Ape minerale in Romania

Apele minerale sunt apele ce au un continut variabil de saruri, gaze, substante minerale, elemente radioactive, care le confera proprietati terapeutice. n trecut, denumirea de apa minerala se atribuie tuturor apelor subterane sau superficiale careputeau fi utilizate n scopuri terapeutice. n ultimii ani,apelor minerale destinatescopurilor terapeutice li s-a dat denumirea de ape curative. n tara noastra exista numeroase izvoare de ape minerale n jurul carora au fost amenajate importante statiuni. Apele minerale constituie factorii naturali de baza n tratamentul bolilor indicate. Apele minerale sunt sarate-iodurate-bromurate, saratesufluroase si izvoare de cura interna cu apa slaba mineralizata sulfuroasa, bicarbonata, sulfatata, calcinata sodica, magneziana. Apele doro-sodice iodurate bromurate cu degajari de gaze (hidrocarburi usoare printre care predomina metanul) sunt ape de ad ncime cu concentratie mare, exploatate prin sonde. !."urse de ape minerale si importanta lor #ovora este una din cele mai bogate statiuni n ape iodurate si bromurate din $uropa. %oret o citeaza a doua n $uropa, dupa &echelepronne din Alsacia cu '() mg la mie de brom si *) mg la mie iod. Apele din #ovora contin p na la +,,+ mg la mie brom si iod p na la *!,, mg la mie. At t iodul c t si bromul sunt de origine organica, rezultate din putrezirea micilor alge. -alciul si magneziul pe care aceste ape l contin n cantitate destul de mare si anume. calciul !'+,+ la mie si magneziu /,00-!,/'g la mie se datoreaza nisipurilor si gresiilor.-aracteristica apelor de zacam nt este, de asemenea, prezenta amoniului. Aceste ape nu contin hidrogen sulfurat, sunt ape captate n sonde, la ad ncimi de la 1/-!,(/ m. 2iecare debiteaza ntre */-!(/ m+ de apa n )* de ore. Apele clorurate-iodurate-bromurate din sonde sunt ape vechi, fosile, form nd p nze-pungi si stau straturi permeabile n nisipuri. Apele izvorului de cura interna slab mineralizate sunt caracterizate printr-o concentratie mica de hidrogen sulfurat si clor, dar bogate n bicarbonati. $le apar din depozitele sarmatiene destul de abundente pe valea 3intel, care sunt formate spre baza din marne negricioase, urmate apoi de bancuri de nisip, cu pachete de marne si intercalatii de gresii. 4e aceste depozite sunt deci legate de apele sulfuroase slab mineralizate precum si p nza de apa dulce. 5n alt zacam nt de ape minerale este 6orsa ce contine izvoare cu ape minerale carbogazoase, sau contin nd fier, calciu, magneziu, recomandate n tratamentul bolilorcronice ale tubului digestiv si n tratamentul bolilor renale, a nevrozelor astenice si a tulburarilor respiratorii. 7ras situat n nord-estul 8om niei (9udetul 3arghita), n depresiunea intramontana cu acelasi nume din -arpatii 7rientali, 6orsec este nconjurata de %untii 6istritei, %untii -alimani, %untii #iurgeu si %untii -eahlau, altitudine 1// m. 7 veche statiune (cunoscuta din !,/*), deschisa tot timpul anului, cu numeroase izvoare de ape minerale carbo-gazoase, sau contin nd calciu, magneziu. Aceste ape sunt cunoscute pentru efectul lor benefic nca din a doua jumatate a secolului al :;<-lea.

$fectele terapeutice ale acestor izvoare de ape minerale au fost recunoscute pe plan international. "tatiunea 6orsec este recomandata n tratamentul bolilor cardiovasculare (insuficienta mitrala compensatorie si insuficienta cardiaca, hipertensiune, varice), al bolilor endocrine (hipertiroidie, boala 6asedo=, starea de prepubertate la copii supraponderali), dischinezie biliara, boli digestive (gastrita cronica hipoacida, constipatie cronica, colita cronica nespecifica), colicistita cronica necalcaroasa, tulburari renale si ale aparatului urinar, nevroza astenica, boli dermatologice, metabolice si de nutritie, etc. Av nd n vedere gustul placut acidulat, care-si pastreaza calitatile terapeutice, apa minerala 6orsec este mbuteliata de A&$%<> 6orsec. ?acam ntul mineral 6orsec are o apa bicarbonata, calcica, magneziena, cu o mineralizatie totala de (,0+ mg@l, precum si cu un continut foarte redus de fier. Apele minerale carbogazoase sunt acumulate n calcarele cristaline-dolomitice prinse ntre sisturile cristaline care predomina n zona. &rin fisurile si golurile carstice ale calcarelor, apele subterane au o circulatie turbulenta, ceea ce favorizeaza solubilitatea mai accentuata a bicarbonatilor. -ontinutul n -7) este obtinut de apele subterane pe tot parcursul circulatiei lor. 4ezvoltarea deosebita a industriei de mbuteliere a 6orsecului se datoreaza, n primul r nd, cererii consumatorilor, care apreciaza gustul placut al apei, lipsei de precipitare n buteliile n care o transporta, precum si marea ei stabilitate chimica ce o recomanda printre apele de prim rang din$uropa. 6orsec - apa minerala de calitate ideala, premiata n !,0+ la A rgul international de la ;iena cu medalia de aur mpreuna cu titlul onorific B8egina Apelor %ineraleB,medalia de argint si diploma de onoare la expozitiile organizate n !,0( la 6erlin si respectiv, Arieste, diploma de onoare a $xpozitiei de la &aris (!,0,). &rodus si mbuteliat n 8om nia de catre 8omaCua #roup ".A. 6orsec, 2abrica 8egina Apelor %inerale - 6orsec. Docalitate situata n partea central-estica a 8om niei (9udetul 3arghita), pe r ul 7lt, n partea sudica extrema a 4epresiunii -iucului, altitudine ('(m, +) Em sud de %iercurea -iuc (resedinta 9udetului 3arghita), 6aileAusnad este o cunoscuta statiune din 8om nia. 4epresiunea este delimitata de %untii 3arghitei n partea de nord-vest si de %asivul -iumatu %are n sud-est- munti vulcanici. -heile Ausnad-%alnas ale 7ltului, aerul puternic ozonat, linistea, confortul si tratamentul cu ape minerale au facut din 6aile Ausnad o statiune minunata si un loc ideal de petrecere a vacantei n orice anotimp. "tatiune cu sezon permanent, cu numeroase izvoare de ape minerale (cunoscute nca de la nceputul secolului al :<:-lea, dar inaugurata abia n anul !,(/). "tatiunea este recomandata pentru tratamentul bolilor sistemului nervos central (nevroza astenica, stari astenice secundare, stres fizic si intelectual), al bolilor cardiovasculare (infarct miocardic,hipertensiune, arteriopatie periferica,stari postflebite, varice), al bolilor sistemului urinar (litiasa renala, inflamatii) si al unor boli nrudite(boli digestive, endocrine, ginecologice etc.). Apa minerala este bicarbonatata, calcica, magneziana, clorosodica, potasica, feruginoasa si apa mezotermala, av nd o mineralizatie totala de ).' g@l, din care gazul -7) detine !.!* g@l. Apa minerala carbogazoasa de Ausnad are un gust placut, dulceag si o cantitate ridicata de -7)(provenita, n principal, din reimpregnarea n exces a apei deferizate si filtrate, n timpul mbutelierii).4ioxidul de carbon necesar completarii celui existent n apa este obtinut din

acelasi zacam nt hidromineral, deoarece sonda n exploatare produce pe l nga apa destinata mbutelierii si o importanta cantitate de -7) liber ( de circa *' tone@an ). ?acam ntul -asin n secolul trecut zacam ntul -asin avea doua izvoare cu ape minerale - 8epat si "alutaris F situate pe cei doi afluenti de st nga, 8epat si 6orviz, ai p r ului -asin. Apele ambelor izvoare erau mbuteliate. apa minerala medicinala la izvorul 8epat si apa de masa, la izvorul "alutaris. $xploatarea apei minerale de la -asin a nceput n anul !,,, fiind comercializata n tara, dar ajung nd si peste hotare (;iena, 6erlin, etc ). n prezent, unitatea de mbuteliere - situata pe afluentul 6orviz si vaii -asinului are o capacitate de productie modesta de circa '// mii l@an, din cauza debitului mic al sursei exploatate. Apa minerala este bicarbonatata (av nd un continut mare de bicarbonati, n medie +**!./ mg@l), slab clorurata, calcica, magneziana, sodica, feruginoasa si carbogazoasa, cu mineralizatie totala de 0)!!.1 mg@l, din care -7) retine ))0/./ mg@l. n centrul 8om niei, n judetul omonim, asezat n depresiunea 6rasovului, la poalele vestice ale muntilor ;rancei, la o altitudine ce variaza ntre ''/ si (// m, la +! Em est fata de municipiul "f ntu #heorghe, se afla orasul -ovasna. >umeroase izvoare (n jur de !.///) cu apa minerala carbogazoasa, bicarbonata alcalina sau contin nd diversi compusi ai fierului, iodului, bromului sau clorului sunt recomandate n tratamentul bolilor cardiovasculare (infarctul miocardic, cardiopatiei schemica, insuficienta aortica, hipertensiune arteriala, refacere dupa flebita superficiala sau profunda, valvulopatii operate), disfunctii hepatobiliare (disfunctii ale bilei, colecistite cronice fara calculi, refaceri dupa operatii la ficat, pancreatita cronica), boli digestive (gastrite cronice hiperacide, ulcere cronice gastrice sau duodenale) si boliasociate (obezitate cu complicatii cardiovasculare, nevroze respiratorii, nevroze astenice, etc.). -ovasna este un important centru pentru mbutelierea apelor minerale. ?acam ntul mineral -ovasna este, pe de o parte complicat ca structura, iar pe de alta parte, renumit prin varietatea de tipuri hidrochimice de ape carbogazoase. Apele minerale acumulate n nisipurile cuaternare sunt bicarbonatate, calcice, magneziene, usor clorosodice av nd o concentratie n saruri mai mare de !.'g@l. -ontinutul n -7) din aceste ape minerale variaza ntre !./ si ).' g@l. 5nitatea de mbuteliere -ovasna valorifica o apa cu mineralizatie totala de ,.' g@l, din care gazului -7) i revine !.0 g@l. 4ebitul pompat este de /.!' l@s. Acest debit i asigura unitatii de mbuteliere o productie de circa !.!* mil. litri@an apa minerala carbogazoasa. ?acam ntul hidromineral "lanic-%oldova, pe baza caruia a luat fiinta si s-a dezvoltat statiunea contine ape medicinale de tip clorurat, carbonat, bicarbonatat, sodic, slab sulfuros, hipertonic, hipotonic si oligomineral a fost descoperit nca din anul !,/!. n !,') s-au efectuat primele teste chimice, iar n !,00 au aparut primele instalatii balneare. 4e-a lungul timpului, calitatile apelor minerale descoperite aici au fost confirmate prin medaliile obtinute la expozitiile internationale de la&aris, ;iena, 2ranEfurt@%ain etc. "pecialistii le-au comparat cu apele minerale de la GarlovH ;arH, ;ichH, Aix-les-6ains etc. 6otezata B&erla %oldoveiB, "lanic %oldova asigura tratament pentru tulburari digestive (gastrite cronice hipo- si hiperacide, ulcere gastrice si duodenale, la un interval de cel putin + ani de la fazadureroasa, afectiuni stomacale postchirurgicale, colite cronice atipice, colon inflamabil, constipatie cronica), boli hepatobiliare (dischinezie biliara, colicistita cronica cu sau fara calculi, stari postoperatorii n boli ale ficatului), boli

metabolice si nutritionale (diabet melitus, forme usoare si intermediare, obezitate), boli ale rinichiului si urinare (stari de dupa tratamentul infectiilor urinare, acolo unde nu au existat leziuni sau dereglari renale). -ura externa cu apele minerale de la "lanic %oldova ajuta la tratamentul bolilor reumatismale degenerative si diartritice, al celor cardiovasculare si respiratorii (astma alergica, traheobronsite cronice, rinosinuzitecronice, emfizem pulmonar), tratamentul bolilor endocrine (stari prepubertale la copiihiperreactivi), al bolilor ginecologice ( sindrom ovarian menopauzal) si al altor boli."lanic %oldova este si o importanta statie de mbuteliere a apei minerale. -ele doua izvoare ce asigura mbutelierea a *//-'// mii litri@an au fost captate prin clopote de material inoxidabil, ancorate n betoane si acoperite apoi cu argila stabilizata. Apa minerala preluata prin aceste clopote este deversata n cuve de unde este trimisa la consum (cura interna si mbuteliere)."tatiunea -alimanesti- -aciulata este indicata n tratamentul bolilor digestive (gastrita cronica cu hipoaciditate, constipatie cronica, colita cronica), al bolilor hepatobiliare (dischinezie biliara, colicistita cronica care prezinta sau nu calculi, hepatita cronica, pancreatita cronica, starii postoperatorii n bolile ficatului), boli ale sistemului renal si urinar (litiasa la rinichi, pielonefrita cronica termal I *!J- si infectii urinare), tulburari metabolice si nutritionale (diabet melitus, stari hiperuremice, obezitate), n afectiuni respiratorii (bronsita, traheobronsita cronica), n boli ale sistemului nervos periferic (pareza, sechele ale poliomielitei), stari reumatismale (spondiloza, artroza, poliartroza, tendinita), stari post-traumatismale (dupa entorse, luxatii si fracturi), boli ginecologice (sindrom ovarian cauzat de menopauza), boli 7.8.D. (rinosinuzita cronica, laringita cronica alergica etc.), boli dermatologice, cardiovasculare si de alta natura. 2actorii de cura naturala sunt reprezentati de clima protectoare si izvoarele (descoperite n !,)0) de ape minerale sulfuroase, clorate, bromate, cu sodiu, calciu, magneziu, slab bicarbonatate, n principal hipotonice, cu concentratie, compozitie chimica si temperatura variabile (mineralizare ntre /.' si !!.' gr@lK atermale, mezotermale *!J- si hipertermale *1.'J-) si cu un continut de hidrogen sulfurat (3)") de 0.' mg@l. Aotodata -alimanesti- -aciulata este si un important centru de mbuteliere a apei minerale.-antitatea de apa mbuteliata este ntre '//-(// l@zi. $ste de mentionat un aspect specific al apei de -aciulata. compozitia ei chimica prezinta pe o perioada de !// de ani, adica de la captarea sursei si p na n prezent, un echilibru constant n cloruri, carbonatii si sulfatii de sodiu, de litiu, de potasiu si de magneziu. 5n alt parametru interesant este acela ca indicele de refractie al apei minerale este apropiat de cel al apei distilate. ?acam ntul 3erculane

-ea mai veche statiune balneara din 8om nia, dat nd din vremea romanilor, c nd purta numele de BDa apele sacre ale lui 3erculeB (atestata documentar ca statiune n anul !'+ a. 3r.) este cunoscuta pentru efectele terapeutice ale apelor sale termale, sulfuroase, cu sodiu, calciu, magneziu, oligotermale, usor radioactive, bune at t pentru cura interna c t si externa. 4ate fiind temperatura ridicata a acestor ape minerale (+,-(/J-) c t si gradul lor variat de mineralizare (+!((0*)( mg@l), acestea au un efect fiziologic complex si o valoare terapeutica fara egal. ncep nd cu !1*,, 3erculane a cunoscut o dezvoltare sustinuta, devenind o statiune de rang national, cu regim permanent, recomandata pentru tratamentul durerilor reumatismale degenerative (artroza, poliartroza, spondiloza etc.), al bolilor inflamatorii (spondilita) si diartrozelor (tendonita, tendomiosita, periartrita scapulohumerala), al bolilor sistemului nervos periferic (pareze, paralizii), precum si pentru tratamentul unor boli asociate (ginecologice, respiratorii, 78D, dermatologice, obezitate etc.). -ontraindicatii. A6-, boli al ficatului si rinichilor, boli cardiace decompensate, hipertensiune arteriala peste !,/ mm 3#, &arEinson, ulcer n faza acuta, neoplasme, boli psihice si toxicomanii. %oneasa este o comuna din vestul 8om niei (9udetul Arad), situata pe r ul %oneasa, la poalele %asivului -odru-%oma, altitudine )1/ m, la !!/ Em nord-est de %unicipiul Arad. <zvoarele de ape minerale bicarbonatate, contin nd calciu, magneziu, sodiu, cele oligominerale, mezotermale ()*-+)J-) sunt recomandate pentru tratamentul bolilor reumatismale degenerative (forme simple de spondiloza cervicala, lombara si dorsala), diartroze (periartrita scapulohumerala), al bolilor sistemului nervos periferic si central (pareza usoara recenta, n curs de recuperare dupa un tratament specific, sechele ale poliomielitei, anumite forme de semipareza si parapareza, urm nd sfatul medicului), al bolilor ginecologice (dereglari genitale minore datorate unei nervozitati extreme), al bolilor metabolice si de nutritie (diabet mellitus, obezitate) etc. <nstalatii pentru bai calde n cada cu ape minerale, pentru electroterapie, hidroterapie si Einetoterapie, bazine n aer liber pentru bai reci cu ape minerale , zone de plaja. ?acamntul Dacu "arat contine importante rezerve de namol sapropelic si apa minerala hipertonica contin nd compusi ai sulfului, clorului, sodiului, magneziului, bromului (mineralizare 0/,* g@l), folosite pentru tratamentul bolilor reumatismale degenerative, inflamatorii (spondiloze cervicale,

dorsale sau lombare, artroze, poliartroze, tendonite, tendimiozite, periartrite scapulohumerale), boli ginecologice (insuficienta ovariana, cervicita cronica), dermatologice (psoriasis, ichthHosis, dermatita Eeratotic, neurodermatite, etc.), endocrine (benigne, hipotiroidism,hipoovarianism pubertal), afectiuni ale sistemului nervos periferic (pareze usoare, neurite, sciatica si sechele dupa poliomelita), a starilor post-traumatice (dupa operatii pe muschi, tendoane si articulatii, dupa luxatii si fracturi), respiratorii (bronsite cronice, traheolaringite, laringite) si alte boli. "tatiunea ofera si facilitati pentru bai calde n ape minerale n cazi, aplicari de namol cald, aerohelioterapie si aplicari de namol rece urmate de bai n lac, instalatii pentru electro- si hidroterapie, gimnastica, piscina pentru Einetoterapie. Amara este o comuna n "$ 8om niei (judetul <alomita), situata n estul - mpiei 8om ne (n - mpia 6araganului), pe malul lacului Amara. Apa lacului Amara (!'( ha), sarata, contin nd sulfati, magneziu, bicarbonati si n cantitati mai mici bromuri, dar n special namol sapropelic cu proprietati terapeutice au dus la dezvoltarea statiunii ncep nd cu !1//. "tatiunea este recomandata n tratamentul bolilor reumatismale degenerative (spondiloza, artroza, poliartroza) si a bolilor reumatismale inflamatorii (reumatismul articular), bolilor ginecologice (metrosalpingita cronica, insuficienta ovariana, sterilitate secundara) si a disfunctiilor asociate (dermatologice, endocrine). "tatiunea dispune de facilitati pentru bai calde n cazi si piscine cu apa din lac, bai calde cu namol si aplicari de namol, plaja pe malul lacului si aplicari de namol rece, bai n lac. ?acam ntul 6iborteni furnizeaza comertului apa minerala de 6iborteni. n prezent la cele doua unitati de mbuteliere (6iborteni L si LL ) se mbuteliaza zilnic !1, mii litri de apa minerala de tip bicarbonatat, calcic, magnezian, feruginos si carbogazos. 6icarbonatii au o participare n jur de )/// mg@l, iar gazul -7) n jurul aceleiasi valori ( )/// mg@l). 4atorita unui continut de ioni 2eMM de p na la '-0 mg@l, apa minerala este n prealabil deferizata. " ngeorz-6ai este statiunea care ofera spre consum apa 3ebe. Apele minerale mbuteliate n prezent sunt de tip bicarbonatat, clorurat, sodic, calcic, magnezian, slab bromurate si carbogazoase, av nd o mineralizatie totala de ,'+1.1 mg@l, din care gazul -7) reprezinta !!/,., mg@l. Aceste ape

sunt exploatate de la intervalul cuprins ntre !+' si !'/ metri ad ncime. <zvorul are un debit de un litru pe secunda si asigura mbutelierea a + milioane@an. "tatiunea ?izin se afla asezata pe bordura sud-estica a bazinului &rejmer - "f. #heorghe. <zvorul av nd un debit de /.!0 l@s (!/ mii l@zi) alimenteza unitatea de mbuteliere care produce '(// mii l@an. Aceasta unitate prepara totodata si un sortiment de bauturi racoritoare pe baza de apa minerala. Apa minerala destinata consumului este de tip bicarbonatat, clorosodic si carbogazoasa, cu o mineralizatie de )0++.' mg@l. <mportanta . Apele minerale sunt valorificate n industria de bauturi racoritoare. 5nele ape minerale au devenit, n ultimii ani, datorita compozitiei chimice si continutului n -7), Bmaterie primaB de baza la prepararea unor sorturi de bauturi racoritoare. &rincipala concluzie la care au ajuns experimentatorii consta n aceea ca aroma bauturii racoritoare este scoasa n evidenta, n mod surprinzator, de catre apa minerala, chiar n conditia de numai )N zahar n produsul finit, fata de 1-!)N c t se utilizeaza la bauturile racoritoare obisnuite. 4ebut nd modest la ?izin, producerea de bauturi racoritoare si dietetice pe baza de apa minerala s-a extins la scara larga, devenind o preocupare de interes pentru diferitele unitati de mbuteliere, ca. 6orsec, ; lcele, &oiana ;inului, &oiana -osnei, etc. ). 7riginea apelor minerale. 4e-a lungul anilor au existat numeroase ipoteze, privind originea apelor minerale, dar numai doua teorii au fost acceptate. originea vadoasa sau meteoritica si originea magmatica sau juvenila. -onform conceptului originii vadoase, apa minerala ar rezulta din apele superficiale meteoritice infiltrate n sol si dirijate n circuit subteran de reteaua accidentelor tectonice, unde, sub imperiul gravitatiei, sunt obligate sa patrunda adesea n scoarta terestra la ad ncimi mari. &e tot parcursul lor, apele minerale spala rocile strabatute, achizition nd, prin dizolvare, saruri minerale si gaze libere aflate n zonele ad nci ale apei (de exemplu -7)). 4esi mai atractiv, conceptul originii magmatice sau juvenile a apelor minerale, conform careia apa minerala ar proveni din zonele foarte ad nci ale scoartei terestre si din cele ale mantalei superioare, si pierde treptat sustinatorii. Ar fi vorba de apa provenita prin deshidratarea magmei sau o apa de

sinteza chimica pe baza gazelor care nsotesc magma. "ustinatorii acestui concept pleaca de la considerentul ca magmele contin mai multa apa dec t rocile cristalizate din care provin. ntre cele doua concepte s-a gasit o solutie mediatoare, conform careia majoritatea apelor minerale au origine vadoasa si ca se pot ncorpora n unele zone ad nci ale scoartei terestre cantitati de elemente de origine juvenila. +. Aipuri de ape minerale Apele minerale din 8om nia prezinta o mare varietate hidrochimica. "e desprind trei tipuri predominante de ape minerale. sarate, sulfuroase-sulfate si carbogazoase, n cadrul lor apar nd, n functie de natura rocilor levigate local, unele caractere hidrochimice secundare (fier, arsen, potasiu, calciu, magneziu, clor, etc.) Apele minerale carbogazoase ntreaga suita de zacaminte hidrominerale din bazinele 7asului, -iucului, 6araoltului si 6 rsei - cum ar fi cele de la >egresti--erteze, 6ixad, " ncraieni, 6iborteni - sunt acumulate n depozite sedimentare recente. 7 parte din restul zacamintelor cunoscute, cum ar fi cele de la &oiana >egrii, &oiana -osnei, &oiana ;inului, "lanic-%oldova, -asin, -ovasna, %alnas, &oian si ;lcele au ape acumulate n formatiuni st ncoase ale flisului carpatic, iar o alta parte cum ar fi cele de la 6orsec si 6ilbor au ape acumulate n calcare cristaline carstificate. ?acamintele cu ape minerale carbogazoase aflate n - mpia de ;est, sunt cantonate n formatiuni sedimentare relativ recente care au umplut, la finele &liocenului si n -uaternar, extremitatea estica a depresiunii &anonice, extinsa pe teritoriul 8om niei. $xploatarea zacamintelor enumerate se face n acord cu modul de acumulare, cu ad ncimea la care se gasesc si cu tipul de manifestari la zi ale apelor minerale carbogazoase. Ducrarile de captare sunt adaptate pentru ad ncimile mici ale surselor (clopote de captare, drenuri, puturi si galerii de coasta) sau pentru adncimi mai mari (lucrari adecvate de foraj). - nd zacam ntul este asociat rocilor st ncoase si se manifesta la zi prin izvoare, exploatarea lui se face prin captarea la suprafata a surselor (6orsec, &oiana -osnei, &oiana ;inului, "lanic-%oldova, -asin, -aciulata) sau prin executarea unor puturi putin ad nci, de c tiva metri ("arul 4ornei, -ovasna si 6oholt). Apele minerale mbuteliate n 8om nia pot fi denumite si ape gazoase deoarece contin importante

cantitati de gaze, reprezentate n speciale de dioxid de carbon. -aracterul lor cabogazos l obtin prin ncorporarea dioxidului de carbon nt lnit n calea lor de circulatie subterana. <nterceptia -7) poate avea loc la ad ncimi diferite, dar ntotdeauna n lungul accidentelor tectonice care i nlesnesc miscarea ascensionala si difuzia laterala p na la distante de zeci de Eilometri. -aracterul chimic al apelor de circulatie este determinat de natura si compozitia rocilor levigate de acestea, at t n miscarea lor descendenta c t si n cea ascensionala. n acest mod iau nastere apele minerale cu compozitii chimice specifice si uneori complexe, ca. acid-carbonice (arsenicale, ferugioase), clorurosodice, bicarbonatate calcice, etc. n cazul unor ape minerale, dioxidul de carbon se gaseste n proportie de 0/N din mineralizatia lui totala. - teva exemple sunt elocvente. &oiana -osna (0(N), ?izin (0'N), &oiana ;inului (()N). Apele minerale cu continut de -7) sensibil egal cu suma ionilor (anioni si cationi) - cum este cazul apelor minerale carbogazoase de la 6orsec ('1N), " ncraieni ('*.( N), 6iborteni (*+N), 6oholt (**N) - au cea mai mare stabilitate chimica, au calitati primare bune pentru mbuteliere, suporta transportul la distante mari si -7) este retinut de apa o perioada foarte ndelungata. n general, concentratia de dioxid de carbon a apelor minerale carbogazoase din 8om nia este cuprinsa ntre. !!// mg@l - cele de -asin si -ovasna - si putin peste +/// mg@l - cele de la 6orsec, 6uzias, ; lcele si 6odoc. 8estul apelor minerale au concentratii n -7) situate ntre limitele mentionate. Apele minerale sarate (clorosodice, iodurate, bromurate) au o concentratie puternica si cunosc cea mai mare rasp ndire pe teritoriul tarii. 5nele dintre ele sunt legate genetic de zacamintele de hidrocarburi din exteriorul sau interiorul arcului carpatic, n timp ce altele provin din spalarea masivelor de sare sau a sarurilor reziduale de apele subterane sau superficiale. Apele minerale sulfuroase si sulfatate au si ele o rasp ndire relativ mare, fiind asociate genetic formatiunilor gipsifere din %iocenul -arpatilor 7rientali, conglomeratelor din flisul carpatic, conglomeratelor de v rsta eocena din 4epresiunea #etica si sulfurilor din rocile metamorfozate ale -arpatilor 7rientali sau celor din zacamintele de carbuni. Apele minerale bicarbonatate <onul 3-7+- se afla n proportie ridicata n urmatoarele ape. "ap nta ((./ g@l), 6ixad ('.( g@l),

%alnas ('.* g@l), " ngeorz-6ai si "lanic-%oldova (*./ g@l). <onul bicarbonic nu depaseste o concentratie de ! g@l, cu exceptia apelor de la &oiana -osnei si -osnita. <onul fier variaza ntre limite foarte largi ntre !.'-!.0 mg@l n apele de la 6orsec si "lanic-%oldova si ))-)* mg@l n cele de la &oian si ; lcele, majoritatea apelor av nd un continut cuprins ntre 0 si !* mg@l. &entru mbuteliere, fierul sub forma bivalenta prezinta dificultatea ca poate precipita n sticle, daun nd calitatii comerciale ale acestor ape. &entru nlaturarea acestui neajuns sunt prevazute instalatii de deferizare a apei minerale din zacam nt, nainte de a fi mbuteliata. <onul litiu este relativ frecvent, cea mai importanta apa litinifera fiind &erla -asinului ((.( mg@l), dupa care urmeaza celealte, av nd continuturi cuprinse ntre /., si /.! mg@l. Anionul iod este absent n majoritatea apelor, mai ales n cele destinate consumului alimentar. n cantitati mici este prezent n urmatoarele ape minerale. %alnas (+.* mg@l), 6odoc (!.+ mg@l), ; lcele si &erla -asinului (/., mg@l), "t nceni si "lanic-%oldova (/.( mg@l), Ainca (/.+0 mg@l) si "arul 4ornei (/.! mg@l). Apele magneziene sunt numeroase, cea mai mare proportie av nd-o apa de la ; lcele (+)/.) mg@l), urmata de apele de la "toiceni (!/0 mg@l), " ngeorz-6ai (!!/ mg@l), 6orsec si &oian (!/0 mg@l), -ovasna ((, mg@l), 6oholt ((0.0 mg@l), ; rghis (',.+ mg@l), 6iborteni ('(.1 mg@l), 6odoc (*1.' mg@l), -asin (*,.' mg@l), 6ixad (*(., mg@l) si " ncraieni (*!./ mg@l). Apele plate $xista un curent de g ndire printre specialistii hidrogeologi si hidrochimisti prin care se afirma ca este gresit sa se considere drept ape minerale numai acelea care depasesc un anumit grad de mineralizare si care, neconditionat trebuie sa fie si carbogazoase. $ste drept ca apele carbogazoase sunt mai cautate, adaug nd la calitatile lor intrinseci si pe acelea de a fi comerciale. Aotusi, n consum si fac loc si apele plate, unele dintre av nd calitati terapeutice. Apele minerale de consum alimentar - av nd totodata si proprietati terapeutice- au o mineralizatie totala sub (./ g@l si se grupeaza n doua categorii. 4in prima categorie fac parte ape minerale cu mineralizatie care nu difera cu mai mult de ' g@l. 6orsec ( '.( g@l ), 6oholt ( *.01 g@l ), "arul 4ornei ( *.0, g@l ), &oiana ;inului ( *.0! g@l ), -ovasna ( *.* g@ ). 4in categoria a doua, cu ape slab

mineralizate si putin diferite una fata de alta, fac parte . &oiana -osnei ( +.* g@l ), 6uziasi (+.( g@l), " ncraieni ( +./ g@l ). DA-58< 87%A><A