Sunteți pe pagina 1din 11

CAPITOL VIRUSOLOGIE AN I ASISTENT MEDICAL GENERALIST

VIRUSURILE GRIPALE Gripa este o boala infectioasa acuta caracterizata clinic prin manifestari severe ale sistemului respirator si ale organismului in general si epidemiologic printr-o contagiozitate mare cu producerea de valuri epidemice care periodic la interval de 20-40 ani se extind pe intreg globul sub forma de pandemii. Gripa este produsa de virusul gripal (Myxovirus influenza) cu genomul constituit din ARN facand parte din genul Influenzae-virus, familia Orthomyxoviridae. Virionul gripal are forma sferica , uneori filamentoasa. a suprafata se gasesc mici proeminente filamentoase alcatuite din glicoproteine care constituie HEMAGLUTININA si, respectiv NEURAMINIDAZA, ambele avand un rol important in activitatea biologica a virusului! infectivitate, efecte toxice".Acestea sunt implantate intr-un invelis lipidic al particulei virale care la randul sau este plasat pe o matrice proteica.#n interiorul acesteia se afla NUCLEOCAPSIDA constituita din nucleoproteina conectata la $ fragmente de ARN.Antigenul nucleocapsidic confera virusului gripal specificitate de tip !A,%,&". HEMAGLUTININA Asigura absorbtia virusului pe 'ematii si pe celulele ciliate ale sistemului respirator(aglutinarea se produce prin interactiunea dintre 'emaglutinina si receptorii specifici de pe 'ematii(fenomenul este impiedicat de Anticorpii specifici ! principiul reactiei de in'ibare ale 'emaglutinarii". NEURAMINIDAZA )ste enzima care permite eliberarea particulelor virale din celule *ucand astfel un rol important in gradul de infectiozitate al tulpinii respective. +emaglutinina si neuraminidaza sunt glicoproteine cu specificitate antigenica ele conferind virusurilor gripale specificitate de subtip. )xista , tipuri de virus gripal-A,%,& care difera intre ele prin structura nucleoproteinei interne si a antigenelor proteice de suprafata.#n tipul de virus gripal A se pot intalni , subtipuri de 'emaglutinina-+., +2 ,+,, si doua subtipuri de neuraminidaza /N., N2 in diverse combinatii.

CAPITOL VIRUSOLOGIE AN I ASISTENT MEDICAL GENERALIST

i!"ar! #ulpina $! %iru& gripal !&#! "o$ifi"a#a a&#f!l' 0ipul antigenic de ribonucleoproteina-A, %,&

0ara sau localitatea unde a fost izolata( Numarul de ordine al tulpinii, anul in care a fost izolata prima data si in paranteza simbolurile structurii antigenice ale subtipului de 'emaglutinina si ale subtipului de neuraminidaza. )xemplu-marea pandemie de gripa asiatica din .123-.$2$ care a afectat .4, din populatia globului a fost provocata de tulpina de virus gripal A. 45ingapore .423 !+2N2". 6irusul gripal poate fi conservat timp de cateva saptamani la 0-4 grade celsius.7uterea sa infectioasa este distrusa timp de cateva minute la 28 de grade celsius. PATOGENIA VIRUSURILOR GRIPALE Viru&ul gripal patrunde in organism prin intermediul aerosolilor si afecteaza mucoasa cailor respiratorii. Neuraminidaza scade vascozitatea stratului mucos expunand astfel receptorii de la suprafata celulelor la patrunderea virusului gripal care produce leziuni distructive urmate de descuamarea celulelor ciliate.

DIAGNOSTICUL DE LA(ORATOR AL VIRUSURILOR GRIPALE Nu poate fi realizat in afara perioadelor epidemice deoarece numeroase alte infectii acute respiratorii se manifesta in mod asemanator.&ertitudinea unui diagnostic corect este data de laborator prin izolarea si identificarea virusului gripal din spalatura nazala, secretii nazale sau faringiene sau sputa. 0itrurile de virus sunt cu atat mai inalte cu cat sunt mai aproape de debutul bolii !.-, zile".&ultivarea si izolarea virusului se poate obtine prin inoculare in ou embrionat de gaina de .0 zile sau prin inoculare in culturi de tesuturi speciale.

CAPITOL VIRUSOLOGIE AN I ASISTENT MEDICAL GENERALIST

9iagnosticul rapid al infectiei gripale se poate face prin detectarea virusului cu a*utorul testului de imunoflorecenta in celule epiteliale ale tractului respirator sau prin detectarea acestuia in secretii prin testul ) #5A . EPIDEMIOLOGIA GRIPEI 0ransmiterea gripei de la o persoana la alta se realizeaza direct prin picaturi din secretia nazofaringiana si mai rar indirect prin intermediul obiectelor proaspat contaminate cu secretii infectante.&ontagiozitatea este mare , transmiterea agentului patogen facandu-se rapid mai ales in colectivitati. #n numai cateva saptamani gripa se poate propaga in numeroase tari si continente.Receptivitatea fata de gripa este generala putand afecta toate grupele de varsta. IMUNITATEA 5pecifica pentru tipul de virus gripal care a produs-o.#n convalescenta apar in sange anticorpi specifici fata de antigenul nucleocapsidic si fata de antigenele de invelis ale virusului!anti-'emaglutinina si anti-neuraminidaza".Rezistenta fata de boala este data in principal de anticorpii fata de 'emaglutinina si care au capacitatea de a neutraliza virusul gripal. PRO ILA)IA SPECI ICA 6accinarea antigripala cu vaccinuri integrale inactivate sau preparate numai din subunitati ale particulei virale !'emaglutinina, neuraminidaza" sau cu vaccinuri cu virus viu atenuat.

VIRUSUL POLIOMIELITEI Poliomi!li#a este o boala infectioasa acuta si transmisibila provocata de virusul poliomielitic.Numai un procent foarte redus sub .: din indivizii

CAPITOL VIRUSOLOGIE AN I ASISTENT MEDICAL GENERALIST

infectati cu acest virus fac boala clinica manifestata prin paralizii provocate de distrugerea unor neuroni motori. 6irusul poliomielitic face parte din familia Pi"orna%iri$a!, g!nul En#!ro%iru&*)ste un virus ARN, de dimensiuni foarte mici cu o capsida formata din 80 de capsomere.9eoarece nu are lipide in capsida sa, acest virus este rezistent la eter, etanol si diferiti detergenti.)ste sensibil la ;6, formol si cloramina.6irusul poliomielotic are , tipuri-., 2,,.Acestea sunt antigenic distincte si nu dau imunitate incrutisata. 6irusul poliomielitic este patogen pentru om si maimute. 0ipul 2 este patogen si pentru soarecele nou-nascut.0oate cele , tipuri de virus polimielitic pot fi cultivate pe culturi celulare ! rinic'i de maimute,+e a", producand efecte citopatice caracteristice. PATOGENIA VIRUSULUI POLIOMIELITIC 6irusul patrunde in organism pe cale orala prin mucoasa orofaringiana si a tractului respirator superior. Aici are loc prima multiplicare si apoi prin intermediul secretiilor orale patrunde in tubul digestiv.9in stomac trece nealterat nefiind afectat de aciditatea gastrica, in in#!&#inul &u+#ir! unde urmeaza o noua fa,a $! mul#ipli"ar!.<a*oritatea cazurilor se opresc in acesta faza clinic inaparenta.&and insa bariera intestinala este depasita se produce stadiul de VIREMIE.#n acest stadiu virusul poliomielitic poate fi neutralizat de Anticorpii specifici circulanti si evolutia bolii este impiedicata sau virusul poate invada sistemul nervos central aparand boala clinica.#n sistemul nervos central virusul se multiplica in celulele nervoase in special in neuronii motori pe care ii distruge.

DIAGNOSTICUL DE LA(ORATOR AL VIRUSULUI POLIOMIELITIC 9iagnosticul de certitudine se bazeaza pe izolarea si tipa*ul virusului la care se adauga teste serologice.7entru izolarea acestui virus se i- au probe din spalaturi nazofaringiene, din materii fecale, &R, sau tesut nervos .#n primele doua

CAPITOL VIRUSOLOGIE AN I ASISTENT MEDICAL GENERALIST

saptamani de boala virusul este gasit intr o mare proportie in aceste produse patologice. Da#! !pi$!miologi"!' #n anul .1$$ =<5,&9&,;N#&)> au lansat la nivel mondial #nitiativa de )radicare a 7oliomielitei ( #n anul 2001 peste ,80 de milioane de copii au fost vaccinati in 40 de tari( #n Romania ultimul caz de poliomielita a fost raportat in .112. EPIDEMIOLOGIA VIRUSULUI POLIOMIELITIC 7oliomielita este raspandita pe intreg globul.Rezervorul de virus este omul bolnav sau purtatorii sanatosi de virus.Agentul infectios se transmite pe care orala prin contact direct sau indirect prin intermediul alimentelor, apei, obiectelor contaminate.#munitatea dobandita este solida si de lunga durata. 7erioada de incubatie de 8-.0 zile, putand varia de la ,-,2 de zile. PRO ILA)IA 5e realizeaza prin mi-loa"! n!&p!"ifi"! ce se impun in cazul bolilor cu poarta de intrare digestiva sau aeriana si prin mi-loa"! &p!"ifi"! precum vaccinul poliomielitic trivalent administrat parenteral sau vaccin viu atenuat administrabil pe cale orala. Vaccinul poliomielotic inactivat (IPV) contine cele trei serotipuri de virus polio.

VIRUSURILE HEPATICE H!pa#i#!l! %iral! a"u#! sunt boli specific umane ce se manifesta prin fenomene generale infectioase digestive si 'epatice insotite sau nu de icter.5unt provocate

CAPITOL VIRUSOLOGIE AN I ASISTENT MEDICAL GENERALIST

din cate se cunoaste pana in prezent de cel putin 2 virusuri 'epatotrope, patogene pentru om-6irusul 'epatitei A !6+A", 6irusul 'epatitei % !6+%", 6irusul 'epatitei & !6+&", 6irusul 'epatitei 9 !6+9", si 6irusul 'epatitei ) !6+)". Viru&ul .!pa#i#!i A /VHA) )ste un %iru& ARN de dimensiuni mici, sferic si face parte din familia Pi"orna%iri$a!0 g!nul En#!ro%iru&.7rincipalul sau antigen este Antigenul +A!Ag+A" iar Anticorpii corespunzatori sunt anti-+A, #g G si #g<. )ste o boala usoara, fara manifestari extra'epatice si adeseori antiicterica, asimptomatica.Rezervorul de virus este constituit de bolnavi cu icter sau asimptomatici.Agentul patogen este excretat prin fecale iar transmiterea se face aproape exclusiv pe cale fecal-orala, prin contact direct sau indirect prin intermediul alimentelor sau a apei contaminate.R!"!p#i%i#a#!a la boala este generala iar imunitatea specifica este solida si durabila. Manif!&#ari "lini"!-incubatie 2$ de zile(febra, stare generala de rau, greata, disconfort abdominal(urina inc'isa la culoare. Da#! !pi$!miologi"! +epatita A se intalneste in intreaga lume( #n anul 20.. la nivel mondial s-au inregistrat .,4 milioane cazuri noi de 'epatita virala A (

Viru&ul .!pa#i#!i ( /VH() )ste un virus A9N de forma sferica si face parte din familia HEPADNAVIRIDAE0 g!nul HEPADNAVIRUS* 7rincipalele sale antigene sunt-

CAPITOL VIRUSOLOGIE AN I ASISTENT MEDICAL GENERALIST

An#ig!nul $! &uprafa#a al VH(1AgH(& An#ig!nul "!n#ral al VH(1AgH(" An#ig!nul l!ga# $! an#ig!nul "!n#ral 1AgH(! Ag+%s-constituie invelisul extern al 6+% si are o structura complexa lipoglicoproteica.Apare in sangele bolnavilor inainte de debutul clinic al 'epatitei astfel ca depistarea sa serveste la diagnosticarea bolii.Anticorpii anti Antigen +%s apar in convalescenta si inseamna vindecarea bolii. &omponenta centrala!?nucleocapsida virionului" este alcatuita din capsida, AD si genomul viral. Antigenul central al !"# (Ag "#c$ este decelat in celulele hepatice dar este a%sent in sange&&& Antigenul Hbe (Ag+%e" apare in sangele bolnavilor de timpuriu odata cu Ag +%s.

Viru&ul .!pa#i#!i C /VHC) 5e transmite prin sange si derivate de sange iar anticorpii corespunzatori anti Ag+& apar in convalescenta si in 'epatita cronica.+epatita & este o afectiune a ficatului cauzata de un virus de tip ARN ce este transmis in principal prin sange in timpul transfuziilor, al utilizarii drogurilor in*ectate si uneori prin contact sexual neprote*at. +epatita & apare atunci cand sange infectat cu virusul 'epatic & intra in organismul unei persoane sanatoase. 9e asemenea, poate aparea ca urmare a contactelor sexuale neprote*ate si de asemenea, mai rar, de la mama infectata catre copil in timpul nasterii.

Viru&ul .!pa#i#!i D /VHD 2DELTA) Reprezinta agentul etiologic al 'epatitei virale delta ce apare ca o suprainfectie la bolnavii cu 'epatita virala %, agravand mersul bolii.)xistenta acestui tip de

CAPITOL VIRUSOLOGIE AN I ASISTENT MEDICAL GENERALIST

infectie conditionata se explica prin faptul ca virusul delta este un virus defectiv care nu se poate replica decat in prezenta virusului 'epatitei %. Anticorpii anti /9elta sunt anticorpi #g< si #gG si pot fi depistati ca si antigenul prin teste serologice specifice. Viru&ul .!pa#i#!i E/VHE) )ste virus 'epatic non A, non % transmis pe cale enterala. Aparitia anticorpilor anti-6+) denota instalarea unei imunitati impotriva 'epatitei ). EPIDEMIOLOGIA VIRUSURILOR HEPATICE 7rincipalul rezervor de virus este omul bolnav sau purtatorii cronici si asimptomatici.7rincipalele cai de transmitere a agentului patogen sunt calea orala /6+A si 6+), in special prin intermediul alimentelor si a apei contaminate , si, pe cale parenterala /6+%, 6+&, 6+9 prin transfuzii de sange sau derivate de sange contaminat etc.Receptivitatea la boala este generala iar imunitatea dobandita fata de un anumit tip de virus este solida si durabila. PRO ILA)IE 9epistarea precoce a bolnavilor si izolarea lor precum si aplicarea unor masuri adecvate constituie obiective importante in combaterea 'epatitei virale.

VIRUSUL IMUNODE ICIENTEI UMANE/HIV) SIDA /AIDS3AC4UIRED IMMUNE DE ICIENC5 S5NDROM)0 constituie cel de-al patrulea stadiu si ultimul al evolutiei infectiei cu virusul +#6 ce se

CAPITOL VIRUSOLOGIE AN I ASISTENT MEDICAL GENERALIST

caracterizeaza prin depresie imuna ma*ora, acutizarea infectiilor virale, bacteriene, parazitare, fungice. Din punct de vedere clinic, infectia parcurge ai u!te etape pana can" in"ivi"u! a#unge in sta"iu! "e $%a!a c!inic anifesta& I*Inf!"#ia a"u#a- este frecvent asimptomatica, iar cand apar simptome, acestea pot mima o mononucleoza infectioasa sau o infectie cu &@tomegalovirus !encefalopatii, neuropatii, eruptii cutanate"( II*Inf!"#ia "roni"a- este asimptomatica o lunga perioada si se poate caracteriza prin unul dintre urmatoarele semne si simptome-diaree apoasa!A . luna" si febra !A,$ grade &elsius"(scadere in greutate !A20: in, luni"( leucoplaBia paroasa a limbii( III*ARC /A#95 Related Complex)1 in care apar concomitent cel putin doua semne dintre cele descrise mai sus( IV*(oala SIDA6 AIDS1 se caracterizeaza prin aparitia : #nfectiilor cu oportunisti !cu risc vital"- cr@ptosporidioza, toxoplasmo m@cobacterioze. 6irusul +#6 face parte din "la&a R!#ro%iru&urilor a caror denumire recurge din faptul ca aceste virusuri ARN au o enzima capabila sa transforme ARN-ul in A9N.)xista doua tipuri de virus +#6 -HIV17 &i HIV18*Aparin9n$ r!#ro%iru&urilor0 nu poa#! fi :n$!p;r#a# "ompl!# $in organi&m p!n#ru "; a"!&# #ip $! %iru&uri ar! "apa"i#a#!a $! a1i :n&"ri! "o$ul :n "o$ul g!n!#i" al "!lul!i ga,$;* O inf!"#ar! "u HIV $u"! $up; o p!rioa$; lung; $! in"u+ar!0 $! ani0 ".iar ,!"i $! ani0 la $!"lanar!a +olii SIDA* 0ulburarile raspunsului imun in infectia cu +#6 deriva din distrugerea limfocitelot 04 care *oaca un rol principal in reglarea imunitatii.

DIAGNOSTICUL ETIOLOGIC Necesita detectarea anticorpilor fata de virus sau de structurile sale antigenice si4sau detectarea virusului si a antigenelor virale.

CAPITOL VIRUSOLOGIE AN I ASISTENT MEDICAL GENERALIST

EPIDEMIOLOGIA IN ECTIEI CU VIRUSUL HIV +#6 se poate transmite prin trei cai principale,fiecare implicand sc'imbul de sange sau de lic'ide din organism. =amenii pot contacta virusul atunci cand sangele sau un lic'id !de exemplu sperma" din corpul unei persoane infectate intra in contact cu propriul lor sange sau lic'ide in interiorul organismelor lor. = cale de transmitere a virusului +#6 este prin "on#a"# &!<ual. Acesta include atat relatiile 'eterosexuale cat si pe cele 'omosexuale. 6irusul este transmis de la un partener la celalalt prin intermediul lic'idelor din corp.A doua cale prin care se transmite +#6 este cea #ran&pla"!n#ara de la mama infectata la copilul aflat inca in uter. 6irusul poate patrunde in sangele copilului inainte ca acesta sa se nasca, cand se dezvolta in uter sau in timpul nasterii.A treia cale de contactare a virusului este prin &ang! sau prin li".i$!l! "orpului, de obicei prin in*ectare. #nainte ca sangele sa fie testat pentru +#6, unele persoane au donat sange. ;nii dintre cei care au primit sangele contaminat au fost infectati. #n prezent, sangele donat este examinat cu atentie, in scopul prevenirii raspandirii virusului +#6 prin transfuzii. 6irusul poate fi transmis si prin refolosirea unui ac 'ipodermic nesterilizat sau a unei seringi nesterile, de*a folosita de o persoana infectata.

VIRUSUL 'EPATITEI (

CAPITOL VIRUSOLOGIE AN I ASISTENT MEDICAL GENERALIST

6#R;5; +#6

6#R;5; GR#7A