Sunteți pe pagina 1din 25

Muzica in viata tinerilor

Pruna Bianca Daniela Cuprins Capitolul 1Documentarea 1.1-Tema cercetarii si scopul 1.2-Documentarea

Capitolul 2Stabilirea obiectivelor Capitolul 3Stabilirea ipotezelor Capitolul 4Stabilirea grupului e stu iu

Capitolul !"legerea meto ei e cercetare si elaborarea instrumentelor e prelucrare a atelor

Capitolul 1.1
Motivul pentru care am ales aceasta tema este #aptul ca muzica are un rol #oarte important in viata

oamenilor$mai mult aceasta a un sens vietii. Scopul meu este sa observ cum in#uenteaza muzica viata tinerilor si care sunt e#ectele pe care aceasta le pro uce in timp.

Capitolul 1.2
De-a lungul timpului notiunea de muzica a fost definita atat prin exprimari poetice, subiective, cat si prin teorii stiiintifice cu un caracter obiectiv. Din punct de vedere poetic, muzica isi are radacinile in natura, fiind caracterizata de zgomotul continuu, usor si monoton, produs de unele fenomene ale naturii (curgerea apei, fosnetul frunzelor etc.). Din punct de vedere stiintific, adunatura de sunete, de zgomote, mai exact de vibratii sonore formate prin ciupire, lovire, frecare, sunt cele care stau la baza formarii muzicii. Desi cele doua definitii ale muzicii par diferite, ele au un elemeunt comun, si anume, importanta care i se acorda materiei in transmiterea sunetelor. Materia este indispensabila in transmiterea de sunete, asa se explica faptul ca sunetele se aud prin pereti dar nu pot strabate un spatiu vidat. Muzica, in functie de gen, ne relazeaxa, avand efectul cathartic (eliminator al emotiilor negative accumulate), ne induce o stare de somnolenta, sau dimpotriva ne poate creea o dispozitie proasta, avand un efect psihedelic asupra individului. De asemenea, s-a constatat ca muzica a uta la amplificarea sau eliminarea unor stari interioare, favorizeaza comunicarea intre indivizi sau accelereaza bataile inimii, uneori miscarile corpului acompaniind muzica pe care o auzim (dansul este un exemplu in acest sens). !epetarea acestor efecte imediate vor fi pe parcurs asimilate de psihic acesta considerandu-le ca fiind naturale si ale lui de drept. "cest lucru duce in timp la modelarea personalitatii. Muzica face parte din viata noastra de la inceput pana la final anumite ritmuri ne influenteaza stare de spirit sau ne induc

anumite stari de la tristene , nostalgie, dor, sau durere si pana la tristete . #xist$ nenum$rate exemple de opinii conform c$rora muzica are un substrat emoional, ceea ce face ca aceasta afirmaie sa fie considerat$ uneori un fapt evident. %u toate acestea muzica nu are &n mod necesar un substrat emoional. "sta nu este acelai lucru cu a afirma c$ muzica poate fi ineleas$ exclusiv logic' intuiia este considerat$ necesar$, dar intuiia nu este o emoie. "rgumente &n favoarea acestui punct de vedere sunt( - comunicarea i experiena unei emoii sunt lucruri diferite. Muzica poate crea o emoie &n ascult$tor' asta nu &nseamna c$ muzica a comunicat o emoie. Muzica duce la experiena unei emoii doar &n mod indirect, prin imaginaie. De exemplu, muzica are un efect mic asupra acelor oameni care, dei au sentimente i emoii ca toate fiinele umane, nu au mult$ imaginaie. - - combinarea "tunci c)nd se &ncearca s$ se stabileasc$ ce fel de emoii sunt transmise i cum, se pot face puine afirmaii clare. Muzica nu este intrinsic emotiv$ mai mult decat limba ul uman este intrinsic poetic. - analogia muzicii cu limba ul poate fi dus$ numai p)n$ la un anumit punct, deoarece cuvintele i frazele muzicale nu au un sens. De exemplu, exact aceeasi compoziie vocal$ este perceput$ ca trist$ sau vesel$ &n funcie de text. Dintr-o limb$ necunoscut$ pot fi percepute intonaia, ritmul i dinamica, adic$ precis componente principale ale muzicii. Muzica ar putea fi considerat$ ca ceea ce r$m)ne din limba atunci c)nd cuvintele sunt necunoscute. Din acest punct de vedere muzica este o component$ esential$, al$turi de limba , a unei civilizaii. filozofiei cu poezia produce un sofist. *imba ul poetic, dar nu i cel filozofic, este imprecis. +inere,ea &n sine e perioada &n care ai voie s$ gre-e-ti, c$ci altfel nu -tii cum s$ &nve,i. # drumul acela plin de muzic$, filme, voie bun$, prietenii, plimb$ri, cursuri, pu-culi,e goale c$tre devenirea de om adult. # poate perioada &n care amintirile se a-az$ &n dulapuri imense de &nt)mpl$ri. Momentul &n care

nimic nu ,i se pare imposibil, dar cu toate acestea, c)teodat$ nu ai cura ul necesar pentru a merge mai departe. +ineretea reprezinta intriga si desfasurarea actiunii in existenta unui om. .erioada in care bartanetea si tineretea se suprapun este echivalenta cu punctul culminant al vietii, momentul in care omul este mai constient de sine ca niciodata, urmat rapid de batranete, care reprezinta la un moment dat, deznodamantul. #u consider ca cea mai lunga perioada a vietii unui om este tineretea, desi oricat de lunga ar fii, niciodata nu va fi de a uns. /amenii tind sa ramana tineri cat mai mult, fara a avea intotdeauna un motiv bine intemeiat. %ei mai multi dintre oameni pun accent si pretuiesc enorm tineretea fizica reprezentata de fermitatea pielii, lipsa ridurilor si a parului carunt, fara a realiza insa, ca in spatele unui chip pseudotanar se poate ascunde un suflet batran, o mentalitate batrana. %ele mai multe &nt)mpl$ri pe care -i le amintesc oamenii tind s$ fie din perioada dintre 01 -i 21 de ani. Dar oare de ce se &nt)mpl$ asta3 %e este at)t de special la aceast$ perioad$ localizat$ &ntre copil$rie -i maturitatea stabil$3.)n$ acum, cercet$torii au reu-i s$ descopere c$ aceast$ perioad$ oac$ un rol important &n modul &n care ne structur$m a-tept$rile, pove-tile -i amintirile. %u toate acestea, nu se -tie ce anume ne face s$ &i atribuim acestei perioade o importan,$ deosebit$, fie c$ este vorba de calit$,ile intrinseci ale evenimentelor care au loc &n acest interval de timp, de o consecin,$ a modului &n care creierele noastre tinere codific$ informa,iile sau de o strategie de amintire care favorizeaz$ arbitrar etape din tinere,ea noastr$.

Capitolul 2
1. 2. 3. Sa identificam genul de muzica predominant; Sa identificam cum influenteaza muzica vesela starea de spirit a tinerilor; Sa identificam locurile in care tierii asculta cel mai des muzica;

4. 5. 6. 7. 8. .

Sa identificam numarul aproximativ de ore petrecute ascultand muzica; Sa identificam motivele pentru care tinerii asculta muzica Sa identificam genul de muzica care ii linisteste pe tineri; Sa identificam daca tinerilor le place sa cante muzica pe care o asculta; Sa identificam daca tinerii merg la concerte; Sa identificam efectele pe care muzica le are asupra tinerilor.

Capitolul 3
1.Daca oamenii vor asculta muzica vesela,atunci starea lor de spirit se va imbunatati; 2.Cu cat oamenii asculta mai multa muzica de calitate,cu atat se vor dezvolta mai mult intelectual; 3.Daca un anumit gen de muzica te face fericit,atunci trebuie sa ii asculti cu cat mai mult interes; 4.Cu cat oamenii asculta mai multa muzica trista,cu atat ei vor deveni mai depresivi; 5.Cu cat oamenii asculta mai multa muzica clasica,cu atat societatea va evolua; 6.Cu cat ascultam mai multa muzica,cu atat vom invata mai mult despre ceilalti si despre lume; .Daca ascultam muzica mai des,atunci vom fi mai fericiti;

!.Cu cat mergem la mai multe concerte,cu atat ne vom simti mai tineri; ".Daca vrem sa ne imbogatim cultura generala,atunci trebuie sa ascultam diferite melodii in diferite limbi.

Capitolul 4 %santionul este #ormat in 1&& e persoane cu varsta cuprinsa intre 1! -2&ani. 'oi alege !& e #ete(2! in me iul rural si 2!

in me iul urban) si !& e baieti(2! in me iul rural si 2! in me iul urban).

Capitolul ! Metoda de cercetare aleasa este ancheta sociologica,iar

instrumental de lucru este chestionarul.

1.Mediu de rezidenta: a.Rural

b.Urban c.Ns/Nr

2.Sunteti de sex: a.Feminin b.Masculin

c.Ns/Nr .!a incadrati in inter"alul de "arsta: a.1# ani b.1$ ani c.1% ani d.1&'2( ani e.Ns/Nr ).*at de des ascultati muzica+ a.,cazional

b.-ilnic c..e cate"a ori /e sa/tamana d.Ns/Nr #.*e gen de muzica asculti cel mai des+ a.Roc0 b.1i/'1o/ c.Reggae d.Manele e.2o/

3.Ra/ g.1ouse h.4lt gen de muzica i.Ns/Nr $.*ate ore /e zi asculti muzica+ a.Mai /utin de o ora b., ora c.2este o ora d.Ns/Nr

%.Unde ascultati cel mai des muzica+ a.4casa b.5a scoala c.2e drum d.4lte locuri e.Ns/Nr

&.*e 3el de muzica /re3eri+

a.Romaneasca b.Straina c.Ns/Nr 6.7n ce masura iti in3luenteaza muzica starea de s/irit+ a.7n 3oarte mare masura b.7n 3oarte mica masura c.7n mare masura d.7n mica masura

e..eloc 3.Ns/nr 1(.5a cate concerte ai 3ost+ a.5a niciunul b.5a doua c.Mai mult de doua d.Ns/Nr 11.4ti cum/arat "reodata albumul

tru/ei "oastre /re3erate+ a..a b.Nu c.Ns/Nr 12.4scultati muzica "eche+ a..a b.*ateodata c.Nu d.Ns/Nr

1 .!a /lace sa cantati+ a..a,dar nu in /ublic b..a c.Nu imi /lace sa cant d.Ns/Nr

1).4i /utea sa traiesti 3ara muzica+ a..a

b.Nu c.2oate d.Ns/Nr