarta fiecare. Ea se inregistrea"a sub forma de culoare, sunet, energie, alcatuind starea noastra pe moment. Cine a poate spune ca nu se intampla nimic deosebit si ca oricine poate g!ici astfel de lucruri. Intr% ade ar, oricine poate reali"a asa ce a, dar este mai mult decat daca am g!ici. Au fost obtinute informatii pe care nimeni nu le%a exprimat in cu inte. Exemplele de mai sus sunt ca"uri de perceptie psi!ica nede" oltata. Aceasta perceptie poate fi de" oltata si finisata pana la ni elul intuitiei "ilnice. Citirea psi!icului este o deprindere care, ca oricare alta, poate fi consolidate si perfectionata prin practica. In plus, om tine seama de o recomandare aparent paradoxala. 0IA*A ,OAS*RA 'E ME'IUM 'aca intelegem aceasta exprirnare neobisnuita, ne om putea interpreta iata ca pe a unui medium. Cand ne nastem, se spune ca tocmai ne%am intrupat. *otul este nou, suntem desc!isi pentru lume, toate impresiile noastre sunt relati pure si nu sunt impo arate de amintiri, trairi si diferite opinii. Suntem constenti si nutrim interes. Cu alte cu inte, fiecare dintre noi este un medium. 'upa cum putem afla intrebandu%i pe copii, multi dintre ei ad aureole de diferite culori care%i incon&oara( pe oameni. In desenele lor, ei repre"inta aceste aureole colorate. Multi copii au in permanenta insotitori fermecati, cu care stau de orba si se &oaca. Mai mult, copiii care sunt foarte buni obser atori, dar, in acelasi timp, sunt extrem de lipsiti de tact, exprima cu glas tare fata( de toata lumea ceea ce edem cu totii, dar consideram ca nu este potri it sa spunem. )e masura ce copiii cresc, parintii ii in ata sa se ,,adapte"e( mediului. C!iar daca a ,, a"ut( aureola innegrita sau cu limbi de foc si scantei a unei persoane apropiate, care se sc!imba brusc in diferite forme deasupra capului expul"and din ea, si "ice cu glas tare ca matusa lui este ca o ipera sau ca seamana cu un monstru #reali"and de fapt perceperea informatiei din gandului ei$, parintii il in ata cu tact ca nu este ade arat, ca matusa lui a fost si este o doamna. 'aca stam de orba cu unele persoane sau le obser am, in timpul citirii psi!icului om afla ca( in copilarie multi au fost speriati de adulti care le%au explicat cu insistenta care este realitatea. )e cand erau copii, ei erau suparati ca toti cei mari resping i"iunea lor asupra lumii, dar treptat au inceput sa o respinga si ei, pentru ca adultul detinea suprematia e identa in cunoasterea practica a lumii incon&uratoare si spunea copiilor ce este real si ce nu. Astfel, ma&oritatea adolescentilor, la atingerea acestui prag, fie incetea"a sa mai creada in realitatea din copilarie, fie in ata sa taca. )entru multi dintre cei care au incetat, cu timpul, sa creada in propriile perceptii problema de ine mai simpla. Ei nu se mai gandesc la aceasta pana nu se petrece ce a care sa%i soc!e"e. 'e pilda, unele persoane

patrund din nou in lumea psi!icului dupa o traire dramatica neasteptata, cum ar fi contactul cu persoana iubita disparuta recent sau pre ederea unui e eniment iitor. )ersoanele care prefera sa pastre"e pentru ele propriile perceptii fi"ice pot a ea trairi intamplatoare pe toata durata ietii, fara sa po esteasca nimanui nimic, din teama de a parea ridicoli sau de a fi considerati nebuni. )oate ca intr%o discutie cu un prieten, printre alte lucruri marunte, or mentiona cu calm ,,am simtit ca ma ei suna asta"i(, dar niciodata nu or putea po esti despre isele lor ciudate sau ocile pe care le aud. Multi se tern intr%ade ar sa nu fie nebuni, de aceea isi ascund cat mai bine nelinistea si indoielile. Cei care nu%si reprima niciodata trairile deosebite, nu ascund ceea ce aud, pot fi cu ade arat persoane cu preocupari de medium sau spiritisti, sau isi pot folosi obser atiile si trairile intr%o alta directie, cu orientare creati a, artistica. Altii pot sa innebuneasca si sa a&unga in clinicile de psi!iatrie. Uneori, astfel de oameni sunt considerati de"ec!ilibrati si excentrici. Adesea, cand timp de multi ani omul este ne oit sa lupte impotri a propiilor sale trairi, el poate fi expus unor serioase dereglari psi!ice. 'e ine paranoic si simte ca toti il urmaiesc si ii resping trairile: sau poate de eni sc!i"ofrenic, o &umatate a sa exprimand o puternica perceptie psi!ica si emotii intense, iar cealalta &umatate fiind normala: poate de eni catatonic, inc!i"andu%se in sine si preferand sa traiasca exclust in uni ersul psi!ic al mintii sale, nu in mi&locul confruntarilor de opinii si &udecati ale celorlalti. )re"entam aici cate a exemplc comune. 'esigur nu toate bolile mentale sunt re"ultatul reprimiirii capacitatilor psi!ice. 'ar de foarte multe ori impiedicarea manifestarii acestora duce la reprimarea unor emotii cum ar fi furia sau teama de pedeapsa . Aceste emotii neexprimate pot pro oca boli fi"ice sau mentale. ,ebunia poate fi actiunea, modul acestei persoane de a se manifesta intr%o lume care%= separa de realitate si de ceilalti, totodata este modul prin care persoana respecti e e ita( raspunderea faptelor sale. )oate nu stie cum s%o faca sau are ne oie, prin constructia fiintei sau prin educatie, de cine a care s%o g!ide"e. Interiori"area nu aduce nimic bun in acest ca" si ar trebui cautata iesirea din impas prin simpla ruga( catre 'umne"eu de a da lumina, ratiunea si calea ietii. 'ar sa re enim la problemele noastre. )oate ne este absolut straina ideea de a de eni medium si citim aceasta carte doar pentru a gasi ce a ce am mai putea in ata. Sau poate ca am considerat dintotdeauna ca a em ce a deosebit, poate c!iar supranatural, si nu stim cum sa procedam. Sau cunoastem aceste fenomene, le simtim, le percepem realitatea, dar am rea sa le diri&am, sa in atam sa le folosim cat mai bine. Ar fi un mare pacat daca dintr%o stare de soc prin necontrolul asupra gandurilor ati a&unge la psi!iatrie. *A/LOURI SI IMA-I,I IRA*IO,ALE In timpul descifrarii informatiilor psi!ice putem ,, edea( o multime de lucruri, ca si in timpul indecarii, unde principalele surse de informatii or fi aura si c!a2rele. Acestea pot a&unge la noi si sub forma unor c!ipuri sau imagini rnentale, pe care le om anali"a in pre"enta lucrare. In timpul citirii psi!icului pacientului putem edea realmente ade arate tablouri. Ele pot aparea in prim%plan pe ecranul nostru mental sau pot a ea aspectul unor miniaturi. Aceste tablouri pro in din uni ersul nostru subiecti . S*ER-EREA I,GORMA*IILOR ,E-A*I0E 'I, AURA =. ,e impamantam si intram in transa. >. Alegem din propria experienta o stare in care nu ne%a placut sa ne aflam si staruim sa ne manifestam lipsa de sensibilitate, indiferenta. )oate fi o situatie in care am trait groa"a sau altce a de acest gen. ?. ,e concentram asupra imaginii create, apoi o facem sa se estompe"e lent. )e masura ce ea dispare, lasam sa apara c!ipurile altor persoane. Acestia sunt creatorii initiali ai i"iunii anterioare. )utem edea un singur c!ip sau mai multe. Gacem sa se estompe"e aceste c!ipuri unul dupa altul, imaginandu%ne ca le expediem posesorilor lor. 'aca, pri ind aceste c!ipuri, simtim furie, re olta, durere etc., re enim pentru a retrai aceste sentimente. Le om comunica mental acestora tot ce simtim ne oia sa le spunem. 'aca simtim satisfactie in urma celor spuse, la estomparea imaginii acordam iertare acestor persoane. 'aca nu dorim sa le iertam, inseamna ca n%a sosit inca momentul, dar prin iertare se face o stergere automata a sursei de soc psi!ic si are loc sc!imbarea radicala a aurei in alte culori. Cand suntem pregatiti sa ii iertam, ne om ierta mai usor propriile noastre

probleme si astfel ne om apropia de renuntarea la toate acestea. Sa nu uitam ca nu trebuie sa ne grabim. 'aca dorim sa sa uram un timp oarecare furia, supararea sau tristetea pe care le simtim, nu trebuie sa ne refu"m aceasta placere. A. Creem o imagine a propriei noastre persoane si ne straduim sa indragim aceasta imagine. Apoi o facem sa dispara. @. C!emam in imagine Soarele mare si auriu al energiei, pe care il lasam sa ne umple in totalitate corpul si aura. B. Iesimdin transa. CI*IREA AUREI Expresia ,,citirea aurei( creea"a o impresia a ce a te!nic si foarte complicat. Inainte de a trece la acest exercitiu, trebuie sa facem o relaxare completa, straduindu%ne sa edem aura. Cream un trandafir care il repre"inta pe pacientul nostru. In acelasi timp ne imaginam ca trandafirul acesta are un nimb. ,imbul repre"inta aura indi idului, tot asa cum trandafirul repre"inta indi idual incepem cu obser area unei singure culori care iri"ea"a in &uru. petalelor. 'aca nu putem edea culoarea, ne imaginam ca nimbul arata ca si cum am edea%o. Gacem sa dispara trandafirul. >. Repetam exercitiul de patru ori, adaugand de fNiecare data cate o culoare pana a&ungem la un total de cinci culori, ?. lesim din transa. Urmatorul complex de exercitii repre"inta o etapa mai a ansata(. Aceasta ne a a&uta sa folosim citirea aurei in scopuri curati e. ,e impamantam si in intram in transa. >. Reali"am imaginea pacientului, Cu o pensula imaginara cu opsea neagra intunecam tabloul reali"at pana cand obtinem dear silueta pacientului. Lasam lumina interioara, mentala, sa umple spatiul din &urul siluetei, mai intai sub forma unui nimb alb. Obser am unde este nimbul mai mare si mai dens, in ce puncte este mai subtire sau care sunt "onele corpului in care dispare. *oate aceste imagini aparute sunt legate de clar i"iune. ?. Lasam nimbul alb sa capete diferite culori. Acestea sunt culorile aurei pacieniului nostru. 'aca edem o singura culoare este minimal. 'aca edem c!iar "ece culori este foarte bine. Cel mai adesea om edea doua sau trei culori, dar cand om capata deprinderea de a distinge culorile, om putea anali"a aura mult mai bine. )entru inceput om incerca sa ne oprim doar culorile pe care le edem sau sesi"am. Unde sunt acestea ase"ate m &urul corpuluiM *rebuie sa tinein minte ca semnificatia culorilor poate fi confirmata numai de propria noastra experienta, de aceea ne om urma intuitia. Lasam imaginea sa se estompe"e. Alegem acum alta persoana si repetam procesul. Anali"am cu atentie diferenfele dintre cele doua aure, apoi le lasam sa dispara, Iesim din transa si ne readucem corpul in realitate. Este necesar sa o facem, cand tocmai am efectuat o acti itate psi!ica deosebit de complexa. La exercitiile acestea este ne oie de o cantitate mai mare de energie psi!ica, care ine prin relaxarea perfecta a mintii. Re"ultalele or eni singure la un moment dat si a eti !ucura nespus cand eti reugi sa faceti acest .ucru fSra prea mult efort. CI*IREA AUREI CU OCSII 'ESCSISI Clar i"iunea sau ederea psi!ica, de care tocmai ne%am folosit, se reali"ea"a fara participarea simtului fi"ic al a"ului. Aceasta se reali"ea"a prin intermediul ederii psi!ice. Unele persoane ad aura si cu oc!ii desc!isi, in stare de relaxare. Aura apare ca un nimb auriu alurit. uneori este colorata in culori desc!ise, alteori seamana cu niste fotografii. Culoarea sau culorile dominante sunt plasate in centrul aurei, iar scanteile sau explo"iile de energie de alte culori se imprastie in spatiul din &ur sau se deplasea"a impre&urul culorii de ba"a. ,u este nimic neobisnuit ca unele persoane pot edea aura cu a&utorul a"ului obisnuit si nu prin clar i"iune. 'e fapt cu a&utorul a"ului normal putem edea mult mai inu.te detalii marunte decat cu a&utorul a"ului psi!ic. Citirea aurei cu oc!ii desc!isi este foarte interesanta, iar procesul In sine pare mai putin fantastic, mai real. 'ar totul se creea"a( pe un ecran in centrul dintre sprancene si oricum

ederea normala nu participa la descifrare, oc!ii stand intr%o po"itie de parca n%ai a ea ne oie de ei. *otul se petrece in spatiul de id aflat in aceasta regiune a fruntii, indiferent de distanta de la pacient la indecatorul medium. )rin crearea imaginilor si descifrarea informatiilor enite are loc stergerea acestora din campul energetic al persoanei pacient si reec!ilibrarea energiilor lui mentale. )utem afirma ca are loc procesul de mdecare. A em ne oie de cine a cu care sa colaboram in astfel de ca"uri, ca sa edem re"ultatul final si sa ne con ingem ca am procedat corect. ,e alegem o persoana care sa ne a&ute in efectuarea acestui exercitiu. Rugam persoana sa se ase"e sau sa stea in picioare cu spatele la un perete alb. )eretele poate fi si de o alta culoare, dar neaparat desc!isa. >. ,e impamantam. )entru a edea aura nu este necesar sa intram in transa, ci doar sa fim relaxati. ,e indepartam de asistentul nostru la o distanta de circa sase metri si ne con%centram atentia asupra unui punct in spatiu aflat la o distanta de un metru fata de corpul acestuia. )unctul ales nu se a gasi pe perete sau pe c!ipul asistentului, ci intr%un punct oarecare in spatiul pana la el. 'upa un timp oarecare om incepe sa edem aura asistentului. Unele persoane ad aura cu ederea periferica, desi asistentii au impresia ca ii pri iti tinta. ?. )utem exersa i"uali"area aurei fara a mai impartasi aceasta respecti elor persoane. 'ar este foarte bine sa fim prudenti, Este foarte neplacut cand cine a pri este tinta in crestetul cui a sau in gol.c!iar deasupra umarului.in timpul acestor exercitii putem a&unge la conclu"ia ca i"uali"arn aura nu numai pe fondul peretului alb ci si pe fundalul unor culori inc!ise. )uteti incepe prin a edea aura florilor, fructelor, obiectelor. Relaxati, pri iti in gol obiectul care inleresea"a neaparat. 0eti ramane uimiti de re"ultate. ,u trebuie sa mi&iti oc!ii sau sa%i mariti, ei nu participa la i"iuni, participa glanda pineala. CUM SE CI*ESC CSAQRELE Citirea c!a2relor este in fond acelasi lucru cu citirea aurei, dar nu om trece la acest exercitiu pana nu ne om insusi in intregime citirea aurei, deoarece, in ca"ul c!a2relor, exercitiul are durata mai mare si necesita o mai mare incordare. =. ,e impamantam si intram in transa.. >. Reali"am silueta asistentului pe ecranul nostru mental. ?. ,e concentram atentia asupra punctului din aura care repre"inta prima c!a2ra. Reali"am imaginea i"uala a unui disc in aceasta "ona si urmarim daca discul este inc!is sau desc!is si il umplem cu galben%portocaliu% rosu%maro, in ordinea descrisa si nu uitam ca acum citim o !arta. Aceasta este prima c!ar2a legata de supra ietuire. 'aca este larg desc!isa, daca este colorata in culori intunecate sau mo!orate, pacientul are probieme, legate de supra ietuire sau de o patologie a organelor care tin de centrul energetic respecti . 'aca aceasta c!a2ra este inc!isa, persoana nu are in acest moment probieme de supra ietuire. 'aca c!a2ra este colorata in erde #culoarea cresterii$, cel in cau"a poate gasi noi cai care il or a&uta sa supra ietuiasca. 'aca c!a2ra este colorata in rosu #culoarea simturilor si sentimentelor$ capacitatea de supra ietuire depinde de incarcatura emotionala. *recem de la o c!a2ra la alta, citindu%le in acest fel pe rand, atat cele sapte c!a2re principale, cat si c!a2rele mainilor si picioarelor. Este foarte important sa ne concentram asupra fiecarei c!a2re in parte, sa nu incercam sa le anali"am pe toate la un loc. 'upa ce am studiat cu multa atentie fiecare c!a2ra, aruncam o pri ire asupra intregului ansamblu de c!a2re. ,e imaginam ca le pri im mai de la distanta, pentru a le edea pe toate. Comparam dimensiunile si forma di ersilor centrii energetici. Care este cel mai mareM Care este eel mai intens coloratM Gacem sa dispara imaginea si iesim din transa. In acelasi fel, om examina c!a2rele aceleiasi persoane si a doua "i, apoi din nou peste o saptamana. 0edem daca au inter enit ce a sc!imbari. )ot inter eni sc!imbari daca il eti umple cu o alta forma de energie itala, dar pot ramane nemodificate daca persoana este la fel de complexata de gri&ile sale. 'E*ERMI,AREA )O1I*IEI 'URERII I, AURA SI I, COR)

Exercitiul urmator are o mare insemnatate practica in munca de indecator. El ne a oferi informatii suplimentare fata de cele obtinute prin studierea aurei si c!a2re.or. La inceput om exersa independent, ca in exercitiul precedent de citire a aurei si c!a2relor. =. ,e irnpamantam si intram in transa. > )e ecranul mental obtinem imaginea #silueta$ persoanei pe care o studiem. ?. ,e autosugestionam ca pe imaginea obtinuta, in punctul in care prietenul nostru acu"a dureri fi"ice, trebuie sa apara o pata rosie care sa marc!e"e "ona afectata. Urmarim cu atentie in ce raport se afla pata sau petele din aura. 'upa ce studiem amanuntit imaginea o facem sa dispara. A Readucem imaginea prietenului. ,e sugestionam ca petele rosii apar in "onele in care acesta are dureri. Comparam aceasta imagine cu prima. Estompam imaginea. @ Repetam exercitiul alegand mereu alti prieteni. La inc!eiere estompam imaginile si iesim din transa. Cand om trece la indecarea pacientului, inainte de a incepe procedurile, om efectua acesl exercitiu. )utem sa%i spunem sau nu ceea ce edem. El poate eni sa ne caute, plangandu%se+ ,,Am o durere groa"nica de cap. 0indeca%ma mai repedeP( Efectuand exercitiul, putem edea o pata rosie deasupra sau in &urul capului sau. 'ar putem edea o pata rosie si mai mare si mai intense in cu totul alt loc, la ba"a coloanei ertebrate, in "ona ombilicala, la genunc!i, oriunde. *rebuie sa dam atentie celor ce edem c!iar daca ne derutea"a. Adesea, durerea se manifests in cu totul alta "ona a corpului decat aceea in care este locali"ata sursa maladiei. Cand trecem la indecare, om acorda atentie deosebita "onelor in care am descoperit petele rosii. Ele trebuie inlaturate. AU*OA)ARAREA )entru a ne de" olta deprinderile putem reali"a citirea psi!icului anumitor persoane, cu acordul acestora, insotind%o de procedeul de indecare, daca ni se pare potri it si nu este dificil de reaii"at. *rebuie sa ne ba"am pe intuitia noastra. 'upa ce ne om insusi suficient citirea aurei si a c!a2relor, om trece desigur la citiri mai complexe. 'esa arsindu%ne practica citirii psi!icului, om constata ca putem raspunde singuri la toate intrebarile pe care si le pun ceilalti oameni, doar formuland aceste intrebari. Cand ne pregatim sa citim psi!icul unui prieten sau al unui pacient, reluam procedurite pe care le efectuarn in ca"ul indecarii. ,e ase"am fata in fata cu pacientul si reali"am impamantarea pentru amandoi. 'esigur, inainte de a incepe ne om goli mintea de orice alte ganduri, pentru a nu ne incurca. *recem apoi la citirea aurei si a c!a2relor, efectuand toate procedurile necesare. Citirea nemi&locita a psi!icului este mult mai interesanta decat obser area de la distanta, dar este mult mai dificila. Omul al carui psi!ic il citim poate fi speriat, emotional sau foarte curios. Ca urmare, el poate patrunde in mintea noastria si ne a ataca prin atentia, gandurile, ideile, emotiile sale si prin tot ce se petrece cu el. 'esi poate a ea cele mai bune intentii, atacurile sale psi!ice ne pot face sa ne pierdem impamantarea. Reali"am imaginea i"uala a unui trandafir care isi strange petalele, transformandu%se intr%un boboc de floare, dar in loc de a%l plasa pe ecranul nostru mental, il aducem c!iar in fata fruntii. ,e sugestionam ca acest trandafir a fi magnetul care atrage si absoarbe toate legaturile care pornesc de la subiectul pe care%= citim, inainte ca acestea sa patrunda in c!a2rele noastre si sa ne absoarba energia. ,e om sugestiona ca trandafirul ramane in acest loc si ii erificam pre"enta de fiecare data, inainte de a incepe o noua citire. 'aca simtim o stare de neliniste subita in timpul citini, poate fi ne oie sa cream un nou trandafir. La terminarea citirii facem sa dispara trandafirul. Golosirea trandafirului pentru protectia psi!icului nu sc limitea"a la procesul citirii. El este de nepretuit in iata cotidiana. 'e fiecare data cand cine a ne a ataca, cand nc om contra"ice cu cine a sau om intra intr%un ,,ra"boi( psi!ic, om incerca sa ne imaginam trandafirul pentru a reali"a o detensionare. Acest procedeu poate fi util in mentinerea ec!ilibrului interior. El poate face sa nu mai a em ne oie de protectie psi!ica. 'aca nu ne impotri im la tot ce ne agresea"a in procesul citirii psi!icului sau in afara acestuia, constatam ca EUL nostru nu exista si nu ne mai ataca nimeni. Cu cat om permite mai mult sa fim agresati de tot ce ne deran&ca"a si ne creea"a o bariera psi!ica(, cu atat mai mult citirea noastra nu a a ea nici un re"ultat si ne om pierde legaturile. ,u trebuie sa respingem ceea ce simtim, dar aceasta nu ne a a&uta in perceperea in propriul nostru spatiu psi!ic a ceea ce simt ceilalti oameni.

COMU,ICAREA In procesul oricarei acti itati psi!ice este foarte important sa discutam mental despre ceea ce edem, ca si cum am a ea pe cine a alaturi. Cu alte cu inte, trebuie sa gasim un mod de a transmite acele sen"atii puternice pe care le percepem, pentru a nu se acumula fn interiorul nostru si a nu ne bloca a cincea c!a2ra. In timpul citirii, putem descifra i"iuni sau imagini despre care n%am dori sii%i orbim per%soanei de fata. Este posibil sa nu fim prea siguri de inlbr%matiile primite, sau sa simtim ca subiectul s%ar putea supara. sau si%ar bloca in continuare centrii pentru descifrarea cau"ei simptomelor aparute *rebuie sa ne eliberam de cele percepute, indilerent daca om comunica subiectului datele citirii psi!ice, sau putem transmite intr%o forma care sa ne elibere"e de tensiune. Este posibil sa asteptam plecarea pacientului si pre"entam toate datele in fata oglin"ii, orbind cu propria persoana sau deasupra unui pa!ar cu apa, care ar prelua informatiile, apoi sa aruncarn apa. 'aca dorim, ne putem lua notite. 'aca simtim ca ne este mai usor sa transmitem informatiile si sa ne exprimam prin pictura, dans sau intr%un alt mod, fara a recurge la cu inte, trebuie sa procedam in acest fel. Orice forma de acti itate este buna pentru a gasi o iesire si a ne elibera de imaginile pe care le%am a"ut. Unii indecatori transmit informatiile cele mai serioase unei terte persoane sau unui obiect #capac, "id, lac$. 'e cele mai multe ori aceasta transmitere este eficienta. 'e aceea nu sustinem ca nu trebuie sa comunicam nimic din cele aflate, ci doar ca, atunci cand comunicam altei persoane, care nu cunoaste pacientul, cele aflate in timpul citirii psi!icului, nu trebuie sa intoarcem cele aflate impotri a acestuia. 0om proceda in asa fel incat incarcatura emotionala a informatiilor obtinute sa nu daune"e nici pacientului, nici noua, reusind astfel eliminarea lor din campul nostru psi!ic. Cand comunicam pacientului informatiile obtinute prin citire, daca ne%am !otarat sa o facem, sa fim foarte gri&ulii. 'e pilda, am aflat ce a secret, dar ne este teama ca pacientul se a supara au"ind informatiile. 0a trebui sa%= abordam in felul urmator+ ,,0ad ca a puteti imbolna i. Acordati prea multa atentie unor probleme nedemne de atentia dum%nea oastra. )ana nu eti infrunta ade arul si nu eti gasi ce a care sa a distraga atentia de la toate acestea, nu a oi a&uta sa a indecati.( ne% am expus consideratiile pri ind starea psi!ica a cientului, dar am atins punctul sensibil si pacientul ne poate contra"ice cu ardoare. 'aca om spune ade arul exact cum edem, ne putem pro oca un soc energetic #pe care l%am denumit anterior ,,soc psi!ic($. 'e aceea, in primul rand om crea trandafirul protector, in al doilea rand nu om uita ca nici un soc psi!ic nu ne poate afecta in reun fel, daca nu dorim sa%l percepem. si in fine, daca ne impotri im furiei pacientului #prietenului$, aceasta a trece prin noi fara sa ne afecte"e. IM/I,AREA IMA-I,ILOR In acest capitol re enim la unul dintre cele mai importante aspecte ale acti itatii psi!ice+ la priceperea de a ramane neutri, de a nu ne implica in emotiile persoanei careia ii citim psi!icul sau pe care o tratam. )entru noi, ca si pentru pacient, a fi mult mai usor daca ii om solicita sa nu medite"e si sa( nu intre in transa impreuna( cu noi. Oamenii cred adesea ca ne%ar putea usura munca daca ar medita impreuna cu noi. 'ar nu este asa. Mai intai oamenii meditea"a( in mod diferit si, aflandu%se in alte sfere, le a fi greu sa umareasca cu atentie cu intele noastre. Este necesar doar ca ei sa fie pre"enti. Cand intram in transa este si mai important sa ramanem la ni elul energetic propriu. 'aca prietenul sau pacientul meditea"a impreuna cu noi, el poate sa ne insoteasca foarte natural, fara sa%si dea seama, c!iar de la intrarea in transa. Astfel, poate fi incalcat unul dintre principiile de ba"a( ale intrarii in transa, care consta In ridicarea obligatorie a ni elului energetic propriu la un ni el suficient de inalt, care sa%= depaseasca mult pe cel al pacientului, pentru a ne asigura de impartialitatea emotionala si detasarea necesare in timpul citirii sau indecarii. 'aca si noi si pacientul ne aflam la acelasi ni el energetic, putem imbina tablourile obtinute cu cele ale pacientului, ceea ce inseamna ca trairile pacientului pe care%= obser am se imbina cu trairile noastre analoage. )ropriile noastre amintiri se pot constitui la randul lor in sen"atii puternice, care produc confu"ie in mintea noastra si !aos in citirea psi!icului. 'e obicei aceasta constituie cau"a

sen"atiei ca nu putem edea subiectul citirii in timpul acestei operatiuni. lata un exemplu simplu de imbinare a tablourilor+ incepem procedura cu succes, citim in conditii optime aura pacientului si, deodata, edem o pata de culoare rosu inc!is. Ii comunicam pacientului ca aceasta pata in aura este un semn de furie si, dupa ce i%am spus%o, de enim ner osi, ne simtim &enati. 'aca am a ea mai multa experienta in clar i"iune, am putea edea imaginea reala sau tablourile proiectate in aura pacientului. Sau am putea sa le sesi"am. Sau, mai degraba, am intelege pur si simplu de ce dintr%o data nu ne simtim bine. Se poate intampla ca pe la arsta de cinci ani pacientul nostru sa fi mancat o bataie "dra ana de la mama si sa nu fi putut niciodata sa%i ierte aceasta. )oate ca si mama ne%a tras cate a palme pe la cinci ani, lucru care ne framanta si acum. 'aca nu suntem neutri si ni elul nostru energetic nu se ridica deasupra celui al pacientului, tablourile incep sa se intrepatrunda si ne simtim debusolati. Amintirea noastra despre trairile proprii se amesteca cu amintirile analoage ale pacientului si ne concentram exclusi asupra acestui e eniment neplacut, c!iar daca nu suntem constienti de aceasta. ,u trebuie sa disperam. Oricine isi poate combina tablourile imaginare cu ale noastre, dar nu este deloc greu sa scapam de aceasta. In primul rand ii om spune pacientului sa ne scu"e o clipa pentru a pune la punct starea de transa sau a ne calma cea de%a saptea c!a2ra. Re enim in propria minte, ne impamantam iar si ne ridicam ni elul energetic, circuland prin corpul nostru o cantitate mai mare de energie decat a pacientului. Astfef om putea obser a imbinarea toblourilor fara a le simti. Apoi il impamantam din nou pe pacient. 'aca a em idee ce repre"inta tabloul nostru care partipa la combinatie, il aducem pe ecranul noastru mental si ii facem sa dispara. Acesta poate repre"enta orice+ se poate sfl fi a ut amaindoi in adolescenta cosuri pe fata care ne faceau sa suferim am fi putut a ea prieteni gelosi, rau de inaltime etc. Se pot imbina de asemenea unele tablouri po"it e, desi acestora li sc acorda mai putina atentie si creea"a mai putine greutati la citire. 'aca nu putem edea ci iar tabloul, ne ase"am in spatele pacientului si il lasam sa ne umple mintea orice repre"entare imaginara. 'aca incepem pe neasteptate sa percepem ce a, facem sa dispara repre"entarea imaginara. 'aca nu percepem nimic, facem sa dispara tolul. 'aca aceastii disparitie nu a&uta, ne imaginam ca sen"atiile noastre neplacute formea"a o picatura mare de energie de orice culoare dorim. O plasam pe ecranul nostru mental si o facem sa dispara. Apoi inc!idem pe &umatate cea de%a doua c!a2ra. Aceasta ne a separa de pacient. Apoi ne gandim la cinci puncte care ne deosebesc de pacient+ are parul castaniu, spre deosebire de noi, este fn a%tStoare % ceea ce noi nu suntem, ii plac trandafirii % noua nu, are >J de ani % noi a em alta arsta, crede ca procedurile psi!ice sunt ra&itorii E noi stim ca nu. Metoda este foarte simpla, dar ii om aprecia calitatile cand o om aplica. ,u suntem una cu pacientul. Suntem persoane diferite. )ri ind la problemele si distractiile pacientului, trebuie sa ne spunem+ ,,Acestea nu sunt problemele mele, dar doresc sa decodific cau"ele care pro oaca suferinta.( 'urerea de cap care poate aparea ca urmare a suprapunerii tablourilor poate fi importanta pentru noi. Ea ne indica "onele in care s%a acumulat sau este blocata energia si ne poate a&uta sa clarificam situatia, obligandu%ne sa constienti"am cau"a. Cand simtiin ca ce a nu este in regula, in timpul citirii. procedam astfel+ =. Gacem irnpamantarea, atat a pacientului, cat si a noastra. >. Ridicam ni elul energetic propriu fata de cel al pacientului. ?. Gacem sa dispara orice imagine, oricare ar fi. A. Cream un trandafir. @. Inc!idem a doua c!a2ra. ,e gandim la cinci puncte care ne deosebesc de pacient. 0indecatorii incepatori sunt nelinistiti de olumul mare de informatii despre c!a2re, legaturi, spirite% mentor, aura, simboluri ale ietilor anterioare. Uneori indecatorul incepator nu este sigur de ceea ce ede. )utem e ita aceste probleme daca decidem de la inceput ce anume dorim sa edem+ aura, c!a2rele, legaturile etc. ,e concentram asupra alegerii noastre, acordandu%i toata atentia. 'upa ce studiem cum se cu ine "ona aleasa, putem trece mai departe. )ERGEC*IO,AREA CI*IRII )SISICE

,u putem indeca un om impotri a propriei sale ointe. La fel, nu%l putem pri i impotri a ointei sale. Lucrand, ne putem da seama ca informatiile au fost blocate. ,u putem obtine nici un fel de date, desi recurgem la toate procedeele te!nice cunoscute de i"olare, de neutrali"are. Citirea nu se poate face, pana in momentul in care pacientul nu doreste aceasta. 'e cele mai multe ori cu toata &ena, pacientul raspunde ,,'A(. *rebuie sa subliniem ca in toate dorneniile psi!ice in care suntem implicati alaturi de o alta persoana, insistentele nu ne or a&uta. *rebuie sa ne instiintam prietenii ca dorim sa facem putina practica, sa incercam procedeele psi!ice pe care le%am aflat din pre"enta lucrare. Ideal ar fi ca ei sa ne ina in intampinare. 'ar trebuie sa%i rugam sa fie de acord intr%un mod farte politicos, astfel incat sa poata refu"a daca nu or sa ne spri&ine. Lumea psi!icului este de temut pentru multi oameni.unii dintre ei sunt speriati de posibilitatea patrunderii acestei lumi. La inceputul acti itatii eti a ea multe surpri"e+ prietenii pe care%i considerati ca a and conceptii liberate si filo"ofice se do edesc cei mai speriati sau de in criticii cei mai se eri. 'impotri a, persoane care nu se mai interesasera niciodata de fenomenele extrasen"oriale, de meditatie etc. se do edesc desc!ise la nou. Cu trecerea timpului ii om putea identifica de la inceput pe cei speriati de aceste fenomene. Sa ne amintim cum ne%am simtit in aceasta lume necunoscuta cu cati a ani m urmaP *rebuie sa fim atenti in a comunica pacienrului doar acele informatii care il pot a&uta. Citirea psi!ica este mult mai mult decai slu&irea celorlalti, este slu&irea propriului EU. C!iar daca pare paradoxal, trebuie sa subliniem aspectul cel mai important al citirii. Cu cat citim sau traim mai mult, cu atat ne este mai clar ca suntem asemanatori oricarui om, care are aceleasi probleme ca noi. CURS 0II Etape a ansate de indecare )SI Exercitiile pre"entate in acest capitol au un grad de dificultate mai ridicat. Este bine sa nu ne grabim si sa nu a ansam la exercitiul urmator daca nu stapanim bine te!nica. Unele dintre exercitiile pre"entate in acest capitol ne or parea mult mai simple decat cele din capitolele anterioare. 'ar nu trebuie sa precupetim timpul necesar efectuarii exercitiitor si nici sa comparam progresul inregistrat de noi cu cel inregistrat de altii, sau cu ceea ce, dupa impresia noastra, am fi putut reali"a. Giecare om este o indi idualitate si merge pe propriul sau drum. )URIGICAREA CSAQRELOR )urificarea c!a2relor este extrem de importanta, atat in indecarea altora, cat si in auto indecare. Iata o metoda pentru purificarea propriilor c!a2re. =. ,e impamantam si intram in transa. >. ,e instalam in cea de%a treia c!a2ra. ,e imaginam cum energia excitanta care s%a acumulat aici se transfera in cea de%a doua c!a2ra, se acumulea"a aici, urmand a fi transferata tn prima c!a2ra. Repetam acest proces. Inlaturam prin ti&a de impamantare tot ceea ce a em acumulat in aceste c!a2re. In timpul acestui exercitiu nu trebuie sa cercetam ce anume inlaturarn, desi, desigur, o putem face. ?. ,e instalam in a patra c!a2ra. Acum procedam in sens in ers. *ransferam intreaga cantitate de deseuri psi!ice din a patra c!ar2a, in a cincea, apoi in a sasea si a saptea c!a2ra, iar prin aceasta le e acuam in exterior. ,e imaginam ca totul a fost inlaturat din aura noastra si se di"ol a in energia neutra. ,e intoarcem in prima c!a2ra. Umplem acest centru cu energie de culoare portocalie si ne imaginam ca aceasta circula prin fiecare c!a2ra. Am e acuat tot ce era strain. 'e fiecare data(, e acuand tot ce nu ne era necesar, spatiul eliberat se umple cu energie pura. ,atura nu suporta idul, atat in spatiul fi"ic, cat si in cel psi!ic: daca om lasa spatiul neocupat, nu trebuie sa mai mentionarn ce se poate acumula in el. @. Repetam etapa a patra pentru a doua si a treia c!a2ra. Apoi inc!idem fiecare dintre c!a2rele inferioare, astfel incat sa ne fie comod.

B. Umplem cele patru c!a2re superioare, una dupa alta, cu energie portocalie. Culoarea portoca.ie este totdeauna o culoare eficienta, dar daca preferam sa folosim alta, om proceda cum credem mai bine. Cele patru c!a2re superioare nu se *nc!id. lesim din transa. )rocesul de purificare a c!a2relor este o procedura pe care o putem efectua cat de des dorim. 'upa efectuarea etapei a sasea, putem inlatura toate legaturile, gasind tablourile agasante care impiedica fluxul de energie. )entru a indeca o alta persoana prin aceasta metoda, ne impamantam atat pe noi, cat si pacientul.apoi ase"am mana deasupra celei de%a treia c!a2re a pacientului si ne imaginam ca mana noastra impinge tot ce nu este necesar c!a2rele inferioare in ti&a de impamantare, iar de aici adanc in )amant. Apoi ne ase"am mana deasupra celei de%a saptea c!a2re a pacientului si ne imaginam ca extragem tot ce este in plus in a patra c!a2ra si inlaturam ce am extras prin a saptea c!a2ra in atmosfera. Apoi se umple fiecare c!a2ra cu energie curata, portocalie. S*A)A,IREA COR)ULUI lata un exercitiu, care poate parea oarecum neobisnuit, destinat sa ne reinnoiasca legatura cu propriul nostru corp, sa ne consolide"e situatia de posesor al propriului spatiu fi"ic si sa ne reaminteasea faptul ca, orice s%ar intampla, mintea noastra ne poate spune+ ,,Acesta este corpul tau,( ,,A a ea(, ,,a stapani( ce a anume inseamna in limba&ul psi!icului ,,a face sa%ti apartina in totalitate(. 'e exemplu, parintii ne%au in atat sa mergem, prin urmare ei pot continua sa stapaneasca o parte a picioarelor noastre, iar noi este posibil sa nu le stapanim pe deplin niciodata. )utem creste cu con ingerea ca organele genitale sunt intr%o oarecare masura impure, asa ca niciodata nu om putea sa le stapanim pe deplin si sa le folosim ca pe ce a ce ne apartine. Acele "one din corp pe care nu le stapanim sunt "onele m care se poate bloca energia terestra si cosmica. Aceste "one, in care adesea suntem ,,inconstienti sau adormiti(, sunt "onele in care de cele mai multe ori apar maladiile fi"ice. Aici aura poate fi foarte subtire sau poate lipsi in totalitate. 'aca doriti sa de eniti stapinul corpului dumneaoastra, sa parcurgem urmatorul exercitiu. ,e impamantam. apoi ne instalam in degetele mari ale picioarelor #la fel cum ne%am plasat in centrul capului, in coltul camerei sau in una dintre c!a2re$. Mobili"am intreaga noastra putere de constienti"are in aceste puncte. )robabil nu ne%am gandit niciodata atat de mult la degetele mari ale picioarelor si om determina cum ne simtim aici si ce simt degetele noastre, apoi ne mutam la talpile picioarelor. Cum sunt acestea+ usoare, friguroase, ingreunate, amortite sau dureroaseM ,e instalam apoi in gambe. Astfel, ne om afla pe rand in fiecare particica a corpului nostru+ in genunc!i, in coapse, in fese, in organele genitale, in abdomen, torace, umeri, in brate, coate, antebrate, palme, degete, in partea dorsala a toracelui, la ceafa, in gat, barbie, bu"e, limba, dinti, nas, obra&i, urec!i, par, cap. )entru fiecare popas om consuma atat timp cat a fi necesar si, parasind o parte a corpului, om fi gata sa ne oprim in urmatoarea. )atrun"and in fiecare parte a propriului nostru corp, om orbi cu aceasta. 0om da binete abdomenului si%= om intreba daca nu doreste ce a pentru el. El poate raspunde+ ,,Mai usor cu alimentele picante(, sau+ ,,Largeste cureaua.( 0om sta de orba cu talpile noastre. Ele ne pot spune+ ,,,u ne uita. A em ne oie de incaltaminte mai comoda( sau+ ,,MuItumim pentru baia cu saruri minerale.( *rebuie sa mentionam ca in unele parti ale corpului ne om simti bine si comod, confortabil, pe cand in altele ne poate incon&ura plictiseala, om simti o apSsare sau o ten%siune. Acestea sunt "onele pe care nu le stapanim in totali%tate. In fiecare parte a corpului nostru om constienti"a sen"atiile, atat pe cele placute, cat si pe cele neplacute. )rimul pas care ne da sentimentul ca intregul corp ne apartine a fi sen"atia ca puteti stabili in ce parte a corpului ne simtim confortabil si unde ne simtim straini. 0om examina cu atentie daca nu cum a s%a acumulat durere in acele "one ce ne sunt straine, 'aca este asa, om sterge aceste imagini. 'upa ce inc!eiem procesul de luare in posesie a corpului nostru, re enim in centrul capului. 'e aici,construim pe ecranul nostru mental tabloul intregului corp. Incon&uram aceasta imagine pe cat posibil cu maxima iubire si tandrete inlaturam imaginea si iesim din transa.

AR*A 'E A GI SA,A*OS )rocesul de indecare presupune restabilirea ec!ilibrului in organism. 0indecatorii cauta sa%si concentre"e atentia de cele mai multe ori asupra a ceea ce nu este ,,in regula( in corpul fi"ic sau psi!ic, nu asupra a ceea ce este ,,normal(. *rebuie sa pri im corpul in ansamblu sau in legatura cu Uni ersul pentru a fi feriti de erori. 0indecarea este un proces de corectare a corpului energetic, care permite corpului fi"ic sa functione"e normal. Urmatoarele exercitii sunt destinate readucerii sub controlul nostru a starii naturale de forta si ointa. Sunt destinate sa ne de" ete de unele modele pe care le%am in atat in copilarie si care erau utile copilului. Aceste modele nu ne sunt potri ite totdeauna, iar uneori pot fi c!iar noci e. 'e pilda, astmul bronsic poate fi urmarea atentiei exagerate pe care ne%au acordat%o parintii in copilarie. 'ar oare dorim acum sa ni se acorde aceeasi atentieM )oate platim pentru aceasta atentie cu imposibilitatea de a respira usor sau poate tine de destin. =. ,e impamantam si intram in transa. >. Identificam in propria aura "onele care emit o encrgie sanatoasa, ibranta, pura, de culoare aurie. ?. Ridicam ni elul energetic din celelalte "one ale corpului, astfel incat sa corespunda energiei inalte din "onele sanatoase. *rebuie sa ne sugestionam ca ni elul energiei creste daca ii om ordona aceasta. Atunci om putea ridica acest ni el cat dorim. A. Gacem sa circule energia prin c!a2rele si aura noastra, apoi ne aplecam cu capul mai &os de genunc!i si iesim din transa. )utem folosi acest exercitiu si pentru indecarea altor persoane. *rebuie sa identificam portiunile sanatoase din aura acestora, in loc sa le cautam in propria noastra aura, apoi ridicam ni elul lor energetic asa cum l%am ridicat pe al nostru. Este bine sa in atati pacientii sa respire corect. Restabilirea energetica a corpului fi"ic se face si prin metode de respiratie, prin te!nici Rad&a%Woga. 0OCEA I,*ERIOARA Exercitiul de mai &os este unul dintre cele mai simple si da re"ultate po"iti e in toate domeniile acti itatii psi!ice. Am amintit de&a despre ocea noastra interioara, aceasta parte a EU%lui nostru care intotdeauna stie tot si ne propune, ca raspuns la intrebarile noastre, numai &udecati de folos. )entru a intra in legatura cu ocea noastra inierioara, om inc!ide mai intai oc!ii si ne impamantam. ,e gandim la o intrebare la care am dori sa primim raspunsul.de exemplu+ ,,Oare reau cu ade arat sa merg la plimbareM( sau+ ,,Seful meu are de gand sa ma a anse"eM( sau+ ,,Oare sora mea c!iar iubeste pe cine aM( )e ecranul nostru mental scriem cu ma&uscuie+ ,,'A(. Apoi,scriem tot cu ma&uscule+ ,,,U(,Gormulam intrebarea si edem care din raspunsuri s%a luminat. Intelegem ca este foarte simplu, dar iata nu trebuie sa fie prea dificila. Incercam, trebuie sa incercam. 0om fi uimiti cat de repede cat si de usor om primi un raspuns corect si precis. 'e multe ori raspunsul ,,'A( ine sub forma unei tensiuni usor sesi"abile pe partea dreapta a fruntii sau in centrul fruntii,iar raspunsul ,,,U( pe partea lobului frontal stang, sau parca din ceafa ni s%ar extrage o ti&a. Acest procedeu este util si pentru discutiile cu propriul corp. 'e pilda, putem erifica astfel ec!ilibml substantelor nutriti e. Intrebam+ ,,Mai ai ne oie de itamineM( 'aca primim un raspuns po"iti , incepem sa enumeram+ A, /, C, ', E, primind raspunsul+ ,,'A( sau ,,,U( pentru fiecare itamina. 'aca dorim putem sa ariem intrebarile, adaugand Tuneori( sau ,,putin( sau ,,mult(, sau alte gradatii ale raspunsului. 0om fi cat se poate de independenti si originali. 'E CE SE IM/O,LA0ESC OAME,II Cei mai multi dintre noi cred ca boala este o nenorocire care se abate asupra noastra, un accident in care nu a em nici o ina. )oate ca ne imbolna im pentru ca am mers prin ploaie cu capul descoperit, sau pentru ca este o epidemie de gripa. Atunci de ce unii oameni umbla mereu cu capul descoperit, nu poarta palarii sau caciuli, nu se tem de epidemii si sunt sanatosi toata iataM 'e ce unii sunt permanent sanatosi c!iar in mi&locul epidemiilorM 0I,'ECAREA )RI, )RELUAREA /OLII

'aca nu efectuam corect procedurile, putem descoperi Ca a em aceleasi boli de care ne%am indecat pacientii. lata, de ce la inceputul acestei carti, am int atat sa ne impamantam. Cand suntem impamantati, suntem mai putin inclinati sa plutim in nori, a em ,,picioarele noastre psi!ice( bine infipte in )amant. Sunt unii indecatori care iau asupra lor bolile pacientilor, iar apoi se indeca de maladiile astfel preluate. ,u consider ca ar trebui sa procedem astfel si a sfatuiesc foarte insistent sa nu faceti acest lucru. In ca"ul in care ne credem martiri sau suntem putin masoc!isti si ne roade curio"itatea sa stim ce putem simti la preluarea bolii pacientului, om alege pentru experiment ce a mai putin gra , cum ar fi durerea de cap, dar in nici un ca" nu om alege o maladie gra a cum este cancerul. 'upa ce om intra in transa, desc!idem larg cea de a doua c!a2ra. Apoi, dupa ce separam durerea de cap de persoana pacientului, o cream din nou in rnintea noastra( pentru propria noastra persoana. Unde este durerea in capM Ce culoare areM Cat este de intensaM Care ii este temperaturaM Este o durere care pulsea"a sau este continuaM Acum pacientul nostru trebuie sa se simta bine, iar pentru noi a enit momentul sa luam aspirina. Sa nu ne asteptam la compatimire din partea pacientului pentru ceea ce am facut. Acum boala lui ne apartine si trebuie sa ne punem intrebarea+ ,,Am rut oare sa primim ceea ce am primitM )rin ce procedeu ne om indecaM *UL/URARILE )SISICE 'eseori indecatorii sunt pusi in situatia de a a&uta persoane care pre"inta serioase dereglari emotionale sau psi!ice. Sa nu uitam ca aceasta carte este un g!id pentru efectuarea unor procese de indecare psi!ica. Cand ni se adresea"a o persoana cu tulburari serioase, ii om face cel mai mare bine trimitand%o la un psi!iatru calificat. In al doilea rand, putem sa efectuam cate a procedee de indecare de la distanta, care desigur nu inlocuiesc inter entia unui medic calificat. 'ar persoanele cu gra e tulburari psi!ice si emotionale au de obicei ceea ce numim ,,moti atii tainice(. 'aca nu dorim sa ne implicam in acest &oc si sa &uciam cu cartile pe fata, este mai bine sa le multumim pentru i"ita. ,u sunt necesare explicatii detaliate, este suficient sa refu"am. 'upa cum s% a mentionat anterior, priceperea de a spune ,,,U( este o arma psi!ica foarte pretioasa. Un om cu serioase tulburari de acest fel nu doreste sa fie indecat. Un bun psi!iatru il a obliga pe pacient sa sesi"e"e re"ultatul nesteptat al bolii sale si il a putea a&uta sa se elibere"e de &ocul lui periculos si sa se insanatoseasca. Efecluand cate a procedee de indecare a pacientului absent, om putea la randul nostru sa%= a&utam, dar, foarte probabil, a&utorul nostru a fi limitat. ,ECOO)ERAREA )SISICA Cei care solicita indecarea fara sa o doreasca &oaca un &oc numit ,,Eu nu reau si tu nu ma poti obliga(. Orice am face, oricat am fi de priceputi ca indecatori, oricat am fi de instruiti, aceasta boala nu o om putea in &nge. 'upa cum am mai spus, nu om putea indeca un om care nu doreste sa fie indecat. 0indecarea psi!icului este, mai degraba, permisiunea acordata altui om pentru a se indeca. Incercand indecarea unei persoane care nu si%o doreste defel, nu putem reali"a mare lucru. Este ca si cum am ordona ploii sa se de"lantuie intr%o "i absolut senina(. Mai bine am cere Soarelui sa straluceasca, ,e a fi mult mai usor daca il om intreba pe cel enit sa solicite indecarea daca doreste sa se indece, Iar apoi, intrand in transa, dupa efectuarea citirii, sa( punem din nou intrebarea si sa aflam de la organismul pacientului daca acesta doreste sa fie indecat. Asa cum am aratat anterior, pacientul nu ne permite sa incepem indecarea, iar noi putem intelege aceasta si raspunsul la intrebarea de mai sus a fi e ident. In ma&oritatea ca"urilor, persoana care nu doreste sa fie indecata nici nu%si cunoaste aceasta atitudine. 'aca i%o om de" alui, rugand%o sa se ra"gandeasca, poate ca a reusi sa%si puna ordine in simtaminte si sa le transfere la ni elul constiintei atunci cand a putea sa faca o alegere. )acientul poate sa aleaga( indecarea sau boala si, in functie de aceasta, putem actiona. ,ARCO*ICELE si ALCOLUL

Uneori omul nu doreste sa fie indecat, mai ales daca simte ca in acest fel trebuie sa renunte la ce a. 'e exemplu, cei care au folosil timp indelungat tranc!ili"ante capata dependenta fi"ica sau psi!ica fata de medicamentul lor preferat sau sticluta preferata. 'aca o persoana ia "ilnic, timp de sase ani, opium, mintea sa este total dependenta si nu a mai putea trai fara acest preparat din mac, din care ia cate putin in fiecare dimineata. 'aca ii om spune+ ,,Lasa opiumul si fa o plimbare<, mintea lui nu a fi capabila sa se supuna acestei sugestii. Oamenii care iau multe medicamente au ne oie sa fie asigurati ca or supra ietui in ca"ul renuntarii la ele. Mintea lor trebuie sa stie precis ca nu or pieri daca or renunta ia pastile. Uneori, cei care folosesc narcotice nu or sa se gandeasca la aceasta. 'ar, daca dorim sa luptam cu succes impotri a bolii, este bine sa stim cu ce anume trebuie sa ne luptam. )rimul pas in stabilirea ade arului in problema folosirii narcoticelor de catre pacient este intrebarea adresata direct. 'aca raspunsul nu ne satisface, om stabili ade arul pe cale psi!ica. 'aca tratam o persoana care foloseste narcotice, trebuie sa o con ingem ca poate sa continue sa le foloseasca daca rea, dar poate si sa renunte la ele. Giinta umana doreste adesea sa renunte la narcotice, pe cand mintea si trupul ar dori sa le pastre"e. In ca"ul tratamentului aplicat unei persoane care foloseste narcoticele, alcol, mai intai trebuie sa o impamantam cum se cu ine prin prima c!a2ra, precum si prin tlpile picioarelor. Apoi, ii purificam bine prima c!a2ra si o umplem cu energie aurie sau albastru%desc!is, in functie de ne oile de linistire #energie albastru%desc!is$ sau de excitatie #energie aurie$. Cand indecarea se a inc!eia, il om obliga pe pacient saN faca ce a ce ar putea face trupul lui fara medicamente. Substantele noci e aflate in unele medicamente administrate in cantitati mari se acumulea"a in corp, facandu%= dependent. La sc!imbarea medicamentelor are loc socul psi!ic, persoana neputand accepta aceasta. ,oul medicament nu a a ea efect, deoarece corpul nu renunta la ideea ca acesta a fost sc!imbat si a continua sa se imbolna easca. Utili"area unui anumit narcotic poate fi considerata corecta, incorecta sau indiferenta. 0a amintim doar ca cei depen%denti fata de un narcotic sau mai multe sunt inclinati sa se oriente"e cu usurinta catre ,,supra ietuire(, indeosebi daca simt ca pot fi luate preparatele preferate. )rin narcotice intelegem nu numai tranc!ili"antele si mi&loacele excitante, ci si mari&uana, alcoolul, tutunul si cafeaua. MOAR*EA 0orbim despre supra ietuire si anali"am in pre"enta lucrare problema concentrarii oamenilor pe supra ietuire atunci cand simt ca%i ameninta ce a. Supra ietuirea este opusa mortii. Iar moartea este pentru ma&oritatea oamenilor Marea ,ecunoscuta. Sau, mai simplu, este cu ade arat o imensa sc!imbare. Unele suflete parasesc greu planul fi"ic dupa moartea trupului, fie pentru ca nu au reusit sa duca la sfarsit o misiune printre cei ii, fie pentru ca sunt derutati, nestiind un timp din care plan al existentei fac parte. 'octori in medicina, Elisabet! Qiibler Ross si RaFmond S. MoodF, au petrecut mu.te ceasuri la capatul muribun"ilor, ca si in prea&ma celor care au cunoscut moartea clinica, dar au fost readusi la iata. Acestia au po estit lucruri uimitoare despre ceea ce au simtit si trait in limp ce mureau si cat au fost morti. Sen"atiile lor coincid cu cele descrise de mediumuri si mistici pe durata mai multor milenii. In lucrarea sa 9 0iata de dupa iata(, doctoru. MoodF pre"inta ,,*rairea teoretic ideala< sau ,,completa( care include in general elementele comune pe care acesta le%a descoperit la cea mai mare parte a celor =@C de ca"uri de moarte clinica pe care le%a studiat. Consideram indicat sa pre"entam aici aceasta descriere+ .,Un om moare si, cand atinge arful celei mai puternice cri"e fi"ice, aude cum medicul il declara mort. Apoi, el incepe sa auda un "gomot neplacut, ca un dangat puternic sau un "barnait si, in acelasi timp, simte ca se deplasea"a rapid printr%un tune& lung si intunecos. Se ede dintr%o data in afara corpului sau fi"ic. *otusi el inca se afla in acesta, isi pri este propriul corp de la distanta(, ca un spectator. Obser a eforlurile ec!ipei de reanirnare care incearca sa%l readuca la iata, aflandu%se in continuare in aceasta situatie neobisnuita si resimtind o emotie puternica. 'upa un timp, persoana respecti a se linisteste si se obisnuieste cu starea sa. Omul constata ca are si acum un corp, dar de cu totul alta natura, a andalte forte decat corpul pe care tocmai l%a parasit. Acolo este intampinat de alte persoane, care in sa%l a&ute. El recunoaste intre ei prieteni decedati anterior si in fata lui apare un suflet iubitor, plin de caldura, pe care nu l%a mai a"ut sufletul luminii.

Acest suflet il intreaba fara orbe, facandu%= sa arunce o pri ire asupra intregii sale ieti, si ii arata esenta principalelor e enimente din iata lui. Sufletul pornit in calatorie simte ca se apropie de un fel de bariera sau !otar, care formea"a desigur limita dintre iata pamanteasca si cea care ii urmea"a. Aici el intelege ca trebuie sa se intoarca, sa re ina pe )amant, caci momentul mortii nu a sosit inca pentru el. In acest moment incepe sa se impotri easca, fiindca a cunoscut ce urmea"a dupa iata si nu mai rea sa se intoarca pe )amant. Este plin de un sentiment de bucurie fara margini, de iubire si de liniste. 'ar, cu toata impotri irea, sufletul re ine in corpul fi"ic si continua sa traiasca.( #RaFmond S. MoodF, doctor in medicina % 0iata de dupa iata, pag. >=%>>, ,eO Wor2, =LJ@.$ 'octorul MoodF a lucrat cu acei alesi care traiesc printre noi si ne pot spune foarte exact ce a repre"entat moartea pentru ei. Ceilalti oameni se pot ba"a pe propriile lor trairi sau pe credintele religioase, inclusi cele in care se spune ca dupa moarte nu stim nimic. 'e obicei moartea ne sperie pentru ca este unul dintre cele mai importante momente din iata unui om si pentru ca ma&oritatea oamenilor ii nu au cunoscut%o prin traire proprie. Cand situatiile de iata se incarca in mod deosebit de stres, corpul este cuprins de o spaima in fata amenintarii de a inceta sa existe. *oate reactiile in fata spaimei sunt definite pana la un punct de spaima omului in fata propriei sale morti. Cand ne speriem de un paian&en, de un cosmar sau de o umbra ciudata care apare noaptea tar"iu in usa camerei noastre, teama aceasta este ec!i alenta cu teama de moarte. In orice stare de frica omul se reglea"a automat pe re%gim de supra ieluire, aceasta ii este reactia fi"icii. In aceasta stare corpul apelea"a la prima c!a2ra, eliberand din aceasta cunoslintele pri ind supra ietuirea. care il a&uta sa mentina iata. In ma&oritatea situatiilor, in realitate nu este ne oie sa recurgem la aceste masuri. Goarte putini paian&eni sunt periculosi. Cele mai multe cosmaruri nu ne apropie de moarte, ci, mai degraba, de problema supra ietuirii. lar ma&oritatea umbrelor care ne sperie se do edesc a fi umbrele copacilor, pisicilor sau ecinilor. Ma&oritatea situatiilor menite sa starneasca spaima sunt legate de problema supra ietuirii, pro ocand de cele mai muite ori reactii de la centrii ce nu sunt legati de energia de supra ietuire+ emotii, comunicare, intuitie etc. ,e putem astepta ca nu intotdeauna corpul sa cunoasca acestea, sa foloseasca aceste spaime pentru a trimite semnale de pericol ce trebuie sa ne tre"easca. 'e fiecare data cand ne cuprinde spaima, astfel incat pro oaca reactii limita, amplificam ine itabil aceasta spaima, care incepe sa predomine in iata noastra. Oamenii care si%au trait de&a propria moarte, cei pe care i%a studiat doctorul MoodF, ca si cei care au a&uns pana in pragul mortii, cum ar fi supra ietuitorii din lagarele de concentrare fasciste, din accidente sau diferite cataclisme, de pilda cutremure % acestia isi pastrea"a calmul si demnitatea in timpul acestor "guduiri care ne fac pe toti sa tremuram pentru propria noastra iata si sa ne orientam spre supra ietuire. 'ar o astfel de orientare spre supra ietuire se poate manifesta si mai putin e ident+ aflandu%ne intr%o situatie analoaga, simtim ne oia sa ne ascundem, de enim extrem de somnorosi, obositi si plictisiti. 'orinta de a merge la culcare, ca si aceea de a ne indeparta fi"ic, este adesea o manifestare psi!ica curenta, menita sa ne fereasca de conflictul cu fenomenul de care ne temem. O situatie de stres care nu apare in urma unui pericol de moarte pro oaca mai degraba reactii normale, reactii desc!ise de spaima, decat o crestere a adrenalinei in sange, caci este e ident ca reactia de teama ,,pura( #lupta sau fuga$ nu este potri ita in acest ca". Oamenii care au suportat o moarte clinica au in atat foarte multe in timpul acestor trairi, pe cand toti ceilalti consuma cantitati colosale de energie pentru a o e ita. 'upa ce s%au aflat fata in fata cu moartea, ei sunt calmi in fata pericolului, dar si acesti oameni sunt speriati uneori. 'ar spaimele lor se deosebesc mult de spaimele celor care nu stiu ca( de frica nu se moare si ca moartea in sine nu repre"inta sfarsitul ietii noastre constiente. Ca indecatori om capata posibilitatea sa studiem numeroase manifestari ale fricii. Oamenii care solicita sa ii indecam se term de obicei ca om reusi sa%i indecam, ceea ce este greu de acceptat, se tern ca or trebui sa se elibere"e de boala lor. Efectuand citirea psi!ica in ederea indecarii, om obser a in aura oamenilor o cantitate imensa de simboluri care exprima cele mai contradictorii spaime. Uneori reusim sa%i a&utam pe oameni sa%si ada spaimele, alteori nu. 'e obicei insa, cand constatam o spaima in corpul energetic al unui om, om descoperi ca aceasta este legata uluitor de simplu, nemi&locit, cu boala sa. Cand citim spaima in corpul energetic al omului, trebuie sa dam o deosebita atentie primei c!a2re a acestuia, c!a2relor picioarelor si ti&ei de impamantare. 'aca toate acestea sunt pure si re"istente, corpul poate fi sigur de absenta pericolelor si omul poate sa elibere"e o mare cantitate de energie psi!ica pentru a lucra cu celelalte centre energetice si asupra allor probleme.

Ca indecatori putem edea si o multime din propriile noastre spaime. Indiferent ce am in atat din carti si pe ba"a propriei experiente, indiferent de durata acti itatii in domeniul psi!ic, continuam sa traim in lumea materiala, fi"ica. A em un corp, fiecare dintre noi este un om iu si mai de reme sau mai tar"iu a trebui sa ne intalnim cu propria moarte. *eama in fata altor persoane si a problemelor de iata exisia permanent in noi, pentru ca moartea a ramane o traire in aluita in taina pana in momentnl in care om muri, dar si pentru ca in aceasta iata suntem fixati asupra laturii materiale. Moartea repre"inta pentru noi o enigma pe care o re"ol am murind. Moartea fiecaruia dintre noi exista in propria persoana, este insotitorul nostru permanent, se ascunde in !ainele noastre, doarme alaturi de noi si asista la fiecare cu ant si fapta. 'e accea trebuie sa ne obisnuim cu ea. 'aca ne impotri im spaimei de moarte, ne a fNi mereu frica sa murim. Si aceasta spaima patrunde in fiecare aspect al ietii noastre. 'aca, dimpotri a, ne cunoastem propria moarte, destinam din iata noastra un spatiu psi!ic pentru noi si moartea noastra, deoarece trebuie sa o pri im ca pe o parte din propria noastra iata(. Si atunci teama incepe sa se risipeasca si ne paraseste tot asa cum ii a parasi pe pacientii si prictenii nostri cand om incepe sa lucram cu ei. Atunci ne om bucura de iata. ,,'e ce mor oameniiM( intr%ade ar, cine stie de ce mor oameniiM Lucrurile apar astfel numai acelora care, in alegerea cailor de cunoastere a scopurilor propriului suflet, abordea"a aceasta problema de pe po"itia trairii mortii. 'in punct de edere psi!ic, se poate considera ca oamenii se imbolna esc pentru a afla ce a despre peregrinarile lor in plan fi"ic. Ei in ata sa si intampine spaimcle si dorintele, isi cunosc legaturile cu iata si cu propriul trup si afla cate putin din ceea ce sunt in realitate, nu ceea ce sunt trupurile sau mintile lor, intelectul sau emotiile lor, desi or afla si despre acestea, or afla ca fiecare din aspectele pre"entate repre"inta o parte a fiintei lor. 'ar ei or afla despre ceea ce sunt in realitate+ cine este aceasta fiinta, suflet sau esenta, care se ascunde dupa diferite forme ale existentei materiale, care este imbracata in forme materiale, pentru a exista si aici pe )amant, pentru a in ata, a iubi si a creste. LE-A*URILE QARMICE Legaturile Qarmice contin informatii despre destinul nostru trasat si orientat de ceruri, atat din ietile anterioare, cat si din iata actuala. In momentul cand omul repeta o greseala din ietile anterioare, in aceasta iata, le aduce automat pe toate sub acelasi numitor comun. Cand omul este biciuit de soarta, nu%si da seama de ce a enit pe )amant. Inseamna ca a mai trait aceasta clipa in alte ieti si, re enind sa in ete sa%si repare greselile, le repeta lasandu%le nere"ol ate. In mitologia budista exista fiinte numite ,,bodisat a(. /odisat a este cel predestinat sa de ina /udd!a #fiinta luminata si atotstiutoare$, dar care si%a luat obligatia ca, in loc sa duca o existenta in stare de iluminare, sa re ina iar si iar in forma fi"ica, muritoare, pentru a a&uta toate fiintele aflate in suferinta sa de ina iluminate. /udistii il considera pe gat!ama /udda o fiinta la fel ca lisus Sristos. Intr%ade ar, daca pri im in atatura lor, scrierile marilor proroci si indecatori si semnele 'umne"eiesti, om intelege ca ei au a"ut atat de clar faptul ca noi toti formam o singura fiinta, incat nu le%ar fi stat in putinta sa ramana in Ceruri sau in ,ir ana cu "ambetul pe bu"e, asteptand sa ne inaltam cu totii pana la ei. Ei ad ca si noi, si ei, suntem un tot, ca atat timp cat un singur om ramane in intuneric, impartim cu totii ratacirile si &ugul sau. 'e aceea trebuie sa fie clar ca noi toti trebuie sa traim si sa murim, sa traim si sa murim si iar sa traim si sa murim, pana cand iata si moartea or de eni, pentru fiecare dintre noi, doua laturi ale unui singur proces, in care suntem constienti ca noi suntem cu ade arat "ei si fiecare dintre noi constituie parte din tot ceea ce exista. Iar iata si moartea noastra iau parte la maretul proces al de enirii, caci enim cu totii sa pri im c!ipul 'omnului si sa de enim o parte din El. La sfarsitul acestor cursuri numai daca e%ti dori, a oi pre"enta, o te!nica de curatare a Qarmei respecti (te!nica de stergere a pacatelor, blestemelor si farmecelor tale si ale neamului neamului tau pana la a noua generatie. 'upa cum stim cu totii cand ne nastem , a em de&a un baga& destul de consistent de pacate #2arma$ care il caram din ietile anterioare de la neamul neamului nostru. 'aca om sterge pacatele neamului neamului nostru ei isi or gasi linistea si se or ridica spre lumina iar noua ne %a fi mai bine. 'aca mai doriti si alte informatii , spre exemplu sc!imbarea frec entei numelui unei persoane care

sufera de o boala incurabila si care in iitor nu se %a mai insanatosi se poate sc!imba frec enta numelui si acea persoana %a functiona pe alta frec enta a numelui si alt destin. CURS 0III Credinta , intuitia, autorenuntarea Credinta este con ingerea asupra ade arului sau a realitatii fara ne oia de do e"i. Cand o particica din noi crede ca poate reali"a ce a, fara sa fie derutat in aceasta, a reusi. ,u expunem pasa&e din )salmi sau /iblie, nu este orba de credinta in 'umne"eu. Giecare din noi crede in ce a. 'o ada care te face sa cre"i fn fenomene iesite din comun, de domeniul fantasticului, te face sa fii curios si sa incepi sa le studie"i, te conduce la o forma de incredere in tine cand doresti sa reali"e"i ce a. )ana cand in aceasta nu om a ea o experienta personala care sa confirme cele sustinute, ne ramane sa ne ba"am pe opiniile formulate de persoane initiate, care pot fNi absolut lipsite de sens in raport cu propria noastra iata. 'e fapt, nici nu%i cunoastem pe autori, iar acestia pot fi pur si simplu niste nebuni. Menirea exercitiilor pre"entate in aceasta carte este de a ne familiari"a cu ba"ele procesului de indecare psi!ica, orientandu%ne catre perceperea capacitatilor psi!ice, catre cunoasterea Eului superior. Aceste trairi, de orce fel ar fi, or repre"enta do e"ile noastre. Ele ne or aduce credinta la ni elul unei cunoasteri po"iti e. Singurul mod de a in ata este cunoasterea. Intuitia pura este functia celei de%a saptea c!a2re. Intr%o anumita masura, intuitia difera de credinta, pentru ca intuitia nu are sistem. Intuitia este un proces intr%o continua de enire. In sistemul credintei exista totdeauna anumite lucruri care se considera acceptate. Intuitia nu accepta nimic. Ea stie. )oate fi definita ca o informatie primita de la gandurile #persoana$ care a framanta. Credinta este uneori atotputernica, alteori foarte slaba. Acolo unde exista credinta, exista un a&utor: unde exista intuitie, este o eliberare: acolo unde este credinta este confort: unde este intuitie este autorenuntare. Credinta se ba"ea%"a pe asteptari+ daca oi indeplini cutare si cutare, re"ultatul a fi acesta. Orice sistem se ba"ea"a pe asteptare, pe speranta, iar acestea contin de obicei samburele de"amagirii. 'aca om crede ca iubind pe cine a om capata ce a anume, mai mult ca sigur nu om a ea parte decat de de"amagiri. Renuntati sa creati ilu"ii. Autorenuntarea nu este un sistem. Intuitia nu cuprinde asteptare, nu contine sperante, prin urmare nu sunt nici de"amagiri. 'aca iubim un om numai pentru ca%l iubim, atunci ne supunem iubirii, daruim tot, ne daruim iubirea in loc sa o indem, si atunci om a ea parte de si mai multa iubire. 'aruind eti dobandi. Autorenuntarea este neutra, nonre"istenta si ia lucrurile sa cum sunt. Intr%un anume sens, pre"entul curs orbeste despre auto renuntare si despre priceperea de a ne darui intreaga forta. Singurul lucru caruia ne putem subordona este ceea ce exista. Cand ne subordonam existentului, suntem lipsiti cu totul de orce re"istenta, de enim pe deplin neutri si intuiti i si, oricat ar parea de paradoxal, de enim atotputernici. 'e enim astfel o parte esentiala si inseparabila a ceea ce exista. Mai corect ar fi sa spunem ca de enim constienti de faptul ca suntem o parte a tot ceea ce exista. *oate acestea ne sunt necesare pentru a trai ade arul acestei stari, deoarece este e ident ca la ni elul intelectului reusim adesea sa atingem forta uimitoare care se ascunde dincolo de acest factor simplu. La sfirsitul capitolul al patrulea se mentiona ca procesul citirii psi!ice este in realitate uii proces de dialog cu sine despre sine. *ot asa si procesele psi!ice sunt procese de subordonare fata de noi insine. Autorenuntarea, neutralitatea, nonre"istenta, toate acestea ne a&uta sa mentinem armonia Uni ersului. Capacitatile noastre psi!ice se descopera intr%o asemenea masura, incat formam noi insine un tot cu aceasta armonie. 'ar daca om crede in armonia Cosmosului, sau a em credinta in acesta, atunci speram ca aceasta armonie sa se manifeste intr%un anume mod predeterminat. Ca urmare ne pierdem ec!ilibrul, de enim re"istenti si ne situam in afara armoniei. 0I,'ECAREA )RI, CRE'I,*A Oricat ar parea de paradoxal, cu cat indecatorul se ingri&este mai mult de re"ultatele indecarii, cu atat el de ine un indecator mai in"estrat, mai plin de putere. Aceasta se explica prin faptul ca cele

mai puternice procedee de indecare se ba"ea"a pe starea de ade arata iubire. Acest sentiment este legal de a patra c!a2ra. 'aca iubim pe cine a pentru ca ne asigura securitatea, ne ofera bani sau atentie, inseamna ca nu iubim pentru bucuria de a iubi. inseamna ca iubim de dragul posibilitatii de a primi ce a la randul nostru. Intre doi oameni poate exista un acord care sa%i satisfaca pe amandoi+ ,,Eu iti dau iubirea daca tu imi dai bani, sau atentie, sau imi oferi securitate etc.( 'e cele mai multe ori un astfel de acord nu aduce decat de"amagiri. )rea multe se cer in numele iubirii+ bani, siguranta, promisiuni, atentie, conditii si, de foarte multe ori, iubirea este pierduta, deoarece nu s%a reali"at in sine. Acelasi lucru se poate spune si despre indecare. Cand un medium indeca pacientii pentru ca ii place sa%i indece, in fata lui se desc!id posibilitati aproape nelimitate pentru a obtine cele mai bune re"ultate. Cand insa indeca pentru ca ar dori sa de ina un mare indecator sau pentru ca nu doreste boala sau moartea persoanei iubite, de care nu rea sa se desparta, sau rea sa a&unga faimos, mintea se a rataci printre felurite ganduri in timpul procesului de indecare. 'orintele sale ii consuma intreaga energie. Energia benefica a fi consumata nu pentru indecare, ci pentru satisfacerea dorintelor sale. Acest indecator se a putea transforma in%tr%un canal al energiei indecatoare daca a reusi sa renunte la dorintele sale. Multi indecatori spun+ ,,)rin mine actionea"a 'umne"eu, eu nu stiu ce fac.( ,u este obligatoriu sa stim ce facem. 'upa cum am mai spus, la urma urmei nu suntem obligati sa purificam aurele, sa extragem legaturile, sa repre"entam trandafiri etc. Suntem obligati doar sa facem ca indecarea sa se implineasca. Cand indecatorul declara ca se transforma in canalul prin care trece 'umne"eirea, el orbeste despre propriul sau 'umne"eu, indiferent de locul in care se afla acesta, in Ceruri, pe )amant sau in sufletul sau. Credinta care insoteste indecatorul, este credinta propriu"isa, corespun"atoare puritatii celei de%a patra c!a2re, iubirea care nu cere nimic in sc!imb. 0indecariie uimitoare reali"ate de mediumuri au loc in starea de autorenuntare. Cel care indeca prin credinta nu trebuie sa canali"e"e energia spre boala sau sanatatea pacientului. El nu are ne oie ca pacientul sa se simta mai bine si nici un mod de supra ietuire nu%i este blocat de faptul ca cine a se simte mai bine sau mai putin bine. In munca sa indecatorul poate folosi energia armonica a Cosmosului in locul propriei sale energii, orientand%o spre refacerea energetica si aducerea corpului in armonie cu Uni ersul. Aflandu%se in stare neutra, cel care indeca prin credinta ii poate pune la dispo"itie pacientului sau , spatiul psi!ic pentru boala acestuia: el nu trebuie sa se impotri easca in fata maladiilor oamenilor. Cand indecatorul nu se impotri este bolii, nici bolna ul nu se impotri este acesteia, iar boala nu se a impotri i nici unuia dintre ei. Atunci cel care indeca prin credinta poate sa aleaga+ daca el crede si isi doreste acest lucru, caci alegerea lui porneste din inima, boala a disparea far nici un fel de lupta. In calitate de indecator, dorim sa obtinem anumite re"ultate, ne facem planuri. 'aca in timp ce ne ocupam de indecare ne gandim la fel de fel de planuri, nu mai suntem pre"enti aici in acest moment. ,e aflam in iitor cu cinci minute, cu o ora sau cu o iata, delectandu%ne cu imaginea re"ultatelor muncii noastre de indecator. 0indecarea prin credinta este considerata un proces indirect, care imbina prefigurarea anumitor imagini, descantece si incantatii si nu lo ituri cu pumnul in piept intr%o rugaciune rituala catre 'umne"eu, care amintestc de inc!inarile pagane in fata "eilor. Aceasta pre"entare a parea, desigur, destul de neatragatoare multora dintre noi. In realitate insa, procesul de indecare si de refacere a fortelor prin credinta este acelasi proces prin care este purificata aura. In acest proces de renastere, indecarea este a&utata de numeroase intentii foarte puternice, nu numai de intentiile singulare ale indecatorului, Cand exista credinta de acest fel, mintea nu trebuie sa faca fata nici unei probleme % totul se reali"ea"a prin pura ointa. )rocesul ase"arii mainilor indecatorului pe trupul pacientului si de obtinere a indecarii pe aceasta cale este acelasi cu procesul de indecare pre"entat tn aceasta carte, doar ca in acest ca" este orba si de un contact fi"ic nemi&locit, numit magnetism propriu. 0indecatorii care folosesc acest procedeu, ca si c!irurgii psi!ici s considera ca ,,atingerea nemi&locita a pacientului( a&uta la concentrarea atentiei si energiei pe o parte mai mare a corpului. 0om constata ca atingerea pacientului il face adesea pe acesta sa fie mai sigur, mai con ins de re"ultatul fa orabil al tratamentului. Intr%un anume sens, atingerea a&uta in transformarea corpului pacientului intr%un ,,corp real(, 'ar, in ma&oritatea procedeelor de indecare, nu este obligatoriu sa se

recurga la contactul fi"ic. 'esigur, in conditiile cele mai fa orabile, trebuie sa e itam sa atingem cu mainile anumite persoane sau o anumita parte bolna a din corpul pacientului pe care urmea"a sa%= indecam. *rebuie sa procedam in functie de situatia concreta si sa nu facem nimic care sa anule"e re"ultatele obtinute, cum ar fi indecarea psi!ica incununata de succes. CREAREA SI 'IS*RU-EREA )recum succesul neaga infrangerea, starea de sanatate a nega boala. ,eidentificand esenta generala in care sunt pre"entate toate aceste aspecte, ne incurcam in repre"entarile create de noi si ne tre"im uneori ratacind la !otarul ce separa binele de rau. Exercitiul urmator este destinat sa ofere o imagine asupra posibilitatilor de creatie si distrugere. =. Intram in transa. >. Cream o boala, Aceasta poale fi ce a neinsemnat, de tipul durerii de cap, sau o maladie serioasa, ,e Iasam in oie imaginatia, ne amu"am, caci este un &oc. ?. 'esfiintam boala creata. A. Creem o alta boala( si apoi o desfiintam. @. Cream o a treia boala(. B. Lasand nedistrusa aceasta boala, mai creern inca doua. J. 'esfiintam toate aceste boli pe care le%am creat. D. Creem alte trei boli. L. Mai cream de doua ori mai multe boli decat anterior. =C Acum desfiintam toate bolile pe care le%am creat anterior. ==. Mai desfiintam inca trei boli din cele create mai demult. =>. Cream o boala de tip nou. =?. Creem o suta de boli noi. =A. Cream atatea boli noi, cati microbi exista in Uni ers. =@. 'esfiintam de doua ori mai multe boli decat numarul microbilor din Uni ers. =B. Cream si desfiintam cate boli rem. =J. 'istrugem toate imaginile create anterior si iesim din transa. Suntem autorii trairiior. ,oi ne creem sanatatea si tot noi ne creem bolile, la fel cum cream propriile succese si insuccese. )uteti face un test punand cate a boabe de fasole, lucerna, o a", grau sau porumb, bine alese, separat unele de altele, in trei cutii diferite, pe burete ume"it sau in pamant. Ase"ati cutiile la minimum doi trei metri una de cealalta. )e prima cutie nu actionati cu nici un gand, pe a doua cutie actionati pentru distrugerea lor #mental creati o forma distructi a+ ardere, fierbere. sfaramare$, pe a treia cutie actionati pentru cresterea germenilor #creati ganduri de iubire, forta solara$. ,u actionati mai mult de "ece minute asupra acestor seminte, pentru ca pot fi distruse prin forta gandului. )este sase ore erificati%le. Remarcati ce ati reusitP REALI*A*EA Atunci cand a em o iata fericita si reusim sa ne creem sanatatea pe care am dorit%o, a em con ingerea ca ne lipseste ce a. ,u a em suficient succes, sanatate, nu a em destui bani, iubire sau... altce a. Multi oameni nu credca merita ceea ce isi doresc, inclu"and si o sanatate perfecta, limitandu%si succesul, sanatatea, de" oltarea. Oamenii isi creea"a singuri obstacole pe care cu greu le depasesc. 'aca in iata ne lipseste ce a, aceasta se intiimpla pentru ca noi credem ca acest ,,ce a( este prea putin ca sa ne satisfaca. Ca urmare, ne plangem de cat de putin a em, iar re"ultatul este ca, o data ce credem in aceste lipsuri, le mentinemin iata noastra. Sa luam spre exemplu iubirea. 'aca in iata noastra este putina iubire si ne temem pentru ea, ne e frica sa nu ne paraseasca, de enim inc!istati, excesi de prudenti si de supusi % sufleteste, daca nu fi"ic. 'ar daca in iata noastra este putina iubire si renuntam la ea, om simti un gol, dandu%ne seama cat de mult am a ut si nu am apreciat. Iar daca om alunga iubirea cu scopul de a primi mai multa, nu om mai primi deloc, deoarece om porni de la starea de suficienta, considerand ca ne dorim sau meritam mai mulla iubire decat a em. 'aca in aceasta situatie o respingem, ea nu este acea iubire pe care trebuie sa o trimitem lumii, ci un

flux necesar. Iar ceea ce om primi in sc!imb a repre"enta o necesitate si mai mare. /iblia nu ne inseala, sfatuindu%ne+ ,,'a pe apa painea ta si ti se a intoarce intreit.( 'ar trebuie sa renuntam la ce ne apartine, altfel fapta noastra a fi perceputa altfel. Iar aceasta alta fapta % adica ceea ce facem in realitate % se intoarce la noi. Armonia cosmica nu poate fi mintita, si ii putem spune numai ade arul. Cand nu spunem ade arul, cand infaptuim altce a decat spunem, ne inselam singuri. Cand om edea ce ni s%a inapoiat, ce anume s%a intors la noi, om intelege ca ne%am tras pe sfoara pe noi insine. In Sfanta Scriptura se spune+ ,,Ce semeni, aceea culegi.( 0om culege ceea ce am semanat si nu ceea ce credem sau ni se pare ca am semanat. Exercitiul urmator, care se compune din doua parti, poate parea complicat. Inainte de a trece la efectuarea lui trebuie sa%l citim de doua ori, pentru a ne con inge ca i%am inteles &ust indicatiile. =. Intram in transa. >. Creem mental un oarecare nea&uns, adica ne construim mental o situatie in care ducem lipsa de ce a real. ?. Mai adaugam inca un nea&uns. Cream atat de multe nea&unsuri, incat sa acopere intreg Uni ersul, facandu%= in i"ibil. A. Cand tot ce lipseste a fi excesi de mult, ne punem intrebarea daca aceste nea&unsuri sunt suficiente. 'aca tot nu sunt destule, le dublam numarul, il dublam din nou, iar si iar, de atatea ori cat este necesar pana obtinem raspunsul ca este suficient. Cand obtinem suficient de multe nea&unsuri si lipsuri, lasam acest Uni ers si creem altul nou, in care nu or fi deloc nea&unsuri. In acest nou Uni ers, cream un oarecare excedent, adica reali"am o situatie in care toate sunt in cantitati suficiente. ,e punem intrebarea daca este destul. 'aca nu, mai cream in plus, pana cand in al doilea Uni ers al nostru a fi un ade arat belsug. J.)e ecranul nostru mental plasarn cele doua Uni ersuri, lasand un spatiu liber in &urul lor si intre ele. Umplem spatiul liber cu nea&unsurile din primul ni el, astfel incat spatiul sa fie plin in totalitate. )oate ca acum in primul Uni ers lipseste o cantitate oarecare de nea&unsuriM 'aca este asa, le cream sa umplem spatiul liber. =C. Umplem spatiul dintre Uni ersuri cu excedentul din al doilea Uni ers. Umplem spatiul in tntregime. ==. )oate ca acum in al doilea Uni ers lipseste o cantitate oarecare de excedentM 'aca da, il cream si umplem spatiul liber. =>. Repetam etapele D%==, pana cand aflam cine este cel care creea"a lipsurile si excedentul din Uni ersul nostru. =?. Estompam toate imaginile, le facem sa dispara si iesimdin transa. 'esc!idem oc!ii si examinam incaperea. ,e pare oare acum diferita fata de cum arata inainte de inceperea exercitiuluiM 'istrugerea Uni ersurilor create mental se face prin plasmuirea imaginii Uni ersului ca o minge imensa care explodea"a la gandul nostru, nemairamanand din ea decat o lumina galbena, deosebit de stralucitoare. X =. Intram in transa. X >. )e ecranul nostru mental ne cream propria imagine. X ?. ,e intrebam daca nu cum a ne trebuie ce a % iubire, bani, sanatate etc. 'aca raspunsul este ,,,U(, trecem la etapa a patra. 'aca raspunsul este ,,'A(, ne intrebam ce anume ne lipseste. ,e adresam Uni ersului cu excedent si luam de acolo ceea ce a em ne oie. )ri im imaginea si umplem apoi spatiul astfel eliberat din al doilea Uni ers. Repetam aceasta operatiune, pana cand om a ea o cantitate suficienta din ceea ce a em ne oie. X A. Cand om a ea de toate, cream pe ecranul nostru mental imaginea unui alt om, caruia ii dam o cantitate oarecare din ceea ce abia ne%am dat noua. X @. ,e punem intrebarea daca acum a em suficient din ceea ce tocmai am dat. 'aca este suficient, trecem la etapa a sasea. 'aca nu, ne adresam Uni ersului cu excedent, de unde luam ceea ce a ern ne oie, Apoi dam din nou o cantitate oarecare. Repetam aceasta etapa pana cand in atam sa dam in asa fel incat sa ne ramana si noua suficient. X B. 'aca in cursul acestui exercitiu Uni ersul nostru cu excedent si%a subtiat resursele, il umplem din nou.

X J. Gacem sa dispara( toate imaginile si iesirn din transa. Cum ni se pare acum+ daruim, sporim ceea ce a emM MicsoramM Mentinem egalM Am dori sa o facem in iitorM 'aca nu, reluam acest exercitiu si ne autosugestionam ca, de fiecare data, atunci cand dam, sporim, reducem sau mentinem ceea ce a em, reali"am totul la ni elul dorintelor noastre. CLASELE AS*RALE, 0ISELE, 0I,'ECAREA I, SOM, Cine stie de unde in isele unde se duc si carui scop ser escM 'in cele mai ec!i timpuri s%a considerat ca isele ii de" aiuie omului 0ointa 'i initatii. In mitologia nor egiana, se considera ca prin ise mortii intra in contact cu cei ii. Clar a"atorii, prorocii, poetii si psi!analistii dau o importanta primordiala simbolurilor din ise. In ultimele doua decenii s%au etectuat cercetari speciale in laboratoare adec ate, care au reusit sa e identie"e o anumita legatura intre ise, perceptia extrasen"oriala si pre i"iune. Carlos Castaneda relatea"a ca raciul indian don .uan l%a in atat sa%si foloseasca isele pentru a capata mai multa stiinta. Suntem crealorii Uni ersului in care traim. Acest lucru este alabil si in ceea ce pri este isele, deoarece aici nu exista realitatea exterioara care sa ne derute"e. C!iar daca in isul nostru ne aflam in contact cu 'umne"eu sau cu o persoana decedata, totusi peisa&ul, persona&ele, subiectul, relatarea si simbolurile sunt o creatie a imaginatiei noastre, care reflecta imaginile mentale din creierul nostru. Experienta in domeniul iselor ne con inge ca acestea indeplinesc o multime de functii, aflate in stransa legatura cu existenta noastra. 'eoarece existenta este constienti"area legaturii dintre noi si armonia cosmica, ea poate furni"a informatii, astfel incat mintea sa poata percepe si folosi aceste informatii pentru continua ei de" oltare psi!ica. In acelasi fel, isele pot fi folosite in toate sferele acti itatii psi!ice, inclusi in indecare. 0isele trebuie considerate, dupa opinia noastra, locul ideal pentru acti itatea psi!ica. In starea de somn superficial patrundem intr%o alta realitate decat atunci cand suntem in starea obisnuit de ec!e, numai ca inainte de patrunderea in lumea iselor este necesar sa efectuam o acti itate pregatitoare suficient de serioasa, pentru a ne orienta mintea pe o anumita acti itate #problema$. )rima etapa a oricarei pregatiri este stabilirea contactelor cu lumea propriilor noastre ise. S%a determinat prin di erse experimente stiin%tifice ca fiecare om are ise noaptea, in timpul unor stari deosebite ale somnului. ,u trebuie sa asteptam o noapte in care sa a em ise. )roblema nu este daca a em ise sau nu, ci daca ni le amintim. )rocedeul cel mai eficient ca sa ne amintim isul este sa ne tre"im cand isam. *rebuie sa fim con insi ca putem reali"a acest lucru. Seara om pune langa pat o foaie de !artie si un creion. La culcare, intram intr%u transa usoara, ca si cum ne%arn pregati pentru citire sau pentru indecare. 'aca rem, ne putem cufunda in transa, in po"itia culcat. 'upa ce am intrat in transa, ne intrebam clar ce am dori si aflam prin is. Apoi ne cufundam in somn. Unele persoane constata ca se pot tre"i in timpul isului sau ca pot trece la alte tipuri de acti itati in timpul somnului. 'e exemplu, in timpul somnului putem studia discipline psi!ice. Clasele astrale pot fi definite ca intalniri in timpul carora fiinta noastra #sufletul$ studia"a metodele de creare sau e olutie psi!ica a altor fiinte cu experienta in domeniu. *impul petrecut intr%o clasa astrala aminteste intr%o masura acti itatea desfasurata cu un spirit mentor. )utem patrunde intr%o clasa astrala cu un anumit scop, sau ne putem, simplu, cufunda in ea. 'aca incepem sa ne amintim isele in care suntem pre"enti la o lectie a unui dascal in domeniul psi!icului, daca ne amintim alte ise in care prieteni sau persoane necunoscute ne in ata cum sa reali"am indecarea, cum sa ne concentram etc., inseamna ca am a&uns intr%o clasa astrala. 0om citi periodic carnetelul de insemnari in care ne notam isele, pentru a a ea o imagine a directiei pe care o iau aceste lectii ale noastre. 'aca dorim, putem frec enta in mod constient o clasa astrala, operatie care aminteste foarte mult de exercitiile pre"entate in aceasta carte. In cursul acestor cxercitii putem descoperi ca ederea obisnuita, fi"ica, ne ofera mult mai putin decat imaginatia. Inainte de a intra intr%o clasa astrala, ne om !otari ce anume rem sa studiem. 'upa ce ne%am culcat, intram in transa si ne intrebam cine conduce clasa respecti a. 0om lua in considerare primul

nume sau c!ip care ne a eni in minte. 'aca apare ce a de neinteles, de exemplu daca /en&amin Gran2lin tine un curs despre corpul energetic sau bunica ne preda un curs despre functiile creatiei artistice, putem considera ca totul este in online. O fiinta oarecare din sfera imateriala, care este un dascal remarcabil, ni se poate arata astfel si poate de eni mentorul nostru. *rebuie sa ne memoram isele si sa urmarim cu atentie ceea ce in atam. 'esigur, putem lucra si indi idual. 'upa ce intram in transa, ne impamantam si stabilim subiectul care ne interesea"a cand om adormi, spunandu%ne in gand+ ,,0reau sa aflu ce pot obtine din...(, sau ,,0reau sa aflu ce mseamna...(, sau ,,0reau sa%mi stope" teama fata de(, sau ,,0reau sa stiu ce trebuie sa fac pentru a%l indeca de...( 'aca nu o si obtinem raspunsuri satisfacatoare, sau indicatii, pe durata cator a nopti, trebuie sa reformulam intrebarea mai clar sau sa incercam sa intelegem de ce nu am primit raspunsul. )rocesul de indecare astrala este o imbinare intre is si indecarea de la distanta. Sa nu uitam ca oamenii au dreptul sa%si aiba propriile boli si procedam incorect din punct de edere psi!ic daca "buram in timpul noptii in plan astral in &urul unei persoane, cufundandu%ne degetele indecatoare in "onele afectate de maladii fi"ice sau psi!ice ale acesteia. Ca in ca"ul indecarii celor absenti, este de dorit, pe cat posibil, sa obtinem permisiunea celui pe care am dori sa%= indecam. 'aca am primit aceasta permisiunc, il putem aborda. =. 'upa ce ne%am culcat, intram in transa si ne impamantam. >. ,e purificam mintea si cream imaginea mentala a omului pe care il om indeca. Ca si in ca"ul indecarii la distanta, daca nu stim cum arata persoana, cream o silueta sau o imagine generala. ?. ,e impamantam pacientul imaginar si umplem repre"entarea corpului si aurei sale cu energie portocalie. A. 'aca om lucra asupra unei anumite "one, concentram in aceasta, o lumina portocalie foarte puternica. Spunem omului din imagine ca ne%am intalnit pentru putin timp, pentru a%i aduce indecarea. @. Adormim. ,oapte buna. ,e notam toate isele pe care le om a ea in aceasta noapte si om edea daca au reo legatura cu indecarea, Cand om mai orbi cu aceasta persoana, putem afla daca nu cum a a a ut niste ise neobisnuite sau sen"atii ciudate in starea de eg!e, atunci cand am indeplinit procedura de indecare. In inc!eierea acestui capitol ne om aminti de un ec!i cantec de leagan. ,e imaginam ca trupul nostru este o barca, in care plutim pe flu iul ietii, si ne inc!ipuim ce s%ar putea intampla in goana noastra dupa succes, faima, putere si po"itie in aceasta lume. RE*ROS)EC*IA Retrospectia repre"inta posibilitatea de a edea ietile anterioare, fiind unul dintre cele mai complexe fenomene parapsi!ologice. Capacitalea de a edea ietile anterioare pare la prima edere ce a mistic si tainic. dar orice om poate edea ietile trecute, in stare de transa sau de somn !ipnotic profund, condus de un specialist. 'upa cum s%a mai subliniat, fiecare entitate se materiali"ea"a in noi corpuri. Giecare corp in care intra acest suflet, sau fiecare noua iata pe care o primeste el, constituie un pas inainte pe drumul cresterii si de" oltarii. Aceasta nu inseamna ca in fiecare noua iata omul de ine din ce in ce mai sfant. Entitatea respecti e poate sa aleaga iata unui om foarte icios, pentru ca etapa urmatoare a de enirii sale sa fie tocmai studierea iciului. Se obisnuieste sa se orbeasca despre ieti succesi e. Aceasta este conceptia noastra, ca si a numerosilor mistici, anume ca anul >CCC e.n. si anul >CCC i.e.n. curg simultan. )rin urmare, toate ietile omenesti pot fi considerate ieti ce se desfasoara in acelasi timp. Alegerea unui trup de catre suflet este dictata de 2arma, care repre"inta un lant complet de acorduri si relatii reciproce cu celelalte suflete. Aceste relatii pot cuprinde intreaga gama, de la cele po"iti e pana la cele negati e. Cand ne moare o matusa foarte bogata, lasandu%ne o a ere, poate sa insemne ca intr%o alta iata i%am facut un ser iciu important, iar acesta este modul ei de a ne multumi. Sau, daca un criminal ucide niste oameni aparent ne ino ati, se poate ca intr%o iata anterioarii sa fi fost tratat cu multa cru"ime de catre acestia. Oamenii iau insa deci"ii in raport cu trairile pre"ente. ,u putem inc!ide oc!ii in fata faptelor unui criminal doar pentru ca a fost profund nefericit in iata lui anterioara. 'intre toate tipurile de sarlatanie psi!ica, citirea ietilor anterioare ofera cele mai largi perspecti e.

Orice pre"icator stie ca a cuceri inimile clientilor sau ale prietenilor daca le a spune ca in ietile anterioare au fost printese egiptene, conducatori ai Atlantidei scufundate, sau /eet!o en. Un alt procedeu care a&uta in incercarea de a face impresie si de a sub&uga oamenii este relatarea ca, intr%o iata anterioara, au fost niste fiinte rele sau periculoase, ca urmare nu poarta raspunderea propriilor lor fapte din iata actuala. Am a"ut multi oameni care nu au putut sa nu se declare multumiti cand au descoperit ca intr%o alta iata au fost conducatori de osti ori s%au ocupat cu magia neagra. Altii sunt fericiti daca afla ca intr%o alta iata au fost &efuiti, oprimati, arsi pe rug ca ra&itoare sau ra&itori, ca au fost supusi la ca"ne. 0iata trecuta ser este drept ba"a sigura pentru con ingerea lor ca iata a fi totdeauna nedreapta cu ei % asa a fost mereu si asa a fi si de acum incolo. 'orinta de a stapani momentul pre"ent il determina pe om sa actione"e conform 2armei sale. Cand citim ietile trecute, consideram ca un om tinde sa%si puna in ordine toate problemele in permanenta, si atunci modelul sau 2armic si ietile anterioare pot fi interesante si instructi e. Uneori, poate fi extrem de util pentru un om sa i se po esteasca despre iata anterioara care a fost deosebit de fericita pentru el. Amintirile din respecti a iata se acumulea"a in memoria entitatii respecti e, iar po estirile despre aceasta pot tre"i amintiri in constiinta sa. )retioasele amintiri despre fericirea trecuta pot aduce alinare omului tn momente de restriste, ii pot aminti de capacitatea innascuta a intregii sale fiinte de a fi fericita. Aceasta il poate a&uta sa inteleaga ca, intr% un inter al de timp atat de mare, problemele sale de moment nu mai sunt atat de acute. Uneori oamenii repeta aceleasi modele 2armice, manifestand foarte putin progres si !otarare. In acest ca", citirea ietii anterioare ii poate arata omului respecti lipsa de ori"ont a interpretarii, a aceluiasi persona& nereusit. Inainte de a%i citi cui a iata anterioara, ne om intreba daca a putea sa foloseasca informatiile pe care i le om comunica. Este nerational sa transferam un om in trecutul indepartat, daca aceasta nu il a a&uta in re"ol area problemelor curente. )ersoanele carora le sunt po estite ietile anterioare sunt curioase+ ,,Mi%am cunoscut intr%o iata anterioara sotia #sotul, fratele, mama, tatal, fiica, iubitul$M( Aproape totdea%una raspunsul este ,,'A(. Legaturile de rudenie sunt aproape totdeauna 2armice. )rietenii apropiati si rudele sunt totdeauna ec!ii nostri prieteni. ,,S%ar putea intampla ca sotul decedat de curand sa se fi intrupat in copilul meu nou%nascutM( Raspunsul este de obicei ,,,U(. Ma&oritatea sufle%telor nu se intrupea"a asa repede. Ele au ne oie de o perioada de liniste intre ciclurile 2armice. Contrar parerii foarte raspandite, ma&oritatea oamenilor nu au mai a ut una%doua ieti,cio multime.'e aceea,daca a em de gand sa%i citim cui a ietile sale anterioare, ne or fl necesare cate a "ile. Influenta ietilor noastre anterioare asupra ietii actuale se sc!imba In permanenta. In atamintele unei ieti anterioare pe care am trait%o ca pirat ne pot fi asta"i inutile, dar anii de studiu intr%o scoala din -recia antica pot asigura subconstientului nostru informatii pretioase. *ot ce am in atat in timpul ietilor anterioare se acumulea"a in noi. )entru ma&oritatea oamenilor acest proces se desfasoara in afara constiintei, dar imagini sau amintiri pot aparea in aura, atunci cand trebuie sa ne amintim lectiile ietilor anterioare. Un clar a"ator care studia"a aura pentru a obtine informatii despre iata anterioara poate de eni martorul unor scene care s%au petrecut cand a, poate edea oamenii in esmintele epocilor trecute si poate au"i c!iar discutii care au a ut loc cu multe secole in urma. El poate edea in aura simboluri care repre"inta diferitele ieti ale indi idului+ o floare de lotus este asociata cu iata unui budist sau cu o iata care are legatura cu unele forme de meditatie: crucea este asociata cu iata unui crestin etc. Cine este interesat de filo"ofia orientala, poate sa extraga din memorie, fara sa fie constient de aceasta, lectiile in atate in timpul uneia dintre ietile sale anterioare pe care a petrecut%o in Orient. 'e aceea nu este de mirare ca in aura acestui om or aparea imagini din aceasta parte a lumii. Cand a termina ciclul sau de lectii orientale, imaginile respecti e se or decolora treptat si or disparea din aura lui, iar in locul lor or incepe sa apara alte imagini. Aura unui indi id poate sa cuprinda scene din una sau mai multe ieti anterioare, simultan, si, in plus, imagini care repre"inta probleme nere"ol ate din iata actuala. Citirea ietilor anterioare aminteste foarte mult de citirea aurei si a c!a2relor. *rebuie doar sa ne relaxam, permitand impresiilor sa ne umple pana la refu", indiferent daca sunt gandite sau spontane. *rebuie sa ne urmam intuitia. )ractica citirii psi!ice ne a spune cand trebuie sa%i po estim persoanei

in cau"a si cand nu despre iata sa anterioara. Un exercitiu de tipul ,,'AY,U( ne a a&uta sa luam !otararea &usta. Atunci cand dorim sa cilim o iata trecuta, om folosi urmatorul exercitiu, fie cu o persoana careia i%am mai citit, fie cu o alta, pe care o consideram potri ita. )utem folosi exercitiul acesta si pentru citirea propriei noastre ieti anterioare+ X =. ,e relaxam. X >. ,e eliberam mintea si ne concentram asupra intrebarii+ ,,Care sunt ietile anterioare care apar in pre"ent in aura pacientuluiM( X ?. Acum pri im aura pacientului. Lasam acces liber oricaror impresii sau imagini. ,e intrebam apoi despre momentul si po"itia geografica de unde pro in scenele a"ute. X A. ,e intrebam daca aceste imagini enite din trecut au o insemnatate in iata actuala a pacientului. Urmarim daca printre c!ipurile ietilor trecute apare reo persoana din antura&ul actual al pacientului si, daca da, in ce contextM X @. Gacem sa dispara aceste imagini. lesim din transa.
CUM SA ,E CI*IM 0II*ORUL 'oua exercitii ne or a&uta sa ne citim iitorul. Ele pot fi folosite si in citirea iitorului unei alte persoane. X =. ,e relaxam. X >. )e ecranul nostru mental desenam trei cercuri. Unul dintre ele a repre"enta ,,sase luni(, altul % ,,un an(, iar al treilca % ,,cinci ani(. X ?. ,e gandim la trei e enimente care arn dori sa aiba loc. )oate fi orba de orice, de la cumpararea unui automobil nou sau a unei case, pana la renuntarea la fumat, pierderea 2ilogramelor in plus, stabilirea unor relatii amicale cu seful etc. X A. ,e con ingem ca aceste trei dorinte trebuie sa%si afle locul in cercuri diferite, ,u le plasam in aceste cercuri, dar obser am cum patrund in ele. Intr%un cere este posibil sa intre mai mult de o singura dorinta. Obser am ce dorinta intra intr%un anumit cere si ce anume simtim. 'aca dorim sa sc!imbam locul acestor dorinte dintr%un cerc in altul, o putem face. 'aca un e eniment ramane in afara acestor cercuri, trebuie sa ne punem intrebarea ce data trebuie sa apara in dreptul acestuia. Aceasta data trebuie sa ne indice cati ani trebuie sa treaca pana cand renuntam la aceasta dorinta. X @. Gacem sa dispara cercurile si iesim din transa. Citirea iitorului pe un trandafir creat mental+ =. ,e relaxam. >. Cream mental un trandafir. ii admiram culoarea, studiem forma petalelor, a frun"elor. ?. In stanga primei flori cream inca un trandafir. Acesta este destinat pentru urmatoarele sase luni incepand din pre"ent. 'aca ce a nu ne place, de pilda culoarea, forma sau marimea, sc!imbam trandafirul. Gacem sa dispara ambii trandafiri. A. In partea dreapta a ecranului nostru cream o a treia floare. Este destinata celor sase luni care au trecut pana in momentul de fata. Studiem cu atentie diferentele intre prima si a treia ro"a. . Gacem sa dispara toate florile. @. Cream inca un trandafir. Acesta este destinat pentru anul urmator. Cream inca o floare, pentru urmatorii ani. Cream cati trandafiri dorim pentru urmatorii ani. Ei trebuie sa fie frumosi, sa ne incante. Gacem sa dispara toate florile si iesim din transa. J.?. )ROCESUL 'E 0I,'ECARE I, AGARA COR)ULUI )rocesul de indecare in afara corpului se aseamana foarte mult cu indecarea pacientului absent. 0indecatorul isi indreapta atentia spre imaginea pe persoanei absente. La indecarea in afara corpului, corpul astral al indecatorului ii paraseste cu ade arat corpul fi"ic si intra in aura pacientului. Unii indecatori prefera sa Iucre"e in afara corpului altii, sa efectue"e indecarea pacientului absent. O persoana%medium este capabila sa%si supra eg!e"e perec!ea aflata la munca si copiii ramasi acasa. *rebuie sa simtim in mod real ce inseamna ,,Sa fim in propriul nostru corp(, inainte de a iesi din el. 'aca nu om fi destul de gri&ulii, putem sa ne lasam usor energia proprie in aura altuia. X =. ,e relaxam. 0erificam cat de bine suntem impamantati. Apoi urmarim indicatiile din capitolul al

doilea despre indecarea pacientului absent. X >. ,e aflam in coltul camerei. Apoi re enim in centrul propriului cap. Repetam acest procedeu de trei ori. X ?. Re enim din nou in coltul camerei. Apoi trecem intr%o alta camera a locuintei noastre. Urmarim daca ne simtim diferit fata de situatiile anterioare. X A. 'e aici mergem pe acoperisul casei noastre. X @. Apoi, ne oprim pe un nor de pe cer. X B. Acum suntem in aura pacientului nostru. Cum ne simtimM )utem edea culorile aureiM ,e impamanram pacientul. Apoi ii purificam aura si atragem energia cosmica, dupa care%i scaldam cu ea aura. X J. )atrundem in prima c!a2ra a pacientului. O purificam. X D. Rand pe rand, curatam toate c!a2rele pacientului. X L. 'aca una dintre "onele corpului pacientului are o maladie, patrundem acolo, ne imaginam energia de culoare portocalie si%i scaldam "ona cu ea. X =C. Re enirn in centrul capului nostru. X == In aura noastra plasam un magnet si atragem cu el energia ramasa in aura pacientului. Repetam procedeul. X =>. Iesim din transa. J.@. CU,OAS*EREA COR)ULUI ,OS*RU 'E CA*RE )RO)RIUL ,OS*RU S)IRI* =. ,e ase"am in po"itia de medium. Circulam prin corpul nostru lumina de culoare aurie. >. Cream o ro"a #un trandafir$ pentru noi. Studiem floarea cu atentie+ culoarea, aroma, petalele. ?. Cream inca o floare #tot un trandafir$ in locul in care, de obicei, plasam soarele. Acest trandafir este destinat pentru spiritul nostru superior. Studiem floarea. A. Coboram a doua floare si o ase"am c!iar in capul ce%lei dintai, apoi permitem celor doua flori sa se contopeasca. @. Gacem sa dispara cele doua flori si iesim din transa. 'ESCSI'EREA CELUI 'E% AL *REILEA OCSI D.=. *ELE)A*IA 'in estitele tratate RA'.A%WO-A, un pasa& spune+ ,,Gormele de concentrare care determina o perceptie sen"oriala excesi a sunt cau"ate de efortul organismului gandirii(, iar comentariul lui S0AMI 0I0ECA,A,'A la acest pasa&: ,,Aceasta decurge natural din concentrare. Conform Fog!inilor, prin concentrarea gandului la arful nasului or fi percepute miresme minunate, tot prin concentrare pe arful limbii se or simti sen"atii extraordinare, iar in "ona de mi&loc a limbii se a simti o sen"atie tactila ca o atingere. 'aca cel care efectuea"a concentrarea isi a aduna sen"atiile asupra palatului cerului gurii, a edea lucruri neobisnuite, dar daca cine a a carui minte nu este linistita a dori sa efectue"e unele din aceste exercitii, fara sa aiba incredere in ele, indoielile sale or disparea, atunci cand, efectuand un timp exercitiile, a simti pe propria piele aceste efecte, daca a do edi stapanire.( #S ami 0i ecananda, CLARMIROSUL Exercitiul care urmea"a consta in desc!iderea capacitatilor de clarmiros. Se face dimineata inainte de a a scula din pat. *imp de =@%>C de minute concentrati% a gandul la arful nasului, stand culcat cu fata in sus intr%o po"itie relaxata. ,u a ganditi la nimic. Radacina limbii se tine lipita de cerul gurii, in gand se "ice mantra ,,OM(, ca un dangat de depot au"it de departe. Re"ultatul nu se a lasa mult asteptat. La inceput eti simti furnicaturi in arful nasului, uneori dureroase. ,u toti eti simti acelasi lucru. 0a aparea ca din senin mirosul unui parfum usor, care a disparea in urmatoarea fractiune de seconda. )uteti a ea aceste sen"atii si in cursul "ilei. Reluand exercitiul, mirosul o sa apara mai puternic. O sa a eti sen"atia ca cine a %a parfumat intreg dormitorul, dupa care a disparea din nou. Antrenati% a cu asiduitate, iar timpul pentru aparita parfumului inexistent se a scurta la urmatoarea

concentrare. 0eti a&unge sa%= simtiti c!iar dupa cate a secunde de la inceperea exercitiului, Atunci cand acest miros a aparea dupa scurt timp incercati sa%l faceti sa apara si cand mergeti pe strada sau a aflati in locuri mai putin placut mirositoare. Acest lucru se face prin puterea gandului, cu respiratia abia perceptibila si cu gura inc!isa, gandindu% a la arful nasului si pronuntand in gand fra"a fermecata(+ .,'oresc sa%mi apara acel miros pe care%= cunosc m timpul exercitiilor mele.( Incercati sii nu respirati, acest miros a aparea spontan, c!iar daca nu faceti efortul de a inspira ,,ce a care nu exista(. Gacand aceste exercitii cu ucenicii mei, acestia au obtinut re"ultate fenomenale c!iar din primele minute de exersare. Inainte de a efectua exercitiile pentru clarmiros trebuie sa purificam centrii energetic prin diferite te!nici. El poate fi declansat si fara ca omul sa facii reun efort. Acest lucru se face prin concentrarea mentala a unui specialist in parapsi!ologie care detine clar i"iunea, detectea"a punctul%sen"or al clarmirosului legal de glanda pineala, declansandu%= prin energia proprie. 'ar acest fenomen desc!is fortat, ca si clar i"iunea desc!isa prin aceeasi metoda, nu este de lunga durata. Aproximati la doua%trei luni se inc!eie, daca persoanci nu%i sta scris sa Ie aiba desc!ise sau nu staruie in cunoastere. ,u sfatuiesc pe nimeni sS si%l desc!ida fortat. 'aca nu a este dat sa%I a eti desc!is, nu se a desc!ide. Alteori destinuZ ne ptine *n fata diferite greutati si *n timpul unor probleme grele o fire mai orgolioasa, sau care poate a ea capacitatea de gandire psi!ica, are in minte o arma de distrugere. Am a"ut si asistat la con orbiri de acest gen ale unor persoane care *ncercau *n grup sa se concentre"e printr%un clar a"ator care le spunea ce se intampla cu corpul energetic al persoanei careia i se transmiteau fel de fel de sen"atii unite, de care sarmanul nu a ea !abar. I%am oprit din acel start, *nc!i"andu%i pentru moment i"iunile clar a%"atorului cu un ecran mental. La un moment dat acesta a spus ca nu mai ede decat negru iar ,,marii distrugatori( s%au bucurat ca si%au distrus tinta. Am a ut gri&a sa reoriente" toate imaginile create de ei *ntr%un copac uscat de pe marginea drumufui si sa fac repedc o protectie persoanei atacate. Le%am spus ca nu este bine ce fac, ca mcalca etica si ca ceea ce fac ei de fapt se numeste ,,magie neagra(. Ucenicii mei au *n atat foarte constiincios exercitiul de clarmiros, astfel meat eraucei mai fericiti cand, enind lao noua lectie de curs, po esteau ce fel de miresme primeau. La foarte multi persista mirosul de santal sau unui asemanator mirului. Apoi, dupa "ece "ile de concentrare, spre rnarea lor mirare, toti simteau aceeasi mireasma. O sa simtiti miresme altfel decat acelea la care %ati gandit. Atunci cand eti dori sa a bucurati de un anumit miros, o sa apara. Incercati sa%I c!emati cu gandul, dar nu uitati cat de important este arful nasului. Concentrati% a sa a apara mirosul de trandafir, care este mai puternic si se imprastie in toata casa. Mirosul acesta a persista un timp, iar dupa ce eti uita de el a disparea. 0eti fi capabili sa produceti orice miros pe care%= doriti. O sa i se para o ilu"ie. ,u a speriati, antrenati% a cu acelasi cura&. Uneori o sa a apara fara( nici un efort un miros la care nu a ganditi. 0eti fi probabil singuri acasa si cautandu%l nu il eti gasi. 'ar sa fiti atenti, in momentul in care a ganditi la ce a indepartat sau la o persoana anume, in acel moment a eni mirosul. Este posibil ca respecti a persoana sa se fi parfumat cu acel parfum, pe care il simtiti. Incercati sa luati contact cu persoana, rugand%o sa a arate ce fel de parfum foloseste. )entru un control de la distanta, ganditi% a inca o data la ea si,daca a ine acelasi miros, fiti siguri ca este al ei. 'aca gandul a fuge la cine a care se roaga acasa, sau in acel moment se afla la biserica, a poate aparea mirosul de busuioc sau tamaie, de lumanari aprinse sau al candelei din biserica. )uteti sa%i dati un telefon mai pe seara acestei persoane si s%o intrebati daca nu cum a a fost la biserica. 'aca nu se confirma, intrebati%= ce facea la ora la care ati perceput mirosul. Giti sigur ca a spune ca se ruga lui 'umne"eu. 0a eti do edi ca nu ati muncit in "adar si ca nu a eti de%a face cu o ilu"ie, ci cu ce a real. Experientele au do edit ca distanta nu are nici o importanta. 0eti simti de la intrarea in apartament mirosul robinetului de ga"e care n%a fost bine inc!is. 0eti simti ce se pregateste a"i pentru cina, daca eti dori sa stiti. 0eti putea percepe mirosul unor flori de la un balcon pe care il pri iti din strada, fara sa edeti ce fel de flori sunt acelea. Explicatia acestui fenomen este simpla+ prin concentrarea la arful nasului, respiratia se opreste instantaneu. Ca urmare apare in oluntar dorinta de a mirosi aerul, de parca ne%am astepta in fiecare moment sa percepem un miros. Concentrarea gandului la arful nasului are rolul de trambulina necesara pentru a tre"i dorinta de a mirosi. Aceasta dorinta in permanenta crestere excita ner ii olfacti i si ii sensibili"ea"a intr%atat, incat se acordea"a intr%o lungime de unda mai mica si pot percepe astfel

miro%suri mai fine, mai discrete, inaccesibile oamenilor normali datorita distantelor. Capacitatea care se de" olta prin exerasarea de lunga durata nu se pierde si !ipersensibilitatea ner ilor olfacti i ramane, atunci cand fenomenul initial dispar CLAR-US*UL 'upa ce ati obtinut re"ultate in ,,clarmiros( treceti la exercitiile urmatoare, de concentrare asupra arfului limbii. Re"ultatul dorit a eni mai repede decat in primul ca" a and de&a desc!is un sen"or de pe traseul tainic. Exercitiul se poate face si stand pe un scaun. dar este mai eficace cand il faceti in po"itie culcat. Oc!ii se tin inc!isi, gura la fel. 0arful limbii se tine lipit de cerul gurii dupa dintii din fata. In gand se "ice mantra ,,OM(, iar concentrarea se face la arful limbii cu dorinta de a simti un oarecare gust #dulce, acru, sarat$. )artea intere%santa a exerdtiului a fi ca pe langa o intensitate neobisnuita, aproape supranaturala, a sen"atiei gustati e, eti obtine sen"atia de satietate, atat de puternica, inclt multa reme dupa aceea nu eti a ea pofta de ,,specialitatile pe care le%ati putut gusta( in acest fel. Goarte repede eti reusi sa a controlati gustul cu a&utorul ointei si eti fi capabil sa a pro ocati orice gust eti dori. 'aca mirosul este un gen de emanatie si permite astfel sa explicam faptele pre"entate, cu totul alta trebuie sa fie explicatia propagarii gustului. )entru aceasta trebuie sa existe un contact, c!iar si extrem de scurt, al limbii cu obiec%tul respecti . In conditii normale c!iar si o distanta( in acest ca" ne a fi de real folos. )erceptia a exista de fiecare data cand om dori sa reproducem acest experiment. Oare toate acestea nu sunt !alucinatiiM 'upa definitia data de un specialist american in =LB?, care a intocmit un lexicon cu a&utorul celor mai estiti specialisti din toate domeniile cunosterii, ,,!alucinatie( inseamna perceptia unor obiecte care in realitate nu exista, sau sen"atii resimtite fara nici o cau"a, date de obicei de tulburari ale sistemului ner os, asa cum se intampla in ca"urile de delirium tremens. In primul ca" aceasta definitie nu se potri este perceptiilor noastre, deoarece mirosurile si gusturile pe care le%am simtit corespund unor obiecte pe care le%am mai simtit in realitate. A and cau"e exterioare, ele nu pot fi presimtite. La fel ca in ca"ul mirosului, simtim foarte pregnant si gusturile de la distanta. 'aca omul isi poate ascuti mirosul atat de mult, incat prin simpla concentrare, sa depaseasca distantele si barierele materiale, aceasta capacitate nu este o !alucinatie. Altfel ar trebui sa credem ca toate popoarele apropiate de nature sunt prada !alucinatiilor, sau la fel am putea spune despre cainii si pisicile care au aceste simturi foarte de" oltate. *rebuie sa recunoastem ca simturile noastre pot de eni partase la asemenea clarsen"atii, numai ca toate proprietatile percepute de organele noastre #forma, culoare etc.$ cuprind alaturi de natura materiala si o natura fina greu sesi"abila. Aceasta inseamna ca intreaga materie este o radiatie de culoare si mirosuri, care depaseste infinit ceea ce putem simti cu degelele sau cu gustul. 'in oceanul de unde sonore omul poate percepe in mod normal un inter al de sapte%opt octa e, iar din domeniul undelor luminoase rog ai %ul #de la rosu la iolet$. *oate celelalte nuante, radiatiile infrarosii, ultra iolete, roentgen, alfa, beta, gama, radiatiile te!nice etc. raman nepercepute, desi in realitate ele exista. Un om care este capabil, prin exercitii adec ate, sa%si de" olte in mod extraordinar capacitatea olfacti a, isi a de" oita si celelalte simturi. CURS II SI),O1A SI 'ESCSI'EREA SIM*URILOR 'esc!iderea celui de al treilea oc!i se poate face cel mai usor prin !ipno"a la persoanele care doresc sa%si desc!ida aceste simturi in stare de constiinta modificata # !ipno"a $. Acest lucru are loc ,,in proportii astronomice( % se pot desc!ide si ascuti la maximum toate simturile. 'aca intr%o mana a celui !ipnoti"at pentru controlul acestor capacitati se asea"a o greutate numai cu un gram mai mare decat in mana cealalta, acesta a sesi"a imediat diferenta. La fel se a intampla daca eti trasa pe &os o linie de trei milimetri si alta doar de unu, le a deosebi si pe acestea. 'aca in una din doua sticle de in identice or fi puse doua trei picaturi de lic!id de alta culoare, persoanele

aflate sub !ipno"a o a deosebi. Urec!ea unui om normal percepe ibratiile cu o frec enta de la D la BAB CCC oscilatii pe secunda, dar dupa desc!iderea clarau"ului in stare de !ipno"a le a putea percepe pana la =C=L oscilatii pe secunda. Aceasta cifra constituie mai mult decat frec enta radiatiilor gama%in i"ibile. In stare !ipnotica se poate foarte usor edea aura emisa de oameni sau obiecte. Aceste sen"atii sunt percepute de al saselea sirnt care se acti e"a in creier in portiunea dintre sprancene # c!a2ra A&na$.Acolo, in acel spatiu de id, se formea"a imaginile ,,clar a"ului(. )rin Sipno"a se poate regenera intregul organism, se pot reface organele bonla e. )rin !ipno"a se fac minuni in domeniul insanatosirii , regimurilor de slabire #controlul greutatii$ )rin !ipno"a se comanda corpului informational care %a executa comanda in timpul stabilit # >A sau AD ore sau mai mult in functie de starea sanatatii persoanei respecti e$+ % desc!iderea meridianelor energetice principale si secundare prin deblocarea c!a2relor , % crearea antidotului tuturor bolilor din organismul sau. % producerea de substante acti e, nedaunatoare corpului sau, pentru di"ol area c!isturilor, granuloame2or, calcinoamelor, formatiunilor tumorale , si liminarea lor pe cale naturala prin urina, fecale , transpiratie. %regenerarea tuturor organelor % producerea de neuropectide # !ormonii insanatosirii$, endorfine, en"ime cu lantul lor trific, aminoaci"i, minerale #calciu , magne"iu, potasiu $ si altele de care organismul are ne oie. % producerea de feromoni pentru intinerirea organismului cu =@ %>C de ani # asa ca mai bine o sedinta de !ipno"a care face minuni decat operatiile estetice dureroase si foarte costisitoare$. )rin !iono"a se merge atemporal cu pacientul + in trecut pentru a sterge informatiile negati e din subconstient # care au produs imbonla irea diferitelor organe $ sau in iitor cu circa =@ %>C ani. 'aca in aceasta perioada persoana aflata in !ipno"a da semne de neliniste, agitatie, o aducem inapoi in timp in momentul respecti din acea "i #in "iua Yluna Y anul$ asta inseamna ca persoana respecti a a murit si nu mai poate merge mai departe atemporal de data respect a# Exemplu+ suntem in anul >C>@ luna august "iua =@, ce faciM$. Sipno"a functionea"a numai la persoanele in stare de relaxare completa, deoarece prin comen"ile date, corpul fi"ic doarme iar corpul informational #crierul$ este trea" si executa intocmai toate comen"ile primite. CLAR0I1IU,EA Indicatia din WO-A%SU*RA pri ind concentrarea asupra palatului cerului gurii pentru desc!iderea clar i"iunii pare la inceput nebuloasa(. In ca"ul desc!iderii celorlalti doi sen"ori era orba despre stabilirea limitelor ner ilor olfacti sau gustati pe o anumita lungime de unda, capatul respecti a$ ner ului aflandu%se foarte aproape de punctual nostru de concentrare # arful nasului sau al limbii$. Argumentul ca ner ul olfacti nu se afla in arful nasului poate fi combatut, deoarece prin concentrare starea de tensiune se transmite treptat fn "ona respecti a. 'ar cum se poate explica transmifcrea acestei concentrari a gandului mai departe, prin faringe, pana la incrucisarea ner ilor optici, nemi&locit langa !ipofi"a, caci doar in aceasta "ona se pot percepe oscilatiile in i"ibile oc!iului. Experientele facute in aceasta directie dau i"iuni uimitoare, dar succesul lor este limitat. Concentrarea nu trebuie facuta asupra cerului gurii, ci asupra c!a2rei A&na, centrul substantei fine care se afla intre sprancene. Ade arul este ca aceasta e o munca destul de grea. 'e aceea se cere cura& in inceperea anumitor exercitii, iar in ocultism nu au ce cauta oamenii fricosi. ,u li se a desc!ide niciodata nimic nici acelora orgoliosi sau in idiosi. Mai bine a lasati pagubas c!iar de la inceput daca sunteti astfel rnoti at. In momentul inter entiei unuia dintre factorii care fac parte din prostia omeneasca centrul respecti se inc!ide automat. Exercitiile trebuie sa le desfasurati cu regularitate si ritmicitate, dar mai mult decat orice % erificarea i"iunilor, Luati in considerare si retineti ca trebuie sa deosebiti imaginile reale de cele irtuale. )uteti face un mic experiment, daca mai locuiti cu cine a in acelasi apartament. Gie ca persoana respecti a asea"a in fiecare seara un obiect intr%un anumit loc, fie ca acesta este o stalueta sau o a"a, trebuie ca a doua "i din pat, cu oc!ii inca inc!isi, sa edeti acel obiect aflandu% a in alta camera. Gaceti acest exercitiu timp fndelungat, Ar trebui de fiecare data sa%i identificati noul .oc unde

este bine pus de acea persoana. 'e obicei mesa&ele in de la un mentor spiritual care a a directiona in cautarea obiectului ascuns. 0eti putea receptiona mesa&ele acestuia si ar fi de folos daca i le%ati nota. )oate fi de folos si te!nica respiratiei din Rad&a%Woga, pentru tre"irea lui QU,'ALI,I, dar edeti sa nu incurcati borcanele. 'in toate in ataturile pe care le%am facut singura, pana intr%un anumit loc am mers foarte bine, 'ar com%plexitatea excrcitiilor adaugate de sine statator mi%a stagnat i"iunilc. ,u mai stii atunci ce s%a intamplat. Mai faceam concentrari de acest gen si cu prietenii, ascun"and lucruri diferite, pentru a le gasi. Aceasta c!iar ma amu"a la inceput. Odata un coleg tot ascundea o moneda ec!e din loc in loc si de fiecare data o gaseam, dar i%a enit ,,ideea( sa n%o mai ascunda in casa, ci si%a bagat%o in gura. In i"iunile noastre aparea moneda si doar fugiti irnaginea colegului nostru cu un "ambet pe bu"e. 'e obicei se ,, edea( un mic ,,tablou( legat de moneda, dar tot el aparea in imaginile noastre. I%am spus ca n%a ascuns moneda si ca se afla la el, dar nu pricepeam in ce loc. Am perceput "ambetul, fiindca la a doua concentrare a aparut in i"iune doar gura si bu"ele, "ambind. Am desc!is oc!ii si am "is toti o data % guraP O gasisem, in sfarsitP )entru desc!iderea oc!iului al treilea, concentrarea gandirii se face numai pe centrul dintre sprancene % c!a2ra A&na. 'upa experimentele de mai multi ani facute de Sa!aro , acesta a a&uns la cel mai usor procedeu de desc!idere a ,.oc!iului al treilea(, printr%o metoda dictata de mentorul lui spiritual. Aceasta metoda am praeticat%o si eu si mi%a fost de un mare folos. Gericirea a fost ca re"ultatele au enit foarte repede. Metoda lui Sa!aro este folosita de toate scolile ruse pentru desc!iderea c!a2rei A&na. O sa descriu aceasta metoda pe care am practicat%o la una dintre scolile facute de mine si care mi%a desc!is mari ori"onturi.
CURS I AL *REILEA OCSI #A&na$ Gormula de desc!idere a oc!iului al treilea este o te!nica ce are o sonoritate deosebita in sanscrita+ ,,OM MA-,E ME SAMRSI*A, QSAMA'I,A*SAM RA'.A SI'SA.( *raducerea este+ ,,,orii sunt adunati asupra mea in acti itate, intr%un singur punct, cerul este in obser are intr%o corecta inacti itate pentru reali"area stapanirii.( Ce inseamna aceste cu inteM Ce fel de nori si care cerM ,ici cerul si nici norii nu sunt reali, fapt ce re"ulta din faptul ca, intr%o corecta inacti itate, acesti nori trebuie sa fie adunati intr%un anume loc, adica sa se afle intr%o legatura oarecare cu dumnea oastra. lar cu antul ,,cer( In sanscrita ,,QSA( tnseamna in primul rand orificiu al corpului omenesc #in conceptiile indiene astfel de orificii sunt noua+ doi oc!i, doua nari, doua urec!i etc.$. 'eci nu se potri este. lar in al doilea rand mai inseamna si spatiu aerian, ,,eter(, si poate fi tradus si ca ,,cer(, dar acest sens pare a fi tot nepotri it, desi S0AMI SSI0A,A,'A *ARASS0A*I citea"a o minunata indicatie a ec!ilor Fog!ini !indusi, demna de atentie. Aceasta glasuieste+ ,,Cel care practica exercitii Foga si este in stare sa%si ada imaginea reflectata pe cer poate afla daca intreprinderea lui a fi incununata de succes.( Wog!inii care stapanesc pe deplin a anta&ul concentrarii spun+ ,,in lumina reflectoare a Soarelui pri este%ti propria reflectare pe cer, cu pri irea ferma. 'upa ce o ei edea pe cer, in curand il ei afla pe 'umne"eu.( Cine isi "areste umbra in fiecare dimineata pe cer, acela a a ea iata lunga si nu a muri intr%un accident. 'aca i"iunea acestei umbre este clara, a a ea ictorii si succese. Ei isi or putea in inge )rana si or putea merge oriunde. *e!nica este destul de usoara si deprinderile practice pot aparea in circa sapte%"ece "ile. ,,Cand rasare Soarele ase"ati% a astfel incat corpul dumnea oastra sa faca umbra pe pamant si sa o puteti edea cu usurinta. Intoarceti pri irea ferma la umbra de &os, in regiunea gatului, pentru cinci% "ece secimde, apoi pri iti pe cer. 'aca a eti edea intreaga umbra pe cer, este un semn foarte bun. In ca"ul in care nu o puteti edea de la inceput, continua exercitiul pina o eti sesi"a. Acest exercitiu poate fi practical si la lumina Lunii.( #Lectii practice de Foga,$ Este o te!nica destul de stra ec!e, care promite multe. Urmatoarea semnificatie a cu antului ,,QSA( este ,,punctul dintre sprancene(. Aici se gaseste, asa cum arata numeroasele repre"entari ale "eilor indieni, toate puterile miraculoase, inclusi ,, ederea

sacra(. lata ce spune despre acest centru SA*SACRA,I RU)A,*A,*RA ,,Cand un Fog!in inc!ide concentrarea sa interioara impotri a temeliei lumii exlerioare si o descompune, el ede in acest loc o scanteie luminoasa si apoi o flacara ar"and, care seamana cu stralucirea Soarelui intre Cer si )amant.( In in atatura mistica Foga, al treilea oc!i se afla in interiorul acestei flacari. In SSI0A%WO-A se spune+ ,,-andul este in centrul dintre sprancene in forma flacarii opaitului si in mi&locul lui este oc!iul intelepciunii.( Aceasta "ona are semnificatia ,,OCSIULUI CU,OAS*ERII( . In sensul cel mai larg al cu antului, caruia ii sunt desc!ise atat cele pre"ente in trecut, cat si iitorul, in aceeasi masura. 'esc!i"andu%se c!a2ra A&na, are loc desc!iderea capacitatilor ascunse % clar i"iunea, clarau"ul. Wog!inii moderni sunt de acord cu acest lucru. In lucrarea sa Autobiografia unui Fog!in, )RA,'.AM WO-A,A,'A numeste acest centru ,,Oc!i spiritual atotstiutor( sau ,,Lotusul cu o mie de petale al Luminii(. lar S ami SSI0A,A,'A spune+ ,,La fel cum tree ra"ele luminii prin sticle sau ra"ele roentgen prin obiecte, Fog!inul poate edea obiectele de dupa un "id gros, poate afla continutul unei scrisori sigilate, poate edea comorile ascunse sub pamant cu a&utorul oc!iului sau spiritual interior. Acest oc!i spiritual este oc!iul intuitiei.( Gaptul ca acest al treilea oc!i, denumit si oc!iul lui SSI0A, poate edea nelimitat in spatiu a fost demonstrat nu numai teoretic, ci si practic. Este necesar doar sa se fundamente"e stiintific cum in inge acest al treilea oc!i timpul, adica felul cum actionea"a in a patra dimensiune. Gaptul in sine nu necesita alte demonstratii. 'eoarece acest oc!i se afla in afara actiunii spatiului, sfera actiunii sale este in afara ceior trei dimensiuni, deci in a patra dimensiune, in timp. *otodata trebuie sa subliniem ca, asa cum demonstrea"a practica celor mai ec!i timpuri, in ca"ul tuturor clar a"atorilor, ca in "ilele noastre, capacitatea acestui oc!i nu sufera( influenta distantei in spatiu si timp, ci infringe orice distante si orice timp. Cu totul altfel se intampla in ca"ul perceptiei materiale. 'upa cum stim, greutatea scade proportional cu patratul distantei, astfel incat la o anumita distanta radiatiile cele mai puternice sunt oprite de ecrane de o anumita grosime #de exemplu, radiatiile gama sunt oprite de un ecran de fier cu o grosime de ?C de centimetri, radiatiile cosmice % de un ecran din plumb cu grosime de pana la > metri$. Radiatiile percepute insa de al treilea oc!i, numite si ra"e CSAR)A,*IER, sau ,,,%RA1E(, nu%si reduc intensitatea la nici o distanta si nu sunt oprite de nici un obstacol material. In functie de gradul de desc!idere a celui de al treilea oc!i, se disting patru trepte de i"iuni. =. )e treapta inferioara se afla i"iunile de lucruri neobisnuite. Sunt a"ute imagini ciudate, atragatoare, dar nu produse ale fante"iei, ci fenomene pe deplin normale, tipuri sau parti ale acestora in lumina stranie, in nuante de culori neobisnuite si fara nici o legatura cu orientarea de moment a gandurilor celui care le ede. )oate aparea ideea ca aceste i"iuni sunt !alucinatii. 'ar oare realitatea este profund materiala, este numai ceea ce percepem cu cele cinci simturi limitate ale noastreM 'aca, asa cum am aratat mai sus, perceptia noastra cu a&utorul simturilor se poate largi pana la anumite limite, unde este atunci limita realului perceptibilM )si!ologia noastra occidentala se simte derutata in fata acestor aspecte nereale si totusi percepute, iar stiinta noastra scolastica este mai mult decat inclinata sa includa astfel de fenomene stranii la rubrica contradictorie si care nu spune nimic intitulata ,,!alucinatii(. Ce se spune despre aceasta psi!ologia indianaM Wog!inii orbesc despre asa%numita MA,AS CSAQRA sau centrul gandirii, repre"entat in mod simbolic printr%un lotus cu sase petale centrul de perceptie cu sase canale ner oase. Cinci dintre ele sunt canalele simturilor noastre normale+ a", au", miros, gust, simtul tactil. Al saselea canal ser este drept conductor pentru impresiile care apar din interior, cum sunt isele si !alucinatiile. La prima ederene ne mira imbinarea perceptiilor sanatoase # ise$ si nesanatoase #!alucinatii$, dar aceasta nu este deloc intamplatoare. A sasea petala a c!a2rei manas este legata de LO*USUL CEL CU O MIE 'E )E*ALE AL LUMI,II, considerat sediul spiritului nostru, iar MA,AS CSAQRA este sediul constiintei noastre tre"e. Acest fapt este deosebit de important, deoarece in perioada de eg!e constiinta percepe realitatea prin cele cinci cai ner oase, iar in timpul somnului, cand cele cinci simturi nu functionea"a, aceeasi constiinta conduce imaginile isului sau fante"iei prin al saselea canal, adica direct de la Lotusul cu o mie de petale catre al treilea oc!i. Cand cele cinci organe de simt exterioare sunt decuplate, in timpul somnului sau in alte conditii, incepe sa functione"e si sa se de" olte aceasta a sasea petala a c!a2rei MA,AS, pre"entand in fata

ederii noastre interioare imaginile isului sau !alucinatiei. Aceasta este o pura teorie. O do ada concludenta in sfera practica o constituie, fara sa stie, tocmai stiinta noastra occidentala, prin intermediul psi!ologilor '.R. Sebb si Saron RoodbreeOore. 'eoarece persoanele testate nu erau oameni bolna i, cu !alucinatii frec ente, ci oameni tineri, pe deplin normali, in timpul experientelor au fost deconectate in mod artificial, pentru o perioada, cele cinci organe de simt. lar !alucinatiile au fost in acest fel reactia pe deplin normala a constiintei la relaxarea impusa trupului si suflelului. Aceasta reducere a starii de tensiune a fost comparata in mod eronat cu lenea. Mai mult, studentii testati de cei doi cercetatori s%au ocupat totusi de ce a anume la inceput #s%au gandit la problemele lor$ si abia dupa ce deconectarea silita a simturilor exterioare a progresat suficient, au inceput sa ada animinale preistorice, oameni galbeni, colti de mamut etc. 0i"iunile studentilor sunt do ada ca a sasea petala a incepul sa functione"e treptat si sa derule"e embrioane de impresii ale celui de al treilea oc!i. 'aca s%ar continua experimentele acestor sa anti studiind stiintific si sistematic aceste perceptii neobisnuite, in loc de a reactiona cu spaima, s%ar putea obtine date care sa desc!ida noi perspecti e in aceasta directie, iar stiinta noastra ar a ea noi posibilitati stralucite de cercetare si cunoastere. Astfel, dispunem totusi de do e"i pri ind faptul ca asa%numitele !alucinatii apar altfel decat prin organele de simt. Aceleasi do e"i le ofera si stiinta indiana Foga, in afirmarea ideii ca omul, daca reuseste sa%si decuple"e pentru un timp simturile, intra intr%o stare in care poate percepe transcendental. Giecare concentrare corecta a gandurilor ser este acestui scop. Ea abate atentia Spiritului de la cele cinci simturi exterioare, le deconectea"a intr%o masura fa ori"anta desc!iderii celei de a sasea petale a Lotusului. )rima consecinta nemi&locita este, in sensul celor pre"entate, un fenomen pe deplin normal si de inteles+ isele de in mai bogate in continut, mai explicite, mai logice si mai ii. C!iar daca de obicei nu isati sau isati foarte rar, dupa primele "ile de astfel de exercitii or incepe sa apara ise usor de memorat, In cursul urmatoarelor luni, cei care practica astfel de exercitii constata aparitia de imagini, i"iuni si repre"entari in stare de eg!e #in conditiile deconectarii simturilor pe timpul concentrarii$. Acesta nu este un fenomen legat de boala, este la fel de normal ca gandurile, care, asa cum om edea mai tar"iu, nu sunt create de mintea noastra, ci sunt doar inregistrate de ea. Ele in si pleaca fara sa stim de unde si incotro. Acestea sunt corpuri straine care primesc de la noi forta, culoare si impuls, asemenea unui bulgare de "apada, pe care il rostogolesc toti participantii la &oc, si care de ine foarte mare sau se sfarama in mai multi bulgari mici. -andurile cuceresc remelnic mintea noastra, pun stapanire temporar pe constiinta precum niste oaspeti neasteptati intr%un !otel, pentru ca apoi sa piece din nou. Cine se indoieste de aceasta sa se ase"e mai comod, sa%si relaxe"e trupul si constiinta si sa dea frau liber gandurilor, fara sa le limite"e sau sa le intrerupa. 'upa cate a minute experimentatorii se or con inge ca in constiinta lor se inregistrea"a ganduri neasteptate, uimitoare, absurde, uneori c!iar re oltatoare, care nu pot fi explicate ca fiind de trecut, de educatie sau de orientarea generala a gandirii. Atunci experimenratorul a fi cuprins de o sen"atei neplacuta si isi a intrerupe firul gandurilor. Experienta merita insa facuta. >. A doua treapta a i"iunilor se atinge cand incepem sa facem ordine in impresiile acumulate in cadrul primei etape. Aceasta se manifesta prin faptul ca i"iunile anterioare, acele fenomene neobisnuite, se do edesc pe deplin normale, deoarece pot fi recunoscute in obiectele sau fenomenele familiare, a"ute insa dintr%un punct de edere inedit. Astfel se explica faptul ca imaginile cuprinse in a doua treapta a i"iunilor, desi ne ofera obiectele pe care dorim sa le edem, totusi ne pre"inta detaliile acestora totdeauna in alt fel decat ne asteptam. E o do ada in plus ca nu a em de a face cu autosugestii sau cu imaginatia, ci ca este realitatea. 'e regula, totul este asa cum trebuie sa fie, dar a"ut in mod diferii. 'e exemplu, casa o edem pri ita dintr%un colt sau de pe acoperis, adica asa cum nu am a ut oca"ia niciodata sa o obser am cu ade arat. O a doua particularitate a celei de a doua trepte de i"iuni este miscarea proprie a acestora, asemenea unui film sau unui peisa& slab luminat sau nocturn. Aceasta se petrece deoarece la inceput imaginile sunt slabe si intunecate, ca niste fotografii ec!i si decelerate, de enind mai intense si mai colorate pe masura ce a continuant experimentele. Miscarea si iata lor proprie sunt independente de ointa obser atorului, de aceea ele nu constituie rodul fante"iei sale. *otodata, aceste i"iuni mai au si o alta particularitate uimitoare+ raspund la o intrebare pusa nemi&locit. Este suficient sa ne

gandim in timpul i"iunii la orice detaliu al acesteia si el a aparea imediat in imagine, putand de ansa c!iar momentul in care ne inregistram intrebarea. Aceasta este din nou o do ada a caracterului exterior timpului #atemporalitatea$ pe care il au ra"ele spirituale #sutteresti$. *otodata, ne con ingem cu uimire ca aceste ra"e trec prin orice obstacole, ca pentru ele nu exista nici un fel de ecran, perete protector sau granita. Imaginile i"iunilor acestei a doua trepte se refera de cele mai multe ori la pre"ent sau la trecutul foarte apropiat, mai rar la trecutul mai indepartat si extrem de rar la iitor. Ele pot fi de asemenea ganduri%forma ale altor persoane, indeosebi daca obiectul concentrarii constituie un simbol religios sau altce a similar, asupra caruia se concentrea"a gandurile si meditatia a mii de oameni. Aceste imagini nu sunt rodul fante"iei, care generea"a fenomene mult mai putin ii si bine conturate. ?. In a treia treapta de i"iune, imaginile e oluea"a pana la o claritate deplina si o frumusete a culorilor cu nimic mai pre&os decat cele redate cu a&utorul oc!ilor nostri fi"ici. 'ar i"iunile durea"a putin timp si se sting instantaneu, timp de aproape un minut dupa aceasta mentinandu%se ca straiucirea unui bec pe retina dupa intreruperea curentului electric #ca un fel de palpait$. Acest fenomen este semnul tipic celei de a treia trepte, la fel ca straiucirea caracteristica, ca o aureola a tabloului. Spre deosebire de i"iunile primelor doua trepte, pline de imagini slab luminate, care se deplasea"a timp idelungat prin fata oc!iului nostru interior, i"iunile din treapta a treia se aprind instantaneu la intensitatea maxima si dau o sen"atie de parca iti parasesti propria piele. Aceasta sen"atie de exta" durea"a pe toata durata i"iunii si se stinge treptat, lasand o urma incandescenta. *rebuie sa ne obisnuim ulterior ca aceasta sen"atie deosebita sa nu ne impiedice sa mai percepem tablourile. Cele trei etape descrise e oluea"a una dupa alta si pre"inta, in conditiile cresterii lente a claritatii, imagini reale ale lumii substantelor subtile, aceasta fidela reflectare a sferei noastre materiale primare. Ele pot fi atinse, mai mult sau mai putin usor, de toti oamenii care se antrenea"a suficient folosind o te!nica adec ata. Gemeile sunt mai potri ite pentru aceasta, datorita ec!ilibrului lor stabil. ,e a"atorii, ca urmare a aspiratiei lor foarte puternice catre lumina si dorintei permanente de a putea sa ada, au de asemenea o disponibilitate sporita pentru i"iuni. Oricine gandeste are darul celei de a doua ederi si succesele sale depind la urma urmei numai de rabdarea, stapanirea de sine si capacitatea de concentrare. A..A patra treapta este etapa Maestrului. 'aca o reglare de catre constiinta a acestui oc!ean sufletesc si fixarea lui asupra unui anumit obiect, ca intr%un focar, constituie caracteristica primelor trei trepte, cea de a patra este caracteri"ata de perceptia spatiala. Aceasta perceptie este simulate din toate partile. O stapanire perfecta a ei transforma omul in Adept % ,,Cel care nu mai are ce in ata(, deoarece el ede tot ceea ce doreste, orice lucru asupra caruia rea sa%si indrepte oc!ii sufletului. El nu mai este ne oit sa caute in carti pentru a in ata din experienta si cunostintele altora, nu mai trebuie sa faca deductii logice pe ba"a experientei celorlalti, cum sunt ne oiti muritorii de rand, cu perceptiile lor limitate in spatiu si timp, caci nimic nu a ramane ascuns celui de al treilea oc!i al unui Adept. )entru a exemplifica starea initiala pe aceasta treapta a i"iunilor, om pre"enta trairile lui )ARA'.AMS WO-A,A,'A+ ,,Aerul din plamanii mei parca fusese extras cu o seringa ne a"uta, iar corpul era perfect linistit,dar nu inacti . A urmat largirea extatica a contiintei mele. )uteam sa ad la multe mile distanta, edeam clar pe malul opus al -angelui, in stanga mea, dincolo de templu, toate impre&urimile ase"arii 'as!2i ,esFara. )eretii tuturor cladirilor erau luminosi si transparenti, edeam prin ei oamenii miscand pe campiile din departari. Eram fara suflare si trupul imi era ciudat de linistit, dar puteam sa%mi misc liber mainile si picioarcle. *imp de cate a minute am facut incercari sa%mi inc!id si sa%mi desc!id oc!ii. Corpul meu parea facut dintr%o substanta eterica, gata sa pluteasca in aer. )erfect constient de tot ce era fi"ic in &urul meu, m%am oriental si am facut cati a pasi, fara sa intrerup aceasta i"iune prea fericita( EIERCI*II 'E CO,CE,*RARE Exercitiile de concentrare, se succed automat, unul dupa altul+ =. Concentrarea, in ade aratul sens al cu antului, ca o mentinere a principiului gandirii pe obiect. Aceasta treapta este caracteri"ata totdeauna prin respiratie continua, prelungirea inspiratiei si

mentinerea aerului in plamani si prin orientarea directiei pri irii asupra centrului dintre sprancene. )rin aceasta se reali"ea"a intinderea arcului. >. Meditatia propriu"isa, ca o contemplare a obiectului in centrul dintre sprancene. Ea este insotita totdeauna de respiratie nesesi"abila, prelungirea expiratiei si pau"e fara aer in plamant, si orientarea spre al treilea oc!i, in mi&locul capului, unde apare presiunea la concentrare. )rin aceasta se reali"ea"a lansarea sagetii #forma gand$. 'eoarece aceste doua trepte se succed automat, asa cum am mai aratat, la fiecare intrerupere a meditatiei de ganduri noi si re enire la claritatea anterioara a gandirii, este necesar sa in atam sa nu amestecam aceste fa"e. 'e exemplu, nu este permis sa desfasuram treapta intai insotita de respiratie nesesi"abila, iar pe cea de%a doua % de respiratie continua: nu este permis sa orientam concentrarea spre al treilea oc!i, iar meditatia % direct in centrul dintre sprancene. 'in toale acestea deducem te!nica finala a ederii fara a&utorul oc!ilor. X =. Se recomanda, de.si nu se refera nemi&locit la ederea fara a&utorul oc!ilor, sa se efectue"e in prealabil, timp de doua"eci%trei"eci de "ile, antrenamente dupa metodica descrisa in prima parte, pana la obtinerea ,,miresmei ceresti( sau a ,,gustului paradisiac(. Acest antrenament este necesar deoarece succesul pe care il obtinem, cel putin in una dintre aceste directii, ne confera o incredere puternica, tenacitate si rabdare pe cursul exercitiilor si in plus, o repre"enlare a concentrarii corecte. X >. Cand atingem ni elul de stapanire a exercitiilor de respiratie si a po"itiilor corpului, incepem exercitiile *RA*AQA asupra discului solar desenat pe !artie. 'upa doua%trei minute de contemplare, inc!idem oc!ii si dorim sa edern acest disc solar cu semnul OM in intuneric, in fata oc!ilor inc!isi. ,e straduim sa mentinem soarele in gand. )o"itia limbii este cu radacina pe palatul moale al cerului gurii. ,u trebuie sa uitam, totodata, sa repetam continuu sunetul OM cu pronuntia corecta. X 'upa ce a em i"iunea unor lucruri neobisnuite, ba c!iar si raspunsuri la intrebarile formulate, putem incepe antrenamentele cu portrete ale unor persoane+ om determina o cunostinta sau o ruda, cu care a em contact sufletesc puternic, sau o personalitate pe care am a"ut%o adesea, actor, om de stiinta sau pentru care pastram un anume sentiment. *imp de cate a minute efectuam *RA*AQA cu portretul acestei persoane. 'upa ce pri im trasaturile c!ipului din portret, om obtine simtul acestei persoane, de parca ni s%a alaturat. Inc!idem oc!ii si ne concentram pe dorinta de a mentine acest simtamant sau c!ipul interior in intunericul de dinaintea oc!ilor inc!isi. Apoi expediem obiectul, impreuna cu simtamantul, in interiorul capului. ,u trebuie sa mentinem cu forta obiectul in centrul dintre sprancene. )rincipiul gandirii trebuie sa fie oriental exclusi asupra simtului obiectului. Respiratia trebuie sa fie continua, iar mainile cel mai bine este sa fie tinute pe genunc!i. X A. Cand simtim ca obiectul, in ratacirea sa prin Q.SA #din centrul dintre sprancene pana in centrul capului$, se apropie de mi&locul capului, incercam sa pri im simtul obiectului, de parca s%ar gasi in punctul in care produce presiunea la concentrare. Imediat ce ederea interioara tinteste din nou in centrul dintre sprancene, contemplam obiectul in al treilea oc!i. Respiratia trebuie sa fie nesesi"abila. ,u a em ne oie decat de asteptarea i"iunii obiectului in al treilea oc!i #indirect in centrul dintre sprancene$. X Cand ne fura contemplarea apare i"iunea obiectului, care, in functie de gradul pana la care am e oluat, se aprofundea"a sau se stinge, lasand o urma care palpaie. In aceasta etapa procesul descris ne ser este doar drept exercitiu. X B. 'upa o practica suficient de indelungata, atunci cand reusim sa prindem acelasi obiect si a doua oara, putem reusi lansarea sagetii fara sa incordam arcul, direct din al treilea oc!i, din spatele glandei pineale sau din centrul dintre sprancene, pri ind punctul din crestetul capului, caci si de aici pri irea trece automat tot in centrul dintre sprancene. Astfel om incepe direct cu meditatia in al treilea oc!i. In inc!eiere pre"entam alte cate a exemple din practica, pentru a explica ce posibilitati ne ofera ederea fara a&utorul oc!ilor. ,,Concentrarea asupra centrului dintre sprancene.( Mai intai dorinta de a edea un anumit obiect, apoi simtul centrului, apoi concentrarea asupra unei flori de lotus si, in final, asupra efectului dorit au dat i"iunea in miscare, dupa care apar multe alte i"iuni, fara prea mare efort. Concentrarea a fosl insotita de o caldura puternica in coccis, timp de o ora. Asta"i % o i"iune foarte clara, din treapta a treia+ un c!ip frumos, in marime naturala, aplecat putin intr%o parte, cu pleoape mobile, care dispare lent. Am inceput *RA*AQA folosind o !arta de perete pentru a obtine presiunea in centrul capului si, dupa unu%doua minute, am transferat constiinta in

acest punct din centrul capului, dintr%o data, impreuna cu meditatia si respiratia nesesi"abila. 0i"iunea s%a produs dupa cinci minute. Recomand mai intai sa se pri easca in centrul dintre sprancene, inainte sa se transfere concentrarea in al treilea oc!i, pentru ca apoi sa se pri easca in al treilea oc!i, readucand astfel pri irea in centrul dintre sprancene. ARCASUL )ERGEC* ,.Cel mai bun dintre cei care exersea"a, al carui spirit a inteles 'SIA,A, cel mai bun intre cei care ad, este capabil Sa porneasca repede la drum intr%un alt corp. Atotstiutor, atot a"ator, facand bine tuturor fiintelor, intelegand sensul tuturor scrierilor, enuntand in atiitura unica, fiind cunoscut prin puterile sale marete, neobisnuite, traind indelung, capabil sa faca sa apara lucrurile din trei lumi si sa le pastre"e sau sa le fac sa dispara( # )ana aici am descris te!nica tragerii spirituale cu arcul, in principal primele trei trepte, care sunt accesibile oricarui om. La cea de%a patra si ultima treapta, a carei perfecta stapanire conduce la maiestrie, m%am referit numai in treacat. Expunerea ar fi insa incompleta daca nu am dispune de o pre"entare exacta a acestei trepte, a Maestrului, care constituie incununarea e olutiei in acest sens. In scolile mistice de traditie orientala treptele e olutiei spirituale sunt enumerate si descrise cu lux de amanunte, c!iar daca expresiile folosite sunt oalate. 'e aceea, este ne oie de multa intuitie si profun"ime a spiritului pentru a descifra tainele, care le sunt impartasite numai celor initiati. Aceasta explica din ce cau"a, c!iar si in materialele recent publicate, in atatura Indiana este pre"entata atat de incalcit si contradictoriu, ceea ce face ca un cititor pretentios si cult fie sa renunte la ele, considerandu%le nestiintifice si fara rost, fie sa incerce sa le complete"e si sa le imbogateasca continulul. Au aparut asta"i foarte multi ,,specialisti( in tragerea cu arcul care nu repre"inta mare lucru de fapt. )entru a face parte dintr%o astfel de scoala spirituala, un discipol trebuie sa se supuna unei discipline etice foarte stricte, care cuprinde, in principal, patru irtuti+ recunoaste%rea, absenta patimilor, comportarea drept%credincioasa si aspiratia catre sal are, catre i"ba ire. 'esigur, recunoasterea nu are aici sensul succesului in iata sau al depasirii patimilor elementare, cum ar fi gelo"ia, ura, ra"bunarea. 'iscipolul spiritual trebuie, mai degraba, sa recunoasca diferenta dintre real si nereal, dintre bine si rau, dintre etern si trecator. 'in aceasta prima calitate apar de la sine toate celetalte, cum ar fi detasarea de tot ceea ce este nereal, rau intentional si trecator, ca si o comportare corecta si plina de credinta. Aceasta din urma calitate are sase aspecte+ % linistea gandurilor, % stapanirea de sine, % calmul actiunilor, % rabdarea, % increderea in altii sau in sine % atentia bine orientata, % in sfarsit, dorinta de eliberare, dar nu in sensul refu"ului si renuntarii la lume, ci in sensul eliberarii interioare de tot ceea ce este lumesc. Aceasta din urma calitate, care constituie re"ultatul celor precedente, imprirna celui in cau"a destoinicia initierii. Gara aceasta pregatire spirituala, cel i"at nu%si a gasi Mentorul, c!iar daca ar rascoli lumea. 'aca a dobandit aceasta calitate, el nu trebuie sa caute nicaieri, caci Mentorul a eni singur, deoarece isi asteapta de multi ani discipolul, cu mult inainte ca acesta sa se fi !otarat sa%si caute un mentor. )remisele asteptarii sufletesti sunt aceleasi din cele mai ec!i timpuri. Ele sunt imuabile, ca si legile naturii.)e de alta parte, discipolului nu i se cere perfectiunea, el trebuie doar sa se straduiasca sa isi de" olte insusirile necesare. 'ar inca inainte de a atinge ni elul dorit, el a practica de&a exercitii si ritualuri de meditatie asupra unor obiecte strict materiale. Astfel incepe pregatirea discipolului. 'upa cate a luni de meditatie asupra unor obiecte din lumea strict materiala or aparea primcle i"iuni de lucruri neobisnuite. Si abia dupa aproximati un an apare i"iunea Mentorului. Mai intai ii apar oc!ii luminosi, care domina totul, iar dupa alte exercitii discipolul isi ede Mentorul fata in fata. Un mentor atent a constata analogii in aceasta manifestare a maretiei legii cosmice a armoniei. Aceasta lege, cea mai importanta dintre toate, poate fi formulata astfel+ centrele cercurilor mici se rotesc in &urul centrului unui cere mai mare. In acest mod, se formea"a "ilele si noptile in cursul celor doua saptamani cand Luna este in crestere, compunand &umatatea luminoasa a lunii % "iua lunara, si

"ilele si noptile cand Luna este in descrestere % care formea"a &umatatea intunecoasa a lunii % noaptea lunara. In acest fel, se formea"a timp de sase luni, cat Soarele se deplasea"a catre sud, noaptea anului, iar celelalte sase luni, cat Soarele se deplasea"a catre nord % "iua anului. Cate a "eci de ani din iata unui om repre"inta partea luminoasa, de de" oltare % "iua ietii sale, iar aproximati tot atat repre"inta coborarea pe ersantul opus % noaptea existentei respecti e etc. In ca"ul nostru fiecare treapta de e olutie a unei sfere este supusa acelorasi legi ca subdi i"iunile treptei respecti e. La fiecare etapa a e olutiei mistice se repeta aceeasi serie de momente distincte, treptele meditatiei cornpun in acelasi fel fiecare etapa a e olutiei. 'aca meditatia are patru trepte % ase"area sagetii si oc!irea, intinderea arcului, lansarea sagetii si asteptarea lo iturii, in centrul tintei sau contemplarea acesteia, in esenta sa % seria de exercitii cuprinse in cele patru trepte ale e olutiei este identica, de la discipol la mentor. La fel se intampla si cu i"iunile+ i"iunile dintr%o meditatie se succed in aceeasi ordine in care sunt compuse, la randul lor, din exercitii. 'esi predomina tendinta de ba"a a momentului dominant, in general raportul ramane acelasi. Acest aspect important ne permite se deducem matematic caracteristicile de ba"a ale treptelor respecti e, pe ba"a caracterului general al subdi i"iunilor care le compun. Aceasta corespondenta poate fi determinate in felul urmator+ =. )rima treapta dc meditatie % )RIMARA, MA*ERIALA. 0i"iunile ei sunt lucruri neobisnuite. Un mistic la ni elul primei trepte este preocupat de obiectele materiale primare si re"ultatul contemplarii sale este numit contemplare ,,cu indoiala, deoarece nu poate identifica obiectul care ii apare in i"iune. 'aca insa poate identifica obiectul, contemplarea sa este numita ,,fara dubii(. >. A doua treapta de meditatie % CO,CE,*RAREA. Ea esle insotita de respiratia continue. 0i"iunile acestei trepte sunt raspunsuri la cele ce ne%am propus si sunt pri ite de asemenea cu indoiala, deoarece inca nu se poate determina daca aceste i"iuni se refera la trecut, pre"ent sau iitor si daca au fost pro ocate de ganduri proprii sau straine. Cand insa indoielile sunt depasite, ceea ce se poate reali"a prin erificare, contemplarea in aceasta treapta este numita treapta ,,fara indoieli(, deoarece, cum am mai a"ut, poate depasi toate obstacolele din spatiu si timp. 'esi aceasta treapta nu este ultima, plina de ade ar, ea confine ade arul trecutului sau iitorului si, dar nu obligatoriu, al pre"entului. Ea apartine sferei materiale fine, atemporale, de aceea este nccesara e olutia la o treapta superioara pentru a pune in relatie aceasta cunoastere si realitatea imediata. Aici se manifesta legea, pe care o ignora adesea clar a"atorii, conform careia i"iunile se de" olta de sus in &os, de la spiritual catre fi"ic, si nu in ers. 'aca practica celei de%a doua trepte de meditatie consta in a pri i un obiect lurninos, Soarele stralucitor, in mod analog apare practica pentru a doua treapta de de" oltare mistica, ce se ba"ea"a pe meditatia asupra .uminii in care apare obiectul mentionat la prima treapta. Si in acest ca" apare o caldura puternica la ni elul coloanei, in intregul corp. Aceasta caldura este denumita focul sarpelui %QU,'ALI,I % denumire alegorica a patrunderii energiei cosmice itale in canalele si centrii de materie fina, in florile Lotusului, tre"it la iata( si inflorind din acest foc mistic. 'e aceea la ni elul treptei a doua exercitiile se desfasoara cu ade arat in sistem Foga. ?. A treiea treapta de meditatie. Cand acest foc mistic al sarpelui atinge ni elul spraiicenelor, "eitatea QU,'ALI,I se de" aluie pri irii spirituale a misticului sub forma unei limbi de foc, nu in mod alegoric, ci c!iar apare in fata oc!ilor sai inc!isi sub forma unei ade arate flacari ce arde. Acest moment marc!ea"a a trcia treapta a meditatiei, ca si a treia treapta de e olutie a misticului, Acum el incepe sa medite"e asupra unui punct #/I,'U 'SIA,A$. Ce inseamna aceastaM Cu antul indian /I,'U inseamna picatura si sugerea"a forma de picatura a limbii de foc. Aceasta limba de foc este estita QSA*QSARI MU'RA, care, sub aparenta ing!itirii limbii, ascunde ederea limbii de foc in "ona QSA % inter alul dintre !ipofi"a si glanda pinealS #in sens figurat % spatiul ceresc$, deasupra palatului, intre centrul dintre cele doua sprancene si occipital. Aceasta edere a limbii de foc, contemplarea acesteia, numita in Foga ,,pri ire #contemplare$ cu incantare(, este cea care ofera cunoasterea deplina a obiectului. )erceptia reala, drept in fata oc!ilor, este la fel ca starea de incantare. Caci taina puterilor Fog!ine este capacitatea de a edea obiectul in al sau al treilea oc!i si, in acelasi timp, cu toata claritatea formei, culorii si lumino"itatii acestuia. lata cum explica A-,I WO-A+ ,,Giecare edere distincta a unui obiect in al treilea oc!i face pentru noi obiectul aproape palpabil. Cand imaginea obiectului este c!emata in deplina perfectiune a liniilor si culorilor, asupra sa putem actiona nemi&locit. Atunci putem deposeda acest obiect, indiferent de distanta, il putem stapani si actiunea noastra se poate raspandi de la obiectele cele mai frec ente pana la planetele cele mai indepartate.( Aceasta i"iune a sarpelui de aur rasucit si a limbii de foe in coccis % MULA'SARA % face sa se tre"easca de la sine puterile QU,'ALI,I, care se ridica intr%o clipa, a&ungand in toata stralucirea la

ni elul capului si desc!i"and centrii. 0i"iunea glandei pineale, a unuia sau mai multor oamem, ii adduce pe acestia in totala stapanire, astfel incat ei percep toate gandurile transmise in mod clasic, ca si cum ar fi sub !ipno"a. O edere similara a centrului plasat in ombilic ofera o imagine exacta in profun"ime, cu structura interna a corpului respecti , ca o radiografie. Cititorul poate gasi numeroase alte date despre toate acestea in capitolul al treilea din WO-A % SU*RA )A*A,'IALI, unde sunt pre"entate multe alte forte obtinute prin i"iuni. A. 'e" aluirea totala a tuturor fortelor psi!ice nu este insa treapta cea mai inalta, indeosebi pentru ca )A*A,'.AL=, care considera aceste forte doar un adaos la SAMA'SI, spune in continuare+ ,,)rin indiferenta, c!iar fata de aceste forte, se distruge samanta raului si ine eliberarea.( )rin eliberare SAMA'SI se intelege re enirea deplina la )erfectiunea Sacra. 'e aceea, a patra treapta de e olutie trebuie doar sa%= conduca pe Fog!in catre acest scop suprem. Sa re enim la cele patru trepte de meditatie, de aceasta data doar la ultima parte, care, conform legii analogiei, trebuie sa defineasca caracterul fundamental al celei de%a patra trepte de e olutie. 'e fapt toate fortele apartin acestei a patra trepte, care este greu de atins % cea a contempiarii tintei, Ele apar in momentui uitarii totale de sine, contopirii depline cu tinta. 'espre aceasta ne orbeste MU,'UQA U)A,ISSA'+ ,,OM este arcul, EU #A*MA,$ sunt sageata, iar /RASMA este tinta. Lo este cu atentie in tinta si fii precum sageata, una cu ea.( Astfel, a patra treapta de e olutie este caracteri"ata, in primul rand, prin a de eni una cu sageata si tinta. In urma acestui fapt, in aceasta treapta de e olutie se or naste toate fortele de la sine, fara nici un fel de exercitii. 'aca orn anali"a acum problema din directie opusa, in scrierile inteleptului /SERA,'A om afla numai trei meditatii+ de substanta primara, luminoasa si de substanta fina(: el indica, totusi, caracterul binar al acesteia din urma, ca o contemplare a marelui "eu QU,'ALI,I si /RASMA, ca un punct. Acesta spune+ ,,'aca, printr%o mare fericire, cui a i se tre"este QU,'ALI,I, el merge Inainte Impreuna cu EUL din corp, prin orificiul de la ni elul oc!ilor. si calatoreste pe Calea regilor, dar nu poate fi i"ibil, datorita marii lui lumino"itati... Wog!inii obtin orice succes In meditatie prin SAM/SA0I MU'RA. Aceasta este meditatia tainica a substantei fine, greu accesibila c!iar si "eilor.( Aceasta aparitie a "eului QU,'ALI,I sub forma unei limbi de foc am mai trait%o in a treia treapta. 'eci obiectul meditatiei in a patra treapta trebuie sa fie contemplarea lui /RASMA ca punct. )e de alta parte, In capitolul al treilea /SERA,'A spune+ inseamna ca aceasta este meditatie de treapta a patra+ in cap, intre !ipofi"a si glanda pineala, unde anterior a aparut i"iunea limbii de foc, asea"a%i propriul EU, adica reali"ea"a concentrarea asupra sen"atiei de EU, ca si cum EUL este una cu flacara. Astfel, pe de o parte, /I,'U poate fi contemplat ca un /RASMA si constiinta noastra trebuie unita de acesta. )e de alta parte, asa cum se spune si in U)A,ISA'E, doua strofe mai &os, acest /RASMA este o flacara mult mai subtila decat tot ce este mai subtil si trebuie sa fie sageata ce nimereste in EU.( Urmarea acestei meditatii, cea mai subtila dintre toate meditatiile, este cunoasterea EU%lui. Iar )A*A,'.ALI adauga+ T)rin cufundarea sinelui ine cunoasterea propriului EU. 'e aici cresc au"ul, pipaitul, gustul si mirosul<. Exista o metoda de actiune magnetica ce conduce la desc!iderea acestui centru. )e fruntea persoanei care este supusa testului ase"am ambele degete mari ale mainilor, de%a lungul sprancenelor, astfel incat sa fome"e aparent al doilea rand de sprancene. Se mangaie usor fruntea cu aceste doua degete, dinspre mi&loc, de%a lungul sprancenelor. Celelalte degete se tin rasfirate, pe laturile capului, astfel incat degetele mici sunt dincolo de orificiile urec!ilor. 'aca persoana testata este sen"iti a, dupa un timp de pase magnetice de acest fel a a ea i"iuni.( )entru a dese!ide al treilea oc!i trebuie sa simtim locul glandei pineale. In acest ca" se procedea"a astfel+ ne concentram in centrul dintre sprancene. Re"ultatul nu este simtul acestui punct, ci, in mod exceptional, simtul celui de%al treilea oc!i. 'e aceea In Woga se recomanda+ concentrati% a asupra punctului dintre sprantcene, ceea ce, adesea, este inteles in mod eronat ca fncrucisare a oc!ilor la radacina nasului. )entru a indrepta aceasta eroare, uneori profesorii de Foga inteapa( acest punct al fruntii discipolilor cu un instrument ascutit. Atunci discipolul se concentrea"a( in oluntar in punctul dureros si isi simte cel de%al treilea oc!i. Astfel s%a procedat la proclamarea ca Fog!in a lui SSRI RAMA QRISS,A. Contraindicatii pentru exersare au femeile care se afla In ciclu lunar calendaristic, plus trei "ile dupa el. La fel, nu se fac meditatii pentru desc!iderea centrilor de forta in timpul ploilor torentiale si

furtunilor. In sc!imb se reco%manda dupa ce a iesit curcubeul, fiindca dupa ploaie are loc curatarea straturilor atmosferice de anumite energii. Concentrarea gandului pentru desc!iderea oc!iului al treileii se face dupa desenul facut pe ultima pagina a copertei, de dorit dupa ora =L,CC. Cea mai buna ora ar fi intre >=,CC%>?,CC, pentru meridianele noastre. % Gixafi cartea cu imaginea soarelui la ni elul oc!ilor la distanta de o mana intinsa . Se poate fixa si la o distanta mai mare, dar sa nu depaseasca inaltimea oastrii. #Se sta in picioare sau pe un scaun.$ % Relaxati% a. Reglati% a respiratia. ,u sc respira pro%fund, doar superficial. -andul sa fie &a locul dintre sprancene. % )ri iti relaxat in ordinea descrisa mai &os, timp de aproximati ?%@ minute, fiecare detaliu in parte, in sens orar. % cerul seni % ra"ele soareiui % cercul soarelui cu semnul soarelui [#\OM$ % semnul soarelui #\OM$ % doar punctul mic al semnului ,,OM( % apoi inc!ideti oc!ii si doriti sa edeti acest ,,Soare( in fata oc!ilor inc!isi, asteptand aproximati ?%@ minute. Acest exercitiu #meditatie$ se repeta timp de doua ore. 'aca ati reusit sa a apara AL/AS*RU in fata oc!ilor inc!isi, centrul A&na s%a desc!is. O caldura care trece prin coloana ertebrala, aducand in fata oc!ilor imaginea unei flacari de lumanare sau a unui foc, ridica energia Qundalini de la ba"a trunc!iului catre crestetul capului. 'aca a ameteste si apare galben%portocaliu in fata oc!ilor inc!isi si i se face cald intrerupeti meditatia punand mana stanga pe plexul solar si drcapta pe crestetul capului, inspirand adanc, desc!i"and oc!ii. 'aca in timpul meditatiei a apare un oc!i care a pri este fix % de culoare bleu%albastru % este oc!iul ostru al treilea. Ati reusitPPP Mantra OM sc repeta tot timpul meditatiei. )ersoanele care au a ut probleme de sanatate #rinita alergica sau sinu"ite $ or a ea un timp mai mare de exersat, in scbimb isi or indeca afectiunile In procesul meditatiei. 'aca eti exersa timp de doua ore continuu % se desc!ide c!a2ra A&na. Este bine sa a pri iti in oglinda dupa exercitiu, in punctu dintre sprancene, =C%=@ secunde, apoi inc!ideti oc!ii dorind sa a edeti oc!iul al treilea, apoi aura capului. Continuati prin a i"uali"a organele interne. Curs II )RA,A # energie$ Exist3 trei surse principale de prana+ aerul, din care lu3m prana de aer: p3m7ntul, din care lu3m prana de p3m7nt: 6i soarele, din care lu3m prana solar3. *oate fiin5ele au capacitatea 4nn3scut3 de a absorbi 6i folosi prana pentru a r3m7ne 4n ia53. O facem incon6tient. 'e exemplu, primim prana solar3 prin expunere la lumina soarelui. Ob5inem prana de aer prin actul respira5iei. ;i absorbim prana de p3m7nt prin picioare, 4n timp ce ne deplas3m de colo%colo "i de "i. #)rimim prana 6i din m7ncarea pe care o consum3m, 4ns3 !r3nirea este doar o cale indirect3 de ob5inere a pranei, ce pro ine de altfel din aer, p3m7nt 6i soare.$ Alte metode con6tiente 6i mai puternice de a dob7ndi prana pot fi folosite pentru a ob5ine o astfel de for53 ital3 4ntr%o cantitate 6i calitate superioare. *e!nicile mai puternice de generare a pranei sunt c!eia spre auto indecare eficient3. *oat3 prana fiind energie, exist3 mici diferen5e 4n calitatea ei, 4n func5ie de sursa din care pro ine. 'e exemplu, prana solar3 este mai rafinat3 dec7t prana de p3m7nt, adic3 prana solar3 ibrea"3 la o frec en53 mai 4nalt3 dec7t cea de p3m7nt 6i este alc3tuit3 din particule mai mici 6i mai fine. 4n timp ce orice tip de prana poate fi folosit pentru indecarea In alte tari conceptele de medicin3 complementar3 6i terapie energetic3 sunt introduse 4n unele 6coli

de medicin3 sau de asistente, dar programele 4nc3 tratea"3 cu mult3 superficialitate energia general3 a corpului 6i nici m3car nu men5ionea"a despre energia de indecare pe care putem 4n 35a s3 o detect3m, s3 o de" olt3m 6i s3 o direc5ion3m 4n sensul 4mbun3t35irii s3n3t35ii noastre % 6i a pacien5ilor no6tri.( fi"ic3, ni elul de rafinament 4i impune caracterul con enabil anumitor scopuri. 'e exemplu, prana de o frec en53 mai 4nalt3 este folosit3 pentru o de" oltare spiritual3 6i pentru indecarea unor "one delicate, 4n timp ce prana de o frec en53 mai &oas3 se folose6te pentru sporirea for5ei fi"ice 6i indecarea unor "one mai pu5in delicate. )rana este extrem de puternic3 6i se reface foarte u6or, dar 4n acela6i timp este foarte delicat3. Ea poate fi folosit3 pentru remedierea unor gra e probleme de s3n3tate. Se poate c!iar proiecta pe distan5e mari f3r3 a%6i pierde din for53 sau eficien53. Cu toate acestea, prana poate fi diminuat3 sau sl3bit3 de mul5i factori, printre care concep5iile tale, emo5iile, atitudinile, in!ibi5ii 6i amintiri traumatice, !rana pe care o consumi, oamenii cu care stai, mediul 4n care munce6ti 6i tr3ie6ti, ceea ce spui sau g7nde6ti 6i modul 4n care reac5ione"i la un ni el obi6nuit de stres din ia5a ta. In general, starea de s3n3tate este legat3 de re"er ele tale de prana. Atunci c7nd prana 45i este curat3 6i abund3, ai o s3n3tate fi"ic3 6i mental3 bun3. Atunci c7nd este insuficient3 sau impur3, ei a ea parte, de obicei, de unele probleme de s3n3tate. Acum s3 4ncerc3m un experiment ce%5i a permite s3 45i sim5i prana personal3. EIERCI]IUL ,R = Exerci5iul de sensibili"are al mainilor CUM SA SIM*I E,ER-IA #)RA,A$ Calea cea mai u6oar3 6i rapid3 de a%simti prana 6i de a 4n5elege, este de a 4n 35a s3%5i sim5i energia personal3 In acest exerci5iu 45i ei sensibili"a c!a2rele m7inii, care se g3sesc 4n centrul palmei , pentru a sim5i energia dintre ele. 4n timpul efectu3rii acestui exerci5iu po5i s3 stai &os sau 4n picioare. =. )une%5i limba pe cerul gurii, c!iar 4n spatele palatului dur #4ncre5iturile dure din spatele din5ilor din fa53, de sus$. *ine%ti limba 4n aceast3 po"i5ie pe parcursul 4ntregului exerci5iu. Astfel se face leg3tura 4ntre cele dou3 canele energetice ma&ore ce trec prin fa5a 6i prin spatele corpului t3u, canale de%a lungul c3rora sunt locali"ate c!a2rele tale ma&ore. 'e asemenea, 45i a spori sensibilitatea la energie. >. Respir3 ad7nc 6i 4ncet, de patru ori. Inspir3 6i expir3 pe nas. Astfel ei reu6i s3%5i elibere"i mintea de orice g7nduri 6i s3%i induci o stare de calm: 4n acela6i timp 45i ei relaxa 6i corpul. ?. Rota5ii ale 4nc!eieturilor m7inii+ 4ntinde%5i m7inile 4nainte, la 4n3l5imea umerilor. Rote6te%5i m7inile de la 4nc!eieturi, de =C ori 4n sensul acelor de ceasornic 6i de =C ori 4n sensul in ers acelor de ceasornic. A. 'esc!ideri ale m7inilor+ desc!ide 6i 4nc!ide palmele cu putere de =C ori. @ Scutur3ri de coate 6i de degete+ 4ncepe prin a 5ine m7inile pe l7ng3 corp. Ridic3 pumnii p7n3 l7ng3 umeri, ca 6i cum ai ridica gantere. Spatele palmelor trebuie s3 fie spre 4n afar3. 'in po"i5ia respecti 3, las3%5i repede m7inile 4n &os, desc!i"7nd palmele, ca 6i cum ai da drumul ganterelor imaginare, iar apoi repet3 mi6carea repede, de =C ori. Ai gri&3 s3 nu%5i 4ntin"i prea tare bra5ele #4n afara ra"ei lor naturale de mi6care$ sau s3 for5e"i prea tare 4nc!eieturile. Mi6carea descris3 nu trebuie s3 doar3. B. 4ntinde%5i m7inile 4n fa53, cu palmele la o distan53 de J%D cm, 4ndreptate una spre cealalt3, ca 6i cum ai fi gata s3 ba5i din palme. R3sfir3%5i degetele. Acum, cu degetul mare de la m7na dreapt3, apas3 u6or pe centrul palmei st7ngi, pre5 de c7te a secunde. Repet3 apoi mi6carea cu cealalt3 m7n3, folosindu%5i degetul mare st7ng pentru a ap3sa 4n palma dreapt3. J. Acum, 5ine coatele apropiate de talie 6i bra5ele 4ntinse 4n fa53, paralel cu solul. ]ine m7inile relaxate, cu palmele 4ndreptate una spre cealalt3 la o distan53 de J%D cm, ca 6i cum ai fi gata s3 ba5i din palme, 4nc!ide oc!ii. )3str7nd distan5a dintre m7ini, respir3 4ncet 6i concentrea"3%te u6or pe centrul fiec3rei palme. G3%o pre5 de reo ?C de secunde D. Apoi, p3str7nd aceea6i po"i5ie a m7inilor, a 4nc!eieturilor m7inii 6i a coatelor, 4ncepe s3%5i 4ndep3rte"i m7inile c75i a centimetri 6i s3 le apropii din nou. )ref3te c3 ba5i din palme cu 4ncetinitorul, dar nu l3sa m7inile s3 se ating3. Apropie%5i palmele la ?%A cm 6i apoi dep3rtea"3%le 4ncet una de cealalt3 6i apropie%le din nou. Repet3 mi6carea timp de reo ?C de secunde, 4n scurt timp ei sim5i o re"isten53 4ntre palme, ca 6i cum ai 5ine un balon 4n m7ini, sau palmele or 4ncepe s3 te g7dile ori s3 te m3n7nce. C7nd ei sim5i re"isten53, c3ldur3 sau ibra5ie 4n palme, nu e altce a dec7t energia ta, prana, for5a ital3 ce 4ncon&oar3 6i p3trunde 4n corpul tuturor fiin5elor ii. ,u%5i face probleme dac3 nu ei sim5i energia de la prima 4ncercare, 4n ca"ul 4n care nu sim5i c3ldur3 sau nu te g7dil3 4n palme dup3 ce ai f3cut exerci5iul, opre6te%te c7te a momente, respir3 ad7nc de c7te a ori, concentrea"3%te la palmele tale 6i reia exerci5iul de la 4nceput. ,u a trece mult p7n3 ei sim5i 6i tu energia.

C!iar dac3 pe moment nu sim5i energia, lini6te6te%te+ oricum ei a ea puterea s3 indeci C!iar daca nu reu6esiti s3 simtiti energia pe moment, eti putea totu6i s3 faceti 4n a6a fel 4nc7t sistemul s3 func5ione"e.. ;i, mai mult, mainile oastre or putea s3 indece. )entru 4n5elegerea indec3rii pranice nu este neap3rat3 ne oie ca practicantul s3 poat3 sim5i perturb3rile energetice. 'ac3 nu ei reu6i 4nc3 s3 sim5i prana atunci c7nd ei a&unge la remediile specifice de s3n3tate , ei putea totu6i s3 indeci urm7nd instruc5iunile pas cu pas. Giecare remediu este o 9re5et3( testat3 6i probat3, menit3 s3 corecte"e perturb3rile energetice legate de o anumit3 problem3 de s3n3tate, 6i nu trebuie s3 sim5i energia pentru a reu6i s3 faci ca remediul s3 func5ione"e. )e m3sur3 ce ei a ansa cu exerci5iile din curs 4n ca"ul 4n care nu po5i sim5i prana, pur 6i simplu relaxea"3%te 6i continu3%5i programul 6i practicile. ,u a trece mult p7n3 ei sim5i 6i tu energia. Metodele de predare a indec3rii pranice s%au 4mbun3t35it considerabil 4n decursul ultimilor "ece ani. 4n consecin53, cei mai mul5i dintre practicantii de ast3"i pot sim5i energia la sf7r6itul primului curs, iar L@^ 46i pot sim5i energia 4n primele dou3 s3pt3m7ni dac3 46i exersea"3 "ilnic sensibili"area m7inilor. Am scris aceast curs ba"7ndu%ma pe acelea6i te!nici 6i te!nologii noi, a6a c3 exersea"3 6i ei sim5i energia.
CURS III Capacit35iile tale de auto indecare In timp ce medicina tradi5ional3 6i%a manifestat scepticismul 6i c!iar de"aprobarea fa53 de principiile terapiei energetice, unii cercet3tori 4n domeniul medicinei au f3cut experimente ce in 4n spri&inul ei. 'r. Robert /ec2er, c!irurg ortoped la Uni ersitatea din ,eO Wor2, a f3cut o serie de in estiga5ii interesante ale capacit35ii de regenerare a formelor de ia53 simple, mai pu5in e oluate, in estiga5ii ce sus5in cu putere no5iunea de model energetic sau 6ablon. /ec2er citea"3 lucrarea sa antului suede" Abra!am *rembleF, care a g3sit c7te a specii de polipi ce se regenerea"3 dac3 sunt t3ia5i 4n buc35i, at7ta timp c7t buc35ile respecti e con5in o por5iune din 9tulpina( sau corpul central. /ec2er mai face referin5e aste la experimentele lui La""aro Spallan"ani, un preot italian care a demonstrat c3 unei salamandre 4i cre6te din nou coada sau un membru dac3 sunt t3iate. /ec2er arat3 c3, dac3 6i coada, 6i membrul salamandrei sunt 4nl3turate, se pot lua c7te a celule din coad3 care, mutate 4n "ona membrului t3iat, se or regenera 4ntr%un membru nou. 4naintea acestor experimente se credea c3 celulele co"ii erau diferen5iate % codul lor genetic era programat astfel 4nc7t ele s3 forme"e o coad3, 4ns3 experimentele arat3 c3 celulele co"ii salamandrei se pot de% diferen5ia #pot de eni celule generale$ 6i apoi re%diferen5ia 4n celule cu un cod diferit #de a forma un membru$, 4n corpul salamandrei, o anumit3 for53 sau con6tiin53 a celulelor ei a 6tiut cum a s3 fac3 celulele respecti e s3 forme"e un membru, c!iar dac3 celulele care fuseser3 plasate 4n "ona membrului rete"at fuseser3 programate de&a s3 forme"e o coad3, 4n conformitate cu g7ndirea 6tiin5ific3 tradi5ional3, este pu5in probabil s3 se 4nt7mple a6a ce a. /ec2er face compara5ia cu o gr3mad3 de c3r3mi"i care se rearan&ea"3 4n mod spontan, form7nd o cl3dire cu o structur3 complet3 din o5el, ferestre 6i acoperi6P /ec2er mai citea"3 6i alte exemple de regenerare. *ritonul 46i poate regenera un oc!i, cu tot cu ner optic, 4n aproximati AC de "ile. Cara6ii aurii 6i salamandrele 46i pot regenera fibrele spinale. C!iar 6i oamenii au o oarecare capacitate de regenerare. Gicatul uman poate 4nlocui por5iuni ce s%au pierdut din cau"a unor r3ni, prin ceea ce medicina nume6te !ipertrofie compensatorie % R3nirea sau disfunc5ionalitatea unui rinic!i duce deseori la m3rirea celuilalt. /ec2er notea"3 faptul c3 regenerarea de ine mai dificil3 pe m3sur3 ce e6ti tot mai sus pe scara e olu5iei, implica5iile ei fiind totu6i semnificati e+ =. ia5a se poate indeca singur3: >. exist3 o capacitate de autoregenerare: ?. exist3 o for53 a regener3rii 6i o inteligen53 ce o poate direc5iona: A. exist3 un model energetic mai ast ce 4ndrum3 celulele s3 creasc3 6i s3 se regenere"e. Cea mai adec ata metoda de regenerare a organismului uman este !ipno"a.

Legile de ba"3 ale auto indec3rii energetice Iat3 principiile de ba"3 pri itoare la folosirea energiei 4n auto indecare. Aceste legi simple fundamentea"3 lucrul cu energia 6i indecarea . =. Atunci c7nd energia circul3 cum trebuie prin corp, ai o s3n3tate bun3. Este cel mai important ade 3r despre prana, corp, minte 6i s3n3tate. 'ac3 aura e curat3, meridianele sunt neobstruc5ionate iar c!a2rele sunt ec!ilibrate 6i 4ntr%o stare bun3 de func5ionare, corpul este s3n3tos pe plan fi"ic 6i mental. >. Atunci c7nd 4n corp exist3 o perturbare energetic3, se creea"3 o stare de boal3. Acesta este un corolar al primei legi. Atunci c7nd energia corpului este obstruc5ionat3 4n reun fel, c7nd este 4mpiedicata s3 circule normal prin meridiane, spre 6i dinspre c!a2re 6i organe, apare o problem3 de s3n3tate #sau este pe cale s3 apar3: $. Exist3 dou3 tipuri de perturb3ri energetice + congestia, care este o acumulare de prana 4n exces sau de prana impur3, 6i epui"area, adic3 o deficien53 de prana. )erturbarile energetice pot fi generale #au loc 4n toat3 aura$ sau locale #se manifest3 4ntr%o anumit3 "on3, c!a2ra sau meridian$. )entru a se re eni la o stare de s3n3tate a corpului, perturb3rile energetice trebuie tratate. ?. )o5i detecta, spori 6i diri&a re"er ele de prana ale corpului pentru a%5i 4mbun3t35i s3n3tatea % asta dac3 e6ti corect instruit Energia este o for53 ie: ea are con6tiin53. )oate fi acumulat3 6i controlat3 4n mod con6tient. Exist3 o "ical3 9Energia ascult3 de g7nd( : prana a merge acolo unde rei tu. Cursul de fa53 45i ofer3 instruirea corect3 pentru acumularea unui surplus de prana 6i direc5ionarea sa 4n scopul 4mbun3t35irii s3n3t35ii tale. A. Corpul tinde 4ntotdeauna spre !omeosta"3. Cu 7ntul 9!omeo%sta"3( pro ine din limba greac3 6i desemnea"3 o stare de stabilitate sau calm 4ntre grupuri sau 4ntre elementele unui organism, ce sunt diferite dar depind unele de altele. ;i corpul tinde spre un ni el energetic ec!ilibrat. 'e ceM )entru c3 starea de ec!ilibru, respecti de s3n3tate, este starea noastr3 natural3. Corpul nostru are o tendin53 4nn3scut3 spre s3n3tate. @. /olile se manifest3 4n corpul energetic 4nainte de a se manifesta 4n corpul fi"ic. Corpul energetic este model sau 6ablon pentru corpul fi"ic. El 4l 4ncon&oar3 6i 4l p3trunde. Astfel, problemele de s3n3tate se manifest3 mai 4nt7i ca neregularit35i sau perturb3ri 4n corpul energetic 4nainte de a de eni simptome sau ade 3rate probleme de s3n3tate ale corpului fi"ic. *rat7nd problemele la ni el energetic, ei indeca trupul fi"ic. Mai mult, prin exerci5ii regulate de generare a energiei 6i pa6i radicali 4n men5inerea cur35eniei corpului energetic, ei da o m7n3 de a&utor la pre enirea afec5iunilor 6i la diminuarea efectelor lor 4n ca"ul 4n care se manifest3 fi"ic. B. 0indecarea se manifest3 4n corpul energetic 4nainte de a se face sim5it3 4n corpul fi"ic. Atunci c7nd aura este indecat3 energetic, deseori pot ap3rea re"ultate spectaculoase 6i foarte rapide 4n corpul fi"ic. Cu toate acestea, poate s3 apar3 6i un mic decala& de timp p7n3 ce indecarea se manifest3 4n corpul fi"ic. 'urata acestui decala& depinde de factori precum experien5a 6i priceperea indec3torului, complexitatea 6i gra itatea problemei de s3n3tate 6i ni elul energetic de moment al persoanei afectate. J. )rincipala cau"3 a perturb3rilor energetice ce se fac ino ate de o multitudine de afec5iuni fi"ice o constituie deseori g7ndurile 6i emo5iile negati e acumulate 4n corp. -7ndurile, emo5iile, concep5iile 6i amintirile con5in energie real3 ce se acumulea"3 incon6tient 4n corpul fi"ic. #-7nde6te%te+ cum 45i dai seama c3 e6ti ner os, sup3rat sau speriatM ,u printr%o con6tienti"are de natur3 intelectuala. Ci doar din cau"3 c3 sim5i o manifestare fi"ic3 4n corp %de exemplu, un spasm al stomacului, g7t 4ncordat, b3t3i accelerate ale inimii, ne oia subit3 de a merge la toalet3, transpira5ie abundenta etc.$ Emo5iile negati e 4n sine nu pro oac3 probleme: de in3 este 4mpotri irea noastr3 de a le sim5i 6i de a le elibera energia 4ntr%un mod constructi . Atunci c7nd te fere6ti s3 sim5i emo5ii negati e 6i s3 ai concep5ii negati e, musculatura corpului t3u se contract3 4n plan fi"ic 6i le p3strea"3 acolo. ]inute cu 4nc3p357nare 4n corp o perioad3 de timp, emo5iile negati e, conceptiile limitati e 6i amintirile traumatice formea"3 piedici 6i perturb3ri energetice care duc la probleme de s3n3tate fi"ic3. /ine4n5eles, s3n3tatea ta poate fi afectat3 at7t de factori externi, precum bacteriile 6i iru6ii, c7t 6i de alternati e nepotri ite de ia53, obiceiuri proaste 6i accidente, 4ns3 multe probleme de s3n3tate re"ult3 dintr%o perturbare energetic3 pro ocat3 4n cele din urm3 de subcon6tientul ce 5ine pri"oniere 4n corp emo5ii negati e sau con ingeri limitati e. Cursul de fa53 face auto indecarea mai u6oar3 prin intermediul celor 6ase pa6i ce te a&ut3 s3%5i ec!ilibre"i aura, s3%5i m3re6ti cantitatea de energie 6i s3 4nl3turi anumite probleme de s3n3tate cu

a&utorul unor remedii energetice specifice. )e m3sur3 ce ei parcurge cei 6ase pa6i, nu confunda simplitatea lor cu o lips3 de rafinament sau de eficacitate. )recum sistemul binar de comunicare al calculatorului % o serie de "ero 6i unu %, ce pare simplu dar poart3 4n el o complexitate 6i o inteligen53 incredibile, cei 6ase pa6i spre auto indecare sunt u6or de 4n 35at 6i de pus 4n aplicare tocmai datorit3 faptului c3 au fost extra6i din multe 6i puternice sisteme 6i te!nologii de indecare energetic3. *u beneficie"i de cele mai importante practici 6i te!nici de indecare, astfel 4nc7t s3 le trate"i cu o preg3tire minim3 6i cu eficien53 maxim3. 0rem s3%5i petreci timpul indec7ndu%te rapid 6i corect, nu studiind teorii 2ilometrice. Cei 6ase pa6i sunt+ =. 4nl3turarea emo5iilor negati e 6i a concep5iilor limitati e. Aici intr3 6i c7te a te!nici de 4nl3turare a emo5iilor negati e, a temerilor, amintirilor traumatice, fobiilor, nelini6tilor 6i concep5iilor limitati e din corp, acolo unde ele bloc!ea"3 fluxul de prana. Acestea trebuie 4nl3turate pentru recuperarea ec!ilibrului energetic. >. Respira5ia pranic3. Este o te!nic3 optim3 de respira5ie, cu re"ultate benefice pentru s3n3tatea fi"iologic3 6i energetic3, printre care se num3r3 o circula5ie 4mbun3t35it3, efort minim al inimii, un sistem imunitar mai bun 6i, cel mai important, capacitatea de a atrage cantit35i sporite de prana pentru energi"are general3 6i auto indecarea anumitor "one. ?. Manipularea energiei. Sunt trei te!nici unice de indecare pranica Ele cuprind scanarea, metoda prin care 45i folose6ti m7inile pentru detectarea tulbur3rilor energetice: m3turarea, te!nica de cur35are manual3 a pranei impure sau congestionate: 6i energ%"area, procesul de atragere a pranei 6i de suplimentare a "onelor deficiente. A. Igiena energetic3, adic3 practica de men5inere a corpului energetic c7t mai curat 6i 4nc3rcat posibil prin ordonarea emo5ional3, recomandari legate de regim, exerci5ii fi"ice speciale, practici de respira5ie, medita5ie, un mediu energetic curat acas3 6i la ser iciu 6i utili"area adec at3 a s3rii ca remediu de cur35are. @. Medita5ia. A&ut3 la calmarea min5ii, corpului 6i intensific3 fluxul de energie indec3toare 6i de cur35are, 4n curs sunt incluse dou3 medita5ii+ prima este medita5ia pentru 4n5elegere: cealalt3 este 9Medita5ia la Inimile -emene(, o meditatie la pace 6i dragoste. B. Exerci5ii de generare a energiei. Cele dou3 tipuri de exerci5ii, exerci5iile tibetane de Foga modificate 6i exerci5iile mental%fi"ice modificate, te a&ut3 s3 atragi 6i s3 genere"i mari cantit35i de prana din cea mai rafinat3. )rincipala cau"3 a multor probleme de s3n3tate 6i despre cum eforturile pe care le face mintea ta pentru a te prote&a agra ea"3 uneori problemele respecti e. 'aca acumul3m frec ent emo5ii negati e 4n corp, emo5ii ce pot pro oca probleme fi"ice, printre care 6i tulbur3ri func5ionale. ;apte"eci la sut3 din i"itele la doctorul de familie urmea"3 modelul de mai sus, pacien5ii c3ut7nd un tratament pentru probleme greu de diagnosticat, numite tulbur3ri func5ionale % afec5iuni ce pro oac3 simptome reale 6i perceptibile, dar care nu au nici o cau"3 detectabil3 din punct de edere medical+ nici un irus, bacterie, tumoare, mas3 sau anormalitate structural3. )rintre tulbur3rile func5ionale se num3r3 colita spastic3 . incontinen5a urinar3, dureri pel iene la femei 6.a.m.d. Ele sunt numite 9func5ionale( deoarece, 4n ciuda absen5ei reunei patologii perceptibile, func5ionarea corpului este 4ntrerupt3. C!iar dac3 nu exist3 reo cau"3 aparent3 a simptomelor, oamenii cu tulbur3ri func5ionale sufer3 de dureri gra e 6i au o stare de disconfort. Migrenele "drobitoare pot 4mpiedica o persoan3 s3 duc3 o ia53 normal3: tulbur3rile gastrointestinale cronice o pot 4mpiedica s3 consume o arietate de m7nc3ruri: durerile de spate o 5in la pat, iar uneori ne oia incontrolabil3 6i c7teodat3 &enant3 de a merge la toalet3 poate a ea loc 4n momente nepotri ite sau dificile. C!iar dac3 prescriu de bun3 oie medicamente 4n scopul control3rii unor astfel de simptome, mul5i doctori consider3 c3 persoanele cu tulbur3ri func5ionale exagerea"3 cu pl7ngerile lor sau sunt stresate, deprimate ori nelini6tite. Cu alte cu inte, doctorii 4n cau"3 cred c3 astfel de afec5iuni sunt 9rodul imagina5iei pacientului(. *ulbur3rile func5ionale 6i multe probleme de s3n3tate sunt rodul imagina5iei noastre, pentru c3 imagina5ia noastr3 % sau, mai bine "is, mintea noastr3 % se g3se6te de fapt 4n tot corpul. Mintea nu poate fi separat3 de trup, a6a c3, dac3 a em o problem3 de s3n3tate 4n imagina5ie minte, a em una 6i 4n corp. Iat3 esen5a leg3turii dintre minte 6i corp, referitoare la o 4n5elegere diferit3, mai profund3 a tulbur3rii din 9imagina5ia pacientului(. Leg3tura dintre minte 6i corp Exist3 do e"i certe ale faptului c3 accept3m intuiti leg3tura dintre minte 6i corp. 'e exemplu,

spunem 9ai s3 te 4mboln3 e6ti de at7tea gri&i( sau 9eram at7t de stresat c3 nu am putut s3 dorm(, ambele demonstr7nd con ingerea c3 mintea poate produce un efect fi"ic asupra corpului. C!iar 6i doctorul, recomand7nd un medicament despre care 6tie c3 a 4nl3tura simptomele unei afec5iuni cau"ate de stres, recunoa6te c3 persoana respecti 3 46i imaginea"3 c3 e bolna 3. Cercet3rile 4n domeniul medicinei ofer3 do e"i 6tiin5ifice mai puternice ale faptului c3 leg3tura dintre minte 6i corp nu este doar intuiti 3, ci 6i fi"iologic3. Cele mai con ing3toare date pro in de la dr. Candace )ert, psi!oneuroimunolog care a studiat efectele min5ii 6i emo5iilor asupra s3n3t35ii. Cercet3rile dr. )ert s%au concentrat pe substan5ele bioc!imice 6i numite 9neuropeptide( sau !ormonii sanatatii despre care s%a descoperit c3 ar fi 9molecule%mesager( ce duc semnalele sau comen"ile de la creier spre fiecare celul3 din corp. 'r. )ert a descoperit c3 neuropeptidele ac5ionea"3 ca ni6te c!ei ce se potri esc 4n 4ncuietori, respecti "one de pe celule numite receptori. S%a demonstrat c3 receptorii acoper3 suprafa5a tuturor celulelor din corp, inclusi cele ale sistemului imunitar, ale sistemului endocrin 6i ale p3r5ilor corpului controlate de sistemul ner os egetati #S,0$. S,0 reglea"3 multe func5ii ale corpului nostru ce au loc in oluntar, cum ar fi+ pulsul, respira5ia, transpira5ia, digestia, circula5ia s7ngelui etc. ,europeptidele ne a&ut3 s3 desf36ur3m procesele in oluntare din corp. Ele duc mesa&e ce spun celulelor pulmonare s3 inspire 6i s3 expire, celulelor din glandele suprarenale s3 produc3 adrenalin3 6.a.m.d. Conform cercet3rilor dr. )ert, neuropeptidele duc 6i comen"i pentru emo5iile noastre. Astfel, dac3 cine a e fericit, trist sau furios, o anumit3 neuropeptid3 ar duce acel sentiment prin tot corpul. 'e6i nu s%a conceput 4nc3 un experiment !ot3r7tor care s3 identifice 4ntr%un mod 6tiin5ific riguros care neuropeptid3 duce cu ea o anumit3 emo5ie, dr. )ert afirm3 cu 4ncredere c3 neuropeptidele sunt 9elemente bioc!imice de leg3tur3 ale emo5iilor(. 'r. )ert mai sus5ine c3 sistemul de molecule% mesager 6i receptori repre"int3 o 9re5ea psi!osomatic3 de comunica5ie(, adic3 leg3tura fi"iologic3 dintre minte, emo5ii 6i corp. Moleculele%mesager sunt de fapt, dup3 spusele ei, 9sucul c!a2rei(. 9Substan5ele c!imice care fac leg3tura dintre emo5ii 6i receptorii acestora se g3sesc 4n fiecare celul3 din corp.( Astfel, medicina modern3 demonstrea"3 4n mod 6tiin5ific ceea ce noi cunoa6tem intuiti , 6i anume c3 mintea este pre"ent3 4n tot corpul. Subcon6tientul ,u a em, totu6i, o singur3 minte pre"ent3 4n corp. A em de fapt dou3 min5i % sau, dac3 prefera5i, dou3 p3r5i ale unei singure min5i+ con6tientul 6i subcon6tientul, adic3 partea min5ii cea mai important3 pentru s3n3tate. Con6tientul 4nseamn3 oin5a noastr3, con6tienti"area spa5iului 6i timpului. Este acea parte a min5ii pe care o folosim pentru a ne stabili scopurile 6i a face e alu3ri ra5ionale. Atunci c7nd ei fi instruit pe parcursul cursuluii de fa53 s3 945i folose6ti inten5ia( la 4nceputul diferitelor exerci5ii, 45i ei folosi partea con6tient3 a mintii. Subcon6tientul este acea parte a min5ii noastre ce r3m7ne 4n afara con6tientului, 46i duce la cap3t 4ndatoririle mentale f3r3 control oliti ori oin53 din partea noastr3. Iat3 principalele responsabilit35i ale subcon6tientului + 4n primul r7nd, reglea"3 toate func5iile incon6tiente ale corpului nostru. Automat, subcon6tientul controlea"3 b3t3ile inimii, circula5ia s7ngelui, respira5ia, func5iile creierului, secre5iile endocrine 6i toate celelalte procese organice din corp, care ar fi imposibil de controlat 4n mod con6tient, 4n al doilea r7nd, subcon6tientul ne stoc!ea"3 emo5iile, amintirile 6i cuno6tin5ele, at7t indi iduale, c7t 6i colecti e. Astfel de ar!i e mentale includ istoria noastr3 personal3, alc3tuit3 din tot ce am 4n 35at, toate experien5ele 6i influen5ele % bune 6i rele, po"iti e 6i negati e, fie c3 au a ut loc 4n mod repetat 4n decursul ie5ii sau doar pre5 de c7te a clipe, trec3toare dar traumatice. *ot aici intr3 6i istoria noastr3 colecti 3, alc3tuit3 din amintiri, comportamente 6i 4n 353minte pe care le 4mp3rt36im ca membri ai rasei umane. Unele 6coli de psi!ologie o numesc 9subcon6tientul nostru colecti (, 4n al treilea r7nd, subcon6tentul controlea"3 fluxul de prana 4n corp. El absoarbe, asimilea"3 6i distribuie prana 4n tot corpul energetic ce 4ncon&oar3 corpul fi"ic 6i 4l p3trunde, 4n al patrulea r7nd, 6i probabil cel mai important pentru discu5ia noastr3 despre s3n3tate 6i boal3, subcon6tientul se str3duie6te s3 ne prote&e"e de rele, de pericol 6i de dureri. Cum ne 9prote&ea"3( mintea noastr3 Omenirea a e oluat 4n decursul a sute de mii de ani, iar nou3 4nc3 ne%au r3mas unele r3m36i5e ale structurii str3mo6ilor no6tri preistorici. Unele sunt de ordin fi"ic % de exemplu, apendicele nu ser e6te 4n pre"ent nici unui scop biologic, totu6i 4l a em. Mult mai multe r3m36i5e sunt directi e mentale ori emo5ionale care ni s%au imprimat 4n subcon6tient. Cea mai important3 este protec5ia 6i asigurarea supra ie5uirii. Instinctul respecti este o relic 3 mental3 din remuri preistorice, pe c7nd str3mo6ii

no6tri erau ne oi5i s3 lupte 4n fiecare "i pentru supra ie5uire. Impulsul de protec5ieYsupra ie5uire este tendin5a noastr3 4nn3scut3 de a procrea 6i dorin5a de a tr3i. Se mai manifest3 6i sub forma unor reac5ii ce in 4n a&utor pentru a ne asigura supra ie5uirea emo5ional3 sau psi!ologic3, prin mecanismele cu care facem fa53 emo5iilor negati e, amintirilor traumatice 6i concep5iilor d3un3toare sau limitati e. Cu toate acestea, ironia const3 4n faptul c3 principala strategie emo5ional3 sau psi!ologic3 de supra ie5uire poate fi o cau"3 semnificati 3 a problemelor de s3n3tate+ ea 4mpiedic3 g7ndul, concep5ia, sentimentul sau emo5ia sup3r3toare s3 de in3 con6tiente, astfel 4nc7t s3 nu mai tr3im aceea6i durere pe care am sim5it%o prima oar3. Un exemplu obi6nuit ar fi faptul c3 aproape oricine este educat c3 nu e bine s3 sim5i sau s3 exteriori"e"i anumite emo5ii, cum ar fi furia, 4n copil3rie, dac3 pl7ngi atunci c7nd e6ti ner os sau sup3rat, un p3rinte lipsit de r3bdare ar putea s3 5ipe la tine s3 945i 5ii guraP ( : un profesor te%ar putea pune la col5 sau colegii de clas3 ar putea s3 te tac!ine"e. 'in cau"3 c3 incidente de acest gen se repet3 4n timp, 4n 353m % pentru c3 a6a este programat subcon6tentul % s3 ne reprim3m furia 4ntruc7t nu ne place c7nd cine a 5ip3 la noi, ne pedepse6te sau ne ridiculi"ea"3: astfel de lucruri ne pro oac3 durere. 'eseori subcon6tientul ne mai 4ngroap3 6i amintirile traumatice ale incidentelor originare ce au dus la programare % 4n ca"ul de fa53, cu p3rin5ii, profesorii 6i colegii de clas3 %, deoarece 6i amintirile respecti e ne%ar pro oca durere. Subcon6tientul are inten5ii bune 4n 4ncercarea sa de a ne 9prote&a( de durere, 4ns3 reprimarea creea"3 ceea ce doctorul neurolog numeste 9limit3 func5ional3(, care se manifest3 atunci c7nd o tulburare emo5ional3, p3strat3 sau reprimat3 cu t3rie 4n musculatura corpului, creea"3 o perturbare energetic3 ce 4mpiedic3 circula5ia normal3 a pranei. G3r3 re"er e adec ate de energie, partea din corp cu limit3 func5ional3 nu func5ionea"3 cum trebuie % se lo e6te fie de congestie energetic3, fie de deficien53 % 6i poate s3 apar3 o boal3 sau b problem3 de s3n3tate. *rei dintre cele mai cunoscute strategii de supra ie5uire emo5ional3 ale subcon6tientului sunt+ 4mpotri irea de a sim5i emo5ii negati e, reprimarea 6i formarea de concep5ii limitati e. Impotri irea de a sim5i emo5ii negati e Licen5iatul 4n psi!ologie -aF Sendric2s consider3 c3 9toate emo5iile negati e sunt unde delicate, de scurt3 durat3(. *otu6i, mul5i oameni pot do edi intensitatea 6i durata 4ndelungat3 a temerilor lor+ gri&i fa53 de o po"i5ie nesigur3 la ser iciu sau pri itoare la bani, furii sim5ite 4n copil3rie fa53 de p3rin5i, fra5i sau surori, nesiguran53 fa53 de aspectul fi"ic, sen"a5ia de nod 4n g7t atunci c7nd trebuie s3 orbeasc3 4n fa5a mai multor oameni. Cum s3 fie doar sclipiri de energie mental3 trec3toareM Ele sunt de fapt emo5ii negati e ce%i fac pe oameni s3 se c!inuiasc3 4n momentul 4n care 4ncearc3 s3 le fac3 fa53. Mai exist3 4ns3 o parte a defini5iei lui Sendric2s+ 9*oate emo5iile negati e sunt unde delicate, de scurt3 durat3, 4n ca"ul 4n care nu ne 4mpotri im s3 le sim5im(. Incapacitatea noastr3 de a recunoa6te 6i sim5i emo5ii negati e 4n corp % 6i nu emo5ia negati 3 4n sine % creea"3 limite func5ionale ce 4mpiedic3 circula5ia normal3 a pranei. Impotri irea de a sim5i emo5ii negati e se mai nume6te 6i negare. S3 discut3m despre modul 4n care trat3m frica, 4n societatea noastr3 este inacceptabil s3 sim5i 6i s3 ar35i frica, mai ales 4n ca"ul b3rba5ilor. Este o programare cultural3 uni ersal3. Acest lucru nu ne opre6te 4ns3 s3 ne fie fric3 de 4n3l5imi, p3ian&eni, discursuri 4n public, moarte, pierderea slu&bei sau de alte sute de posibile situa5ii ce declan6ea"3 temeri sau fobii. La urma urmei, este c7t se poate de omenesc s3%5i fie fric3. *otu6i, deseori ar3t3m dispre5 fa53 de cine a care recunoa6te c3 4i este fric3, fa53 de cine a presupus a fi moale, slab sau !ipersensibil. Astfel, 4ntr%o societate 4n care nu trebuie s3 ar3t3m frica, 4n 353m #6i prin 4n 35are suntem programa5i$ aproape 4n fiecare situa5ie % de la p3rin5i, profesori, antrenori, semeni 6i alte persoane cu autoritate % s3 nu sim5im 6i s3 nu ar3t3m fric3 indiferent de situa5ie. Instinctul de supra ie5uire al subcon6tientului 46i face imediat apari5ia pentru a ne 9prote&a( de orice sen"a5ie de team3 6i 4ngroap3 astfel orice temere sau fobie ce s%ar putea ascunde 4n corpul nostru, sc3p7nd de latura con6tient3 a min5ii. O dat3 4ngropate 6i reprimate, temerile 6i fobiile pot da na6tere limitelor func5ionale care 4mpiedic3 fluxul de prana 6i pot duce la probleme de s3n3tate. ,oi c!iar sim5im efectele fricii 4n corp, de exemplu b3t3i accelerate ale inimii, gura uscat3 sau un gol 4n stomac, dar numai dup3 ce emo5ia negati 3 a a&uns la o asemenea intensitate, 4nc7t sparge toate "idurile de ap3rare ale subcon6tientului nostru. Atunci c7nd sim5im 4n corp efectele fi"ice ale unei emo5ii negati e, emo5ia respecti 3 a trecut de mecanismul de supra ie5uire al subcon6tientului 6i a creat o perturbare energetic3. 'in acest moment, o problem3 fi"ic3 de s3n3tate poate fi iminent3. 9Sufocarea( 'ac3 ai trecut printr%o 4nt7mplare traumatic3 4n tinere5e % de exemplu, cine a a abu"at fi"ic de tine sau ai crescut 4ntr%o 5ar3 4n care dominau conflictele armate %, amintirile respecti e or fi stocate 4n

subcon6tientul t3u 6i, prin urmare, 4n tot corpul. )entru a 4mpiedica aceste amintiri s3 apar3 4n mintea ta con6tient3, unde s%ar derula din nou, subcon6tientul, ac5ion7nd 4n irtutea principalei directi e de a prote&a, deseori 9sufoc3( amintirea respecti 3+ contract3 sau str7nge mu6c!ii nete"i sau organul intern unde este stocat3 amintirea. Sufocarea este un tip specific de 4mpotri ire fa53 de resim5irea unor emo5ii negati e. Iat3 c7te a exemple despre modul 4n care sufocarea d3 na6tere la limite func5ionale ce 4mpiedic3 fluxul normal de prana 6i poate duce 4n cele din urm3 la probleme de s3n3tate+ X 'ac3 subcon6tientul contract3 mu6c!ii nete"i ai tra!eii, se poate a&unge la astm. X 'ac3 subcon6tientul contract3 mu6c!ii nete"i ai e"icii urinare, se poate a&unge la incontinen53 urinar3. X 'ac3 subcon6tientul contract3 mu6c!ii nete"i ai aselor sanguine, se poate a&unge la !ipertensiune sau, dac3 contract3 anumite ase ce duc la creier, se poate a&unge la migren3. X 'ac3 subcon6tientul contract3 mu6c!ii nete"i ai tractului intestinal, se poate a&unge la colit3 spastic3, a 7nd ca efect dureri abdominale agi, balonare, diaree sau constipa5ie. #,u uita c3 afec5iunile mai sus men5ionate sunt tulbur3ri func5ionale. 'e aceea ele sunt greu de detectat 4n urma celor mai multe anali"e. Originea lor este emo5ional3 6i energetic3, nu anatomic3.$ *otu6i, subcon6tientul nu contract3 doar mu6c!ii nete"i asupra c3rora nu a em nici un control con6tient. 'in aceste studii el 6i%a de" oltat urm3toarea teorie+ o cau"3 aproximati a a durerii structurale este contractarea ner ilor de c3tre mu6c!i 6i restr7ngerea circula5iei sanguine c3tre "ona afectat3, ceea ce duce la !ipoxie locala, adic3 la lipsa de oxigen. Cau"a esen5ial3 este m3 incapacitatea persoanei de a regla 6i concilia emo5iile negati e, mai ales furia. Se afirm3 c3 este o norm3 general acceptat3 4n societate faptul c3 oamenii nu trebuie s3%6i simt3 emo5iile negati e, mai ales furia. Atunci c7nd ea se acumulea"3, cum i se 4nt4mpl3 fiec3ruia dintre noi c7teodat3 subcon6tientul, in tentati a sa sincer3, dar prost direc5ional3 de a ne prote&a 6i de a ne a&uta s3 supra ie5uim 4ntr%o lume 4n care astfel de emotii nu sunt portri ite spune 9nu este bine s3 sim5i furie(. Apoi subcon6tientul ne 9prote&ea"3(, determin7nd anumi5i mu6c!i s3 se contracte si sa dea na6tere durerii pentru a ne distrage aten5ia de la furie. *ratamentul necesar 4n scopul indec3rii este o alt3 i"iune a modului 4n care se tratea"3 durerea. pacien5ii s3 nu%6i mai cocolo6easc3 spatele sau s3 ia pastile atunci c7nd 4i doare, ce a ci s3 se 4ntrebe ce anume le pro oac3 furia, ei nu trebuie s3 se descotoroseasc3 de furie ca s3 le treac3 durerea, ci doar de 4mpotri irea lor de a sim5i furia. Concep5iile limitati e 'ac3 4n copil3rie ai obser at c3 p3rin5ii t3i nu erau prea ferici5i 6i 4n cas3 au"eai mai tot timpul doar certuri 6i 5ipete, ce fel de concep5ii cre"i c3 5i%ai forma despre c3s3torieM 'ac3 eneai acas3 numai cu note de L 6i de =C, 6i cu toate acestea tat3l t3u te do&enea 4n mod repetat c3 nu ai doar note de =C, ce p3rere 5i%ai forma despre orice efort iitor care nu s%ar do edi perfect M Iat3 c7te a exemple de modalit35i prin care ne form3m concep5ii limitati e. Concep5iile limitati e sunt &udec35i mentale pe care le facem fa53 de noi 4n6ine, fa53 de mersul lumii sau fa53 de modul 4n care interac5ion3m 4n lume raportat la informa5ii gre6ite, incomplete sau prost 4n5elese pe care le%am primit, mai ales 4n decursul anilor de formare din copil3rie. Informa5iile respecti e pot pro eni de la persoane cu o autoritate important3 #p3rin5i, profesori, /iseric3$, de la semeni #colegi de clas3, prieteni$ sau indirect, din alte surse sociale #c3r5i, tele i"iune, filme, reclame$. Exist3 posibilitatea ca informa5iile respecti e s3 fie, pe unde a, ade 3rate. )robabil c3snicia p3rin5ilor t3i n%a fost una foarte reu6it3 sau ba"at3 pe afec5iune, sau poate 4ntr%ade 3r nu a eai cum s3 a&ungi dansatoare. Informa5iile pot c!iar s3 fie bine inten5ionate. )robabil c3 tat3l t3u credea sincer c3 4ncerca s3 te moti e"e s3 dai tot ce ai mai bun. *otu6i, mintea copilului nu are capacitatea de a diferen5ia 6i de a sorta mesa&ele respecti e, astfel c3 ele, nefiind filtrate, influen5ea"3 subcon6tientul 6i duc la formarea unor teorii neade 3rate despre tine 4nsu5i 6i despre lume. Astfel de generali"3ri grosiere de in concep5ii limitati e care uneori sunt cele mai dure tipuri de programare a subcon6tientului 4n scopul 4ndep3rt3rii sau ocolirii. Concep5iile limitati e 45i creea"3 probleme de s3n3tate 4n principal prin intermediul emo5iilor negati e, stresului 6i frustr3rii pe care le produc atunci c7nd 4ncerci s3 ac5ione"i 4mpotri a lor 4n decursul ie5ii. )ornind de la exemplele de mai sus, iat3 cum concep5iile limitati e creea"3 emo5ii

negati e ce duc la probleme de s3n3tate+ X 4n ca"ul 4n care 5i%ai format concep5ia limitati 3 c3 9nimeni nu poate a ea o c3snicie fericit3(, drept re"ultat al unei ie5i deplorabile 4n copil3rie, exist3 toate 6ansele s3 ai nenum3rate probleme cu rela5iile pe care 5i le faci ca adult. S%ar putea c!iar s3 te tre"e6ti cu cine a total nepotri it pentru tine. Sau s%ar putea s3 treci printr%o serie de rela5ii sau c3snicii nefericite. Ai putea de eni furios, moroc3nos 6i ranc!iunos, incapabil de a oferi sau primi dragoste. X 'ac3, datorit3 faptului c3 nu ai reu6it s3 a&ungi o dansatoare de succes, 5i%ai format concep5ia limitati 3 c3 9nu e6ti bun3 de nimic(, s%ar putea s3 filtre"i multe alternati e pe care le ei a ea 4n ia53 prin concep5ia respecti 3. Este posibil s3 te descurci slab 4n multe domenii, 4n c3utarea unei slu&be, 4n rela5ii 6i situa5ii despre care 6tii c3 nu sunt cele mai bune pentru tine. S%ar putea s3%5i de" ol5i o 4ndoial3 de sine cronic3 6i s3 fii frustrat3 4n orice situa5ie, lipsindu%5i 4ncrederea de a lupta pentru ceea ce rei cu ade 3rat 6i capacitatea de a fi mul5umit3 de ceea ce ai reali"at. X 'ac3 morala pe care 5i%a f3cut%o tat3l t3u 4n leg3tur3 cu notele luate te%a determinat s3%5i forme"i concep5ia c3 9trebuie s3 fac totul perfect(, s%ar putea s3 treci prin ia53 cu speran5e de6arte, socotind 4ntotdeauna c3 tu 6i ceilal5i din &urul t3u nu trebuie s3 a e5i nici un defect, 4ntr%o lume imperfect3, cu oameni imperfec5i 6i eforturi imperfecte, este formula pentru o ia53 plin3 de de"am3gire, furie 6i nefericire. Subcon6tientul este neutru, dar 4l po5i 9atrage de partea ta( Subcon6tientul este neutru. ,u este nici 9de partea ta(, nici 94mpotri a ta(. Se spune deseori c3 subcon6tientul func5ionea"3 ca un computer, f3c7ndu%6i datoria 4n conformitate cu informa5iile 4nc3rcate 4n el. Ma&oritatea programelor sale sunt a anta&oase, sau au cel pu5in o latur3 po"iti 3 sau util3. 'e exemplu, este bine c3 nu trebuie s3 g7nde6ti con6tient pentru a%5i controla respira5ia. Unele programe au at7t implicati po"iti e, c7t 6i negati e. 'e exemplu, este bine c3 atunci c7nd suntem 4ntr%o situa5ie ce ne pune ia5a 4n pericol nu trebuie s3 acti 3m toate sc!imb3rile corpului ce se manifest3 pentru a ne sal a prin intermediul g7ndirii con6tiente. 'ar, dup3 cum ai citit mai de reme, impulsul de prote&are al subcon6tientului poate s3 mearg3 mai departe 6i s3 pro oace probleme, 4n sf7r6it, fiecare dintre noi mai are multe alte programe pe care le%a 4n 35at, de" oltat sau deprins 4n timpul ie5ii, pro enite prin intermediul influen5ei p3rin5ilor, 6colii, semenilor, al mi&loacelor de informare de mas3 6i al altor figuri cu autoritate. Giecare dintre ele este unic3 pentru noi. Unele programe, ad7nc ascunse, dup3 cum ai 3"ut 4n pre"entul capitol, pot fi cau"a principal3 a multor afec5iuni fi"ice 6i emo5ionale. Iat3 6i estea bun3+ 45i po5i reprograma subcon6tientul. C!iar dac3 el a creat programe ce generea"3 conflicte personale, greut35i 4n rela5ii sau probleme de s3n3tate, programele respecti e pot fi modificate sau e itate: po5i s3%5i atragi subcon6tientul 94napoi de partea ta(. )o5i 4nl3tura emo5iile negati e, amintirile traumatice 6i concep5iile limitati e ce constituie do e"i ale program3rii d3un3toare % 6i care pro oac3 multe probleme de s3n3tate % 4n 357nd s3 comunici cum trebuie cu subcon6tientul si ei 4n 35a dou3 astfel de te!nici puternice de comunicare. Re"umatul cau"elor energetice 6i emo5ionale ale problemelor de s3n3tate Iat3 un re"umat al punctelor%c!eie, referitoare la cau"ele energetice 6i emo5ionale ale problemelor de s3n3tate+ =. A em o anatomie energetic3 % sau corp energetic % ce 4ncon&oar3 6i p3trunde corpul fi"ic. Corpul energetic ac5ionea"3 6i ca 6ablon sau model pentru corpul fi"ic. >. Subcon6tientul este maga"ia central3 a g7ndurilor, sentimentelor, concep5iilor, emo5iilor 6i amintirilor noastre % at7t po"iti e, c7t 6i negati e. ?. Subcon6tientul se g3se6te 4n tot corpul fi"ic, prin intermediul unui sistem de mesa&e neurobioc!imice. La ni el fi"iologic, subcon6tientul duce comen"i la p3r5ile corpului ce se ocup3 cu func5iile in oluntare. 'e asemenea, ne distribuie g7ndurile, sentimentele, concep5iile, emo5iile 6i amintirile tuturor p3r5ilor corpului. A. Subcon6tientul este 4mpr36tiat 4n tot corpul fi"ic prin intermediul corpului energetic. La ni el energetic, subcon6tientul reglea"3 6i controlea"3 fluxul de prana prin corp. @. A em o latur3 incon6tient3 a min5ii ce se comport3 4ntru c7t a ca 6i un 9computer neutru(. 'eci ac5ionea"3 4n func5ie de datele pe care le%a primit sau de program3rile ce i s%au f3cut. A em programe imprimate 4n subcon6tient 6i a em programe pe care le%am 4n 35at sau preluat 4n decursul ie5ii. Ele pot sau nu s3 fie a anta&oase pentru noi, 4ns3 programele negati e sau d3un3toare pot fi modificate sau e itate. Subcon6tientul poate fi reprogramat 4n 357nd s3 comunic3m cu el c7t mai corect. B. Subcon6tientul poate s3 fixe"e 4n corpul fi"ic % 6i uneori c!iar o face % emo5ii negati e, cum ar fi

frica sau furia, amintiri ale traumelor personale, concep5ii limitati e despre nesiguran5ele 6i sim5ul personal al 4ncrederii 4n sine, gri&i 6i nelini6ti "ilnice legate de ia53 6i de munc3. ,u o face cu rea inten5ie, ci mai degrab3 din dorin5a de a ne 9prote&a( de durerea pe care ar pro oca%o emo5iile 6i e enimentele respecti e aduse 4napoi 4n mintea con6tient3, ca" 4n care ar trebui s3 le retr3im. J. 4mpotri irea de a sim5i emo5ii negati e, amintiri traumatice 6i concep5ii limitati e poate crea perturb3ri energetice numite limite func5ionale, ce sunt obstacole 4n calea circula5iei normale a pranei, necesar3 pentru o bun3 stare de s3n3tate. )erturb3rile energetice sunt ca ni6te bolo ani mari 4ntr%un p7r7ia6. In susul apei exist3 acumul3ri excesi e: 4n &osul apei mai r3m7ne doar un firicel de ap3. 4n anatomia ta energetic3, perturb3rile respecti e sunt de fapt congestie 6i deficien53 energetic3. D. Corpul fi"ic reac5ionea"3 la perturb3rile energetice cu tensiune muscular3 sporit3, 4mpotri ire 6i efort, ce alimentea"3 ciclul de re"isten53 6i perturb3rile energetice. L. Intensitatea perturb3rii energetice % fie ea congestie, deficien53 sau o combina5ie a ambelor % se m3re6te p7n3 ce, 4n final, apare o problem3 de s3n3tate. 'ac3 ai 4ncercat reodat3 s3%5i folose6ti latura con6tient3 a min5ii pentru a%5i dep36i temerile, nelini6tile sau concep5iile limitati e, probabil c3 ai 4ncercat una dintre cele trei solu5ii+ negarea, sau 4nl3turarea lor din mintea con6tient3: abaterea, sau 4nlocuirea g7ndului negati cu g7nduri po"iti e: sau distragerea, respecti anga&area 4ntr%o acti itate for5at3, astfel 4nc7t s3 nu le mai obser i. 'ac3 4ntr%ade 3r ai 4ncercat una dintre cele trei solu5ii bine cunoscute, probabil ai mai descoperit c3 te%a a&utat s3 te sim5i bine o reme, dar nu a 4nl3turat definiti emo5ia negati 3 sau concep5ia respecti 3. 'up3 cum ai citit negarea sau reprimarea emo5iei negati e nu face altce a dec7t s3%i dea mai mult3 putere, deoarece subcon6tientul 4ngroap3 mai ad7nc sentimentele. 'istragerea aten5iei prin repetarea unor afirma5ii po"iti e te poate a&uta s3 dep36e6ti temporar temeri moderate. *otu6i, 4n ca"ul nelini6tilor mai ad7nc fixate 6i al concep5iilor 4nr3d3cinate, este ca 6i cum ai aplica un strat de opsea proasp3t3 pe o suprafa53 ec!e, f3r3 a o poli"a 6i a o grundui 4nainte+ nu are cum s3 5in3. A%5i distrage aten5ia lu7nd droguri, consum7nd b3uturi alcoolice, &uc7nd &ocuri de noroc, f3c7nd sex 4n exces, a&ung7nd dependent de munc3 sau dedic7ndu%te 4n totalitate unui !obbF nu 4nseamn3 altce a dec7t e itare. )roblema nu a disp3rea: nu faci dec7t s3 te ascun"i de ea. ,egarea, abaterea 6i distragerea nu ofer3 re"ultate de durat3, deoarece ele repre"int3 tentati e de negare con6tient3 a unei probleme apar5in7nd subcon6tientului, 4ncerc7nd 4n mod con6tient s3%5i t3g3duie6ti sau s3 45i bloc!e"i emo5iile 6i concep5iile subcon6tientului, ei lupta 4mpotri a ta, ceea ce doar 45i a m3ri 4mpotri irea. 'ac3 ei 4n 35a s3 comunici 4ntr%un mod adec at cu subcon6tientul t3u, respecti s3 recuno6ti, s3 accep5i 6i s3%5i sim5i emo5iile negati e, concep5iile limitati e 6i traumele, ei sc3pa de ele definiti %po5i modifica sau e ita at7t programarea negati 3, c7t 6i nelini6tea mental3 6i problemele fi"ice de s3n3tate pe care le pro oac3.
CURS IIII AU*O0I,'ECAREA Iat3 primul dintre cei 6ase pa6i spre auto indecare+ 4nl3turarea emo5iilor negati e 6i a concep5iilor limitati e. Inl3turarea direct3 6i indirect3 Exist3 dou3 principale te!nici de 4nl3turare+ direct3 6i indirect3. Metoda direct3 se folose6te numai pentru a 4nl3tura piedicile emo5ionale 6i energetice. Metoda indirect3 ofer3 o arietate de a anta&e energetice sau care 5in de s3n3tate, printre care 6i 4nl3turarea emo5iilor negati e. Metodele directe includ dou3 exerci5ii simple 4n capitolul de fa53 + con6tienti"area, o te!nic3 cogniti 3 care te a&ut3 s3 recuno6ti 6i s3 sim5i 4n mod constructi perturb3rile emo5ionale: 6i g7ndirea superioar3, o metod3 rapid3 de dob7ndire a unei perspecti e obiecti e asupra purt3rilor 6i obiceiurilor negati e. A6a cum a explicat prima dat3 doctorul 4n filosofic -aF Sendric2s 4n cartea sa Cu iu5eala ie5ii+ o nou3 abordare a sc!imb3rii personale prin intermediul terapiei ce i"ea"3 corpul, metodele de 4nl3turare direct3 func5ionea"3 4n principal prin plasarea con6tienti"3rii non%critice pe o problem3 4n decursul unei anumite perioade de timp. Concentrarea aten5iei neutre pe g7nd sau emo5ie 4i fur3 puterea: bloca&ul este 9sleit( de energie, 4n cele din urm3 se di"ol 3, iar programarea ta negati 3 este neutrali"at3 eficient sau e itat3.

Metodele indirecte cuprind respira5ia pranic3, te!nici de manipulare a energiei, precum scanarea, m3turarea 6i energi"area ,igiena energetic3 6i medita5ia. Giecare metod3 indirect3 4nl3tur3 emo5iile negati e 4ntr%un mod pu5in diferit. At7t metodele directe, c7t 6i cele indirecte sunt eficiente 4n 4nl3turarea emo5iilor negati e 6i a concep5iilor limitati e, de6i difer3 prin modul 4n care se reali"ea"3 4nl3turarea, 4nl3turarea printr%o metod3 direct3 este de obicei mai de efect 6i subit3: metodele indirecte sunt mai subtile 6i graduale. ,u sunt totu6i reguli fixe. 'e exemplu, respira5ia pranic3 este o te!nic3 simpl3, relati pasi 3, care produce sc!imb3ri po"iti e de de" oltare a energiei 6i de 4mbun3t35ire a s3n3t35ii, 4ns3 poate a ea re"ultate spectaculoase. Mul5i oameni au experien5a 4nl3tur3rii emo5iilor 4ntr%un mod abrupt 6i rapid, numai sc!imb7ndu%6i tiparele de respira5ie. Iat3 alt exemplu+ con6tienti"area poate determina p3trunderi subite ale emo5iilor, moti a5iilor 6i purt3rilor, duc7nd la o 4nl3turare nea6teptat de rapid3 a complexelor. Con6tienti"area poate totu6i lucra la o rat3 mai moderat3, promo 7nd sc!imb3ri po"iti e ale comportamentului energiei 6i s3n3t35ii 4n decursul unei perioade mai lungi, sau poate func5iona treptat, astfel 4nc7t, 4ntr%o "i, pur 6i simplu 45i dai seama c3 o situa5ie sau un stimul nu te mai deran&ea"3 ca 4nainte. ,imic din ce s%a spus nu 4nseamn3 c3 metodele directe sunt mai mult sau mai pu5in eficiente dec7t cele indirecte, 4nseamn3 pur 6i simplu c3 4nl3turarea are loc pe diferite c3i 6i 4n timpi diferi5i de la persoan3 la persoan3. 0ite"a 4nl3tur3rii depinde 6i de complexitatea problemei de s3n3tate, de ec!imea ei, de c7t de ad7nc 4nr3d3cinat3 este perturbarea de la originea sa, de aptitudinea ta de aplicare a te!nicilor, de frec enta cu care le aplici 6i de c7t de bine o faci. Scopul t3u+ integrarea Scopul pentru care efectue"i procesul de reintegrare, fie c3 utili"e"i o metod3 direct3 sau una indirect3, este s3 reali"e"i sc!imb3ri po"iti e reale, de lung3 durat3, astfel 4nc7t s3 nu mai sim5i simptomele fi"ice 4n corp. Este o stare de integrare total3, o stare de s3n3tate 4n care emo5iile negati e 6i concep5iile limitati e, precum 6i bloca&ele energetice pe care le%au creat au disp3rut. Mintea 6i corpul lucrea"3 4mpreun3, ai dep36it orice programare negati 3 dob7ndit3, iar prana circul3 cum trebuie 6i din abunden53. Ade 3rata integrare are loc doar la ni elul subcon6tientului deoarece, dup3 cum s%a obser at mai de reme, aici se afl3 emo5iile negati e 6i concep5iile limitati e. Este dificil totu6i s3 men5inem o leg3tur3 apropiat3 cu subcon6tientul pentru a 4nl3tura aceste bloca&e, 4nl3turarea 6i integrarea necesit3 disocierea con6tient % subcon6tient sau separarea p3r5ii con6tiente a min5ii #6i a g7ndirii ei oliti e 6i emo5ionale$ de subcon6tient #6i de emo5iile, concep5iile 6i amintirile sale$. 'isocierea ne ofer3 o perspecti 3 a modului 4n care lucrea"3 subcon6tientul. Iat3 un exemplu+ ai obser at reodat3 c7t de u6or este s3 dai sfaturi unui prieten sau unei cuno6tin5e, legate c!iar de o problem3 deosebit de grea sau 4nc7lcit3 M Este probabil orba de o deci"ie destul de dificil3+ s3%6i sc!imbe slu&ba, s3 di or5e"e, s3 aleag3 un curs de ac5iune 4n ca"ul copilului care are probleme la 6coal3. Cu toate acestea, cei mai mul5i dintre noi pot anali"a situa5ia la rece 6i deseori pot oferi imediat o solu5ie. 'ar dac3 ar fi fost problema noastr3, dac3 am fi fost pu6i 4n fa5a aceleia6i situa5ii, probabil c3 am fi petrecut foarte mult timp anali"7nd problema, e alu7nd 6i ree alu7nd op5iunile, cercet7nd detaliile 6i solicit7nd p3rerile familiei, prietenilor, consilierilor 6i poate c!iar o p3rere profesionist3. C!iar dup3 efectuarea acestor cercet3ri 6i dup3 ce am cerut diferite p3reri, este posibil s3 tragem 4n continuare de timp, s3 am7n3m sau c!iar s3 e it3m luarea !ot3r7rii importante. 'e ce M )entru c3 suntem prea aproape de ea, prea implica5i ca s3 fim obiecti i. ,e g7ndim la consecin5ele ce or decurge, indiferent de calea de ac5iune pe care am ales%o. 4ns3 atunci c7nd alegerea apar5ine altcui a 6i nu suntem afecta5i de re"ultat, este mai u6or s3 ne distan53m de re"ultatul final 6i s3 lu3m mai repede o !ot3r7re. Iat3 obiecti itatea de care ai ne oie pentru a 4nl3tura emo5iile negati e 6i concep5iile negati e. Con6tienti"area adec at3 este calea dob7ndirii obiecti it3tii respecti e. Con6tienti"area In tarile din occident exist3 tendin5a de a raporta con6tienti"area la unul dintre cele trei sim5uri, 4ns3 con6tienti"area pe care trebuie s3 5i%o de" ol5i pentru a 4nl3tura emo5iile negati e nu implic3 capacitatea de a edea sau au"i diferite lucruri: mai degrab3 este 4nrudit3 cu ceea ce literatura 1en nume6te 4n5elegere+ o stare sus5inut3, de eg!e a sensibilit35ii, ce te face s3 fii desc!is 6i recepti la sen"a5iile ce apar din interiorul t3u. Con6tienti"area poate fi atins3 numai cu a&utorul renun53rii la g7ndul con6tient 6i la sim5irea acti 3. Altfel, latura con6tient3 a min5ii acoper3 subcon6tientul 6i suprim3 acea capacitate de" oltat3 de a percepe sen"a5ii interioare. Con6tienti"area se aseam3n3 cu auto!ipno"a, care de fapt este o stare prin care 45i 4mbun3t35e6ti leg3tura cu subcon6tientul. 'e exemplu, atunci c7nd se auto!ipnoti"ea"3,

oamenii las3 mintea 6i corpul s3 se relaxe"e 6i stabilesc o leg3tur3 mai profund3 cu impulsurile pro enite din subcon6tient. Con6tienti"area este 6i non%critic3, ceea ce 4nseamn3 c3, pe m3sur3 ce con6tienti"e"i o emo5ie negati 3 sau o concep5ie limitati 3, nu%5i por5i 5ie sau altcui a ranc!iun3 6i nici nu 4i asocie"i reun defect sau reo calitate. 'e exemplu, dac3 folose6ti con6tienti"area 4n scopul 4nl3tur3rii necesit35ii for5ate de a fi perfect, ceea ce deseori 4i face pe oameni s3 fie mult prea autocritici sau s3%i critice pe al5ii, s%ar putea deodat3 s3 ai din nou experien5a durerii pro ocate de critica aspr3 a p3rin5ilor t3i pentru gre6eli minore sau sentimentul cople6itor al e6ecului, sentiment pe care =%ai a ut atunci c7nd ai fost respins3 la un examen.. )e m3sur3 ce emo5iile respecti e ies din nou la suprafa53 % 6i cu siguran53 or ie6i, altfel nu ai cum s3 le 4nl3turi %, pur 6i simplu le obser i f3r3 s3 reac5ione"i la ele. Ceea ce 4nseamn3 c3, pe m3sur3 ce experien5ele respecti e 46i fac apari5ia, nu%5i ei mai 4n ino 35i p3rin5ii c3 au fost prea aspri cu tine 6i nu ei mai tr3i sen"a5ia de &en3 pe care ai sim5it%o la =? ani. *e instruie6ti s3 le con6tienti"e"i pur 6i simplu. Con6tienti"area este dificil de acceptat pentru occidentali, pentru c3 ei fac parte dintr%o societate care pune pre5 pe agresi itate 6i ac5iune. A em o abordare de tipul 9treci la treab3( atunci c7nd a em de re"ol at o problem3. Lu3m 4n der7dere aparenta pasi itate a 4n5elegerii 6i con6tienti"3rii, ceea ce poate p3rea o atitudine de tipul 9treci la treab3(. )ractic7nd con6tienti"area cu a&utorul te!nicilor directe de 4nl3turare, ei a&unge totu6i s3%5i dai seama de imensa ei capacitate de indecare. *e!nici de 4nl3turare direct3 *e!nicile de 4nl3turare direct3 sunt doar o modalitate de comunicare formal3 cu subcon6tientul sau cu sinele. Solu5ia pentru o comunicare eficient3 re"id3 4n 4n5elegerea faptului c3 procesul de comunicare poate fi erbal sau nu. 9Criticul( din tine, acea oce aspr3 din mintea ta ce te do&ene6te pentru orice gre6eal3 pe care o faci, comunic3 de obicei 4n cu inte, 4ns3 alte p3r5i din 6inele t3u 5i%ar putea 9 orbi( prin fotografii sau imagini. 'e asemenea, ai putea primi o impresie, un sentiment sau o tres3rire fi"ic3 pe m3sur3 ce practici te!nicile de 4nl3turare direct3. Iat3 c7te a exemple ale diferitelor moduri 4n care 5i se manifest3 sentimentele, folosind contextul ne oii excesi e de a fi perfect, men5ionat mai sus. )e m3sur3 ce 45i 4ndrep5i con6tienti"area asupra problemei, este posibil s3 au"i ocea tat3lui t3u critic7ndu%te pentru nea&unsurile tale %acela6i ton 6i acelea6i cu inte pe care le folosea. Sau ai putea s3 sim5i cum 5i se str7nge stomacul pe m3sur3 ce furia 6i frica pe care le%ai sim5it atunci ies din nou la i eal3. )o5i s3 e"i o imagine 4n care apari tu c7nd erai mic3 enind m7!nit3 de la 6coal3 4n "iua 4n care ai luat o nota mica, 6i sim5i cum 45i cad umerii pe m3sur3 ce ai din nou experien5a sentimentelor de e6ec, sau s%ar putea s3 au"i o oce, poate pe cea a tat3lui t3u, a in atatoarei sau profesoarei, sau c!iar ocea ta, spun7ndu%5i+ 90ai de capul t3uP (. Con6tienti"area sinelui )ractic7nd con6tienti"area 45i 4ndrep5i u6or aten5ia c3tre sentimentele generate 4n corpul t3u de o anumit3 emo5ie, concep5ie, g7nd sau traum3. Con6tienti"area este opusul 4mpotri irii. ,u te lup5i cu emo5ia. ,u 4ncerci s3 te con ingi c3 nu este acolo. O recuno6ti 6i o sim5i 4ntr%un mod obiecti 6i constructi . 'e exemplu, dac3 criticul din tine % folosind ocea ta sau a altei persoane cu autoritate % 4ncepe s3 te mustre, iar ca reac5ie sim5i cum 5i se str7nge stomacul, pur 6i simplu con6tienti"ea"3 acest sentiment. ,u te 9certa( cu ocea pe care o au"i 6i nu%5i abate sau distrage aten5ia de la sen"a5ia de disconfort din stomac, 4ncerc7nd s3 scapi de ea. ,ici nu 4ncerca 4n mod con6tient s3%5i relaxe"i stomacul. )ur 6i simplu fii una cu acea sen"a5ie 6i obser 3 c3 e acolo 6i c3 e6ti con6tient de ea. )ractic, 45i spui 9sentimentul din stomac nu e nici po"iti , nici negati . A6a stau lucrurile 4n momentul de fa53(. Apoi men5ine acel sentiment c7t de mult po5i. Mai mult dec7t orice, con6tienti"area este non%critic3. A sim5i emo5ii negati e nu 4nseamn3 s3 boce6ti de fiecare dat3 c7nd te g3se6ti 4ntr%o situa5ie care 45i pro oac3 team3. ,u 4nseamn3 nici s3 te complaci 4n emo5ia respecti 3 at7t de mult 4nc7t intensitatea ei s3 te parali"e"e sau s3 te duc3 la disperare, depresie sau autocomp3timire. )ur 6i simplu las3%te s3 sim5i sentimentele 6i sen"a5iile pe care le pro oac3 4n corpul t3u, f3r3 a fi critic sau a 4n ino 35i. Obser a5ii legate de practicarea con6tienti"3rii de sine 6i de exerci5iile de g7ndire superioar3 X 'urata potri it3 pentru aceste 6edin5e este de =@ p7n3 la >C de minute. )relungirea unei 6edin5e te poate obosi. Cel mai bine este s3 4ncerci din nou mai t7r"iu. X O astfel de 6edin53 te a&ut3 s3 fii preg3tit pentru a folosi te!nicile men5ionate 4n titlu. )reg3te6te%5i cu aten5ie inter iul cu sine: e entual stabile6te%5i dinainte c7te a 4ntreb3ri. *otu6i, nu 4ncerca s3 anticipe"i finalitatea 6edin5ei: ar 4nsemna s3 pui prea multe g7nduri con6tiente 4n ceea ce ar trebui s3 fie, 4n cel mai bun ca", un dialog spontan cu 6inele t3u sau cu subcon6tientul. Ar trebui s3 6tii destule despre tine 4nsu5i 6i despre mintea 6i corpul t3u pentru a reali"a posibilele cau"e ale problemei 6i

unde ar putea a&unge dialogul. Imaginea"3%5i dinainte e entualele finalit35i. X R3m7i flexibil 6i spontan. ;edin5a ar putea%o lua pe o direc5ie mult diferit3 de cea pe care 5i%ai 4nc!ipuit%o tu. 4n cadrul exerci5iului de con6tienti"are a sinelui, las3%te 4n oia impresiilor tale. Efectu7nd exerci5iul de g7ndire superioar3, pune%5i 4ntreb3ri delicate dar profunde dup3 fiecare r3spuns primit, p7n3 ce ei a&unge la cau"a ce st3 la originea problemei. 'ac3 nu ob5ii nici o reac5ie sau dac3 6edin5a nu se 4ndreapt3 nic3ieri, este probabil orba de o emo5ie negati 3 sau de o concep5ie limitati 3 ad7nc 4nr3d3cinat3. Iat3 dou3 sugestii 4n ca" c3 te 4mpotmole6ti+ l. combin3 te!nicile de 4nl3turare direct3 cu respira5ia pranic3 6i apoi continu3 cu te!nici de manipulare a energiei, mai ales remedii specifice de reducere a stresului ce se concentrea"3 pe 4nl3turarea congestiilor din c!a2rele plexului solar . In timpul aplic3rii te!nicilor, s3 ai 4ncredere 4n sentimentele 6i impresiile tale. Ascult3%5i corpul 6i accept3 sentimentele, impresiile 6i emo5iile pe care 5i le arat3.( >. 4ncearc3 un timp medita5ia de 4n5elegere dup3 care 4ntoarce%te 6i 4ncearc3 te!nicile de 4nl3turare. 'ac3 nici una dintre solu5iile de mai sus nu func5ionea"3 dup3 o perioad3, ar trebui s3 4ncerci o terapie mai tradi5ional3 cu un profesionist cu experien53 4n tratarea problemelor fi"ice de s3n3tate pro ocate 4n plan emo5ional. Sau cu un specialist 4n !ipnotism sau bioenergie. Acum, s3 continu3m cu exerci5iile. Exercitii pentru concep5iilor limitati e cu a&utorul con6tienti"3rii de sine *e!nica aceasta este eficient3 dac3 o aplici atunci c7nd timpul nu te presea"3 6i 45i po5i edea de treab3 lini6tit 6i f3r3 4ntreruperi. Aici este pre"entat un 4ntreg proces. )e m3sur3 ce te ei sim5i mai bine lucr7nd cu 6inele, respecti subcon6tientul, po5i scurta anumite p3r5i % de exemplu, partea de relaxare. *otu6i, p7n3 ei reu6i s3 o deprin"i, este bine s3 o aplici pas cu pas. Ar fi o idee bun3 s3 4nregistre"i instruc5iunile pe caset3 pentru a nu reciti cartea la fiecare pas. Astfel ei atinge un grad mai 4nalt de relaxare. =. A6a"3%te 4ntr%un scaun confortabil. Ar trebui s3 fii relaxat, iar camera s3 fie 4n obscuritate. *otu6i, 4ncearc3 s3 nu fii prea relaxat, iar camera s3 nu fie prea 4ntunecat3, pentru c3 altfel ei adormi. >. Inc!ide oc!ii. )entru a te relaxa mai departe, respir3 de opt ori. G3%o 4ncet 6i trage aerul c7t mai ad7nc 4n pl3m7ni. ?. Este mai simplu s3 intri 4n leg3tur3 cu subcon6tientul dac3 el este relaxat, 6i e mai u6or s3%5i relaxe"i mintea dac3 45i relaxe"i corpul. A6a c3, 4ncepe prin a%5i relaxa treptat corpul, 4ncepe de la degetele de la picioare spre cap sau in ers. Con6tienti"ea"3 fiecare parte a corpului 6i spune%5i 4ncet+ 9Aceasta partea a corpului meu #degetele picioarelor$ 4mi este deplin relaxat3(. Inspir3 4n partea respecti 3 a corpului, expir3, apoi treci mai departe. )e m3sur3 ce respiri, imaginea"3%5i c3 relaxarea 45i ine 4n acea parte a corpului prin intermediul inspira5iei, iar tensiunea este eliminat3 prin expira5ie. Iat3 o ordine de relaxare fi"ic3 pe care o po5i 4ncerca+ =. )iciorul drept 4mpreun3 cu degetele >. -enunc!iul drept, por5iunea piciorului de sub genunc!i ? . Coapsa dreapt3 A. )iciorul st7ng 4mpreun3 cu degetele @. -enunc!iul st7ng, por5iunea piciorului de sub genunc!i B. Coapsa st7ng3 J ;olduri, pel is 6i fese D. )artea din fa53 a abdomenului L . )ieptul =C. 1ona lombar3 ==. Coloana ertebral3 =>. )artea toracic3 a spatelui =?. M7na dreapt3 =A. 4nc!eietura m7inii 6i antebra5ul drept =@. Cotul 6i bra5ul drept =B. M7na st7ng3 =J. 4nc!eietura m7inii 6i antebra5ul st7ng =D. Cotul 6i bra5ul st7ng =L. -7tul 6i laringele >C. Maxilarul inferior >=. Ga5a

>>.Capul Multe persoane consider3 c3 numai exerci5iul de relaxare diminuea"3 simptomele fi"ice. 4n starea de lini6te, obser 3 ce anume sim5i 6i unde se manifest3 sen"a5iile respecti e 4n corpul t3u. = Respir3 lini6tit 6i f3r3 "gomot. >. Con6tienti"ea"3%5i tot corpul. ,u 4ncerca s3 con6tienti"e"i numai o singur3 parte a corpului, 4n ca" c3 mintea con6tient3 este atras3 de o anumit3 "on3, nu%i nimic. ,u 4ncepe 4ns3 cu g7ndul c3 rei s3%5i con6tienti"e"i piciorul st7ng sau capul. la%o ca pe o scanare intern3 a 4ntregului t3u corp. ?. Obser 3 4n plan mental orice sen"a5ie sau impresie care apare pe m3sur3 ce de ii con6tient de corpul t3u. Acord3 aproximati @ minute acestei scan3ri generale. A. 'ac3 suferi de o durere sau de o afec5iune anume, con6tienti"ea"3 "ona sau durerea respecti 3. @. 'ac3 te doare capul, simte toate sentimentele pe care 5i le pro oac3 durerea de cap. 'ac3 te doare burta, spatele sau suferi de anumite dureri emo5ionale, concentrea"3%te pe "onele respecti e. Con6tienti"ea"3 c7t mai profund "ona sau durerea respecti 3. B. Gii lini6tit 6i obser 3 ceea ce sim5i. Relaxat, con6tienti"ea"3 orice sen"a5ie sau sentiment ce apare. S3 ai tot timpul 4ncredere 4n ceea ce sim5i. ,u fi critic. ,u trage conclu"ii asupra moti ului pentru care sim5i unele lucruri. J. 'ac3 4mpotri irea 45i spore6te sau sim5i o nelini6te accentuat3, e doar subcon6tientul t3u, care 4ncearc3 s3%5i comunice. *e cufun"i 4ntr%o "on3 care p7n3 atunci 5i s%a sustras aten5iei. Subcon6tientul a 4ngropat acolo ni6te emo5ii negati e. 'ac3 nu de ine inconfortabil, concen%trea"3%5i aten5ia pe acea "on3. Gii una cu sen"a5ia: fii cu ade 3rat con6tient de ea. Respir3 4n continuare lini6tit 6i profund. #,ot3+ 'ac3, 4n orice moment, sen"a5ia de ine prea intens3 ori inconfortabil3, desc!ide oc!ii 6i pune cap3t 6edin5ei. )o5i 4ncerca mai t7r"iu.$ D. 'ac3 te concentre"i pe o emo5ie negati 3 sau pe o concep5ie limitati 3 6i e6ti 4n stare s3 r3m7i cu ea, ar trebui s3 descoperi c3 ea trece sau pierde din intensitate 4ntr%un timp scurt. )oate fi 4nl3turat3 definiti sau numai temporar. )oate se a 4ntoarce la sf7r6itul 6edin5ei, 4ns3, atunci c7nd ei relua 6edin5a de con6tienti"are de sine, ei a ea mai multe cuno6tin5e despre ea. 0ei lucra din nou pe acea "on3 6i ei ob5ine o perioad3 de relaxare mai 4ndelungat3. ;i tot a6a, ei reu6i 4n cele din urm3 s3 storci de energie emo5ia negati 3 6i s3 o 4nl3turi din corpul t3u energetic. L. La 4nc!eierea 6edin5ei, mul5ume6te subcon6tientului pentru a&utor, desc!ide oc!ii 6i 4ntinde%te pu5in 4nainte de a te ridica 6i de a 4ncepe s3 te mi6ti sa faci cati a pasi. -7ndirea superioar3 )rin g7ndirea superioaae re"ol am o problem3 la un ni el mai 4nalt % pornind c7t mai aproape de surs3, cum s%ar spune % ei a ea re"ultate imediate, mai eficiente 6i mai durabile. -7ndirea superioar3 este o form3 de con6tienti"are a ansat3 ce te a&ut3 s3 4nl3turi emo5iile negati e, traumele 6i concep5iile limitati e in it7ndu%5i subcon6tientul la dialog 6i folosind con6tienti"area non%% critic3 pentru a scoate la i eal3 emo5ia, trauma sau concep5ia limitati 3 ascuns3 4n corpul t3u. -7ndirea superioar3 presupune 6apte pa6i+ =. relaxea"3%te fi"ic 6i mental: >. 4ndreapt3%5i con6tienti"area non%critic3 asupra problemei: ?. porne6te lin dialog cu 6inele, folosind cele patru 4ntreb3ri de 4nceput+ % oare de ce se 4nt7mpl3 #problema 4n cau"3$ M % ce anume repre"int3 #problema 4n cau"a$(M % de ce mi se 4nt7mpl3 mie M Sau, altfel+ care ar fi scopul ultim #al faptului c3 am problema respecti 3$M % de la ce concep5ie am pornit ca s3 cree" #aceast3 problem3$ M A. 4ndreapt3%5i con6tienti"area non%critic3 spre "ona afectat3 pentru a edea ce emo5ii, amintiri traumatice sau concep5ii limitati e ar putea fi 4ngopate acolo din cau"3 c3 nu le%ai dat aten5ia cu enit3: @. identific3 trauma descoperit3 6i con6tienti"ea"%o f3r3 a fi critic: B. simte sen"a5ia sau ade 3rul emo5iei respecti e: J. uit3 de ea. *e!nica de fa53 se ba"ea"3 4n principal pe dialogul cu 6inele, 4n cel mai bun ca", ar trebui s3 aib3 de c76tigat at7t latura con6tient3 a min5ii, c7t 6i subcon6tientul. )otri it acestui punct de edere, con ersa5ia difer3 de la persoan3 la persoan3, 4n func5ie de problema fiec3ruia, astfel c3 nu exist3 un anumit scenariu pe care s3%= foloseasc3 oricine. Cele patru 4ntreb3ri de mai sus sunt totu6i cele mai potri ite pentru a lega un dialog. Cea mai eficient3 abordare este pur 6i simplu de a pune 4n aplicare te!nica familiari"3rii cu 4ntreb3rile puse 6i cu modul de manifestate a subcon6tientului #de exemplu, o

oce interioar3, o tres3rire fi"ic3, o imagine subit3$, 4ncepe dialogul cu una dintre cele patru 4ntreb3ri %sau cu una asem3n3toare % 6i lucrea"3 cu r3spunsurile pe care le prime6ti. Apoi, adresea"3 4ntreb3ri care s3 te aduc3 mai aproape de emo5ia negati 3, amintirea traumatic3 sau concep5ia limitati 3 ascuns3 4n corpul t3u. EIERCI]IUL pentru 4nl3turarea emo5iilor negati e 6i a concep5iilor limitati e cu a&utorul g7ndirii superioare 'up3 ce te obi6nuie6ti s3 lucre"i cu subcon6tientul % adic3 s3 4n5elegi diferitele moduri 4n care 45i comunic3 % po5i 4ncepe procesul de g7ndire superioar3 oric7nd+ la ser iciu, acas3, 4n timp ce conduci ma6ina sau a6tept7nd pe cine a la o 4nt7lnire. *otu6i, 4n prima fa"3 a practic3rii g7ndirii superioare, g3se6te un moment 6i un cadru potri it, ca s3 fii lini6tit 6i sa nu te deran&e"e nimeni, pentru a putea atinge un ni el c7t mai mare de relaxare. la%o pas cu pas. =. 4ncepe cu aceia6i trei pa6i de la exerci5iul anterior.+ A6a"3%te confortabil 4ntr%un scaun, respir3 ad7nc 6i relaxea"3%5i treptat corpul. >. 4n po"i5ia respecti 3, relaxat 6i confortabil, cu oc!ii 4nc!i6i, concentrea"3%te pe problema de s3n3tate 6i pe simptome. #0om folosi colita ca exemplu.$ Con6tienti"ea"3 "ona 4n care se manifest3 problema respecti 3. Concentrea"3%te pe stomac 6i abdomen. )3strea"3%5i obiecti itatea, 4ncearc3 s3 nu te la6i cuprins de nelini6te. ,u formula critici. ,u te 4n ino 35i din cau"a problemei pe care o ai 6i nu te sup3ra pe tine 4nsu5i, nici nu in oca sentimentul c3 trupul t3u este dominat de o anumit3 insuficien53 fi"ic3 sau o anumit3 structur3 emo5ional3. )ur 6i simplu fii con6tient de simptomele "onei respecti e a corpului 4ntr%un mod obiecti . 'ac3, pe m3sur3 ce faci exerci5iul, ei sim5i crampe, balonare sau alte simptome, ori dac3 simptomele respecti e 4ncep c!iar atunci, simte%le, recunoa6te% le 6i accept3%le a6a cum ai procedat 6i la primul exerci5iu 4ns3 nu te l3sa cople6it de reo e entual3 stare de disconfort. ,ici nu te 4ndep3rta de ea: pur 6i simplu accept%o a6a cum faci 6i cu celelalte sentimente. ,u te gr3bi 6i continu3 s3 respiri ad7nc. ?. Acum, 4n lini6te, g3se6te%5i o 4ntrebare 4n minte. Golose6te una din cele patru 4ntreb3ri de 4nceput sau alta asem3n3toare, 4n exemplul folosit aici, ai putea s3 4ncepi cu 9'e ce oare am crampeM Care ar fi cau"aM (. Men5ine 4ntrebarea 4n mod con6tient, pre5 de c7te a secunde, dup3 care relaxea"3%te, uit%o, 4ntoarce%te la starea de con6tienti"are 6i a6teapt3 un r3spuns. Gii calm c7t a6tep5i r3spunsul: nu fi ner3bd3tor sau insistent cu subcon6tientul t3u. Aminte6te%5i c3 r3spunsul poate fi erbal, i"ual, tactil sau simbolic. 'e orice natur3 ar fi, ai 4ncredere 4n ceea ce prime6ti. A. R3spunsul la o 4ntrebare duce la formularea altei 4ntreb3ri 6i tot a6a, p7n3 ei a&unge la cel mai 4nalt ni el al cau"ei problemei tale. S3 presupunem c3 prima dat3 prime6ti urm3torul r3spuns+ 9Mu6c!ii nete"i din intestinele mele se contract3(. Mul5ume6te subcon6tientului, dup3 care continu3 dialogul. Ai putea s3 4ntrebi apoi+ 9'e ce s3 se contracteM(. Iar r3spunsul a fi+ 9)robabil c3 5in 4n3untru o emo5ie sau o traum3 cu care nu reau sau nu pot s3 m3 confrunt(. )e m3sur3 ce%5i p3stre"i aten5ia non%critic3 asupra intestinului, ai putea s3 te 4ntrebi apoi+ 9Ce emo5ii sau traume 5in 4n interiorM O fi furie M Gric3M ;i dac3%i a6a, fa53 de ce sau de cineM (. )robabil ei mai rea s3 erifici dac3 exist3 6i reo concep5ie limitati 3 legat3 de problema respecti 3, ca s3 4ntrebi la momentul potri it #care ar fi c!iar atunci$+ 9Ce fel de concep5ie limitati 3 ar da na6tere la problema respecti 3 Y 4mpre&ur3rile respecti e Y blocarea energiei indec3toare M (. @. 'e aici, r3spunsurile se or apropia de principala cau"3, a6a c3 fii atent 6i con6tient. R3spunsul ar putea eni pe nea6teptate sau a trebui s3 faci s3p3turi 6i s3 pui 6i alte 4ntreb3ri. Mai e posibil ca latura con6tient3 a min5ii tale s3 fie mai protectoare 6i s3 nu%5i r3spund3 c!iar atunci, sau 5i se pot agra a u6or simptomele. Agra area simptomelor fi"ice este aproape 4ntotdeauna un semn c3 te apropii de "ona de care te%a 9prote&at( subcon6tientul. 'ac3 mintea ta se gole6te dintr%o dat3, este de asemenea un semn c3 te apropii de cau"a principal3 a problemei. B. 4n ca" c3 prime6ti r3spunsul, mul5ume6te subcon6tientului, dup3 care 4ndreapt3%5i un timp aten5ia non%critic3 spre emo5ie, traum3 sau amintire, a6a cum ai 4n 35at la exerci5iul de con6tienti"are a sinelui. Stai nemi6cat 6i obser 3 ceea ce sim5i. R3m7i relaxat 6i con6tient. Ai 4ntotdeauna 4ncredere 4n ceea ce sim5i. )ercepe acel sentiment sau ade 3r al emo5iei, traumei sau amintirii, dar nu fi critic. Apoi uit%o. Ar trebui s3 descoperi c3 a trecut sau 6i%a pierdut din intensitate destul de repede. Ca 6i 4n ca"ul con6tienti"3rii de sine, probabil c3 simptomul fi"ic sau emo5ia a re eni mai t7r"iu 6i ei fi ne oit s3 faci mai multe 6edin5e. *otu6i, la fiecare 6edin53 ar trebui s3 sim5i cum simptomele fi"ice 46i pierd din intensitate 6i 4nc3rc3tura emo5ional3 se mic6orea"3. J. 'ac3 e6ti ne oit s3 pui 6i alte 4ntreb3ri, continu3 p7n3 ei primi un r3spuns sau p7n3 te a cuprinde oboseala. 'ac3 sim5i c3 nu mai po5i sau obose6ti prea tare 4nainte de a primi r3spunsurile

de care ai ne oie, sau 4nainte de terminarea celor =@%>C de minute, mul5ume6te subcon6tientului pentru a&utor. D. 'esc!ide oc!ii 6i 4nc!eie 6edin5a, 4ntinde%te pu5in 4nainte de a te ridica 6i a 4ncepe s3 te mi6ti. Standardele medicinei occidentale 4nt7mpin3 dificult35i 4n remedierea principalelor cau"e ale afec5iunilor cronice, func5ionale sau pe fond emo5ional. Medicina alopatic3 standard abordea"3 problemele de s3n3tate la ni elul manifest3rii lor: pur 6i simplu tratea"3 simptomele
CURS II0 -A,'IREA SU)ERIOARA -7ndirea superioar3 4n ca"ul 9criticului interior( /3rbatii dar si femeile pot a ea un _la8uo:critic interior_ra8uo: foarte se er, o oce interioar3 care 4l ridiculi"a permanent, spun7ndu%le lucruri de genul+ _la8uo:,u e6ti 4ndea&uns de bun_ra8uo: sau _la8uo:,%ai s3 ai succes niciodat3_ra8uo:, 6i altele, 4n timpul lucrului cu g7ndirea superioar3, ei trebuie a&utati s3 formule"e c7te a 4ntreb3ri pentru a stabili o leg3tur3 cu criticul respecti 6i pentru a afla ce inten5ii _la8uo:superioare_ra8uo: pot a ea. 'up3 atingerea unei relax3ri treptate 6i dup3 ce i6i 4ndrepta aten5ia obiecti 3, non%critic3 spre ocea respecti 3, trebuie s3%6i 4ntrebe criticul interior ce anume 4ncerca s3 fac3 pentru el. Atunci el %a simti dintr%o dat3 o sen"a5ie de greutate 4n piept, apoi o amintire scurt3 din copil3rie, 4n urm3 cu multi ani, atunci trebuie sugerat _la8uo:criticului_ra8uo: c3 poate era timpul si ca"ul timpul ca criticul sa%si ia talpasita si omul sa fie lasat in pace.. Cei mai mul5i doctori nu sunt instrui5i s3 fac3 a6a ce a. Multe probleme de s3n3tate % mai ales cele func5ionale, recurente sau cronice, care s%au do edit re"istente la inter en5iile medicale tradi5ionale % pot fi tratate 4n mod eficient doar c3ut7ndu%le cau"ele la un ni el superior. O asemenea cau"3 este 4n cele din urm3 una energetic3 6i, de multe ori, emo5ional3. *e!nici de 4nl3turare pot func5iona bine si pentru tine 'up3 ce ai practicat diferitele te!nici de 4nl3turare, at7t directe, c7t 6i indirecte, este foarte posibil s3 descoperi c3 unele func5ionea"3 mai bine pentru tine dec7t altele. Sau c3 o anumit3 te!nic3 func5ionea"3 bine 4n ca"ul unei probleme anume, iar alt3 te!nic3 func5ionea"3 4n ca"ul altei probleme. 'e exemplu, ai putea descoperi, dup3 ce ei 4n 35a despre respira5ia pranic3 4n cursurile urmatoare, si c3 numai ea este extrem de eficient3 pentru 4nl3turarea emo5iilor negati e 6i a problemelor legate de stres, pe c7nd g7ndirea superioar3 este mai folositoare 4n ca"ul concep5iilor limitati e sau a fobiilor mai ad7nc 4nr3d3cinate. La sf7r6itul urm3torelor cursuri, ei citi despre ca"uri de nelini6tile pro ocate de probleme cotidiene se poate scapa si numai cu a&utorul respira5iei pranice sau alte ca"uri de migrene, grea53, dureri atroce de e"ic3 6i insomnie induse de concep5ia limitati 3 se foloseste con6tienti"area de sine 6i g7ndirea superioar3 pentru a a&unge la cau"a problemelor , care era bine ascunse in subconstient. 'e asemenea, ai putea descoperi c3 te!nicile de manipulare a energiei ofer3 remedii rapide de reducere a stresului, dar este ne oie s3 adaugi 6i con6tienti"are de sine pentru a de" 3lui cau"a principal3 a reac5iilor de stres, 4ncearc3%le pe toate 6i apoi r3m7i la cea care 5i se potri e6te. ,u 4ncerca s3 st3p7ne6ti toat3 gama de te!nici 6i s3 le aplici pe toate 4n orice 4mpre&urare. Scopul t3u este s3 ai rabdare sa le in eti. EIERCI*II 1IL,ICE+ 0om indica la sf7r6itul un program de exerci5ii "ilnice 4n 6ase pa6i, care cuprinde sugestii de structurare a practic3rii te!nicilor. Giecare program a include tot ce ai lucrat p7n3 4n momentul respecti , precum 6i consolidarea exerci5iilor din capitolele anterioare. La 4nceput, c7nd 4n e5i no5iunile de ba"3, 4ncearc3 s3 faci exerci5iul cel pu5in =@%>C de minute, 4n fiecare "i. )e m3sur3 ce progrese"i 6i 4n e5i mai multe te!nici, practica ta a fi mai indi iduali"at3, concentr7ndu%se pe ne oile tale, pe aptitudini 6i pe timpul pe care 4l ai la dispo"i5ie. Ai de ales 4ntre multe exerci5ii din

care s3%5i faci propriul t3u program. /ine4n5eles, cu c7t exerse"i mai mult, cu at7t te ei de" olta mai rapid, 4ns3 nu trebuie s3 cre"i c3 este ne oie de ore 4ntregi de antrenament pe "i pentru a a ea beneficii energetice 6i de s3n3tate. O practic3 constant3 6i moderat3, de aproximati ?C de minute pe "i, 45i a aduce re"ultate excelente. *e!nicile de 4nl3turare direct3. Exersea"3 te!nicile de 4nl3turare direct3 % con6tienti"area de sine 6i g7ndirea superioar3, exerci5iile din cursul III si IIII , 4n func5ie de ne oile tale, urm7nd normele de mai &os + % se pot practica "ilnic, sau c!iar de c7te a ori pe "i, p7n3 ce problema este 4nl3turat3 6i nu mai sim5i 4n corp emo5ia negati 3 sau concep5ia limitati 3: % fiecare 6edin53 trebuie s3 fie de =C%>C de minute, 4n func5ie de capacitatea ta de men5inere a aten5iei f3r3 un efort prea mare: % dac3 obose6ti sau nu te sim5i bine 4nainte de terminarea celor >C de minute, 4nc!eie pur 6i simplu 6edin5a 6i 4ncearc3 mai t7r"iu sau a doua "i: % c!iar dac3 nu ai probleme ce solicit3 lucrul cu ele, este important s3 practici te!nicile de 4nl3turare direct3 pentru a reu6i s3 4n5elegi 4n ce fel comunic3 subcon6tientul cu tine. Respira5ia pranic3 este cea mai simpl3 % 6i, cea mai puternic3 te!nica de auto indecare Respir3 ad7nc % respira5ia pranic3 S3 spunem c3 respira5ia ta este perfect normal3. Inspiri 6i expiri de aproximati dou3spre"ece ori pe minut, inspir7nd 6i expir7nd aerul prin cele @C p7n3 la DC milioane de al eole #micii saci de aer din pl3m7ni ce absorb oxigenul$. S3 mai spunem c3 respira5ia nu 5i%e 4ngreunat3 de probleme precum alergii sau astm 6i c3 nu fume"i. )e scurt, 45i iei toat3 cantitatea de oxigen necesar3 ca s3%5i duci ia5a. *e sim5i bine 6i, din c7te 6tii, respira5ia 45i este 4n regul3. 'ac3 te%ar 4ntreba cine a cum 45i este respira5ia, probabil i%ai spune c3 e normal3. 'e fapt, 5i se pare c3 e normal3. Respira5ia normal3 este 4ns3 doar respira5ie 9suficient3(. ,u este nici cel mai bun, nici cel mai s3n3tos mod de a respira. C!iar dac3 respira5ia normal3 este suficient3 pentru generarea unei cantit35i suficiente de energie menit3 s3 sus5in3 ia5a de "i cu "i, ea nu este suficient3 pentru a genera cantitatea 6i calitatea pranei necesare unor sc!imb3ri radicale ale st3rii de s3n3tate. 'e aceea trebuie s3 4n e5i respira5ia pranic3, in cei 6ase pa6i spre auto indecare. Respira5ia pranic3 poate fi 4n 35at3 4n c7te a minute. O po5i st3p7ni 4n c7te a "ile 6i 4i po5i sim5i re"ultatele benefice aproape imediat. -7ndirea superioar3 4n ca"ul 9criticului interior( /3rbatii pot a ea un _la8uo:critic interior_ra8uo: foarte se er, o oce interioar3 care 4l ridiculi"a permanent, spun7ndu%i lucruri de genul+ _la8uo:,u e6ti 4ndea&uns de bun_ra8uo: sau _la8uo:,%ai s3 ai succes niciodat3_ra8uo:, 6i altele, 4n timpul lucrului cu g7ndirea superioar3, el trebuie a&utat s3 formule"e c7te a 4ntreb3ri pentru a stabili o leg3tur3 cu criticul respecti 6i pentru a afla ce inten5ii _la8uo:superioare_ra8uo: a ea. 'up3 atingerea unei relax3ri treptate 6i dup3 ce i6i 4ndrepta aten5ia obiecti 3, non%critic3 spre ocea respecti 3, trebuie s3%6i 4ntrebe criticul interior ce anume 4ncerca s3 fac3 pentru el. Atunci el %a simti dintr%o dat3 o sen"a5ie de greutate 4n piept, apoi o amintire scurt3 din copil3rie, 4n urm3 cu multi ani, atunci trebuie sugerat _la8uo:criticului_ra8uo: c3 poate era timpul si ca"ul timpul ca criticul sa%si ia talpasita si omul sa fie lasat in pace.. Cei mai mul5i doctori nu sunt instrui5i s3 fac3 a6a ce a. Multe probleme de s3n3tate % mai ales cele func5ionale, recurente sau cronice, care s%au do edit re"istente la inter en5iile medicale tradi5ionale % pot fi tratate 4n mod eficient doar c3ut7ndu%le cau"ele la un ni el superior. O asemenea cau"3 este 4n cele din urm3 una energetic3 6i, de multe ori, emo5ional3. *e!nici de 4nl3turare pot func5iona bine si pentru tine 'up3 ce ai practicat diferitele te!nici de 4nl3turare, at7t directe, c7t 6i indirecte, este foarte posibil s3 descoperi c3 unele func5ionea"3 mai bine pentru tine dec7t altele. Sau c3 o anumit3 te!nic3 func5ionea"3 bine 4n ca"ul unei probleme anume, iar alt3 te!nic3 func5ionea"3 4n ca"ul altei probleme. 'e exemplu, ai putea descoperi, dup3 ce ei 4n 35a despre respira5ia pranic3 4n cursurile urmatoare, si c3 numai ea este extrem de eficient3 pentru 4nl3turarea emo5iilor negati e 6i a problemelor legate de stres, pe c7nd g7ndirea superioar3 este mai folositoare 4n ca"ul concep5iilor limitati e sau a fobiilor mai ad7nc 4nr3d3cinate. La sf7r6itul urm3torelor cursuri, ei citi despre ca"uri

de nelini6tile pro ocate de probleme cotidiene se poate scapa si numai cu a&utorul respira5iei pranice sau alte ca"uri de migrene, grea53, dureri atroce de e"ic3 6i insomnie induse de concep5ia limitati 3 se foloseste con6tienti"area de sine 6i g7ndirea superioar3 pentru a a&unge la cau"a problemelor , care era bine ascunse in subconstient. 'e asemenea, ai putea descoperi c3 te!nicile de manipulare a energiei ofer3 remedii rapide de reducere a stresului, dar este ne oie s3 adaugi 6i con6tienti"are de sine pentru a de" 3lui cau"a principal3 a reac5iilor de stres, 4ncearc3%le pe toate 6i apoi r3m7i la cea care 5i se potri e6te. ,u 4ncerca s3 st3p7ne6ti toat3 gama de te!nici 6i s3 le aplici pe toate 4n orice 4mpre&urare. Scopul t3u este s3 ai rabdare sa le in eti. CURS I0 EIERCI*II 1IL,ICE+ 0om indica la sf7r6itul un program de exerci5ii "ilnice 4n 6ase pa6i, care cuprinde sugestii de structurare a practic3rii te!nicilor. Giecare program a include tot ce ai lucrat p7n3 4n momentul respecti , precum 6i consolidarea exerci5iilor din capitolele anterioare. La 4nceput, c7nd 4n e5i no5iunile de ba"3, 4ncearc3 s3 faci exerci5iul cel pu5in =@%>C de minute, 4n fiecare "i. )e m3sur3 ce progrese"i 6i 4n e5i mai multe te!nici, practica ta a fi mai indi iduali"at3, concentr7ndu%se pe ne oile tale, pe aptitudini 6i pe timpul pe care 4l ai la dispo"i5ie. Ai de ales 4ntre multe exerci5ii din care s3%5i faci propriul t3u program. /ine4n5eles, cu c7t exerse"i mai mult, cu at7t te ei de" olta mai rapid, 4ns3 nu trebuie s3 cre"i c3 este ne oie de ore 4ntregi de antrenament pe "i pentru a a ea beneficii energetice 6i de s3n3tate. O practic3 constant3 6i moderat3, de aproximati ?C de minute pe "i, 45i a aduce re"ultate excelente. *e!nicile de 4nl3turare direct3. Exersea"3 te!nicile de 4nl3turare direct3 % con6tienti"area de sine 6i g7ndirea superioar3, exerci5iile din cursul III si IIII , 4n func5ie de ne oile tale, urm7nd normele de mai &os + % se pot practica "ilnic, sau c!iar de c7te a ori pe "i, p7n3 ce problema este 4nl3turat3 6i nu mai sim5i 4n corp emo5ia negati 3 sau concep5ia limitati 3: % fiecare 6edin53 trebuie s3 fie de =C%>C de minute, 4n func5ie de capacitatea ta de men5inere a aten5iei f3r3 un efort prea mare: % dac3 obose6ti sau nu te sim5i bine 4nainte de terminarea celor >C de minute, 4nc!eie pur 6i simplu 6edin5a 6i 4ncearc3 mai t7r"iu sau a doua "i: % c!iar dac3 nu ai probleme ce solicit3 lucrul cu ele, este important s3 practici te!nicile de 4nl3turare direct3 pentru a reu6i s3 4n5elegi 4n ce fel comunic3 subcon6tientul cu tine. Respira5ia pranic3 este cea mai simpl3 % 6i, cea mai puternic3 te!nica de auto indecare Respira5ia pranic3 %Respir3 ad7nc S3 spunem c3 respira5ia ta este perfect normal3. Inspiri 6i expiri de aproximati dou3spre"ece ori pe minut, inspir7nd 6i expir7nd aerul prin cele @C p7n3 la DC milioane de al eole #micii saci de aer din pl3m7ni ce absorb oxigenul$. S3 mai spunem c3 respira5ia nu 5i%e 4ngreunat3 de probleme precum alergii sau astm 6i c3 nu fume"i. )e scurt, 45i iei toat3 cantitatea de oxigen necesar3 ca s3%5i duci ia5a. *e sim5i bine 6i, din c7te 6tii, respira5ia 45i este 4n regul3. 'ac3 te%ar 4ntreba cine a cum 45i este respira5ia, probabil i%ai spune c3 e normal3. 'e fapt, 5i se pare c3 e normal3. Respira5ia normal3 este 4ns3 doar respira5ie 9suficient3(. ,u este nici cel mai bun, nici cel mai s3n3tos mod de a respira. C!iar dac3 respira5ia normal3 este suficient3 pentru generarea unei cantit35i suficiente de energie menit3 s3 sus5in3 ia5a de "i cu "i, ea nu este suficient3 pentru a genera cantitatea 6i calitatea pranei necesare unor sc!imb3ri radicale ale st3rii de s3n3tate. 'e aceea trebuie s3 4n e5i respira5ia pranic3, in cei 6ase pa6i spre auto indecare. Respira5ia pranic3 poate fi 4n 35at3 4n c7te a minute. O po5i st3p7ni 4n c7te a "ile 6i 4i po5i sim5i re"ultatele benefice aproape imediat. *ipurile de respira5ie -7nde6te%te la pl3m7ni ca fiind 4mp3r5i5i 4n treimi. Respira5ia cla icular3 este respira5ia din 7rful pl3m7nilor, nu 6i mai 4n profun"ime

Ea se reali"ea"3 prin ridicarea cla iculei 6i a umerilor 4n timpul inspira5iei 6i p3str7nd restul torsului nemi6cat. Respira5ia cla icular3 este cel mai superficial tip de respira5ie. Aduce oxigen numai 4n treimea din 7rf a pl3m7nilor. Multe femei, mai ales cele care au a ut copii, fac u" de respira5ie cla icular3. Sarcina le face pe femeile gra ide s3 nu poat3 respira ad7nc, iar cele nou3 luni de respira5ie superficial3 de in un obicei d3un3tor c!iar 6i dup3 na6tere. 'ar exist3 6i mul5i b3rba5i ce respir3 la fel, mai ales supraponderalii. /3rba5ii care au 9cauciuc de re"er 3( stau tot timpul g7rbo i5i, ceea ce 4mpiedic3 respira5ia profund3, iar ei n%au 4n 35at nicicum s3 respire astfel. 'e fapt, mul5i oameni s%au apucat de fumat 6i din cau"a sentimentului de satisfac5ie pe care 4l au atunci c7nd inspir3 oxigen % E c!iar mai mult dec7t fum % mai ad7nc 4n pl3m7ni, 4n timpul actului de respira5ie. Respira5ia pranic3 poate fi o cale eficient3 de a te l3sa de fumat. Respira5ia intercostal3 4nseamn3 umplerea cu aer a treimii din 7rf a pl3m7nilor 6i continuarea respira5iei 4n partea din mi&loc a pl3m7nilor . Respira5ia intercostal3 se reali"ea"3 prin ridicarea cla iculei, umerilor 6i cutiei toracice, 6i 4mpingerea coastelor 4n afar3. 'e6i mul5i oameni respir3 astfel, respira5ia intercostal3 este mai 4nt7lnit3 6i mai u6or de obser at la atle5i, 4n timpul concursurilor. Atunci c7nd e"i un &uc3tor de basc!et sau de tenis, ori pe cine a care practic3 un sport aerobic, iar pieptul lor " 7cne6te, iat3 o form3 exagerat3 de respira5ie intercostal3. Respira5ia diafragmatic3 4nseamn3 respira5ia 6i umplerea primelor dou3 treimi din pl3m7ni, dup3 care se continu3 p7n3 4n ultima treime a pl3m7nilor O mai numim respira5ie abdominal3 sau pranic3. 4n ca"ul respira5iei abdominale, e ident, aerul nu intr3 4n abdomen 4n timpul respira5iei % ar fi o imposibilitate anatomic3. )ur 6i simplu 4nseamn3 c3, 4n timp ce respiri, 45i extin"i mu6c!ii abdominali frontali 6i laterali de sub cutia toracic3 pentru a permite diafragmei s3 se relaxe"e 6i s3 se lase u6or 4n &os. Apoi, 4n timp ce diafragma face mi6carea respecti 3, inspiri aer 4n cele dou3 treimi de sus ale pl3m7nilor 6i mai apoi 4n ultima treime. Respira5ia pranic3 este o respira5ie complet3. *oate fiin5ele au capacitatea 4nn3scut3 de a asimila prana 4n timpul respira5iei. C!iar 6i o respira5ie superficial3 atrage oarece cantitate de aer 4n toate cele trei por5iuni ale pl3m7nilor. Un test radiologie, numit 9perfu"ia entila5iei(, urm3re6te aerul in!alat 4n pl3m7ni 6i arat3 c3 p7n3 6i oamenii care respir3 superficial inspir3 o anumit3 cantitate de aer 4n partea mai profund3 a pl3m7nilor. *otu6i, 4n ca"ul respira5iei pranice, se in!alea"3 o cantitate mai mare de aer 4n pl3m7ni, iar o respira5ie complet3 are a anta&e semnificati e pentru s3n3tate 6i energie. 'e ce nu respir3m corect A6adar, de ce nu respir3m corect M 'e ce nu practic3m 4n mod automat 6i incon6tient respira5ia abdominal3, f3r3 s3 ne 4n e5e altcine aM Iat3 principalele moti e+ X Impunerea posturii. 'e la o 7rst3 fraged3, suntem 4n 35a5i s3 adopt3m o postur3 nepotri it3 respira5iei abdominale. La 6coal3, copiilor li se spune s3 95in3 capul sus(, 4n armat3, recru5ilor li se ordon3+ 9)ieptul 4nainteP(. Iar modelele actuale de form3 6i atrac5ie fi"ic3 scot 4n e iden53 o 5inut3 impo"ant3, stomacul plat 6i partea de &os a coloanei curbat3 4nspre spate. 'ar de aici re"ult3 o po"i5ie ce 4ngreunea"3 respira5ia 4n profun"ime. X )3str3m emo5ii negati e 6i tensiune 4n mu6c!ii pieptului 6i ai abdomenului. Ai fost reodat3 at7t de speriat, furios ori stresat 4nc7t s3 sim5i c3 nu mai ai aerM 'up3 cum ai citit 4n cursuri transpunem deseori emo5iile negati e 6i stresul 4n plan fi"ic: subcon6tientul le 5ine cu for5a 4n corp. 'e6i se poate 4nt7mpla 4n orice parte a musculaturii, pieptul 6i abdomenul sunt "onele cele mai expuse tensiunii musculare, iar mu6c!iul diafragmei este cu at7t mai ulnerabil. *ensiunea din diafragm3 se manifest3 ca un spasm sau o contrac5ie, ceea ce 4ngreunea"3 cobor7rea diafragmei pentru efectuarea unei respira5ii profunde. X Incon6tien5a. Mul5i dintre noi pur 6i simplu nu 6tiu c3 a em posibilitatea de a respira mai profund 6i mai eficient 6i c3 respira5ia 4n profun"ime este mai s3n3toas3. ,e%am obi6nuit s3 respir3m superficial, 4n partea de sus a pl3m7nilor, 6i nu ne d3m seama 4n ce manier3 puternic3 6i complet3 am putea respira de fapt. Respira5ia abdominal3 este respira5ia normal3. 'ac3 nu cre"i, uit3%te la un sugar ce doarme 4n p3tu5ul lui. 4n timp ce respir3, abdomenul i se ridic3 6i i se coboar3, 4ncet 6i ritmic. ,%ai s3%i e"i

pieptul, cla icula sau umerii mi6c7ndu%se 4n timpul respira5iei. ,umai dup3 ce 4naint3m 4n 7rst3 6i ne maturi"3m pe plan fi"ic, condi5ia social3, stresul 6i tensiunea ne 4mpiedic3 s3 a em o respira5ie normal3. In afara faptului c3 respira5ia abdominal3 sau pranic3 este, de fapt, cea normal3, tradi5iile e"oterice spirituale ne 4n a53 c3 ea repre"int3 c!eia s3n3t35ii 6i a energiei personale. -7nde6te%te c3 sunt multe statui tradi5ionale repre"ent7ndu%= pe /udd!a cu o burt3 moale, rotund3 6i proeminent3. Conform standardelor contemporane de form3 6i for53 fi"ica, /udd!a pare s3 aib3 o s3n3tate deplorabil3, 4ns3 pentru mae6trii spiritului 6i energiei, p7ntecele este centrul for5ei. Un b3rbat cu o burt3 asem3n3toare celei a lui /udd!a ar putea respira profund 6i puternic, gener7nd enorme cantit35i de energie pentru a%6i 4mbun3t35i s3n3tatea personal3 sau iluminarea spiritual3. Statuile lui /udd!a repre"int3 o persoan3 care 6tie s3 respire adec at, o persoan3 ce se bucur3 de mult3 energie 6i italitate. A anta&ele respira5iei pranice Respira5ia pranic3 are a anta&e fi"iologice 6i energetice considerabile. )rincipalele a anta&e fi"iologice sunt + % func5ionarea 4mbun3t35it3 a sistemului de eliminare a re"idurilor organice: % func5ionarea 4mbun3t35it3 a sistemului cardio ascular: % o diafragm3 mai puternic3 6i mai supl3, cu efecte benefice asupra 4ntregului corp 6i a min5ii tale. )rintre principalele a anta&e energetice se num3r3 + % capacitate sporit3 de generare a pranei de calitate superioar3: % 4nl3turarea indirect3 a emo5iilor negati e, a traumelor 6i a concep5iilor limitati e: % m3rirea dimensiunilor cordonului spiritual. #Cordonul spiritual este un fir ce leag3 c!a2ra cre6tetului de 6inele superior sau suflet. Repre"int3, de asemenea, supapa principal3 prin care se elimin3 din corpul energetic prana congestionat3 sau impur3 6i prin care se asimilea"3 prana proasp3t3. *otu6i, prana impur3, 4n afara faptului c3 45i contaminea"3 corpul energetic, mic6orea"3 diametrul cordonului spiritual, deoarece astup3 supapa men5ionat3 mai sus. Respira5ia pranic3 atrage enorme cantit35i de prana de calitate superioar3 ce cur353 supapa 6i m3resc dimensiunile cordonului spiritual.$ )entru a 4n5elege mai bine cum se produc a anta&ele respira5iei , pranice, s3 anali"3m mai 4ndeaproape geografia intern3 a trunc!iului t3u, concentr7ndu%ne pe diafragm3. 'iafragma este un strat muscular de forma unui disc care 4mparte ca itatea toracic3 4n dou3 pe ori"ontal Ata6at3 de cap3tul coastelor 6i 4ntin"7ndu%se spre spate 6i pu5in 4n &osul ertebrelor lombare, ea este foarte flexibil3, repre"ent7nd totodat3 unul dintre cei mai re"isten5i 6i mai puternici mu6c!i. 'iafragma ac5ionea"3 ca un perete 4ntre sistemul cardio%pulmonar 6i cel digesti + este o podea pentru inim3 6i pl3m7ni 6i un ta an pentru stomac, intestine, splin3, ficat, pancreas 6i rinic!i, nu este foarte mult loc 4n piept 6i 4n abdomen: organele stau lipite unul de cel3lalt. A6adar, atunci c7nd se mi6c3 diafragma, transmite mi6carea 6i organelor interne, aplic7ndu%le un masa& intern. Ceea ce este bineP Mi6carea diafragmatic3 stimulea"3 circula5ia s7ngelui 6i a limfei 4n, prin 6i din organele din piept 6i ca it35ile abdominale. )arte important3 a sistemului t3u imunitar, limfa este o component3 lic!id3 a s7ngelui, de culoare galben%fad, sem3n7nd cu plasma. Con5ine leucocite, de obicei nu 6i globule ro6ii, 4n timp ce s7ngele circul3 prin corp, limfa se separ3 de s7nge, scurg7ndu%se prin asele sanguine pentru a sc3lda 5esuturile din corp de unde culege bacterii, re"iduuri, toxine 6i c!iar celule tumorale i"olate. Apoi aduce resturile celulare 4napoi 4n ganglionii limfatici, care sunt ni6te mase de 5esut limfatic locali"ate prin tot corpul. -anglionii limfatici distrug resturile 6i le elimin3. #Cei mai cunoscu5i ganglioni limfatici sunt cei de la g7t, pe l7ng3 maxilarul inferior, 4n ca"ul unei infec5ii a tractului respirator superior, ei pot fi inflama5i, iar doctorul 45i a spune c3 ai 9ganglionii umfla5i(.$ Spre deosebire de sistemul circulator, sistemul limfatic nu are o pomp3. S7ngele este 4mpins prin ase de c3tre inim3, 4n timp ce circula5ia limfei este facilitat3 de mi6c3rile musculare. /ra5ele 6i picioarele au mul5i mu6c!i de dimensiuni mari care pun limfa 4n mi6care, 4ns3 prin piept, abdomen 6i pel is, unde se afl3 mul5i ganglioni limfatici 4n 6i 4n &urul organelor, singura musculatur3 disponibil3 4n sensul mi6c3rii lic!idului limfatic este diafragma. Lu7nd la cuno6tin53 de aspectele men5ionate, s3 ne

4ntoarcem la + A anta&ele respira5iei pranice. Guncfionarea 4mbun3t35it3 a sistemului de eliminare a re"iduurilor organice, 4n timpul efectu3rii respira5iei pranice, diafragma 5i se relaxea"3 6i cap3t3 o ra"3 de mi6care mai mare dec7t atunci c7nd respiri 4ntr%un mod mai superficial. Ea se mi6c3 mai 4n &os 4n abdomen 4n timpul inspira5iei 6i mai 4n sus 4n cutia toracic3, 4n timpul expira5iei. Mi6carea de sus 4n &os a diafragmei creea"3 o mai mare presiune intratoradc3 negati 3, efectul de absorb5ie ce trage lic!idul limfatic din abdomen 6i pel is 4n piept, unde se scurge 4n canalul toracic. 'e acolo curge 4n una dintre enele ma&ore ce trece de la bra5 spre piept 6i intr3 din nou 4n fluxul sanguin, circul7nd spre organe precum ficatul, splina 6i pl3m7nii, pentru a le cur35a. Respira5ia pranic3 a&ut3 la procesul de mi6care a limfei prin organe, 4mbun3t35ind astfel semnificati capacitatea de de"intoxicare a corpului+ =. drenarea limfei >. Gunc5ionarea 4mbun3t35it3 a sistemului cardio ascular. Oxigenarea este procesul prin care oxigenul intr3 4n pl3m7ni prin intermediul inspira5iei, iar dioxidul de carbon iese afar3 prin expira5ie. Respira5ia pranic3 m3re6te oxigenarea deoarece distribuie mai mult oxigen 4n cele dou3 treimi din partea inferioar3 a pl3m7nilor, care or a ea o circula5ie mult mai bogat3 de s7nge dec7t treimea superioar3. Cea din urm3 are o rat3 a circula5iei sanguine de o "ecime de litru pe minut, treimea din mi&loc de dou3 treimi de litru pe minut, iar treimea inferioar3 de un litru p7n3 la un litru 6i &um3tate pe minut. Rata circula5iei sanguine repre"int3 cantitatea de s7nge care trece prin 5esutul pulmonar. 'e reme ce principalele func5ii ale pl3m7nilor sunt de a aduce oxigen 6i de a 4ndep3rta dioxidul de carbon din fluxul sanguin, este logic s3 faci cum a s3 treac3 c7t mai mult aer prin "onele pulmonare care reali"ea"3 cel mai eficient procesul de oxigenare. Exact ceea ce face respira5ia pranic3. A&ut3 sistemul cardio ascular s3 func5ione"e la cea mai mare capacitate, sporind cantitatea de oxigen ce intr3 4n pl3m7ni 6i reduc7nd efortul f3cut de inim3. ?. O diafragm3 mai puternic3 6i mai supl3. 'up3 cum s%a spus mai de reme, p3str3m tensiune, stres 6i emo5ii negati e 4n sau aproape de diafragm3. O diafragm3 contractat3 poate a ea ca efect o respira5ie superficial3, sen"a5ie inconfortabil3 de str7ngere a pieptului 6i spasme ale stomacului, ce pot influen5a digestia. )racticarea "ilnic3 a respira5iei pranice 6i a exerci5iilor de relaxare a cutiei toracice din pre"entul capitol te or a&uta s3%5i 4ntin"i diafragma 6i s3 4nl3turi orice tensiune acumulat3 acolo. A anta&ele energetice ale respira5iei pranice l. Capacitate sporit3 de generare a pranei de calitate superioar3. Reali"7nd combina5ia dintre respira5ia pranic3 6i dou3 te!nici numite ritm 6i reten54e, 45i ei m3ri considerabil capacitatea de generare a energiei. Ritmul 4nseamn3 s3 respiri 4n timp ce numeri, de pild3 inspira5ie c7t numeri p7n3 la opt 6i expira5ie p7n3 la patru #D%A$, sau num3r7nd p7n3 la cinci at7t 4n timpul inspira5iei, c7t 6i al expira5iei #@%@$. Ritmul difer3 4n func5ie de minte 6i de exerci5iul corporal. Woga, medita5ia, auto!ipno"a 6i artele mar5iale folosesc ritmuri de respira5ie ce a&ut3 la calmarea corpului 6i la limpe"irea min5ii. Ritmul de respira5ie pune un "id 4ntre stimulii exteriori 6i controlea"3 p3l3 r3geala creierului, con ersa5iile cu 6inele 6i g7ndurile aleatorii ce trec prin mintea ta 6i te 4mpiedic3 s3 te relaxe"i cu ade 3rat. Astfel, ritmul de respira5ie prestea"3 aceea6i func5ie ca 6i desc7ntecele sau repetarea mantrelor 4n timpul medita5iei+ focali"ea"3 aten5ia. #Mantra este un cu 7nt sau un sunet repetat continuu cu oce tare sau 4n g7nd, 4n timpul medita5iei. Cea mai cunoscut3 mantr3 este OM.$ *otu6i, unele ritmuri de respira5ie fac mai mult dec7t s3 ac5ione"e ca punct al focali"3rii aten5iei sau ca mecanism de reglare a ritmului: ele m3resc de fapt cantitatea de prana pe care o asimile"i. Combin7nd ritmul adec at cu alt3 te!nic3 puternic3 de respira5ie, reten5ia, 45i po5i spori, exers7nd cu s7rg, capacitatea de generare a energiei de "ece ori sau c!iar mai mult. Reten5ia 4nseamn3 s3%5i 5ii con6tient respira5ia timp de o secund3 4n timpul ciclului respirator: este ade 3ratul secret pentru o respira5ie c7t se poate de energi"ant3. ]inerea respira5iei dup3 expira5ie este reten5ie goal3, iar 5inerea respira5iei dup3 inspira5ie este reten5ie plin3. Reten5ia creea"3 un 9efect de suflant3( pranic3. Exact cum suflantele sunt folosite pentru dega&area unor curen5i concentra5i de aer pentru a 4ntre5ine focul 4ntr%un 6emineu, ritmul 6i reten5ia folosesc un efect de pompare similar pentru a focali"a 6i m3ri efectele naturale de cur35are 6i energi"are ale pranei 4n

corp. Ritmul 6i reten5ia 4mbun3t35esc 6i distribuirea pranei, 4mping7nd%o mai ad7nc 6i mai cu for53 prin corp. Iat3 cum func5ionea"3 ritmul 6i reten5ia. 4n timpul reten5iei goale, atunci c7nd 45i comprimi abdomenul, 45i de"umfli pl3m7nii 6i 45i 5ii respira5ia pentru o clip3, cree"i un id fi"iologic 6i energetic. Se poate compara cu pau"a de dup3 momentul 4n care 4nc!i"i de tot o suflant3, 4nainte s3 tragi 4napoi aer 4n ea. Atunci c7nd 4ncepi s3 inspiri controlat, 4n timpul introducerii oxigenului 4n pl3m7ni, atragi de asemenea cantit35i enorme de prana 4n pori 6i c!a2re. 0ei a&unge s3 fii foarte energi"at. In timpul reten5iei pline, atunci c7nd abdomenul este complet extins 6i 5ii respira5ia 4n pl3m7ni, dai un impuls pompei tale energetice. Se poate compara cu pau"a de dup3 momentul 4n care desc!i"i complet suflant3 4nainte de a pompa aer 4n 6emineu. Atunci c7nd 4ncepi s3 expiri controlat, energia este condensat3 6i trece mai intens 4n celule, organe 6i c!a2re, unde este pe deplin 6i mai u6or asimilat3. Ritmul potri it 6i reten5ia adec at3 sunt simple regl3ri ale respira5iei, dar implic3 o diferen53 enorm3 4n prana pe care o po5i genera. La cursurile de indecare pranic3 facem experimente pentru a demonstra puterea respira5iei pranice cu ritm 6i reten5ie. )unem o persoan3 s3 stea 4n fa5a d s 6i s3 respire normal, 4n timp ce al5a persoana r3m7ne la c75i a metri dep3rtare 4n &urul acelei persoane, 4ncerc7nd s3%i simt3 sau s3%i scane"e aura. Cei mai mul5i dintre d s simt aura cam la >C cm 4n &urul persoanei respecti e, 4n timp ce persoana 4ncepe respira5ia pranic3, 4ncepe%ti s3 simtiti m7inile 4mpinse 4napoi. 'ac3 persoana efectuea"3 respira5ia pranic3 fie 6i numai trei minute, nu este neobi6nuit pentru studen5i faptul c3 simt aura extin%"7ndu%se p7n3 la 6ase metri sau mai mult, dac3 persoana este deosebit de puternic3. 'ac3 4ntreb3m persoana care respir3 cum se simte, r3spunsul este acela6i de fiecare dat3+ se simte calm3 6i puternic3 4n acela6i timp. >. Inl3turarea indirect3 a emo5iilor negati e, a traumelor 6i a concep5iilor limitati e. 'up3 cum s%a mai explicat 4n ultimele cursuri simpla respira5ie profund3 4n abdomen te poate sc3pa de tensiuni pe care le%ai p3strat 4n corp, unele de care probabil nici nu 6tiai c3 exist3, 4nl3turarea indirect3 a emo5iilor negati e, a traumelor 6i a concep5iilor limitati e se poate manifesta 4ntr%o serie de moduri+ o a alan63 de emo5ii ce te fac s3 fii furios, trist, tem3tor sau nelini6tit f3r3 reun moti anume: spasme sau tremur3turi ale anumitor "one ale corpului, pentru a aminti doar c7te a. )ot fi sentimente nestatornice, dar normale. 'e fapt, sunt normale 6i c!iar bune. 4nseamn3 c3 elibere"i emo5iile negati e 6i stresul men5inut p7n3 atunci. 'ac3 4nt7lne6ti astfel de sentimente, pur 6i simplu relaxea"3%te 6i respir3 concentr7ndu%te asupra lor, a6a cum ai 4n 35at 4n exerci5iile de con6tienti"are a sinelui. Con6tienti"ea"3 sentimentul f3r3 s3 emi5i &udec35i ori s3%5i fie team3, apoi, cu delicate5e, fii din nou concentrat pe respira5ie. ?. M3rirea dimensiunilor cordonului spiritual. 0ei citi mai multe despre cordonul t3u spiritual 4n referitoare la medita5ie 6i de" oltare spiritual3, 4ns3 secretul m3ririi lui este pasul reten5iei din respira5ia pranic3, pas ce are rolul de cur35are 6i m3rire a cordonului spiritual, permi57nd astfel unor mai mari re"er e de prana s3 intre mai u6or 4n corp, si arat3 un cordon redus, 4mb7csit, precum 6i aura ce re"ult3 din el, 4n timp ce un cordon spiritual mare, desc!is 6i o aur3 pur3 6i str3lucitoare datorat respiratiei pranice. Atunci c7nd 5i se desc!ide cordonul spiritual, te sim5i u6or 6i curat. Cand e%ti a ea experien5a desc!iderii respecti e a d3 sen"a5ia unei 9cascade uria6e de lumin3( sau un 9sentiment de c3ldur3( 4n corp. Exerci5ii de respira5ie pranic3 progresi 3 0ei 4n 35a respira5ia pranic3 4ntr%un set gradual de exerci5ii ce cuprinde trei etape+ =. 4ntinderea 6i relaxarea diafragmei >. Respira5ia pranic3 ?. Ritm 6i reten5ie In ca"ul tuturor seturilor graduale de exerci5ii, fiecare ni el se consolidea"3 prin cel anterior. Exerci5iile sunt proiectate pentru a fi efectuate 4ntr%o anumit3 ordine. Resursele tale de energie or de eni mai solide dac3 faci exerci5iile relaxat 6i 4ntr%un mod c7t mai corect la fiecare ni el, 4nainte de a trece la urm3torul. 4ntinderea 6i relaxarea diafragmei Urm3toarele exerci5ii te or a&uta s3%5i 4ntin"i 6i s3%5i relaxe"i diafragma. Ele sunt preluate dintr%un set de exerci5ii 8i gong 6i 45i or completa 4n mod fericit practica respira5iei pranice. C!iar 6i multe persoane cu dureri cronice de torace sau de diafragm3 au spus c3 se simt mai relaxa5i 4n mai pu5in de dou3 s3pt3m7ni de practic3 "ilnic3.

EIERCI]IU Intinderea 6i relaxarea diafragmei 4mpingerea cerului =. Stai 4n picioare drept, dar relaxat, cu m7inile 4ntinse 4n &os 6i 4n fa53. )icioarele trebuie s3 fie la distan53 de o l35ime de umeri unul de altul. >. 4ndoaie%5i 4nc!eieturile astfel 4nc7t palmele s3 fie 4ndreptate spre podea. Apoi rote6te%5i 4nc!eieturile m7inilor la LC de grade 4n interior, astfel 4nc7t 7rfurile degetelor s3 se ating3. 'e asemenea, coatele ar trebui s3 fie 4ndreptate pu5in spre exterior ?. 'in po"i5ia respecti 3, 4ncepe respira5ia pranic3 printr%o inspira5ie lent3 6i profund3, 4n timpul inspira5iei, ridic3 u6or bra5ele 4n fa53, astfel 4nc7t s3 forme"i cu ele un arc. ]ine 7rfurile degetelor lipite 6i coatele c7t mai drepte. Opre6te%te 4n momentul 4n care m7inile 45i sunt c!iar deasupra capului. Continu3 s3%5i 5ii respira5ia, iar palmele s3 fie 4ndreptate 4n sus. Acum, 4mpinge palmele 4n sus, ca 6i cum ai 5ine cerul pe ele. Ar trebui s3 sim5i o re"isten53 u6oar3, dar palpabil3, 4n acela6i timp, 45i ei sim5i toracele 6i coastele trase 4n sus. 4mpinge pre5 de dou3%trei secunde, relaxea"3%te, dup3 care expir3 4ncet 4n timp ce dep3rte"i palmele 6i la6i u6or bra5ele s3 re in3 4n po"i5ie lateral3 . 'o"ea"3%5i expira5ia astfel 4nc7t s3 se termine atunci c7nd m7inile a&ung pe lateral3. A. Opre6te%te dou3%trei secunde, dup3 care adu%5i m7inile din nou 4n po"i5ia ini5ial3 6i 4ncepe iar. 4n timpul efectu3rii exerci5iului, 4ncearc3 s3 sim5i energia din tine, mai ales atunci c7nd expiri. Cu pu5in3 exersare, ei sim5i o pern3 de energie sub m7ini 4n timp ce le cobori. Ele sunt u6or de f3cut 6i ar trebui s3 treci prin ni eluri destul de repede. )ri ind luna =. Apleac3%te din talie, l3s7ndu%5i m7inile s3 at7rne 4n fa53. )o5i 5ine genunc!ii drep5i sau, dac3 ai probleme cu spatele, po5i s3%i 5ii pu5in 4ndoi5i . 'in po"i5ia respecti 3, 4ndreapt3%te 4ncet 6i, concomitent, 4ncepe respira5ia pranic3. 4n timpul inspira5iei, ridic3 bra5ele 6i arcuie6te%le p7n3 ce a&ung deasupra capului . ]ine m7inile 6i bra5ele drepte 4n timp ce forme"i arcul 4n sus. >. 'in po"i5ia respecti 3, cu bra5ele deasupra capului, 5ine%5i respira5ia 6i apoi apleac3%te pu5in pe spate, 4ndoaie%5i pu5in g7tul 6i las3 capul pe spate. ?. Gormea"3 un triung!i, ating7nd degetele mari 6i ar3t3toare. Apoi pri e6te prin triung!iul astfel format 6i imaginea"3%5i c3 pri e6ti luna . 'up3 dou3%trei secunde, 4ndreapt3%5i din nou corpul 6i expir3 4ncet, aduc7nd bra5ele pe l7ng3 corp 4n lateral. Ca 6i la primul exerci5iu, las3%le s3 pluteasc3 pe energia ce se simte ca o p3tur3 ori ca o minge, 4ncearc3 s3 o sim5i cu ade 3rat, 4ncearc3 s3 a&ungi s3 repe5i fiecare exerci5iu de opt ori 4nainte de a face respira5ie pranic3. Mai 4nt7i, s3 anali"3m diferen5a dintre respira5ia cla icular3 sau intercostal3 6i cea pranic3. )o5i face testul de fa53 st7nd 4n picioare sau a6e"at, dar dac3 n%ai mai 4ncercat p7n3 acum acest tip de respira5ie, 5i%ar fi mai u6or s3 stai &os, deoarece po"i5ia respecti 3 45i a relaxa diafragma 6i peretele abdominal mai mult. )oart3 !aine largi, mai ales la talie, 4ntinde%te direct pe podea sau pe o saltea, ori pe un prosop. ,u sta 4ntins pe pat: o suprafa53 moale a face ca spatele t3u s3 stea 4nco oiat. )une%5i o m7n3 pe stern sau pe co6ul pieptului, iar cealalt3 sub ombilic, cu degetul mare c!iar pe buric. Acum respir3 obi6nuit, pre5 de un minut. Cei mai mul5i or sim5i pieptul mi6c7ndu%se 4n interior 6i exterior mai mult dec7t abdomenul. E o respira5ie superficial3, 4n partea superioar3 a pl3m7nilor. Acum, din po"i5ia a6e"at, s3 4n 353m respira5ia din abdomen.
EIERCI]IU Respira5ia pranic3 #,ot3+ 'e6i toate exerci5iile fi"ice 6i de respira5ie ar trebui s3 nu implice eforturi, ele presupun un oarece efort din partea celui care le practic3, 4nainte de 4nceperea exerci5iului de fa53 ori a oric3rui alt exerci5iu sau practic3 de respira5ie, ar trebui s3 discu5i cu medicul t3u sau cu cine a care te poate sf3tui 4n probleme medicale, 4n ca"ul unor probleme de s3n3tate anterioare, mai ales !ipertensiune, migrene sau orice fel de probleme cu inima sau pl3m7nii, cere aprobarea medicului 4nainte de a 4ncepe.$ =. Stai a6e"at pe un scaun tare, 5in7nd spatele drept. )une%5i m7inile pe burt3, cu degetele mari pe buric. )oate ar fi mai bine s3 5ii oc!ii 4nc!i6i. >. )une%5i limba pe cerul gurii 6i 5ine%o acolo c7t durea"3 exerci5iul. ?. Expir3 pe gur3 p7n3 5i se golesc pl3m7nii. ,u te for5a. ,u trebuie s3 a&ungi la cap3tul expira5iei 6i apoi s3 te for5e"i s3 mai sco5i aer. Expir3 numai p7n3 ce sim5i c3 pl3m7nii sunt goli5i 4n mod

confortabil. A. Cu gura 4nc!is3, inspir3 4ncet 6i f3r3 "gomot pe nas. Simte cum oxigenul 45i umple pl3m7nii, mai 4nt7i prima treime, apoi a doua 6i 4n cele din urm3 ultima treime. Ar trebui s3%5i sim5i abdomenul 4mping7nd 4n afar3 6i 4n &os. 4n timp ce diafragma se aplati"ea"3 6i pl3m7nii se desc!id, m7inile ar trebui s3 se 4ndep3rte"e pu5in una de cealalt3, dar pieptul a sta nemi6cat. La sf7r6itul respira5iei, opre6te%te pu5in, apoi expir3. Iat3 un ciclu de respira5ie pranic3. ,u te g7ndi acum la num3rare % p7n3 la c7t s3 numeri 4n timp ce inspiri sau expiri. Repet3 ciclul de p7n3 la "ece ori. Odi!ne6te%te un minut, dou3. Apoi 4ncearc3 alt set de "ece respira5ii. 0e"i exerci5iile "ilnice 4n 6ase pa6i de la sf7r6itul capitolului pentru sugestii legate de practic3. #,ot3+ 'ac3 nu ai probleme mari legate de congestii sau alergii cronice, respira5ia pe nas este de preferat celei pe gur3, mai mult din moti e fi"iologice dec7t energetice. ,asul ac5ionea"3 ca un filtru ce re5ine micile de praf pentru a nu intra 4n pl3m7ni, f3c7nd respira5ia mai curat3. Respira5ia na"al3 are 6i rolul de a 4nc3l"i aerul, u6ur7nd asimilarea pranei.$ @. ,u te for5a. Aici nu e orba de un concurs 4n urma c3ruia s3 e"i c7t aer e6ti 4n stare s3 tragi 4n piept. 'ac3 te sim5i c7tu6i de pu5in ame5it, opre6te%te 6i respir3 normal c7te a minute. Cei mai mul5i st3p7nesc te!nica 4n dou3 s3pt3m7ni. Un a&utor pentru a fi con6tient de abdomenul t3u 'ac3 45i ine greu s3 distingi 4ntre mi6carea bur5ii 6i cea a pieptului 4n timpul respira5iei pranice, urm3torul exerci5iu 5i%ar putea fi de a&utor. A fost conceput de doctorul 4n filosofic -aF Sendric2s 6i este preluat din cartea sa Respira5ia con6tient3+ exerci5ii de respira5ie pentru s3n3tate, eliberare de stres 6i st3p7nire de sine. 4nainte de a 4ncepe, alege%5i o carte pe care s3 o pui confortabil pe stomac, astfel 4nc7t s3 respiri cu u6urin53. O carte cu coperte tari, f3r3 4n elitoare, ar fi ideal3: coperta aspr3 ar 4mpiedica%o s3 alunece de pe stomacul t3u. EIERCI]IUL Concentrarea aten5iei mai mult pe abdomen dec7t pe piept 4n timpul respira5iei pranice =. 4ntinde%te pe spate, pe o suprafa53 tare. >. )une%5i o carte pe burt3, 4n "ona ombilicului. Cartea ar trebui s3 fie 4ndea&uns de grea 4nc7t s3 o sim5i. ?. )une%5i limba pe cerul gurii 6i 5ine%o acolo c7t durea"3 exerci5iul. A. Acum 4ncepe respira5ia pranic3. Respir3 4ncet 6i profund, f3c7nd 4n a6a fel 4nc7t cartea s3 se ridice 6i s3 coboare pe abdomenul t3u la fiecare respira5ie. 'ac3 nu po5i face cartea s3 se mi6te, mai pune greut35i pe ea p7n3 ei sim5i "ona respecti 3. @. ,u%5i pierde r3bdarea. Atunci c7nd ei reu6i s3 respiri 4n abdomen, pune cartea deoparte. 'ac3 respira5ia 4n abdomen se pierde, pune cartea la loc pe abdomen. ,u te l3sa 4n6elat de simplitatea respira5iei praniceP C!iar dac3 exist3 te!nici mai spectaculoase, respira5ia pranic3 are puteri de indecare remarcabile Inceapeti practicarea respira5iei pranice 4n fiecare "i # sear3$. 0a mai sugere" s3 a imaginati c3 i se umfl3 burta la inspira5ie 6i c3 se de"umfl3 la expira5ie. 'up3 practicarea respira5iei pranice timp de c7te a s3pt3m7ni, a dati seama c3 nu mai sunteti at7t de tensionati 6i e%ti dormi mult mai bine dar si o stare generala buna.. Metoda de respiratie J%=%J%=. Str3 ec!ea dar pu5in cunoscuta tradi5ie e reiasc3 de Foga Qos!er, metoda respira5iei J%=%J%= este cunoscut3 drept te!nica respira5iei superioare. )entru a%i demonstra puterea, a spun urm3toarea po estire+ doi b3rba5i mergeau pe o strad3 lini6tit3, c7nd deodat3 un c7ine turbat s%a n3pustit asupra lor. )rimul b3rbat s%a speriat 6i a 5ipat. Al doilea a f3cut un gest cu m7na, ca 6i cum ar fi dat ce a la o parte. C7inele s%a oprit pe dat3, s%a 4ntors 6i a plecat, 4ntrebat de b3rbatul speriat ce a f3cut, b3rbatul cel calm i%a spus c3 a practicat te!nica respira5iei superioare, ceea ce =%a a&utat s3 produc3 at7t de mult3 energie po"iti 3, 4nc7t a putut s3 abat3 energia negati 3 6i iolent3.( Ritm 6i reten5ie 'up3 ce ai deprins mi6c3rile fi"ice ale respira5iei pranice, 4ncepe 6i cu puternicele sec en5e de ritm 6i reten5ie. 'ar 4nainte de asta, se cu ine s3 iei 4n considerare urm3torul fapt+ 4n ca" c3 ai !ipertensiune, n%ar trebui s3%5i 5ii respira5ia mai mult de o secund3. 'e6i respira5ia pranic3 stimulea"3 ombilicul, care este principalul depo"it de prana 4n corp, ea mai stimulea"3 6i c!a2ra mein meng, dispus3 la spate, 4n dreptul ombilicului. 'up3 cum am discutat 4n cursurile anterioare, c!a2ra meng mein# a rinic!ilor$ controlea"3 tensiunea sanguin3. Astfel, la oamenii cu !ipertensiune, o reten5ie mai lung3 a respira5iei

ar putea m3ri tensiunea peste limita de siguran53. EIERCI]IUL+ Ritmul optim de respira5ie =. )une%5i limba pe cerul gurii 6i 5ine%o acolo c7t durea"3 exerci5iul. >. Inspir3 c7t numeri p7n3 la 6apte. ?. ]ine%5i respira5ia o secund3. A. Expir3 c7t numeri p7n3 la 6apte. @. ]ine%5i respira5ia o secund3. Iat3 un ciclu de respira5ie pranic3, cu sec en53 de ritm J%=%J%= 6i reten5ie. )entru fiecare ciclu, repet3 to5i pa6ii, de la unu la cinci. )entru a 4ncepe practica, efectuea"3 trei seturi a c7te =C cicluri, cu pau"3 de un minut 4ntre seturi. *otul ar trebui s3 dure"e mai pu5in de "ece minute )e m3sur3 ce reu6e6ti s3 te concentre"i tot mai bine pe respira5ie, ritmul a de eni un reflex 6i nu 45i ei mai da seama de num3r3toare. ,u durata num3r3torilor este important3, c7t men5inerea unei corela5ii 6i a unui ritm constant, 4ns3 ritmul num3rat 4n secunde ar fi un pas bun pentru 4nceput. Una dintre cele mai bune te!nici de stabilire a ritmului este folosirea num3r3torii 4n func5ie de puls, adic3 cronometrarea respira5iei 6i reten5iei 4n func5ie de b3t3ile inimii. )ulsul te a&ut3 s3%5i 4nregistre"i progresele deoarece, pe m3sur3 ce ai tot mai mult3 experien53 4n respira5ia pranic3 6i medita5ie, b3t3ile inimii ar trebui s3 fie mai rare. EIERCI]IUL+ Un exerci5iu de reten5ie mai puternic B%?%B%? In exerci5iul pre"entat aici, reten5ia mai lung3, at7t la inspira5ie, c7t 6i la expira5ie, stimulea"3 6i mai intens c!a2rele ombilicului, meng mein 6i a ba"inului. =. )une%5i limba pe cerul gurii 6i 5ine%o acolo c7t durea"3 exerci5iul. >. Inspir3 c7t numeri p7n3 la 6ase. ?. ]ine%5i respira5ia c7t numeri p7n3 la trei. A. Expir3 c7t numeri p7n3 ia 6ase. @. ]ine%5i respira5ia c7t numeri p7n3 la trei. Iat3 un ciclu de respira5ie pranic3, cu sec en53 de ritm B%?%B%? 6i reten5ie. )entru fiecare ciclu, repet3 to5i pa6ii, de la unu la cinci. Ca 6i 4n ca"ul sec en5ei J%=%J%=, efectuea"3 trei seturi de c7te =C cicluri, cu pau"3 de un minut 4ntre seturi. #0e"i 6i exerci5iile "ilnice 4n 6ase pa6i de la sf7r6itul capitolului.$ Respira5ia pranic3 sus5inut3 contribuie la capacitatea ta de a genera energie 6i tea&ut3 s3%5i forme"i o ba"3 energetic3 mai puternic3, ceea ce te Fa a&uta s3 genere"i C cantitate mai mare de prana cu mai pu5in efort 6i 4ntr%un timp mai scurt. Respira5ia ca energie uni ersal3 nu este tocmai o necunoscut3 pentru cultura occidental3 'e6i leg3tura dintre respira5ie 6i energie uni ersal3 predomin3 4n tradi5iile orientale legate de minte 6i corp, exist3 o tradi5ie e"oteric3 de respira5ie 6i 4n Occident. Ea este c!iar e ident3 4n limba noastr3. -7nde6te%te, de pild3, cu intele inspir3 6i expir3. Ast3"i facem u" de cu 7ntul 9inspir3( pentru a ne referi la un act de moti are sau 4ncura&are, 4ndreptat spre noi 4n6ine saui spre al5ii, pentru a reali"a ce a extraordinar sau pentru a crea ce a nou 6i ie6it din comun, 4ns3 cu 7ntul 9inspir3( pro ine din dou3 cu inte latine6ti+ in #4n$ 6i spirare #a respira$. La r7ndul s3u, spirare are leg3tur3 cu cu 7ntul latinesc spirit. Astfel, cu 7ntul 9inspir3( a fost folosit 4n Antic!itate pentru a ar3ta c3 cine a 9respira cu spiritul(, sau atr3gea energia di in3. Mai des, se referea la artistul care c3uta 4ndrumare 4n procesul de crea5ie sau la sf7ntul care c3uta energie pentru rugaciuni sau pentru indecare. )rincipala defini5ie contemporan3 a cu 7ntului expir3 denot3 sf7r6itul unei perioade % cum ar fi terminarea mandatului 4n ca"ul unui politician #termen expirat$, sau data dup3 care un produs nu mai pre"int3 siguran53 4n ceea ce pri e6te consumarea lui #data expir3rii$. 'ar mai folosim cu 7ntul respecti pentru a scoate 4n e iden53 conota5ia sa de sf7r6it al ie5ii+ o persoan3 care a 9expirat( 6i%a dat ultima suflare. 'e 4ndat3 ce nu mai respir3, o p3r3se6te 6i for5a ital3. C7te a obser a5ii 4n leg3tur3 cu respira5ia pranic3 X Exist3 o ec!e "ic3toare 4n artele mar5iale c!ine"e6ti care s%ar traduce cu aproxima5ie astfel+ 9gr3be6te%te 4ncet(. Este ceea ce li se pred3 4ncep3torilor care 4ncearc3 s3%6i de" olte puterea 6i ite"a te!nicilor de lupt3 f3c7nd prea mult efort. Ade 3rata cale de a atinge priceperea %4n orice efort sau 4ndem7nare % este mai degrab3 aceea de a te concentra s3 fii calm 6i controlat dec7t s3 depui un 9efort de ==C^(. Acela6i principiu se aplic3 practicii tale de respira5ie pranic3. )recum multe aspecte ale exerci5iilor din carte, respira5ia pranic3 nu este un proces con6tient sau oit. 'e fapt, concentrarea care te solicit3 la maximum este lipsit3 de re"ultate 4n compara5ie cu respira5ia pranic3

relaxat3, lini6tit3. *otu6i, atunci c7nd deprin"i o nou3 pricepere, este normal s3 te concentre"i la modul 4n care se face, p7n3 de ine un reflex. Astfel, s%ar putea s3 te tre"e6ti num3r7nd 4n mod con6tient+ 9Inspir3 =,>,?,A,@,B, 5ine%5i respira5ia l, expir3 l, >, ?, ...( 6i alte instruc5iuni. La 4nceput concentrea"3%te f3r3 nici o re5inere pe efectuarea te!nicii 4ntr%un mod c7t mai corect, asigur7ndu%te c3 folose6ti o num3r3toare adec at3, c3 45i 5ii pieptul nemi6cat 6i a6a mai departe, 4ns3, dup3 reo s3pt3m7n3 sau dou3, asigur3%te c3 respira5ia pranic3 pe care o practici este lin3. ,u%i nici o problem3 dac3 45i ia mai mult de dou3 s3pt3m7ni: exersea"3 p7n3 ce respira5ia pranic3 a c3p3ta ritmul 6i reten5ia potri it3 f3r3 s3 te mai g7nde6ti la ele. X Respira5ia pranic3 eficient3 este una profund3, consec ent3 % 6i lent3. 'ac3 ai ne oie de a&utor 4n a% 5i 4ncetini respira5ia, secretul cel mai important este s3 nu 4ncerci 4n mod con6tient s3%i impui un ritm mai lent. ,u f3 din respira5ia pranic3 un efort oit. ,u%5i tot spune 9mai lent, mai lent, mai lent(. 'ac3 rei neap3rat s3 te g7nde6ti la ce a 4n timpul etapelor ini5iale ale instruirii, g7nde6te%te la mecanica respira5iei pranice, cum ar fi s3 te asiguri c3 faci o mi6care complet3 a diafragmei 4n sus 6i 4n &os, c3 5i se mi6c3 doar burta 6i nu pieptul. )e m3sur3 ce a anse"i, 4ncepe treptat s3 nu mai g7nde6ti, ci s3 fii atras 4n practica respira5iei pranice. 4n cele din urm3 ea a de eni un reflex. Lista cu cele necesare respira5iei pranice =. )oart3 !aine largi, mai ales la talie. >. 4nc!ide oc!ii 6i relaxea"3%5i corpul. ?. Con6tienti"ea"3 faptul c3 ei efectua o respira5ie complet3, 45i ei umple pl3m7nii cu totul. A. )une%5i limba pe cerul gurii 6i 5ine%o acolo pe toat3 durata exerci5iului. @. 4ncepe prin expirarea lent3, pe gur3, f3r3 s3 te for5e"i, p7n3 ce pl3m7nii 5i se golesc de aer. B. Cu gura 4nc!is3, inspir3 4ncet 6i f3r3 "gomot pe nas. J. Simte cum cele trei p3r5i ale pl3m7nilor, 4ncep7nd cu cea de sus, 5i se umplu, pe r7nd, cu aer. )ieptul nu trebuie s3 se mi6te 4n timpul inspira5iei. Abdomenul trebuie s3 4mping3 4nspre 4nainte 6i pu5in 4n lateral 4n timp ce inspiri. )une%5i m7inile pe burt3 6i degetele mari pe ombilic, pentru consolidare. D. Opre6te%te o secund3 #reten5ie plin3$. L. 4ncepe lent expira5ia controlat3. Simte cum aerul 45i p3r3se6te pl3m7nii, mai 4nt7i partea lor inferioar3, apoi cea din mi&loc 6i, 4n cele din urm3, partea superioar3. =C. Opre6te%te o secunda si apoi incepe o alta inspiratie. Exercitii "ilnice+ =. 4nl3turarea direct3. Exersea"3 te!nicile de 4nl3turare direct3 , con6tienti"area de sine 6i g7ndirea superioar3, 4n func5ie de necesit35i 6i respect7nd lista.. >. 4ntinderea 6i relaxarea diafragmei. Repet3 de opt ori fiecare sec en53 a exerci5iului . Golose6te%le 4nainte de respira5ia pranic3 sau p7n3 ce sim5i c3 trunc!iul 6i diafragma 45i sunt relaxate. ?. Respira5ia pranic3. Efectuea"3 trei seturi de respira5ie pranic3 4n ca" de necesitate, 4ncepe cu m7inile pe burt3 6i cu degetele mari pe ombilic pentru a simti abdomenul miscandu%se spre interior si exterior. Executa sec enta in in ritm si retentie+ J%=%J%= si apoi B%?%B%? CURS I0I CUM SA SIM*I E,ER-IA Sensibili"area m7iniilor 6i scanarea general3+ C!a2ra Meng mein controlea"3, printre altele, italitatea general3 a corpului, glandele suprarenale 6i tensiunea sanguin3. *rei dintre cele mai cunoscute simptome ale stresului sunt oboseala, !iperexcitabilitatea sistemului ner os cau"at3 de excesul de adrenalin3 4n corp, 6i !ipertensiunea. Cum po5i face s3 sim5i energia 6i dimensiunile c!a2relorM Cum po5i 6ti c7nd exist3 o perturbare energetic3 4n aur3M Cum po5i detecta faptul c3 respira5ia pranic3, 4mpreun3 cu ritmul 6i reten5ia, au dublat dimensiunile aurei sau 5i%au m3rit capacitatea de generare a energiei de "ece ori M O modalitate ar fi s3 te na6ti cu o con6tienti"are acut3 a energiei, ceea ce te%ar face s3 sim5i sau s3 e"i aura 6i modific3rile energetice din ea. Exist3 oameni cu o astfel de capacitate 4nn3scut3. Alt3 modalitate ar fi s3 urme"i ni6te antrenamente speciale, care te or a&uta s3%5i culti i acuitatea i"ual3 pentru a detecta acea subtila energie. Unii oameni pot a ea o sensibilitate pentru energie % unii din na6tere, al5ii prin antrenament , 4ns3 a treia modalitate de a detecta modific3rile energetice din aur3, mai simpl3 6i mai rapid3, este de a 4n 35a cum s3 scane"i, respecti capacitatea de a sim5i contururile 6i for5a energiei din aur3. Scanarea este un sim5 tactil ascu5it 6i necesit3 doar sensibili"area c!a2relor palmei.

*ES,ICI 'E MA,I)ULARE A E,ER-IEI Scanarea este prima dintre cele trei te!nici de manipulare a energiei care te or a&uta s3 indeci lucr7nd direct cu aura. Manipularea energiei este al treilea pas din cei 6ase c3tre auto indecare. )o5i folosi scanarea cu urm3toarele trei scopuri+ =. pentru a%5i sim5i anatomia energetic3 6i pentru a descoperi e entualele perturb3ri ce pot indica o problem3 de s3n3tate: >. pentru a%5i m3sura progresele 4n ceea ce pri e6te generarea de prana, sim5ind sporirea energiei tale 4n timpul efectu3rii exerci5iilor: ?. pentru ob5inerea feedbac2%ului energetic 4n scopul consolid3rii practicii. Exerci5ii de scanare progresi 3 Scanarea ar putea a ea un aer misterios, dar de fapt se 4n a53 foarte u6or. )e parcursul cursurilor urmatoare, pre"int3m 6apte ni eluri de exerci5ii progresi e ce te or a&uta s3 deprin"i aceast3 competen53. =. 'e" oltarea sensibilit35ii m7inilor >. Autoscanarea general3 ?. Scanarea altor forme de ia53+ plante 6i animale A. Scanarea altei persoane @. Autoscanarea specific3 B. Scanarea prin i"uali"are J. Interpretarea re"ultatelor Exerci5iile de mai sus urmea"3 o ordine logic3, fiecare ni el fundament7ndu%se pe ni elul anterior. )rimele patru ni eluri pre"entate 4n cursul de fa53 cuprind exerci5ii menite s3 te a&ute s3 efectue"i autoscanarea general3, adic3 s3 sim5i for5a general3 a aurei tale. Ultimele trei ni eluri pre"entate 4n cursuri cuprind exerci5ii pentru autoscanare specific3, adic3 o scanare mai concentrat3 asupra c!a2relor 6i anumitor "one din aura ta. 0ei mai 4n 35a cum s3 interprete"i re"ultatele scan3rii. 'e obicei, durea"3 cam dou3 s3pt3m7ni de practic3 "ilnic3, =@ minute pe "i pentru a 4n 35a s3 scane"i. S%ar putea s3 dure"e 6i mai mult, dar, o dat3 ce sim5i energia, m7inile tale sunt sensibili"ate permanent, mai mult sau mai pu5in. C!iar dac3 nu po5i efectua exerci5iile de la unul sau mai multe ni eluri % de exemplu, dac3 nu ai plantele sau animalele pe care s3 practici sau un partener cu care s3 lucre"i %, po5i 4n 35a totu6i s3 scane"i. *rebuie doar s3 petreci mai mult timp la ni elurile pe care le po5i face singur, cum ar fi sensibili"area m7inilor 6i autoscanarea. Ca 6i 4n exerci5iul de respira5ie pranic3 progresi 3 ,4ncearc3 s3 petreci suficient timp la fiecare ni el 4nainte de a trece la urm3torul, astfel 4nc7t s3%5i construie6ti un fundament solid pentru a sim5i energia. Este mai bine dac3 e6ti cu ade 3rat sigur c3 o sim5i prin exerci5iile de sensibili"are a m7inilor 4nainte s3 treci la scanarea general3 a corpului t3u 6i la alte te!nici de scanare. *otu6i, dup3 cum am subliniat 4n aceste cursuri, c!iar dac3 nu po5i sim5i energia, continu3%5i pur 6i simplu practica. 'ac3 ai sen"a5ia c3 te%ai 4mpotmolit la un ni el 6i nu po5i sim5i energia, treci la urm3torul exerci5iu. C!iar dac3 nu e6ti sigur c3 sim5i prana atunci c7nd ei a&unge la exerci5iile de indecare, po5i totu6i s3 le faci 6i s3 le utili"e"i. 'e" oltarea sensibilit35ii m7inilor Exerci5iile de sensibili"are a m7inilor desc!id c!a2rele palmei 6i te a&ut3 s3 sim5i prana. 'e&a 6tii despre c!a2rele din palme, deoarece primul exerci5iu pe care =%ai f3cut 4n detectarea anatomiei energetice personale , este de fapt exerci5iul l de sensibili"are a m7inilor, 4n practic3, po5i folosi unul dintre cele dou3 exerci5ii sau c!iar pe am7ndou3. Exerci5iul > de sensibili"are a m7inilor )entru efectu3rii exerci5iului, stai relaxat 4n picioare. =. )une%5i limba pe cerul gurii. > G3 c7te a cicluri de respira5ie pranic3 pentru a%5i limpe"i 6i lini6ti mintea 6i pentru a%5i relaxa corpul. ?. Masea"3%5i c!a2ra inimii de c7te a ori, cu dou3 degete de la m7na cu care scane"i. )entru cei mai mul5i, m7na cu care scanea"3 este m7na dominant3. C!a2ra inimii este exact 4n mi&locul pieptului, c!iar 4ntre sf7rcuri. 'eoarece inima este sediul sensibilit35ii, masarea c!a2rei inimii 45i a ascu5i capacitatea de a sim5i 6i detecta energia subtil3. A. Rotiri ale 4nc!eieturilor de la m7ini+ 4ntinde%5i m7inile 4nainte, la 4n3l5imea umerilor. Cu palmele desc!ise 6i cu degetele relaxate, rote6te%5i m7inile de la 4nc!eieturi de =C ori 4n ambele direc5ii+ 6i 4n

sensul acelor de ceasornic, 6i in ers. @. 'esc!ideri de palme+ desc!ide%5i 6i 4nc!ide%5i palmele cu putere de =C ori. B. Scutur3ri de coate 6i de degete+ 4ncepe cu bra5ele 4n lateral. Adu%5i pumnii 4n dreptul umerilor, ca 6i cum ai ridica o perec!e de gantere. 'osul palmelor ar trebui s3 fie 4ndreptat 4n exterior. 'in po"i5ia respecti 3, las3 repede m7inile 4n &os. J. G3r3 a%5i for5a coatele, desc!ide%5i repede palmele c7nd a&ungi 4n &os, ca 6i cum ai da drumul ganterelor, apoi repet3 repede mi6carea de =C ori. D. Cu degetul mare de la m7na dreapt3, apas3 u6or 4n centrul palmei st7ngi, pre5 de c7te a secunde. Repet3 apoi mi6carea cu cealalt3 m7n3, folosind degetul mare de la m7na st7ng3 pentru a ap3sa 4n centrul palmei drepte. L. Ridic3 m7na dreapt3 deasupra capului 6i 4mpinge 4n sus cu palma, duc7nd concomitent m7na st7ng3 4n &os 6i ap3s7nd cu palma Apas3 4n sus 6i 4n &os c7te a secunde, dar nu%5i for5a mu6c!ii. =C. In ersea"3 po"i5ia m7inilor, ap3s7nd 4n sus cu palma st7ng3, iar 4n &os, cu palma dreapt3 . ==. Repet3 mi6c3rile de 4mpingere cu m7inile 4nc3 de dou3 ori. =>. 4ntinde%5i m7inile 4n fa53, cu p3unele 4ndreptate una spre cealalt3 6i la o distan53 de circa J,@ cm, ca 6i cum ai fi gata s3 aplau"i. ]ine bra5ele 4ntinse 4n fa53 6i paralele cu solul. M7inile s3%5i fie relaxate. Este aceea6i postur3 pe care ai folosit%o la exerci5iul =, 4nc!ide oc!ii. )3str7nd distan5a dintre palme, respir3 4ncet 6i concen%trea"3%te u6or pe centrul palmelor. G3%o pre5 de reo =C secunde. =?. Men5ine%5i po"i5ia m7inilor, 4nc!eieturilor 6i coatelor, 4ncepe s3%5i apropii 6i s3%5i dep3rte"i bra5ele la c75i a centimetri, m3rind mai apoi, treptat, distan5a dintre ele. G3%te c3 aplau"i cu 4ncetinitorul, 4ns3 nu%5i l3sa palmele s3 se ating3. Apropie%le la A%B cm, apoi dep3rtea"3%le la aproape un metru. Apoi apropie%le din nou. Repet3 mi6carea p7n3 ce sim5i prana 4ntre palme. ,u%5i f3 gri&i dac3 nu sim5i nimic. 'ac3 nu ai o sen"a5ie de c3ldur3, m7nc3rime sau g7dil3tur3 dup3 ce ai f3cut exerci5iul o dat3, opre6te%te c7te a clipe, f3 c7te a cicluri de respira5ie pranic3, concentrea"3%te din nou asupra palmelor 6i f3 exerci5iul 4nc3 o dat3. 'ac3 pier"i contactul sau sensibilitatea, f3 o pau"3, mai f3 exerci5ii de respira5ie pranic3 sau 4ncearc3 exerci5iul l de sensibili"are a m7inilor. ,u a trece mult 6i ei sim5i energia. ;i dac3 nu po5i sim5i 4nc3 energia M 'ac3 tot nu reu6e6ti s3 sim5i energia 4n timpul efectu3rii exerci5iilor de sensibili"are a m7inilor, lini6te6te%te. )ractic3 4n continuare: ai s%o sim5i p7n3 la urm3. )3strea"3%5i o atitudine po"iti 3 plina de iubire fata de tot ce te incon&oara, 6i mintea desc!is3, iar 4ndoielile, temerile 6i nelini6tile 45i reduc capacitatea de a sim5i 6i de a manipula energia subtil3. 'ac3 4ncerci s3%5i sensibili"e"i m7inile g7ndindu%te 4n acela6i timp c3 9nu merge(, sau 9ce ciudat(, ei 4nt7mpina greut35i mai mari. Controlea"3%5i g7ndurile, 4ns3 nu 4ncerca s3 te p3c3le6ti c3 sim5i ce a ce, de fapt, nu are suport real. Energia nu este rodul imagina5iei: este c7t se poate de real3 6i o po5i sim5i folosind exerci5iile men5ionate. A6a c3 nu%5i imagina, nici nu anticipa c3 sim5i energie dac3 nu e a6a. )rin exersare constant3 6i regulat3, oricine 46i poate de" olta capacitatea de a sim5i energia. 91iua 4n care e%ti simti cu ade 3rat prana a fi atunci c7nd accepti primul lucru pe care%l ei simti. ,u %a fi o sen"a5ie foarte precis3, dar de regul3, , 4n timp, acuitatea a creste treptat. In timp ce scane"i, simti presiune sau un flux de energie. 'ac3 energia este impur3, de obicei simti m7nc3rime, g7dila sau, uneori, o sen"a5ie de ce a lipicios sau greu. 'ac3 energia are o ibra5ie foarte 4nalt3, o pot sim5i g7dil7ndu%te #dar nu m7nc3rime$, sau poate fi fin3, ca o crem3 delicat3.( Iat3 un secret de la cursurile noastre+ cei care deprind foarte repede scanarea la cursuri folosesc consolidarea po"iti 3 pentru a%6i accelera de" oltarea. 'e 4ndat3 ce au reo sen"a5ie, 46i spun c3 ceea ce simt este prana 6i c3 se descurc3 bine. Lasand deoparte latura critic3 a min5ii 6i folosim auto4ncura&area pentru a ne con inge c3 simtim energie. Oric7nd detectea"i o sen"a5ie, folosesti consolidarea po"iti 3 pentru a a&uta s3 4n e5ati mai repede scanarea. Autoscanarea general3 Autoscanarea 4nseamn3 sim5irea aurei 4n anumite puncte pentru a e alua for5a 6i cur35enia ei general3, 4n primul exerci5iu de mai &os, 45i ei scana bra5ul, doar fiindc3 este o 5int3 u6oar3 pentru 4ncep3tori EIERCI]IU+ Autoscanarea general3 a bra5ului )entru exerci5iu po5i sta 4n picioare sau a6e"at. #,ot3+ )e m3sur3 ce progrese"i, om scurta

descrierea pa6ilor de 4nc3l"ire. 'e asemenea, om presupune c3 faci scanarea cu m7na dreapt3 6i c3 antebra5ul st7ng a fi 5inta scan3rii. 'ac3 rei s3 scane"i antebra5ul drept cu m7na st7ng3, sc!imb3 pur 6i simplu direc5ia.$ =. )une%5i limba pe cerul gurii. >. Efectuea"3 c7te a cicluri de respira5ie pranic3. ?. Masea"3%5i c!a2ra inimii cu dou3 degete ale m7inii pe care o ei folosi pentru scanare. A. Efectuea"3 exerci5iul l sau > de sensibili"are a m7inilor, p7n3 ce sim5i clar energia 4ntre palme. @. Cu coatele 4ndoite la un ung!i de LC de grade 6i cu antebra5ele 4ntinse 4nainte, aproximati paralele cu solul, ridic3 m7inile 4n fa53 la ni elul taliei, ca 6i cum ai 5ine o minge mare de pla&3. )almele 45i sunt 4ndreptate una spre cealalt3. /ra5ele, palmele 6i degetele trebuie s3 fie relaxate. 'egetele trebuie s3 fie u6or dep3rtate, nu%5i 4ncorda palmele 6i 4nc!eieturile 6i nu dep3rta bra5ele de corp. /ra5ele ar trebui s3 fie cam la un metru distan53 unul de cel3lalt B. Atunci c7nd scane"i, trebuie s3 fii pe aceea6i lungime de und3 cu 5inta pe care o ai, s3%5i stabile6ti inten5ia de a scana. 0ei face acest lucru uit7ndu%te cate a momente la 5inta scan3rii 6i declar7ndu%5i 4ncet inten5ia. 'e exemplu+ 9Acum am de g7nd s3 scane"... #orice rei s3 scane"i$(. 'e reme ce 5inta scan3rii este antebra5ul t3u st7ng, uit3%te c7te a clipe la un punct de pe interiorul antebra5ului respecti 6i apoi spune%5i+ 9Am de g7nd s3%mi scane" antebra5ul st7ng(. J. O dat3 ce 5i%ai stabilit inten5ia, 4ndreapt3%5i aten5ia c3tre c!a2ra palmei de la m7na cu care scane"i 6i fii atent la acea "on3 pe tot timpul scan3rii. Adu%5i aminte de conceptul de con6tienti"are. Con6tienti"area nu 4nseamn3 concentrare, nici pri ire a5intit3, cu at7t mai pu5in o simpl3 urm3rire din oc!i: nu este un sim5 i"ual. Mai degrab3, con6tienti"area este o sim5ire lipsit3 de "gomot, de mi6care, dar acti 3. Este un sentiment de sensibilitate accentuat3, 4n scanare, energia o sim5i, nu o e"i. Gocali"area con6tienti"3rii asupra m7inii cu care scane"i spore6te sensibilitatea m7inilor fa53 de energia subtil3. D. ,i elul de concentrare din timpul scan3rii ar trebui s3 fie asem3n3tor cu cititul unei c3r5i. ,u te obosi 6i nu te for5a s3 scane"i. Con6tienti"area folosit3 pentru scanare este cel mai bine reali"at3 printr%o concentrare u6oar3 6i un grad relati mic de oin53. 'ac3 ei 4ncerca s3%5i impui oin5a 4n scanare, sensibilitatea ta a a ea de suferit. L. Respir3 4ncet 6i profund, folosind respira5ia pranic3. =C. ]ine oc!ii 4nc!i6i sau desc!i6i. #)e m3sur3 ce a anse"i, po5i scana cu oc!ii desc!i6i, dar la 4nceput, pentru a nu fi distras, ar trebui s3 4ncerci cu oc!ii 4nc!i6i.$ Gii cu mintea desc!is3 6i p3strea"3%ti o atitudine po"iti 3. =>. Ca 6i cum ai 5ine o minge depla&3 4n m7ini, 4ncepe scanarea spre antebra5ul st7ng. Scanea"3 pe ori"ontal3, direct prin fa5a corpului t3u ,u mi6ca m7na st7ng3. ]ine degetele de la m7na dreapt3 4ntr%o po"i5ie fireasc3, relaxat3 % pu5in 4ndoite 6i dep3rtate unul de cel3lalt, 4ncetine6te 6i mai mult 4n momentul 4n care m7na ta dreapt3 a&unge la aproximati ?C cm de antebra5ul st7ng. Acum mi6c3%5i m7na dreapt3 4nainte 6i 4napoi pe o ra"3 de @ p7n3 la ?C cm de antebra5ul st7ng, ca 6i cum =%ai sim5i u6or din afar3, ceea ce este exact ce faci tu. 45i sim5i c7mpul magnetic al corpului ca 6i cum ai sim5i u6or o suprafa53 nemi6cat3 de ap3. Continu3 s3 respiri 4ncet 6i profund. M7na dreapt3 nu trebuie s3 ating3 sau s3 fie la mai mult de &um3tate de metru de antebra5ul st7ng. Con6tienti"ea"3 centrul palmei cu care scane"i. Las3%5i 4nc!eieturile de la um3r, cot 6i m7na cu care scane"i relaxate 4n timpul scan3rii. =?. Opre6te%5i m7na atunci c7nd ai o sen"a5ie de presiune, g7dil3tur3, m7nc3rime sau c3ldur3 4n palm3. Ar trebui s3 ai sen"a5ia respecti 3 4n momentul c7nd a&ungi la =C%>@ cm de m7na st7ng3. Este aura interioar3, "ona cu care ei lucra cel mai mult. =A. 'ac3 nu sim5i energia imediat, nu te descura&a. )ur 6i simplu relaxea"3%te, respir3 ad7nc 6i apropie 6i dep3rtea"3 m7na dreapt3 de antebra5ul st7ng p7n3 ce o ei sim5i. 'ac3 nici dup3 =C%=> mi6c3ri nu reu6e6ti s3 sim5i energia, repet3 exerci5iul l sau > de sensibili"are a m7inilor sau masea"3% 5i din nou c!a2ra inimii. =@. 4n ca"ul nereu6itei repetate, 4ncearc3 scanarea dintr%un ung!i diferit, 4ncepe cu po"i5ia de 5inere a mingii de pla&3 imaginare, apoi ridic3%5i m7na dreapt3 la ni elul umerilor. Scanea"3 4n &os, la un ung!i de A@ de grade, sau coboar3%5i m7na unde a sub ni elul taliei 6i scanea"3 4n sus. Ung!iul scan3rii nu este important. 'in orice ung!i porne6ti scanarea, asigur3%te c3 4ncepi de la o distan53 de aproape un metru de 5int3. =B. Atunci c7nd ei sim5i presiune, g7dil3tur3 sau c3ldur3 4n palma cu care scane"i, obser 3 c7t de departe se afl3 m7na cu care faci scanarea. Este la =@ cmM La @ cm M Sau la >C M Iat3 ad7ncimea

aurei tale, respecti distan5a pe care se extinde aura ta de corpul fi"ic. 'in anumite moti e, om am7na discu5ia referitoare la semnifica5ia m3sur3torilor cu a&utorul scan3rii p7n3 ce om a&unge la cursul respecti . Ar trebui s3%5i note"i re"ultatele pentru a face referire la ele mai t7r"iu. =J. 4ncearc3 s3 sim5i for5a aurei tale 4n timp ce continui s3%5i mi6ti m7na 4nainte 6i 4napoi. Sim5i o presiune puternic3 sau g7dilaturi M Sim5i c3 m7na 45i este respins3 cu putere M Sau sim5i doar o presiune mic3 M =D. 4nc!eie exerci5iul plimb7ndu%te c7te a minute 6i scutur7ndu%5i bra5ele 6i picioarele. Relaxea"3%te 6i respir3 ad7nc de c7te a ori. 'up3 ce ai terminat, ar trebui s3%5i note"i impresiile din urma scan3rii, pentru a face referire la ele mai t7r"iu. Golosind aceea6i sec en53, scanea"3 acum 6i alte p3r5i ale corpului t3u+ alt3 "on3 a bra5ului sau diferite puncte de pe picioare 6.a.m.d. 4n timp ce faci, 4ncearc3 s3 sim5i ad7ncimea aurei din diferitele puncte scanate. Ar trebui s3%5i note"i 6i impresiile ulterioare. ;i dac3 totu6i nu po5i sim5i energia M 'ac3 pe parcursul exerci5iului nu sim5i energia, c!iar dup3 ce ai 4ncercat toate alternati ele, ar trebui s3%5i pui 4ntrebarea dac3 nu cum a ai o aur3 oarecum sl3bit3. Este posibil, dar mai degrab3, 4n etapa curent3 de de" oltare a scan3rii, nu te%ai sensibili"at suficient. 'ac3 nu reu6e6ti s3 sim5i aura 4n timpul exerci5iului, nu te 4ngri&ora. )rin practic3, ei a&unge s3%5i de" ol5i 6i aceast3 capacitate. 0e"i exerci5iile "ilnice 4n 6ase pa6i 6i lista cu cele necesare scan3rii . Scanarea altor forme de ia53+ plante 6i animale Exerci5iile de scanare a plantelor 6i animalelor fac parte din setul de exerci5ii de auto indecare doar pentru c3 sunt o oca"ie propice pentru exersare. Energia lor anatomic3 este diferit3 de cea a oamenilor, dar ele te pot a&uta s3%5i forme"i capacitatea de a sim5i for5a ital3. EIERCI]IUL + Scanarea unei plante Alege%5i o plant3 s3n3toas3 pentru a lucra cu o aur3 ibr7nd de energie. Orice copac 4nflorit, floare sau plant3 este de a&uns, dar unele sunt deosebite, cum ar fi+ pini pitici, l3m7i, ficus , muscate , bambusi #cunoscute 6i ca 9plantele aduc3toare de noroc($, sau plante ag353toare, acestea fiind doar c7te a exemple. E it3 plantele de de6ert, precum cele suculente sau cactu6ii. Aura lor energetic3 este neregulat3, cu g!impi ori ascu5it3, 6i ar putea fi greu de detectat pentru 4ncep3tori. )entru a face exerci5iul trebuie s3 stai 4n picioare. Ar trebui de&a s3 6tii cei patru pa6i ai 4nc3l"irii+ limba pe cerul gurii: c7te a cicluri de respira5ie pranic3: masarea c!a2rei inimii de c7te a ori cu dou3 degete de la m7na cu care scane"i: efectuarea exerci5iului l sau > de sensibili"are a m7inilor p7n3 se simte clar energia 4ntre palme. =. Stai la aproximati un metru de plant3, cu m7na 6i degetele cu care scane"i relaxate. >. )ri e6te o por5iune a plantei pentru a intra pe aceea6i lungime de und3 cu 5inta. Alege o creang3 anume, o frun"3 sau o floare 6i stabile6te%5i inten5ia de a scana locul respecti . ?. Aminte6te%5i s3 respiri profund, folosind respira5ia pranic3. Con6tien%ti"ea"3%5i c!a2ra palmei de pe m7na cu care scane"i. 'up3 ce ai pri it planta 6i 5i%ai stabilit inten5ia, 5ine%5i aten5ia 4ndreptat3 asupra m7inii cu care scane"i pe tot parcursul exerci5iului. )3strea"3%5i mintea desc!is3 6i atitudinea po"iti 3 plina de iubire. A. 4ncepe scanarea mi6c7ndu%5i 4ncet m7na c3tre plant3 sau arbore de la o distan53 de aproximati un metru.. ,u contea"3 din ce ung!i faci scanarea. )o5i scana planta din lateral, de deasupra sau de dedesubt. @. Respir3 4ncet 6i profund. Mi6c3%5i atent m7na cu care scane"i, folosind o mi6care constant3 4nainte 6i 4napoi. ,u te gr3bi. B. Opre6te%te c7nd ai sen"a5ia de presiune, c3ldur3, g7dil3tura sau re"isten53, 4n func5ie de planta scanat3, ar trebui s3 sim5i aura la =C%>@ cm de plant3. Mi6c3%5i m7na 4nainte 6i 4napoi de c7te a ori. Obser 3 la ce distan53 se extinde aura. O dat3 ce sim5i energia cu claritate, 4ncearc3 s3 sim5i 6i for5a ei relati 3. J. 'ac3 nu sim5i energia imediat, nu te descura&a. Relaxea"3%te, respir3 ad7nc 6i retrage%5i m7na, apoi apropie%o din nou, p7n3 ei sim5i, 'ac3 dup3 reo @ minute tot 45i este greu s3 sim5i energia, repet3 pre5 de c7te a minute exerci5iul l sau > de sensibili"are a m7inilor, sau masea"3%5i din nou c!a2ra inimii. D. Acum scanea"3 planta din ung!iuri diferite, de deasupra sau de sub punctul ini5ial al scan3rii 6i din alt3 latur3. 0e"i dac3 po5i detecta forma general3 6i for5a aurei energetice a plantei. Este uniform3 pe toate p3r5ile M Sim5i c3 are o ad7ncime de => cm peste tot, sau o "on3 este mai superficial3 dec7t

alta M O sim5i puternic3 sau slab3 M L. 4nc!eie exerci5iul plimb7ndu%te c7te a minute 6i scutur7ndu%5i bra5ele 6i picioarele. Relaxea"3%te 6i respir3 profund de c7te a ori. 'up3 ce ai terminat, ar trebui s3%5i note"i impresiile pentru a face referire la ele mai t7r"iu. Ar fi bine s3 exerse"i scanarea unor plante, flori sau arbori diferi5i pentru a edea care are aura cea mai puternic3. ,otea"3%5i 6i impresiile aferente pentru a a ea un element de compara5ie cu primul t3u efort. EIERCI]IU+ Scanarea unui animal Ca 6i 4n ca"ul exerci5iului cu plantele, este cel mai bine s3 lucre"i cu un animal perfect s3n3tos. O aur3 puternic3 este u6or de detectat pentru 4ncep3tori. C7inii 6i pisicile sunt subiec5i adec a5i deoarece ne sunt cel mai la 4ndem7n3 6i dorm c7t se poate de des, ceea ce ne ofer3 6ansa s3 exers3m pe un subiect ce nu se 4mpotri e6te. G3%5i 4nc3l"irea 4n patru pa6i 6i apoi 4ncepe. =. Stai a6e"at, 4n picioare sau c!iar 4n genunc!i, dac3 animalul doarme pe &os, la un metru distan53, cu m7na cu care scane"i, bra5ul 6i degetele relaxate. >. )ri e6te animalul pentru a intra pe aceea6i frec en53 cu 5inta. Alege%5i o anumit3 "on3 % s3 spunem um3rul, 6oldul, capul sau burta % 6i stabile6te%5i inten5ia de a scana aura de acolo. ?. Respir3 4ncet 6i profund, folosind respira5ia pranic3. )3strea"3%5l aten5ia 4ndreptat3 asupra c!a2rei palmei de la m7na cu care scane"i. O dat3 ce ai pri it animalul pentru stabilirea inten5ie , con6tienti"ea"3 m7na cu care scane"i pe tot parcursul exerci5iului de scanare. Gii cu mintea desc!is3 6i adopt3 o atitudine po"iti 3. A. 4ncep7nd cu m7na cu care scane"i aflat3 la un metru de animal, apropie%o 4ncet, din orice ung!i rei. Scanea"3 spre locul%5int3 @. Respir3 4ncet 6i profund. 'eplasea"3%5i atent m7na cu care scane"i, folosind o mi6care constant3 4nainte 6i 4napoi. ,u te gr3bi. B. Opre6te%te c7nd ai sen"a5ia de presiune, c3ldur3, g7dil3tur3 sau re"isten53, 4n func5ie de specia animalului, precum 6i de s3n3tatea acestuia, ar trebui s3 sim5i aura la o distan53 aproximati 3 de =C% >@ cm de animal. Mi6c3%5i m7na 4nainte 6i 4napoi de c7te a ori. Obser 3 la ce distan53 se extinde aura. O dat3 ce sim5i energia cu claritate, 4ncearc3 s3 sim5i 6i for5a ei relati 3. J. 'ac3 nu sim5i energia imediat, nu te descura&a. Relaxea"3%te, respir3 ad7nc 6i retrage%5i m7na, apoi apropie%o din nou, p7n3 ce o ei sim5i. 'ac3 dup3 reo @ minute tot 45i este greu s3 sim5i energia, repet3 pre5 de c7te a minute exerci5iul l sau > de sensibili"are a m7inilor, sau masea"3%5i din nou c!a2ra inimii. D. Apoi, ca 6i 4n ca"ul plantei, scanea"3 diferite locuri de pe corpul animalului 6i din ung!iuri diferite. 0e"i dac3 po5i detecta forma general3 6i for5a aurei energetice a animalului. Este uniform3 pe toate p3r5ile M Sim5i c3 are o ad7ncime de =C cm peste tot, sau o "on3 este mai superficial3 dec7t alta M O sim5i puternic3 sau slab3 M L. 4nc!eie exerci5iul plimb7ndu%te c7te a minute 6i scutur7ndu%5i bra5ele 6i picioarele. Relaxea"3%te 6i respir3 profund de c7te a ori. 'up3 ce ai terminat, ar trebui s3%5i note"i impresiile, pentru a face referire la ele mai t7r"iu. 'in nou, ca 6i 4n ca"ul plantelor, dac3 ai acces la mai multe specii de animale, ar fi bine s3 le scane"i pentru a edea care animal are aura cea mai puternic3. ,otea"3%5i 6i impresiile aferente, pentru a a ea un element de compara5ie cu alte eforturi de scanare. )uteti a ea at7t oameni, c7t 6i animale de cas3 drept 9clien5i(, si obser ati c3 aurele animalelor par a a ea aceea6i ad7ncime ca 6i 4n ca"ul oamenilor, 4n func5ie de ni elul de italitate al animalului iar c!a2rele animalelor sunt locali"ate 4n acelea6i "one generale ca 6i la oameni, dar sunt propor5ionale cu dimensiunile animalului 6i, prin urmare, mai mici dec7t cele ale oamenilor. Scanarea se poate face si pe obiecte de diferite culori . 0eti simti diferit fiecare obiect in functie de culoarea lui. Scanarea altei persoane Mecanismul folosit pentru scanarea altei persoane este la fel cu cel folosit pentru scanarea unei plante sau a unui animal. Scopul t3u este acela6i+ de a sim5i for5a general3 a aurei. Singura diferen53 este c3 subiectul, 4n ca"ul scan3rii unei persoane, 45i poate oferi un feedbac2 erbal legat de anumite probleme pe care le po5i sim5i 4n timpul scan3rii. ,u%i pune 4ns3 4ntreb3ri subiectului dec7t dup3 ce ai terminat scanarea, c!iar dac3 mai faci comentarii legate de locurile 4n care sim5i perturb3ri energetice 4n aur3.

EIERCI]IUL Scanarea altei persoane )entru exerci5iu, e preferabil s3 stai 4n picioare. Subiectul t3u poate sta 4n picioare sau a6e"at, fiind relaxat 6i a 7nd o respira5ie normal3. 'ac3 rea, poate s3 5in3 oc!ii 4nc!i6i. *rebuie s3%6i 5in3 limba pe cerul gurii, pentru a m3ri sensibilitatea. G3 4nc3l"irea 4n patru pa6i, dup3 care 4ncepe. =. Stai la aproape un metru distan53 de subiect. Ar trebui s3 te plase"i 4n lateral, nu 4n fa5a sau 4n spatele lui . 0ei scana partea superioar3 a bra5ului #orice "on3 dintre um3r 6i cot$. M7na cu care scane"i, precum 6i degetele trebuie s3%5i fie relaxate. >. Uit3%te la 5int3 pentru a intra pe aceea6i lungime de und3 cu ea 6i pentru a%5i stabili inten5ia de a scana. ?. Respir3 4ncet 6i profund, folosind respira5ia pranic3. )3strea"3%5i aten5ia 4ndreptat3 asupra c!a2rei palmei de la m7na cu care scane"i. O dat3 ce ai pri it 5inta pentru a%5i stabili inten5ia, con6tienti"ea"3%5i m7na cu care scane"i pe tot parcursul exerci5iului. )3strea"3%5i mintea desc!is3 6i atitudinea po"iti 3. A. )ornind de la aproape un metrude subiect, apropie%5i 4ncet m7na cu care scane"i, din orice ung!i dore6ti, de locul%5int3. Respir3 4ncet 6i profund. Apropie%5i m7na respecti 3 cu aten5ie. @. Opre6te%te atunci c7nd ai sen"a5ia de presiune, c3ldur3, g7dil3tur3 sau re"isten53. ar trebui s%o sim5i c7nd a&ungi 4ntre =C 6i >@ cm de persoan3. Aminte6te%5i c3 un adult s3n3tos are o aur3 interioar3 de => cm ad7ncime. Mi6c3%5i m7na 4nainte 6i 4napoi de c7te a ori. Obser 3 la ce distan53 se extinde aura. Simte%o cu ade 3rat. O dat3 ce ai sim5it energia f3r3 4ndoial3, simte%i for5a relati 3. B. 'ac3 nu sim5i energia de 4ndat3, nu te descura&a. Relaxea"3%te, respir3 ad7nc, dep3rtea"3%5i 6i apropie%5i din nou m7na p7n3 ce o ei sim5i. 'aca dup3 @ minute 4nc3 mai ai greut35i 4n a sim5i energia, repet3 pre5 de c7te a minute exerci5iul l sau > de sensibili"are a m7inilor, sau masea"3%5i c!a2ra inimii. J. Scanea"3 c7te a "one diferite 6i din ung!iuri diferite. Mergi 4n partea opus3 subiectului 6i scanea"3%= de acolo. 0e"i dac3 po5i detecta forma 6i for5a general3 a aurei energetice. Este uniform3M Sim5i c3 are o ad7ncime de =J cm de &ur%4mpre&ur M Sau 4ntr%o parte o sim5i de J cm, iar 4n alt3 parte de >? cm M O sim5i puternic3 sau slab3 M D. 4nc!eie exerci5iul plimb7ndu%te c7te a minute 6i scutur7ndu%5i bra5ele 6i picioarele. Relaxea"3%te 6i respir3 ad7nc de c7te a ori. 'up3 ce ai terminat, ar trebui s3%5i note"i impresiile din urma scan3rii, pentru a te folosi de ele mai t7r"iu. 'ac3 ai oca"ia s3 exerse"i pe mai mul5i subiec5i, 4ncearc3 s3 le sim5i for5a relati 3 a aurelor. ,otea"3% 5i 6i impresiile aferente, pentru a face compara5ie cu celelalte eforturi ale tale. )e m3sur3 ce ei scana mai mul5i oameni, ei r3m7ne surprins de iu5eala cu care deprin"i capacitatea de a scana % 6i c7t de precis3 poate fi. Lista cu cele necesare scan3rii =. )une%5i limba pe cerul gurii. >. Efectuea"3 c7te a cicluri de respira5ie pranic3. ?. Masea"3%5i c!a2ra inimii de c7te a ori, folosind dou3 degete de la m7na cu care scane"i. A. )e scurt, f3 exerci5iul l de sensibili"are a m7inilor. 'ac3 ai timp sau rei s3%5i spore6ti sensibilitatea, f3%= 6i pe al doilea. @. 'egetele, m7na, 4nc!eietura 6i bra5ul trebuie s3 fie relaxate : bra5ul dep3rtat de corp. B. Arunc3 o pri ire c3tre 5inta de scanare, pentru a%5i stabili inten5ia i a scana. J. Respir3 c7t mai 4ncet 6i mai profund. D. )3strea"3%5i aten5ia asupra c!a2rei din palma m7inii cu care scane"i )rima dat3 uit3%te la 5int3, dar 4n timpul scan3rii con6tienti"ea"3%ti c!a2ra men5ionat3. L.,i elul t3u de concentrare ar trebui s3 fie unul asem3n3tor cu cel folosit la citirea unei c3r5i. Aminte6te%5i+ scanarea 4nseamn3 sim5i fluxul de energie, nu s3%= e"i. ]ine oc!ii desc!i6i sau 4nc!i6i, cum sim5i c3 5i%ar fi mai de a&utor pentru a te concentra mai bine. =C. )3strea"3%5i mintea desc!is3 6i o atitudine po"iti 3, iubitoare , 4ndoielile, temerile 6i nelini6tile 45i in!ib3 capacitatea de a sim5i energia subtil3. )rogramul de exerci5ii "ilnice 4n 6ase pa6i % actuali"are

=. 4nl3turarea direct3 #exerci5ii. 4n func5ie de necesit35i$. >. 4ntinderea 6i relaxarea diafragmei. Atunci c7nd diafragma 45i este de&a obi6nuit3, ar trebui s3 faci exerci5iile respecti e doar uneori, pentru a ad3uga arietate practicii. ?. Exerci5iile l 6i > de sensibili"are a m7inilor A. Respira5ia pranic3 G3 trei seturi a c7te "ece respira5ii pranice. Continu3 cu sec en5ele de ritm 6i reten5ie J%=%J%= 6i B%?%B%?. @. Scanarea general3 Exersea"3 pe tot felul de 5inte+ bra5ul, piciorul 6i alte p3r5i ale corpului t3u: plante, animale, alte persoane. Atunci c7nd ei trece la exersarea manipul3rii energiei cu a&utorul m7inilor % scanare 6i 4n urm3torul curs , m3turare 6i energi"are apoi , nu uita s3 4ncerci stabilirea unui fundament puternic pentru sensibilitate, pe m3sur3 ce exerse"i pas cu pas. 'ar dac3 nu sim5i energia atunci c7nd a&ungi la un anumit pas, pur 6i simplu treci la urm3torul exerci5iu. Unora le trebuie mai mult timp. .........................................................................................................
CURS I0II SCA,AREA E,ER-E*ICA A CSAQRELOR SI I,*ER)RE*AREA RE1UL*A*ELOR 0om relata pe scurt un ca", o tanara 4n 7rst3 de optspre"ece ani, suferea de infec5ii cronice ale rinic!ilor. 'octorii n%au g3sit cau"a infec5iilor recurente, 4ns3 6tiau c3 rinic!iul st7ng se mic6ora 6i murea. Un specialist i%a spus p3rintilor tinerei c3 dac3 nu g3seau o solu5ie pentru a opri infec5ia, copilul a a ea ne oie de un transplant. 'upa toate in estigatiile si procedurile clinice, i s%a efectuat de catre un bioenergetician o scanare general3 a aurei, apoi o scanare specific3 a c!a2relor 6i a "onei lombare. Energia din rinic!iul drept era normal3 6i puternic3, dar din rinic!iul st7ng nu s%a sim5it nici un fel de energie. S%a 4nceput tratamente cu respira5ie pranic3. I s%a m3turat 6i energi"at rinic!ii 6i c!a2rele aferente+ a&na, c!a2rele ba"inului, a sexului 6i meng mein. 'up3 aproximati un an de tratamente s3pt3m7nale urmate de tratamente f3cute de dou3 ori pe s3pt3m7n3, infec5iile au 4ncetat, a 4nceput s3 se simt3 mai bine 6i a putut renun5a la antibiotice. 'octorii a u ramas uluiti de progresele tinerei. Mai mult, constatat c3, dup3 un an de tratament cu respira5ie pranic3, rinic!iul st7ng crescuse mai mare dec7t cel drept. *rei ani mai t7r"iu, tanara este perfect normal3 6i s3n3toas3. Asa dar , 4n urm3toarele exerci5ii om discuta despre scanarea cu o 5int3 anume sau scanarea specific3, adic3 perceperea pranei ce caracteri"ea"3 anumite puncte sau "one din anatomia ta energetic3. Scanarea specific3 include perceperea energiei din anumite c!a2re 6i din p3r5i ale corpului, dar 4n exerci5iile de fa53 ei folosi drept 5inte de scanare numai c!a2rele, deoarece sunt mai bune pentru 4ncep3tori. Atunci c7nd ei scana c!a2rele cu succes, ei putea s3 scane"i cu u6urin53 anumite p3r5i ale corpului, si, ei mai 4n 35a ce 4nseamn3 de fapt sen"a5iile energetice : pe care le ai 4n urma scan3rii. La scanarea general3 ai scanat aura pentru a%i afla dou3 caracteristici + ad7ncimea 6i for5a. C!a2rele se scanea"3 pentru a afla de fapt trei caracteristici+ ad7ncimea, for5a 6i 4ntinderea. C!a2rele pot fi ad7nci 6i puternice, dar 4nguste, sau superficiale 6i slabe, dar 4ntinse. C!a2rele se scanea"3 pentru a afla 4ntinderea, 4n scopul ob5inerii unei perspecti e complete a energiei lor. Autoscanarea specific3 Atunci c7nd 4ncepi procesul de scanare a unei 5inte anume sau scanarea specific3, asigur3%te c3 inten5ia ta se men5ine limpede 6i ferm3 pentru a%5i asigura preci"ia. )racticantii 4ncep3tori 4n indecare energetica pot fi indu6i 4n eroare la citirea aurei dac3 nu au o inten5ie clar3 si trebuie o concentrare maxima.. EIERCI]IUL )E,*RU SCA,AREA CSAQRELOR % in ad7ncime 6i for53 )o"i5ionat3 4n "ona moale de sub stern sau co6ul pieptului, c!a2ra frontal3 a plexului solar este un loc de popas, o !alt3 pentru prana care circul3 de la c!a2rele superioare spre cele inferioare 6i in ers. Aceasta c!a2ra este 6i sediul emo5iilor inferioare, de aceea este excelent3 pentru scanare, pentru a sim5i care este starea ta general3.

)o5i sta a6e"at sau 4n picioare 4n timpul exerci5iului. G3%5i 4nc3l"irea 4n patru pa6i, dup3 care 4ncepe, l . m7na cu care scane"i s3%5i fie la o distan53 de mai pu5in de un metru, dar nu c!iar la o lungime de bra5. cu palma 4ndoit3, 4ndreptat3 spre corp. > Uit3%te 4n &os, la 5int3, pentru a intra 4n re"onan53 6i pentru a%5i stabili inten5ia de a scana. ?. Respir3 4ncet 6i profund, folosindu%te de respira5ia pranic3. 'up3 ce te%ai uitat la c!a2ra frontal3 a plexului solar pentru a%5i stabili inten5ia, con6tienti"ea"3%5i m7na cu care scane"i pe tot parcursul exerci5iului. )3strea"3%5i mintea desc!is3 6i o atitudine po"iti 3. A. Mi6c3 4ncet m7na cu care scane"i spre c!a2ra frontal3 a plexului solar, 5in7nd%o desc!is3 6i relaxat3, cu palma 4ndreptat3 spre corpul t3u 6i cu 4nc!eietura relaxat3. ]ine degetele 4ntr%o po"i5ie natural3, relaxat3 % pu5in 4ndoite 6i dep3rtate unul de cel3lalt, 4ncetine6te 6i mai mult atunci c7nd m7na a&unge cam la ?C cm de corp. @. Acum mi6c3%5i de c7te a ori, delicat, m7na cu care scane"i 4nainte 6i 4napoi fa53 de c!a2ra frontal3 a plexului solar, respir7nd 4ncet 6i profund. 'istan5a de mi6care a m7inii ar trebui s3 arie"e 4ntre =C 6i ?C cm 4n fa5a c!a2rei, f3r3 ca m7na s3%5i ating3 corpul sau s3 a&ung3 mai departe de ?C cm de corp. 4n timpul deplas3rilor m7inii 4nainte 6i 4napoi, 4ncearc3 s3 sim5i energia c!a2rei. ,u%5i 4ncorda 4nc!eieturile m7inii 4n timpul mi6c3rilor. B. Scanea"a 6i aura c!a2relor, care este de aproximati => cm ad7ncime. 'ar c!a2rele se percep mai intens dec7t aura general3, astfel c3 ei sim5i o impresie energetic3 mai puternic3 acum, c7nd 45i scane"i c!a2ra frontal3 a plexului solar, dec7t atunci c7nd 5i%ai scanat bra5ul. J. La fel ca 6i 4n celelalte exerci5ii, dac3 nu sim5i energia imediat, nu te descura&a. Relaxea"3%te, respir3 ad7nc 6i repet3 mi6c3rile de dute ino ale m7inii, p7n3 ce o ei sim5i, 4n ca"ul 4n care dup3 @ minute 4nc3 mai ai greut35i 4n a sim5i energia, repet3 pre5 de c7te a minute exerci5iul de sensibili"are a m7inilor. Sau exersea"3 un pic mai mult cu plante, animale 6i alte persoane 4nainte de a%5i scana propriile c!a2re. D. 'e asemenea, ca 6i 4n exerci5iile anterioare, atunci c7nd sim5i presiunea, g7dil3tura sau c3ldura 4n palm3, obser 3 la ce dep3rtare se afl3 fa53 de corpul t3u. Este la acea distan53 obi6nuit3 de => cmM Este mai aproape sau mai departe M ,otea"3 ad7ncimea. Acum nu este momentul s3 te 4ngri&ore"i dac3 aura este mai ad7nc3 sau mai superficial3. L. In timpul scan3rii de ad7ncime, simte 6i for5a c!a2rei. )une%5i acelea6i 4ntreb3ri ca 6i 4n exerci5iile anterioare+ sim5i intens presiune sau g7dil3turaM Sim5i c3 m7na 45i este respins3 cu putereM Sau sim5i doar o presiune slab3 M Continu3 scanarea p7n3 ce sim5i ad7ncimea 6i for5a c!a2rei frontale a plexului solar. =C. 4nc!eie exerci5iul plimb7ndu%te c7te a minute 6i scutur7ndu%5i bra5ele 6i picioarele. Relaxea"3%te 6i respir3 ad7nc de c7te a ori. 'up3 ce ai terminat, ar trebui s3%5i note"i impresiile din urma scan3rii, pentru a te folosi de ele mai t7r"iu. 'ac3 nu ai sim5it intens energia 4n timpul exerci5iului, ar trebui s3 te 4ntrebi dac3 nu cum a c!a2ra frontal3 a plexului solar este prea slab3. Este posibil, dar mai degrab3 nu 5i%ai de" oltat suficient3 sensibilitate pentru a sim5i energia. )ur 6i simplu p3strea"3 o atitudine desc!is3 6i exersea"3 4n continuare: p7n3 la urm3 ei reu6i s3%5i de" ol5i capacitatea de a sim5i energia. SCA,AREA CSAQRELOR )E,*RU I,*I,'ERE )entru a scana 4ntinderea c!a2relor, 45i ei folosi ambele m7ini. 'e reme ce ei scana 4ntinderea c!iar dup3 ad7ncime 6i for53, nu mai este ca"ul s3 faci din nou 4nc3l"irea, c!iar dac3 ai luat o pau"3 de c7te a minute. *otu6i, dac3 sim5i c3 mintea 45i obose6te sau ai ne oie s3%5i realimente"i sensibilitatea, masea"3%5i din nou inima 6i f3 c7te a respira5ii pranice 4nainte de a 4ncepe. =. 4ntinde%5i m7inile la la5imea taliei, ca 6i cum ai 5ine o minge imaginar3 de pla&3. M7inile trebuie s3 fie cam la un metru una de cealalt3, coatele la un ung!i de LC de grade, palmele 4ndreptate una spre cealalt3, iar antebra5ele paralele cu solul. >. )entru a scana 4ntinderea c!a2rei frontale a plexului solar, trebuie s3 ridici u6or m7inile din po"i5ia ini5ial3 6i s3 le aduci la ni elul c!a2rei plexului. Apoi trage%le 4napoi spre corp. *otu6i, 4n acest timp, nu uita s3 p3stre"i distan5a de un metru 4ntre ele, iar palmele s3 fie 4ndreptate una spre cealalt3. 0a fi ca 6i cum ai ridica mingea de pla&3 6i ai aduce%o 4napoi c3tre tine. Aceasta este po"i5ia cu care trebuie s3 4ncepi

?. Intr3 4n re"onan53 6i stabile6te%5i inten5ia de a scana. A. Scanea"3 spre interior, 4ncet, cu ambele m7ini. ,u te gr3bi. Respir3 ad7nc. Mi6carea de scanare este cu 4ncetinitorul folosit3 4n exerci5iile de sensibili"are a m7inilor, 4n momentul 4n care 4nc!eieturile de la m7ini sunt 4n apropierea coastelor, palmele or fi la o distan53 de >@ cm una de cealalt3, 4ncetine6te mi6carea 6i mai mult. Atunci c7nd palmele tale desc!ise or fi la =B%>C cm una de cealalt3, se or apropia de laturile c!a2rei frontale a plexului solar. 'in momentul respecti , 4ncepe s3 sim5i perimetrul c!a2rei, folosindu%te de 9aplaudatul( imaginar cu 4ncetinitorul. @. Opre6te%te c7nd sim5i g7dilaturi, re"isten53, presiune sau c3ldur3. Ar trebui s3 fie o sen"a5ie mai intens3 ori mai concentrat3 dec7t atunci c7nd 5i%ai scanat aura. 4ncearc3 s3 determini diametrul c!a2rei frontale a plexului solar. Un adult s3n3tos a a ea un diametru al c!a2rei frontale a plexului solar de aproximati =C cm. 'ac3 a ta pare mai restr7ns3 sau mai 4ntins3, nu te 4ngri&ora. ,u acum. )ur 6i simplu re5ine%i 4ntinderea. B. 'ac3 nu sim5i nici o re"isten53 sau c3ldur3 4n timp ce te apropii cu m7inile de laturile c!a2rei, nu te descura&a. G3 mai multe cicluri de respira5ie pranic3: efectuea"3 exerci5iul de sensibili"are a m7inilor. Sau, dac3 nu po5i sim5i deloc energia, 4ntoarce%te la un pas anterior din sec en5a exerci5iului progresi , acolo unde ai reu6it s3 sim5i energia % de exemplu, exerci5iile de sensibili"are a m7inilor, scanarea bra5ului, scanarea unei plante %, apoi treci treptat la scanarea 4ntinderii c!a2relor. J. 4nc!eie exerci5iul plimb7ndu%te c7te a minute 6i scutur7ndu%5i bra5ele 6i picioarele. Relaxea"3%te 6i respir3 ad7nc de c7te a ori. ,otea"3%5i impresiile din urma scan3rii. Scanarea celorlalte c!a2re frontale Golosind aceia6i pa6i descri6i la exerci5iile anterioare, scanea"3%5i acum 6i celelalte c!a2re frontale ale corpului. 0e"i cursul cu c!a2rele pentru a le locali"a. Scutur3%5i m7inile 6i degetele 6i stabile6te%5i din nou inten5ia 4nainte de a trece la scanarea fiec3rei c!a2re. Scanea"3%le ad7ncimea, for5a 6i 4ntinderea. G3 compara5ii 4ntre ele. 'up3 ce termini scanarea fiec3rei c!a2re, ar trebui s3%5i note"i dimensiunile lor 6i alte impresii pe care le%ai a ut. 'ac3 sunt momente c7nd obose6ti psi!ic sau ai sen"a5ia c3%5i pier"i puterea de concentrare sau sensibilitatea, opre6te%te 6i f3 o pau"3. 4ncearc3 o serie de cicluri de respira5ie pranic3. )limb3%te pu5in sau repet3 sec en5a de 4nc3l"ire 'up3 ce ai terminat scanarea c!a2relor frontale, po5i s3 treci la scanarea c!a2relor dorsale. SCA,ARE E,ER-E*ICA )RI, 0I1UALI1ARE Scanarea c!a2relor dorsale E ident, este imposibil s3 a&ungi cu m7inile la spate pentru a scana c!a2rele dorsale, a6a c3 le ei scana cu a&utorul i"uali"3rii. )ractic, ei concepe o imagine mental3 a propriei persoane 4n fa5a ta, dup3 care ei scana c!a2rele dorsale de la imaginea respecti 3. 0e"i figura 'I, ME,IUL )ARA,ORMAL% E,ER-E*ICA pentru a locali"a c!a2rele dorsale. Sfaturi utile pentru i"uali"are Exist3 c7te a modalit35i de a te i"uali"a, de6i nici o metod3 nu func5ionea"3 perfect pentru toat3 lumea % iat3 4ns3 c7te a sfaturi 6i obser a5ii. Experimentea"3 pentru a afla ce stil de i"uali"are func5ionea"3 cel mai bine 4n ca"ul t3u. X Multora li se pare folositor s3 4nc!id3 oc!ii 4nainte de a 4ncepe i"uali"area, pe c7nd al5ii 46i 5in oc!ii desc!i6i, dar nu se concentrea"3, uit7ndu%se 4n gol, ca 6i cum ar isa cu oc!ii desc!i6i. X 'ac3 ai o memorie exact3, 4ncearc3 s3 e"i o repre"entare a persoanei tale la scar3 normal3, la aproximati un metru 4n fa5a ta. O po5i i"uali"a pe un fundal incolor. Unii prefer3 un fundal negru, al5ii consider3 c3 un fundal alb, ca un ecran de cinema, func5ionea"3 mai bine. *otu6i, al5ii prefer3 s3 i"uali"e"e imaginea c!iar 4n fa5a lor 4n camer3: le place calitatea tridimensional3 a unei astfel de i"uali"3ri. X Unora le plac detaliile. 'ac3 te a&ut3 o imagine bine definit3, alc3tuie6te%5i i"uali"area c7t mai corect din punct de edere anatomic. Ar trebui c!iar s3 consul5i texte medicale de specialitate pentru referin5e. Adaug3 culori 6i perspecti 3 de ad7ncime. Alte persoane prefer3 o imagine bidimensional3, asem3n3toare unui desen animat, sau o repre"entare animat3. X Imaginea"3%5i c3 te desene"i pe tine, cu carioci colorate pe o tabl3 alb3, sau cu opsele pe o p7n"3. X Unii prefer3 s3 lucre"e cu imagini la scar3 normal3: altii prefera o imagine mai mic3, redus3 la &um3tate sau c!iar mai mult, sim5ii c3 se pot concentra mai bine asupra unei imagini mai mici. Cursurile de indecare pranic3, in occident li se pred3 studen5ilor cum sa faca scanari si i"uali"3ri a propriei persoane redus3 la o treime fa53 dimensiunile lor sau c!iar mai mic3, te!nic3 ce li se pare

foarte util3 La fel se face si tratamentul la distanta, imaginandu% a ca persoana este in fata d s sau ca d s suntete langa acea persoana. X )ersoanele creati e, cu deprinderi de i"uali"are mai de" oltate, ar putea 4ncerca te!nica microscopului, 4n care 3d o imagine m3ritat, a c!a2rei sau a "onei pre"ent7nd o posibil3 problem3 de s3n3tate. X 4ncearc3 i"uali"area pentru a%5i scana c!a2rele frontale. AtunciP c7nd ai 4n 35at s3 scane"i imaginea c!a2relor dorsale, ai puteai prefera utili"area i"uali"3rii 4n locul corpului fi"ic pentru a%5i scana 6i c!a2rele frontale. Goarte bine. EIERCI]IUL B+ Scanarea c!a2relor dorsale )o5i sta a6e"at sau 4n picioare 4n timpul exerci5iului. G3%5i 4nc3l"irea 4n patru pa6i, dup3 care 4ncepe. =. Golose6te metoda preferat3 de i"uali"are pentru a proiecta o imagine a propriei persoane 4n fa5a ta. 4ntoarce%o, astfel 4nc7t s3 pri e6ti spatele imaginii. >. Locali"ea"3%5i c!a2ra dorsal3 a plexului solar #fig. B%A$. Intra 4n re"onan53 cu 5inta 6i stabile6te%5i inten5ia de a scana. Iat3 4nc3 o modalitate de a%5i spori sensibilitatea atunci c7nd scane"i o imagine i"uali"at3+ repet3%5i numele de trei ori 4nainte de a 4ncepe % de pild3, 9.o!n Smit!, .o!n Smit!, .o!n Smit!(. Este o te!nic3 simpl3, dar extrem de puternic3 pentru a%5i spori sensibilitatea. 'in momentul respecti , la cursuri, studen5ii scanea"3 mai 4nt7i partea dorsal3 a aurei pentru a g3si e entuale congestii sau deficien5e, f3r3 a li se da reo instruc5iune anume. Apoi li se spune s3%6i rosteasc3 numele de trei ori 4naintea scan3rii, apoi s3 repete exerci5iul de scanare. Studen5ii, f3r3 nici o excep5ie, descoper3 c3 toate sen"a5iile tactile %presiune, temperatur3, g7dilaturi % sunt mult mai distincte. ?. Respir3 4ncet 6i profund, folosind respira5ia pranic3. 'up3 ce te%ai uitat la c!a2ra%5int3 pentru a%5i stabili inten5ia, con6tienti"ea"3 m7na cu care scane"i pe tot parcursul exerci5iului. )3strea"3%5i mintea desc!is3 6i o atitudine po"iti 3. A. Ridic3 m7na cu care scane"i 6i, cu palma desc!is3 6i cu 4nc!eietura relaxat3, 4ncepe scanarea mi6c7ndu%5i m7na spre "ona%5int3. Scanea"3%5i c!a2ra dorsal3 a plexului solar la fel cum ai scanat%o 6i pe cea frontal3, sim5indu%i ad7ncimea, for5a 6i 4ntinderea. X )entru scanarea unei imagini i"uali"ate se cere mai mult3 concentrare, a6a c3 nu te gr3bi, respir3 ad7nc 6i p3strea"3%5i aten5ia asupra c!a2rei din palma m7inii cu care scane"i. X Atunci c7nd ai terminat de scanat ad7ncimea, for5a 6i 4ntinderea c!a2rei dorsale a plexului solar, opre6te%te pu5in 6i notea"3%5i impresiile. Interpretarea re"ultatelor Interpretarea re"ultatelor scan3rii este un proces alc3tuit din dou3 p3r5i. Mai 4nt7i 45i stabile6ti limita energetic3, dimensiunea general3 6i for5a aurei 4ntregi la un moment dat, ceea ce ofer3 o informa5ie de ansamblu asupra ni elului energetic 6i a st3rii globale de s3n3tate. Apoi stabile6ti limita c!a2ral3, dimensiunea 6i for5a fiec3rei c!a2re, ceea ce%5i d3 o idee despre unii indicatori specifici cu pri ire la starea ta de s3n3tate. Limita energetic3 In cursurile anterioare ai in atat cum sa 5i scane"i interiorul antebra5ului 6i alte c7te a p3r5i ale corpului pentru a%5i face o idee orientati 3 despre for5a general3 a aurei tale. 'ar nici o m3sur3toare singular3 nu ofer3 o e aluare precis3 a dimensiunilor 6i for5ei generale a aurei tale. )entru a face o apreciere general3, trebuie s3%5i scane"i toat3 anatomia energetic3. ,u este 4ns3 ca"ul s3%5i scane"i corpul p3rticic3 cu p3rticic3. Exist3 o modalitate mai bun3 6i mai rapid3. )entru aflarea limitei energetice, 4mparte%5i corpul 4n patru cadrane %inferior, mi&lociu, superior 6i de 7rf %, apoi efectuea"3 un set de exerci5ii de scanare specific3 4n dou3 puncte%c!eie din fiecare cadran+ partea exterioar3 a ambilor genunc!i #cadranul inferior$, exteriorul ambelor 6olduri #cadranul mi&lociu$, interiorul ambelor antebra5e #cadranul superior$ 6i t7mplele #cadranul de 7rf$. Aceste puncte distincte sunt u6or de accesat, iar luate 4mpreun3, ofer3 o e aluare repre"entati 3 a 4ntregii tale aure. Scurt3tura respecti 3 te a&ut3 s3%5i stabile6ti limita energetic3 4n c7te a minute. )o5i scana cele opt puncte din cele patru cadrane de trei ori la r7nd, 4n aceea6i ordine+ genunc!ii, 6oldurile, antebra5ele 6i apoi t7mplele. Iat3 un set. Apoi scanea"3%le a doua oar3 4n aceea6i ordine % al

doilea set. 4n sf7r6it, scanea"3%le 6i a treia oar3, ceea ce repre"int3 al treilea set. Scanarea unei 5inte de c7te a ori la r7nd p7n3 c7nd se ob5in acelea6i re"ultate de fiecare dat3 este cea mai bun3 modalitate de a se asigura preci"ia. Re"ultatele constante 4nseamn3 re"ultate precise, mai ales 4n ca"ul 4ncep3torilor. Atunci c7nd ei fi mai priceput, ei putea s3 scane"i doar o dat3 6i s3 interprete"i corect 6i 4ncre"3tor. Am 3"ut 4ns3 la cursuri c3 atunci c7nd 4ncep3torii 4ncearc3 s3 interprete"e 4naintea ob5inerii unor citiri constante, re"ultatele lor sunt greu de pre"is, incomplete sa_la8uo: eronate, 4n consecin53, ei de in frustra5i 6i 4ncep s3 pun3 la 4ndoial3 dad scanarea 6i toat3 9treaba asta cu energia( func5ionea"3 4ntr%ade 3r. 4ncep3tor fiind, ei ob5ine citiri mai precise 6i ei 4n 35a mai reped[ prin scanarea 4n seturi, nu scan7nd genunc!iul de trei ori la r7nd, apoi 6oldul de trei ori la r7nd 6.a.m.d., deoarece pier"i contactul cu 5inta scan3rii 4ntre repri"ele de scanare. 'ac3 nu pier"i contactul 4ntre scan3ri, po5i l influen5at, f3r3 s3 6tii, de prima scanare. ]i%ai putea aminti, de exemplu c3 la prima scanare a 6oldului m7na 5i s%a oprit la => cm ad7ncime, a6` c3, atunci c7nd treci la a doua scanare a 6oldului, probabil ei g7ndi d m7na ar trebui s3 se opreasc3 la aceea6i ad7ncime. )oate ar trebui: poate c3 prima scanare a fost corect3, 4ns3 la 4ncep3torii care nu 6i%a[ de" oltat pe deplin capacitatea de scanare, este foarte posibil ca primN scanare s3 nu fie precis3. Scanarea pe seturi asigur3 preci"ia. EIERCI]IUL )E,*RU S*A/ILIREA LIMI*EI E,ER-E*ICE )o5i sta a6e"at sau 4n picioare 4n timpul exerci5iului. G3%5i 4nc3l"irea, dupA care 4ncepe. =. Scanea"3%5i exteriorul genunc!iului drept cu m7na dreapt3, obser a ad7ncimea 6i for5a aurei. La fel, scanea"3%5i exteriorul genunc!iul st7ng cu m7na st7ng3. 'ac3 dore6ti, po5i s3 scane"i ambii genune$ cu ambele m7ini 4n acela6i timp. >. )rocedea"3 la fel cu 6oldul drept 6i cel st7ng. Ca 6i mai sus, poti scana ambele 6olduri cu ambele m7ini o dat3. ?. Scanea"3%5i antebra5ul, la fel cum ai f3cut la exerci5iul anterior: apoi in ersea"3 m7inile 6i scanea"3%5i cel3lalt antebra5. A. Scanea"3%5i t7mpla st7ng3 cu m7na dreapt3, obser 7nd ad7ncimea si for5a aurei. )rocedea"3 la fel 6i 4n ca"ul t7mplei drepte. Ca 6i 4n pasii de mai sus, dac3 dore6ti, po5i scana ambele t7mple deodat3, cu ambele m7ini. @. G3 o pau"3 de un minut dou3. B. Repet3 sec en5a p7n3 ob5ii acelea6i m3sur3tori ale ad7ncimii 6i forta 4n urma a dou3 sau trei seturi consecuti e de scanare. Atunci c7nd ob5ii re"ultate constante 4n cele patru puncte % de exemplu dup3 trei seturi de scanare, ai determinat c3 aura ta este de => cm In fiecare punct de &ur%4mpre&ur: sau este de J,@ cm la genunc!iul drept =@ cm la 6oldul drept, =C cm la ambele t7mple deci m3sur3toa respecti 3 este limita ta energetic3. Iat3 ce semnifica5ie are m3sur3toarea de mai sus+ dac3 aura es uniform3 6i foarte 4ntins3 % de exemplu, >@ cm 4n toate cele opt puncte %probabil c3 e6ti foarte s3n3tos 6i deborde"i de energie. 'ac3 aura este uniform3 dar 4ngust3 % de exemplu, are o ad7ncime de @ cm 4n fiec3reiN dintre cele opt puncte, lucrul acesta indic3 o condi5ie general3 de energie redus3, care se manifest3 sub forma unui num3r de probleme de s3n3tate. 'ac3 aura ta are dimensiuni neregulate % de exemplu, se extinde la >C cm la soldul drept 6i J,@ cm la t7mpla st7ng3 , ai ol tulburare energetic3, 4n ca"ul unei aure neregulate, o "on3 mai 4ntins3, dec7t 4n mod obi6nuit este do ada unei congestii locale, 4n timp ce o "on3 mai mic3 dec7t 4n mod normal indic3 o deficien53 local3. Congestia energetic3 este o proeminen53 4ngro6at3 de energie impur3 6i este sim5it3 diferit de la persoan3 la persoan3. )oate fi descrisa ca fiind o 9umfl3tur3(: sau se simte ca o for53 de respingere ce se manifest3 atunci c7nd apropii polii identici a doi magne5i sau se simte foarte cald la maini. 'eficien5a energetic3 este un spa5iu din aur3 care mai totdeauna se simte ca o depresiune 4n c7mpul energetic. )ractic, m7na se scufund3 spre corp atunci c7nd trece pe deasupra "onei respecti e sau se simte sen"atia de rece la maini. Congestia sau deficien5a pot fi indicatori ai unei probleme pre"ente sau iminente de s3n3tate 4n "ona unde ai o perturbare, 4n urm3toarele capitole ei 4n 35a cum s3 4nl3turi sau s3 m3turi congestia local3, precum 6i s3 energi"e"i "onele locale cu deficit de energie. A ertisment+ )robabil ei putea s3 deduci o anumit3 problem3 de s3n3tate 4n urma propriei scan3ri 6i din tabelul ce asocia"3 c!a2rele cu anumite organe sau func5ii ale corpului. ,u cum a s3 4ncerci diagnosticarea

ta sau a altei persoaneP Ofer3 informa5iile respecti e unui doctor 4n care ai 4ncredere pentru un diagnostic ulterior 6i pentru tratament, 4n cartea de fa53 4n e5i un program despre care s%a demonstrat c3 este eficient pentru re"ol area unor afec5iuni medicale ce existau dinainte 6i care fuseser3 diagnosticate. ,oi nu 4ncura&3m cititorii s3%6i pun3 singuri diagnostice 4n ba"a scan3rii anatomiei energetice. Si singur te poti indeca, indecarea pranic3 6i medicina energetic3 4n general sunt instrumente eficiente, menite s3 complete"e, dar nu s3 4nlocuiasc3 medicina tradi5ional3 occidental3. 0aria5ii ale limitei energetice 'imensiunile aurei aria"3 de la "i la noapte, deoarece ni elul energiei este influen5at de mul5i factori, printre care !rana pe care o consumi, starea emo5ional3, stresul la care e6ti expus etc. 'ac3 ai descoperit c3 aura aria"3 4ntre =C 6i => cm ad7ncime timp de c7te a "ile, aria5iile respecti e sunt normale. Sc!imb3rile mai intense % de exemplu, atunci c7nd descoperi c3 aura ta s%a mic6orat cu @ cm peste tot sau g3se6ti umfl3turi de p7n3 la >>,@ cm 4n unele "one % sunt tipuri de perturb3ri energetice care pot indica probleme de s3n3tate. Limita c!a2ral3 Cea mai complet3 imagine a indicatorilor energetici specifici ai s3n3t35ii pro ine din scanarea tuturor celor == sau J c!a2re 4n scopul determin3rii dimensiunilor 6i for5ei fiec3reia. Ca 6i 4n ca"ul stabilirii limitei energetice, 45i ei scana c!a2rele sec en5ial, 4ntr%o serie de seturi, pentru a asigura citiri constante 6i precise. Atunci c7nd ei de eni mai priceput 4ntr%ale scan3rii, ei scana ad7ncimea, for5a 6i 4ntinderea c!a2relor 4ntr%un singur set. 'irec5ia 6i ordinea 4n care 45i scane"i c!a2rele nu afectea"3 calitatea citirilor, 4ns3, pentru a a ea o anumit3 ordine 6i structur3 4n etapele de 4nceput ale practicii, este recomandat3 urm3toarea sec en53+ c!a2rele cre6tetului, a frun5ii, a&na, a g7tului, frontal3 a inimii, frontal3 a plexului solar, frontal3 a splinei, a ombilicului, a sexului, a ba"inului, meng mein, dorsal3 a splinei, dorsal3 a plexului solar 6i dorsal3 a inimii. CURS III CURA*AREA AUREI E,ER-E*ICE % m3turarea energiei congestionate, Cur35area este o parte ital3 a fiec3rei abord3ri 4n indecare. Medicina tradi5ional3 caut3 s3 elimine pe c7t posibil murd3ria 6i germenii patogeni ce pro oac3 infec5ii. 'e aceea asistenta tamponea"3 o t3ietur3 desc!is3 cu peroxid, iar c!irurgul se spal3 cu gri&3 pe m7ini 6i pe antebra5e 4nainte s3 opere"e. Medicina energetic3 netradi5ional3 este de asemenea preocupat3 de cur35are+ ea caut3 s3 4nl3ture contaminarea energetic3 din aur3 pentru a se e ita problemele de s3n3tate, 4n India, unii indec3tori flutur3 o pan3 de p3un pe deasupra corpului, iar 4n Gilipine, indec3torii cur353 pacien5ii cu o m3turic3 special3. Sunt modalit35i diferite, dar filosofia din spatele lor este aceea6i+ pentru a fi s3n3tos, corpul trebuie s3 fie curat, s3 nu aib3 impurit35i, fie ele microbi sau prana impur3. In cursul de fa53 ei 4n 35a despre m3turare, adic3 metoda de indecare pranic3 prin care se asigur3 cur35area prin 4nl3turarea manual3 a contamin3rii sau a energiei impure din aur3. M3turarea este a doua dintre cele trei te!nici de manipulare a energiei. )rincipii de ba"3 ale m3tur3rii M3turarea este de dou3 feluri+ m3turare general3 6i m3turare local3. M3turarea general3 este o serie de =C mi6c3ri de m3turare cu ambele m7ini % cinci 4n &os, 4n fa5a corpului, 6i cinci 4n &os, 4n spatele corpului %ce constituie o cur35are general3, de sus p7n3 &os 6i de &ur%4mpre&ur, a anatomiei energetice. M3turarea local3 este o cur35are manual3 mai restr7ns3 a unei anumite p3r5i a corpului sau a unei c!a2ra. M3turarea local3 se face cu o singur3 m7n3, iar cur35area este mai ad7nc3 6i mai concentrat3. )entru a efectua m3turarea general3, ei folosi ambele m7ini 4n mi6c3ri lungi, lente, gra5ioase, cu palmele 4mpreunate . Mi6c3rile respecti e induc ceea ce se nume6te starea de indecare, o condi5ie de relaxare fi"ic3 6i mental3 a ansat3 4n care e6ti total recepti la energia indec3toare 6i la indecare. Oamenii descriu o astfel de stare de superrelaxare ca pe o 9impresionant3 eliberare de tensiune(, 9dispari5ie a ap3s3rilor( sau 9sentiment de u6urare(. Relaxarea respecti 3 se datorea"3 4nl3tur3rii pranei impure din corpul energetic 6i 4nl3tur3rii indirecte a emo5iilor negati e. Atunci c7nd m3turi bloca&ele energetice sau limitele func5ionale din aur3, mintea 6i corpul 5i se relaxea"3 complet.

Iat3 alt mod de a pri i starea de indecare. Curentul electric trece cu u6urin53 printr%un cablu de calitate superioar3, deoarece metalul din care este confec5ionat cablul are pu5ine impurit35i. 'impotri 3, curentul electric trece mai greu printr%un cablu de calitate inferioara , metalul din care este f3cut acesta are multe impurit35i. Un corp curat 4n starea de indecare este asem3n3tor unui cablu de calitate superioar3: prana circul3 cu u6urin53 prin el. Un corp murdar din punct de edere energetic este ca 6i un cablu de calitate inferioar3: prana nu poate circula cum trebuie, deoarece el con5ine multe impurit35i sau congestii energetice. 4n tentati a de a circula printr%o aur3 murdar3, prana se bloc!ea"3 6i mai tare, cre7nd tulbur3ri energetice 6i, 4n cele din urm3, probleme de s3n3tate. M3turarea local3 folose6te dou3 mi6c3ri ale m7inii, una asem3n3toare cu 4notul c7inesc 6i una circular3, str7ns3,in ers sensului acelor de ceasornic , pentru a oferi o cur35are mai concentrata "onelor mai mici din corpul energetic. Atunci c7nd efectue"i m3turare local3 pe propria ta persoan3 folosind mi6carea circular3, sensul in ers acelor de ceasornic 4l ei determina imagin7ndu%te 4n afara corpului t3u, uit7ndu%te la el. 'ac3 reodat3 te 4ncurci, pur 6i simplu imaginea"3%5i E sau c!iar plasea"3 % un ceas cu fa5a 4n afar3, pe partea corpului asupra c3reia lucre"i, 6i urmea"3 acele ceasului Atunci c7nd efectue"i o m3turare local3 asupra i"uali"3rii propriei tale persoane, ceea ce c!iar ei face mai t7r"iu, se aplic3 aceea6i regul3. Imaginea"3%5i un ceas plasat pe partea din i"uali"are asupra c3reia lucre"i 6i urm3re6te acele ceasului. Exist3 6i modalit35i de a%5i folosi palmele pentru m3turarea local3+ %cu degetele 4ndreptate 4nainte, spre 5int3 #pentru cur35are 4n profun"ime$: % cu marginea exterioar3 sau interioar3 a palmei #pentru o cur35are mai delicat3 % pentru cur35area "onelor mai greu de cur35at, cu o po"i5ie a palmelor cu degetele 4ndreptate spre 4nainte$: 6i cu unul sau dou3 degete #4ntr%o mi6care de 4mpungere cu scopul de a relaxa "onele cu congestie mai dificile$. AR'EREA E,ER-IEI IM)URE 'U)A MA*URARE 'upa ce ai terminat maturarea energetica ei arde energia maturata atingand palmele una de alta , ca o bataie de palme prin stergere. 'aca nu ei arde energia maturata ea se a duce inapoi de unde ai maturato si munca ta iti a fi in "adar. Arderea energiei impure se face atunci cand ai a&uns in partea de &os al corpului pe care il curati energetic, sau c!a2ra sau un alt organ , atingi palmele tale una de alta , ca si cum le suprapui una peste alta stergandule una de alta. sau ca si cum ai pocni din degete trecand cu policele degetului mare peste celelalte degete. Arderea energiei impure se face prin atingerea palmelor , deoarece in arful degetelor noastre a em minic!a2re corespondente c!a2relor principale care produc o ardere, curatare. 'upa terminarea curatarii propriu"ise trebuie sa a spalati pe maini cu apa sau daca in conditii itrege nu a eti apa e%ti simula spalarea ca si cum ati face%o cu apa, deoarece c!a2rele din palmi or curata energia impura. Cu m3turarea ei 4ncepe manipularea superioar3 a energiei 6i trebuie s3 mai faci c75i a pa6i pentru a te feri de contaminare. )a6ii respecti i or de eni 6i mai importan5i atunci c7nd 4ncepi energi"area 6i practicarea remediilor pentru afec5iuni specifice *e rug3m s3 adaugi urm3torii pa6i de aici 4nainte. =. 4nainte de a 4ncepe, nu p3stra pe tine !aine sau obiecte care preiau energie impur3. Suflec3%5i m7necile, scoate%5i pantofii 6i cureaua 6i gole6te%5i bu"unarele de bani, c!ei 6i alte obiecte. M7necile lungi de la c3ma63, mai ales cea de bumbac, se contaminea"3 u6or, iar m3tasea este un i"olant ce 4mpiedic3 circula5ia energiei. ;i pielea este un i"olant. 'e reme ce banii trec prin at7tea 6i at7tea m7ini, pot fi foarte murdari din punct de edere energetic 6i 45i pot contamina energia indec3toare. >. Scap3 4ntr%un mod adec at de energia impur3. Cea mai simpl3 6i eficient3 cale de a neutrali"a energia m3turat3 din aur3 este de a o arunca 4ntr%un bol cu ap3 s3rat3, aflat la 4ndem7n3 deoarece sarea neutrali"ea"3 energia impur3. )entru a%5i preg3ti 9co6ul de gunoi( cu solu5ie salin3, ia un bol sau un castron de plastic cu capacitatea de aproximati un litru, pune 4n el dou3 treimi de ap3 6i circa >CC g de sare. )o5i folosi at7t sare fin3, c7t 6i sare mare, 'up3 terminarea fiec3rei 6edin5e de m3turareY indecare, arunc3 solu5ia salin3 murdar3 4n toalet3 6i trage apa. 'ac3 nu ai solu5ie salin3 disponibil3, imaginea"3%5i o flac3r3 erde ce arde 4ntr%o g3leat3 l7ng3 tine, 4n care arunci energia impur3, 4n momentul c7nd termini m3turarea, stinge flac3ra, imagin7ndu%5i c3 arunci ap3 peste ea. ?. M7na cu care m3turi Y energ%"e"i trebuie s3 fie curat3, 4n timpul m3tur3rii s%ar putea s3 descoperi c3 palma 6i m7na 45i sunt grele. Este 4n parte re"ultatul mi6c3rii fi"ice repetate de m3turare, dar se datorea"3 mai mult energiei impure pe care o culegi cu m7na respecti 3. Gere6te%5i m7na 6i palma de contaminare stropindu%le dup3 fiecare "ece m3tur3ri cu alcool, extract de plante tonifiante sau ap3

s3rat3. Un pul eri"ator de stropit plantele de g!i eci ar fi perfect. 'ac3 du"a de pul eri"are este reglabil3, a&ustea"%o 4n a6a fel 4nc7t s3 pul eri"e"e foarte fin. )o5i folosi 6i o pomp3 cu pul eri"ator pe care o po5i g3si la farmacie. Atunci c7nd te ei pricepe mai bine 6i ei 6ti c7t de contaminate 45i sunt m7inile, ei pul eri"a 4n func5ie de necesitate, dar la 4nceput pul eri"ea"3 dup3 "ece m3tur3ri. #,ot3+ 'e aici 4nainte, c7nd ne om referi la 9alcool( sau la 9sticlu5a cu alcool(, trebuie s3 4n5elegi c3 po5i a ea 6i extract de plante tonifiante sau ap3 s3rat3 in acea sticluta cu alcol . A Sedinta de indecare cu in ocarea. 'eoarece lucre"i cu mai mult3 energie ce pro ine din exteriorul corpului t3u, probabil ei a ea ne oie de 4ndrumare in cti itatea de indecare. Inainte de a incepe exercitiul de indecare 45i suger3m s3 in oci o entitate superioar3, un sf7nt, care 45i a oferi siguran5a practicii 6i pe cea a oric3rei persoane pe care exerse"i. )o5i folosi o rug3ciune care 45i este pe plac. Cea mai adesea *atal nostru. Ea poate fi simpl3 6i scurt3. Iat3 un exemplu+ 945i aduc mul5umiri 5ie, aaaaaa, pentru energia indec3toare 6i pentru c3 4mi ar35i calea de a o folosi f3r3 prime&die 6i cu dreapt3 &udecat3(. @. 'ac3 lucre"i cu o femeie care este sau ar putea f4 4ns3rcinat3, ar trebui s3 exerse"i doar scanarea 6i m3turarea delicat3. M3turarea 4n for53, energi"area 6i pranele cromatice pot d3una fetusului. Exist3 exerci5ii de m3turare 6i energi"are pentru femeile gra ide, 4ns3 ele sunt re"er ate indec3torilor cu experien53. 0ei 4nt7lni a ertismente adi5ionale legate de lucrul cu femeile gra ide 4n capitolele despre energi"are 6i despre folosirea pranelor cromatice B. 4nc!eie 6edin5a 4n care lucre"i cu alt3 persoan3 prin rete"area cordoanelor. Oric7nd lucre"i pe plan energetic cu altcine a, mai ales dac3 persoana respecti 3 are o problem3 de s3n3tate sau o tulburare energetic3, stabile6ti un 9raport energetic( ce ia forma unui fir sau cordon energetic ce une6te corpul t3u energetic cu cel al persoanei 4n cau"3. 'ac3 la6i intact cordonul 4n cau"3 dup3 ce termini, energia impur3 poate circula prin el spre tine 6i te poate contamina. 'e exemplu, o instructoare efectuase o indecare pranic3 pe tat3l s3u, care a ea un cioc osos la picior. 'up3 c7te a 6edin5e ce au durat dou3 s3pt3m7ni, tat3l ei a relatat c3 starea sa se 4mbun3t35ise foarte mult, dar pe instructoare 4ncepuse s3 o doar3 piciorul 6i nu%6i putea da seama de ce. Atunci c7nd 6i%a amintit c3 nu rete"ase cordonul dintre ea 6i tat3l ei, a f3cut%o, iar durerea ei de la picior a disp3rut. Rete"area cordonului pre ine contaminarea. La sf7r6itul 6edin5ei, pur 6i simplu i"uali"ea"3 un cordon 4ntre tine 6i subiectul t3u. Imaginea"3%5i m7na ca pe un cu5it 6i taie cordonul 4n apropierea plexului t3u solar frontal cu o mi6care subit3, ca la 2arate. Exerci5ii de m3turare progresi 3 Iat3 ordinea exerci5iilor de m3turare progresi 3+ =. preg3tirea m7inilor 4nainte de m3turare: >. m3turarea general3 a altei persoane: ?. m3turarea general3 a ra"elor de s3n3tate ale altei persoane: A. m3turarea local3 a altei persoane: @. autom3turarea general3: B. autom3turarea general3 a ra"elor tale de s3n3tate: J. autom3turarea local3. Ai obser at c3 ei exersa m3turarea pe alte persoane 4nainte de a 4ncepe autom3turarea. S%a descoperit la cursuri c3, 4n general, se 4n e5a m3turarea #6i energi"area$ 4ncep7nd mai 4nt7i pe altcine a. Ca 6i 4n ca"ul scan3rii, om pre"enta o sec en53 optim3 pentru deprinderea m3tur3rii. La fel ca atunci c7nd 4nc3 po5i 4n 35a scanarea dac3 nu ai plante sau animale pe care s3 exerse"i, fiind ne oit s3 exerse"i mai mult pe tine, tot a6a po5i 4n 35a 6i m3turarea, c!iar dac3 nu ai un partener pentru a exersa. )ur 6i simplu ei lucra mai mult la exerci5iile de autom3turare. G3 tot posibilul s3 urme"i sec en5a de fa53, dar dac3 nu reu6e6ti, po5i totu6i s3 4n e5i s3 scane"i prin practicarea regulat3 6i sus5inut3 a pa6ilor care nu%5i pun probleme. Cei mai mul5i deprind m3turarea dup3 reo dou3 s3pt3m7ni de practic3 "ilnic3, dup3 ce 6i%au de" oltat o sensibilitate relati bun3 a m7inilor 6i capacitatea de a scana. 'ar, ca 6i la scanare, dac3 te 4mpotmole6ti la un anumit pas, treci la exerci5iul urm3tor. 0ei 4n 35a 4n scurt timp. Sec en5a de preg3tire a m7inilor 4nainte de m3turare este 4n esen53 sensibili"are a m7inilor. Seam3n3 cu exerci5iul de sensibili"are a m7inilor pe care =%ai 4

)reg3tirea m7inilor 4nainte de m3turare )entru exerci5iul de fa53 po5i sta 4n picioare sau a6e"at. G3%5i 4nc3l"irea 4n patru pa6i, dup3 care 4ncepe. =. 'in po"i5ia de ba"3 pentru sensibili"area m7inilor, cu coatele la LC de grade, 4ntoarce%5i palmele 4n sus. >. 'ep3rtea"3%5i mai mult palmele 6i bra5ele. ?. G3 o in ocare la un sfant sau *atal Ceresc pentru a aduce mul5umiri pentru energia indec3toare, pentru cuno6tin5a de a o folosi cum trebuie 6i 4n condi5ii de siguran53. A. Con6tienti"ea"3%5i c!a2rele din palmele ambelor m7ini 6i efectuea"3 trei cicluri de respira5ie pranic3. S%ar putea s3%5i sim5i m7inile calde, 4nro6ite sau s3 te g7dile, ceea ce este perfect normal. Acum e6ti preg3tit pentru m3turare. M3turarea general3 a altei persoane )rincipalul a anta& al practic3rii m3tur3rii pe alt3 persoan3 este feedbac2%ul. Atunci c7nd studen5ii 4ncep m3turarea, deseori nu sunt siguri c3 fac te!nica 4n mod adec at 6i dac3 ob5in re"ultate. Astfel, V comentariile imediate ale unui subiect sunt de nepre5uit pentru de" oltarea 4ncrederii 4n manipularea superioar3 a energiei, 45i po5i 4ntreba subiectul 4nainte de m3turare dac3 are probleme actuale de s3n3tate, iar dup3 m3turare, dac3 se simte altfel. M3turarea general3 a altei persoane )entru acest exerci5iu trebuie s3 stai 4n picioare. ,u uita de 4nc3l"irea 4n patru pa6i, dup3 care adaug3 6i urm3torii patru pa6i. #'e aici 4nainte, . include primii doi din urm3torii pa6i 4n 4nc3l"irea dinaintea tuturor && 6edin5elor ce presupun m3turare sau energi"are. Adaug3 to5i cei patru pa6i dac3 lucre"i pe o alt3 persoan3.$ % ,u uita de bolul cu ap3 s3rat3 6i de pul eri"atorul cu alcool, extract de plante tonifiante sau ap3 s3rat3. )une bolul la aproximati un metru de tine, 4ns3 ai gri&3 s3 fie 4ntr%o parte, ca s3 nu te 4mpiedici de el. % )reg3te6te%5i m7inile 4nainte de m3turare #exerci5iul J%A$ 6i f3%5i in oca5ia. % 4ntreab3%5i subiectul dac3 are probleme actuale de s3n3tate. #)oate ei prefera sau nu s3 le di ulge. 'ac3 45i a r3spunde ce fel de probleme are, probabil ei fi predispus s3%5i aminte6ti locurile 4n care se manifest3 acele probleme, iar experien5a de 4n 35are a exerci5iului nu a mai fi at7t de puternic3. 'ac3 subiectul nu%5i a spune, iar tu ei reu6i s3 descoperi o perturbare energetic3 asociat3 unei astfel de probleme, 4ncrederea ta 4n tine a spori. *otu6i, la 4nceput s%ar putea s3 rei un a&utor. Experimentea"3 6i e"i ce modalitate te a&ut3 s3 4n e5i mai u6or.$ % Spune%i subiectului s3%6i 5in3 limba pe cerul gurii, pentru a%6i spori sensibilitatea. l. Scanea"3%5i subiectul 4n c7te a puncte, pentru a stabili rapid limita sa energetic3. Atunci c7nd 5i%ai stabilit propria limit3 energetic3, ai scanat cele patru cadrane 4n trei seturi. Aici nu ai ne oie de astfel de detalii. *ot ce trebuie este o m3sur3toare aproximati 3 a ad7ncimii 6i a for5ei aurei subiectului 4n c7te a puncte. Scanea"3 de c7te a ori um3rul st7ng, apoi pe cel drept, p7n3 ei a ea o sen"a5ie relati 3 a conturului 6i for5ei anatomiei energetice a subiectului. C!iar dac3 nu reu6e6ti s3 sim5i pe deplin energia, continu3 cu exerci5iul de m3turare. M3turarea 45i spore6te 6i 5ie sensibilitatea. >. Restabile6te%5i inten5ia, spun7ndu%5i 4ncet c3 ai de g7nd s3 m3turi 6i s3 cure5i prana impur3 din corpul energetic al persoanei respecti e. ?. Cu m7inile 4n po"i5ia de m3turare general3, adu%5i palmele una l7ng3 alta, astfel 4nc7t degetele ar3t3toare 6i p3r5ile interioare ale palmelor s3 fie lipite 6i 5inte6te cu degetele pu5in deasupra capului subiectului. 'ac3 stai la circa un metru fa53 de subiect, palmele 45i or fi la aproximati =C%=@ cm fa53 de corpul subiectului. )e m3sur3 ce a anse"i, ei descoperi c3 po5i scana 6i m3tura de la o distan53 mult mai mare, dar acum, apropierea te a a&uta s3 deprin"i m3turarea. A. Imaginea"3%5i ra"e de lumin3 alb3 ie6ind din degetele tale 6i p3trun"7nd la reo @ cm 4n corpul subiectului Ad7ncimea scan3rii este determinat3 de inten5ie. ]ine%5i limba pe cerul gurii 6i continu3 cu respira5ia pranic3 pe m3sur3 ce m3turi. @. ]in7nd m7inile 4mpreunate, m3tur3 4ncet centrul corpului subiectului, de la 7rful capului #cre6tet$ 4n &os, spre fa53, g7t, trunc!i 6i organele genitale, apoi 4n &os, spre picioare 45i po5i stabili singur ritmul de m3turare dup3 ce ei fi mai priceput, dar acum, =C%=@ secunde pentru fiecare mi6care 45i or fi suficiente, 4n timpul m3tur3rii, fii atent la sen"a5iile de greutate, m7ini lipicioase sau e entuale goluri pe care le%ai putea sim5i cu palmele. B. Ar trebui s3%5i imagine"i ra"ele de lumin3 cum r3"uiesc de pe ele o materie 4nc!is3, noroioas3, cenu6iu%maronie, 4n timp ce trec 4n &os. J. 'up3 ce ai m3turat 6i picioarele, trage%5i m7inile 4napoi 6i scutur3 energia impur3 4n apa s3rat3. Ar

trebui s3 i"uali"e"i materialul 4nc!is la culoare care este aruncat 4n apa s3rat3. Unii c!iar 4l 3d c3"7nd 4n ap3 6i 4mpro6c7nd c75i a stropi. Este prima m3turare dintre cele cinci 4n &os 4n fa5a corpului. D. )entru cea de%a doua trecere, adu%5i m7inile 4n po"i5ia ini5ial3. ]inte6te cu ele capul subiectului, dar las3 4ntre ele o distan53 egal3 cu o l35ime de palm3 6i &um3tate. M3tur3 4n &os partea din fa53 a corpului, din cap p7n3 4n picioare, cu aceea6i mi6care gra5ioas3 Con6tienti"ea"3 sen"a5iile pro ocate de e entualele perturb3ri energetice. 'up3 ce ai terminat din nou cu picioarele, scutur3 energia impur3 4n apa cu sare. L. O dat3 la dou3 m3tur3ri, strope6te%5i m7inile cu pul eri"atorul cu alcool. ,u e nici o problem3 dac3 m7inile 45i sunt foarte ude atunci c7nd m3turi. =C. )entru a treia m3turare, adu%5i din nou m7inile 4n po"i5ia ini5ial3. ]inte6te cu ele deasupra capului subiectului 6i las3 4ntre ele o distan53 de trei l35imi de palm3. Apoi m3tur3 4n &os, ca 6i 4n prima 6i a doua trecere. == )entru a 4ncepe a patra m3turare, mai adu%5i o dat3 m7inile 4n po"i5ia ini5ial3. ]inte6te cu ele deasupra capului subiectului 6i las3 4ntre ele o distan53 de aproximati patru l35imi de palm3 6i &um3tate. M3tur3 4n &os, dup3 care strope6te%5i m7inile cu alcool. =>. )entru a cincea 6i ultima m3turare a p3r5ii frontale a corpului, pune%5i subiectul s3%6i 4ndep3rte"e pu5in m7inile #foto J%e$. )entru trecere, m7inile tale, sau ra"ele pe care le i"uali"e"i ie6ind din ele, or urma conturul corpului subiectului. )une%5i m7inile 4n po"itia de 4nceput a m3tur3rii, 4ntin"7ndu%le spre capul subiectului, dup3 ca. rote6te%le spre interior, astfel 4nc7t dosul palmelor 6i degetele s3 s ating3. Este o po"i5ie asem3n3toare cu cea folosit3 atunci c7nt, tocmai rei s3 dai perdelele la o parte cu ambele m7ini. =?. 'in po"ibia de mai sus, m3tur3 perimetrul 4n care este 4ncadrat corpul subiectului. G3 mi6carea de m3turare 4n &os, 4n &urul capului,:: peste urec!i 6i umeri 6i apoi 4n &os prin exteriorul m7inilor pu5ini: 4ntinse 4nainte. Apoi m3tur3 interiorul bra5elor #singura dat3 c7nd ei m3tura 4n sus$ spre subsuori. La subsuori 4ncepe din nou m3tu rarea 4n &os, urm7nd conturul corpului 6i picioarelor. Sf7r6e6te prini scuturarea m7inilor deasupra apei s3rate, dup3 care strope6te%5i m7inile cu alcool. =A. Apoi m3tur3 spatele aurei. )une%4i subiectul s3%6i aduc3 din nou m7inile pe l7ng3 corp 6i s3 se 4ntoarc3 #sau po5i s3 mergi tu 4n spatele lui$. =@. La 4nceput, ar fi util s3%5i 4mprosp3te"i inten5ia din c7nd 4n c7nd, spun7ndu%4i c3 ai de g7nd s3 9m3turi spatele lui cutare(. 'ac3 pe parcurs ai ne oie de re4nc3rcarea sensibilit35ii, fa c7te a respira5ii pranice sau repet3 exerci5iul de sensibili"are a m7inilor sau de preg3tire a m7inilor pentru m3turare. =B. M3tur3 spatele subiectului cu a&utorul a cinci pase din cap p7n3%n picioare. )entru a cincea m3turare, subiectul a 5ine bra5ele pu5in dep3rtate. =J. Scanea"3 din nou aura subiectului. Obser 3 dac3 acum pare mai ec!ilibrat3. =D. 'up3 ce termini, retea"3 cordonul dintre tine 6i subiect #fig. J%B$. =L. 4nc!eie exerci5iul scutur7ndu%5i m7inile 6i stropindu%le din nou cu alcool. G3 c7te a respira5ii pranice, apoi relaxea"3%te. Ar trebui s3%5i note"i impresiile legate de e entualele sen"a5ii de m7ini lipicioase, greutate sau goluri 4n aura energetic3. 'ac3 sunt asociate unor afec5iuni fi"ice despre care subiectul 5i%a spus de&a, folose6te%le ca pe o consolidare po"iti 3. 'ac3 nu ai impresii de nici un fel, nu%i nimic. Ar trebui s3 4ntrebi 6i subiectul cum se simte. 'ac3 este mai calm 6i mai relaxat, folose6te starea sa ca o asigurare po"iti 3 c3 te!nica ta este corect3: dac3 nu, nici o problem3. C!iar 4n timpul primului exerci5iu de m3turare general3, mul5i subiec5i simt re"ultate considerabile Aura sanatatii este o aglomeratie de ra"e lungi de energie ce ies prin pori si care au ne oie de o intretinere sanatoasa ca si aura interioara si c!a2rele. Aura actionea"a ca un Tscut psi!ic< sit e apara de emotii si gandurile negati e ale oamenilor. In ca"ul unor boli fi"ice , ra"ele aurei sunt slabe sit e poti contamina cu o energie negati e, emotiile si gandurile altora. Atunci cand aura sanatatii se pre"inta puternica, ea este foarte important3 pentru bun3starea ta fi"ic3, emo5ional3 6i mental3. I5i po5i p3stra aura s3n3t35ii puternic3 prin m3turarea sau 9piept3narea( ra"elor de s3n3tate cu a&utorul aceleia6i po"i5ii de m3turare general3 cu a.mbele

m7ini, dar cu o mic3 modificare + nu ei m3tura cu degetele lipite, ci desf3cute 6i relaxate 4n afar3 de asta, ordinea este aceea6i ca 6i la m3turarea general3. M3turarea ra"elor de s3n3tate este o te!nic3 ce re"ult3 din scanarea general3, 6i nu una de sine st3t3toare. F6adar, dup3 efectuarea m3tur3rii generale #a subiectului, continu3 cu urm3torii pa6i. )reg3tirea nu mai este necesar3 dac3 m3turi ra"ele de s3n3tate imediat dup3 m3turarea general3. 4ndreptarea ra"elor de s3n3tate poate a ea un efect indec3tor foarte rapid. 'up3 numai @ minute de m3turare general3 6i 4ndreptare a ra"elor de s3n3tate, aproape to5i spacientii spun c3% 6i simt spatele mai relaxat, iar cei care a eau dureri de spate spus c3 acestea s% au redus considerabil. 4ndreptarea ra"elor de s3n3tate poate a ea si un efect c7t se poate de relaxant. EIERCI]IUL M3turarea general3 a ra"elor de s3n3tate ale altei persoane 'ac3 este ca"ul, restabile6te%5i inten5ia, spun7ndu%5i 4ncet c3 ai de g7nd s3 m3turi 6i s3 cure5i aura s3n3t35ii acelei persoane. =. A 7nd m7inile 4n po"i5ia de m3turare general3 dar cu degetele r3sfirate, 5inte6te u6or spre capul subiectului. 'ac3 stai la aproximati un metru, m7inile ar trebui s3%5i fie la reo =C%=@ cm de corpul subiectului. >. Imaginea"3%5i ra"e de lumin3 alb3 ie6ind din degetele tale 6i p3trun"7nd la aproximati @ cm 4n corpul subiectului. ?. Acum, piapt3n3 cu delicate5e centrul corpului subiectului, pornind de la 7rful capului #cre6tet$ 4n &os, spre fa53, g7t, piept, trunc!i 6i organele genitale, p7n3 la 7rfurile picioarelor ,ot3+ )iapt3n3, dar nu smulge. Smulgerea este o mi6care for5at3 ce poate rupe energia unei persoane. 'istinc5ia o ei putea face cu a&utorul inten5iei 6i a mi6c3rii m7inii. Inten5ia trebuie s3%5i fie aceea de a piept3na, 6i trebuie s3 folose6ti o mi6care lin3, delicat3, de m3turare.$ Ritmul folosit 4n scanarea general3, de =C% =@ secunde pentru fiecare pas3, este adec at. ,u uita s3%5i 5ii limba pe cerul gurii 6i s3%5i continui respira5ia pranic3 4n timpul m3tur3rii. A. )e parcursul piept3narii, fii atent la e entualele perturb3ri energetice + sen"a5ii de greutate, m7ini lipicioase sau goluri. @. 'ac3 rei, i"uali"ea"3 ra"ele de lumin3 grebl7nd printre ra"ele de s3n3tate 6i 4ndrept7ndu%le, 4n timp ce 4nl3tur3 materia 4nc!is3, de culoare cenu6iu%maronie. B. 'up3 ce ai trecut de picioare, retrage%5i m7inile 6i scutur3 energia impur3 4n apa s3rat3. Iat3 prima m3turare dintre cele cinci 4n &os asupra p3r5ii frontale corpului. J. Continu3 ca 6i la m3turarea general3, mi6c7ndu%5i m7inile deasupraP capului, dep3rt7ndu%le la o l35ime de palm3 6i &um3tate 6i piept3n7n& din nou. O dat3 la dou3 m3tur3ri, strope6te%5i m7inile cu alcool. La a cincea 6i cea din urm3 pas3 asupra p3r5ii frontale a corpului, greblea"7i ra"ele subiectului, nu 4nainte s3%= pui s3%6i dep3rte"e pu5in bra5elec: D. Acum, piapt3n3 ra"ele subiectului din spate. Scutur3%5i m7inile deasupra apei s3rate dup3 fiecare m3turare 6i strope6te%le cu alcool o dat3 la dou3 m3tur3ri. L. Scanea"3 din nou aura subiectului. Obser 3 dac3 o sim5i mai ec!ili%f brat3 acum. =C. 'up3 ce ai terminat, retea"3 cordonul dintre tine 6i subiect. ==. 4nc!eie exerci5iul scutur7ndu%5i m7inile 6i stropindu%le din nou cu alcool. G3 c7te a respira5ii pranice, apoi relaxea"3%te. 'ac3 ai m3turat ra"ele de s3n3tate ale subiectului t3u imediat dup3 ce ai efectuat asupra lui scanarea general3, ar trebui s3%= mai 4ntrebi o dat3 cum se simte 6i s3%i 4mp3rt36e6ti impresiile tale. M3turarea altei persoane )entru m3turarea local3 ei folosi mi6carea de 4not c7inesc la "onele mai mici 6i la 4nc!eieturi, 6i pe cea a tirbu6onului in ers sensului acelor de ceasornic la c!a2re. Ca 6i 4n ca"ul scan3rii generale, 45i a fi util s3 le practici pe un subiect a 7nd o problem3 de s3n3tate u6oar3, dar persistent3. 'urerea de cap, un genunc!i amor5it, congestii ale sinusurilor sau dureri de genunc!i sunt potri ite pentru a exersa pe ele. EIERCI]IUL M3turarea local3 a altei persoane %"one specifice 6i 4nc!eieturi )entru exerci5iu, ei sta 4n picioare: 4nc3l"irea este aceea6i ca la exerci5iul anterior. Apoi 4ncepe. =. Scanea"3 5inta sau "ona propus3 din diferite ung!iuri. 'e exemplu, dac3 subiectul are o problem3 cu sinusurile, scanea"3 c!iar 4n fa5a lui, apoi din lateral, l7ng3 pome5i. 'ac3 are un genunc!i inflamat, scanea"3 din toate cele patru p3r5i. Obser 3 impresiile pro ocate de perturb3rile energetice+

umfl3turi, greutate, m7ini lipicioase sau goluri. Restabile6te%5i inten5ia, spun7ndu%5i 4ncet c3 ei m3tura 6i cur35a prana impur3 din acea "on3. ,u uita s3%5i 5ii limba pe cerul gurii 6i s3%5i continui respira5ia pranic3 4n timpul m3tur3rii. ?. A 7nd m7na dominant3 f3cut3 pu5in c3u6, 4n po"i5ia de m3turare 6i la =C%=@ cm fa53 de "ona respecti 3, 4ncepe m3turarea cu mi6c3ri scurte de 4not c7inesc, 4n &osul 6i 4n afara corpului persoanei 6i a corpului t3u O secund3 pe pas3 este un ritm bun. Acoper3 4ntreaga "on3 i"at3 prin m3turare, 4ncep7nd de la extremitatea st7ng3 a "onei 6i continu7nd spre dreapta, 4ncearc3 s3 suprapui oarecum mi6c3rile 4n timp ce treci de la st7nga spre dreapta. 'ac3 m3turi o "on3 4ntins3, cum ar fi stomacul, po5i face p7n3 la =C m3tur3ri cu un num3r minim de mi6c3ri suprapuse. 'ac3 este o "on3 mai restr7ns3, cum ar fi genunc!iul sau cotul, m3tur3 de c7te a ori aceea6i "on3. 4n ca"ul "onelor restr7nse, dublea"3 sau triplea"3 num3rul de pase de m3turare: m3tur3 cu acela6i ritm 4n dou3 sau trei repri"e 4nainte s3 treci mai departe. A. 4n timpul m3tur3rii, fii atent la sen"a5iile de greutate, m7ini lipicioase sau goluri, 4ndreapt3%5i aten5ia asupra a ceea ce g3se6ti 6i 4nl3tur3 perturb3rile restabilindu%5i inten5ia 6i m3tur7nd "onele respecti e cu mai mult3 oin53. @. 'ac3 rei, folose6te%te 6i de i"uali"are. Obser 3 ra"ele albe ce pornesc din degetele tale 6i p3trund la c75i a centimetri sub piele pentru a cur35a energia impur3 de culoare cenu6iu%maronie. B. 'up3 aproximati =C m3tur3ri, ar trebui s3 adaugi 6i o m3turare acumulati 3, adic3 o m3turare ori"ontal3 care cur353 prana impur3 m3turat3 4n &os. J. Indiferent de 4ntinderea "onei i"ate 6i de faptul c3 ai folosit sau nu m3turarea acumulati 3, dup3 =C m3tur3ri las3%5i m7i nile 4n &os 6i scutur3%le spre apa s3rat3. D. M3tur3 din nou "ona f3c7nd =C pase, mi6c7nd m7na de la st7nga spre dreapta, folose6te m3turarea acumulati 3 dac3 dore6ti, dup3 care scutur3 prana impur3 4n apa s3rat3. Strope6te m7inile cu alcool la fiecare dou3 seturi de =C pase. L. Repet3 sec en5a de dou3 seturi a c7te =C pase de 4nc3 patru ori, ceea ce a totali"a un total de =CC de m3tur3ri ale "onei respecti e. =C. 'ac3 ai cum a sen"a5ia c3 5i%ai pierdut inten5ia sau sensibilitatea m7inilor, f3 o pau"3, plimb3%te pu5in 6i f3 exerci5iile potri ite. ==. Scanea"3 4nc3 o dat3 "ona pentru a edea dac3 perturbarea energetic3 a fost corectat3. =>. Retea"3 cordonul atunci c7nd ai terminat. =?. 4nc!eie exerci5iul scutur7ndu%5i m7inile 6i stropindu%le din nou cu alcool. G3 c7te a respira5ii pranice, apoi relaxea"3%te. 4ntreab3%5i subiectul cum 46i simte "ona respecti 3 sau dac3 problema de s3n3tate mai exist3, 4l mai doareM Mai are sen"a5ii de disconfortM 'ac3 r3spunde negati , folose6te acest lucru ca pe o consolidare po"iti 3. 'ac3 aparent nu exist3 nici o sc!imbare, nu%i nimic. 'ac3 mai dore6ti s3 re"ol i problema respecti 3, iar subiectul t3u este de acord, 4ncearc3 alte =CC de m3tur3ri ale "onei.

Initiere in Bioenergie

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Initiere in Bioenergie

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

www.cartiaz.

ro Carti si articole online gratuite de la A la Z

INITIERE IN BIOENERGIE CURS I

www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z

www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z

www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z

www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z

www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z

www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z

www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z

www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z

www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z

www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z

www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z

www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z

www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z

www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z

www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z

www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z

www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z

www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z

www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z

www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z

www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z

www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z

www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z

www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z

www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z

www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z

www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z

www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z

www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z

www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z

www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z

www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z

www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z

www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z

www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z

www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z

www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z

www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z

www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z

www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z

www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z

www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z

www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z

www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z

www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z

www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z

www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z

www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z

www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z

www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z

www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z

www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z

www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z

www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z

www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z

www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z

www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z

www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z

www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z

www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z

www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z