Sunteți pe pagina 1din 23

REFERAT ISTORIE PERSONALITATEA DOMNITORULUI STEFAN CEL

MARE
STEFAN CEL MARE
( 1433 1504 )
"SteIan Voda, domn cel mare, seaman pe lume nu are, decat numai mandrul soare "
SteIan al III-lea, supranumit SteIan cel Mare (n. 1433, Borzesti - d. 2 iulie 1504,
Suceava), Iiul lui Bogdan al II-lea, a Iost domnul Moldovei ntre anii 1457 si 1504.
Perioada domniei 1457 - 1504
Nascut 1433 Borzesti
Decedat 2 iulie 1504 Suceava
Predecesor Petru Aron
Succesor Bogdan al III-lea cel Orb
Parintii :
- Era Iiul lui Bogdan al II-lea si nepot al lui Alexandru cel Bun, din Iamilia
domneasca a Musatinilor (sau Musatestilor), ntemeiata de Margareta-Musata,
mama lui Petru I (1374-1392). Musatinii moldoveni erau nruditi cu neamul valah
al Basarabilor, care a dat Munteniei mai multi domni celebri: Mircea cel Batrn,
Vlad Dracul, Vlad tepes.
- Mama voievodului este doamna Oltea. In spatele Iiecarui barbat puternic se
ascunde o Iemeie inteligenta. Dupa moartea sotului ei, Bogdan al II-lea, Maria-
Oltea si-a crescut Iiul, SteIan, pentru a deveni domnitor. Se considera ca primul
nume - Maria - a Iost luat spre sIarsitul vietii, cand s-a calugarit, iar cel de-al doilea
- Oltea - vine din zona Olt, loc de unde se tragea ea. Documentele sunt zgarcite in
ceea ce priveste originile ei, de aceea a ramas loc de presupuneri si legende
Iabuloase.
Casatoriile :
SteIan cel Mare a avut trei casatorii : cu Evdochia de Kiev, cu Maria de Mangop si
cu Maria Voichita, Iiica lui Radu cel Frumos, domnul tarii Romnesti, Iratele lui
Vlad tepes.
Toate erau de rang princiar, descendente din mari Iamilii domnitoare, ntre care cea
de-a doua, Maria de Mangop, chiar urmasa Iamiliei imperiale bizantine a Asan-
Paleologilor.
Evdochia din Kiev este prima sotie a domnitorului SteIan cel Mare si sora cneazului
Simion Olelkovici. Casatoria a avut loc la data de 5 iulie 1463 si a luat sIrsit prin
moartea Evdochiei.
Maria din Mangop este a doua sotie a domnitorului SteIan cel Mare. Ca si prima
casatorie a domnitorului se va termina prin decesul sotiei sale.
Maria Voichita este cea de a treia sotie a domnitorului SteIan cel Mare, Iiica lui
Radu cel Frumos. Casatoria a avut loc n anul 1473. Din dragostea lor s-a nascut
Alexandru, primul Iiu al lui SteIan, ctitorul bisericii Adormirea din Bacau.
Fii si Iiice
Prima sotie, Evdochia (cu care s-a casatorit la 5 iulie 1463) i-a nascut doi Ieciori,
Alexandru si Petru, si o Iiica, Elena, Iiul cel mai mare, Alexandru, Iiind Iavoritul
domnitorului.
A doua sotie, Maria de Mangop, cu care s-a casatorit n 1472 i-a nascut doi baieti:
Ilie si Bogdan.
A treia sotie , Maria-Voichita l-a nascut pe Bogdan, ajuns domn al Moldovei dupa
moartea lui SteIan cel Mare - s-a aIlat pe tronul tarii din 1504 pna n 1517. Bogdan
a avut doua surori: Ana, moarta de timpuriu, si Maria, casatorita cu un print polon.
Fiu natural al lui SteIan a Iost si Petru, copilul Mariei Rares din Hrlau.
Petru Rares a domnit n doua rnduri: 1527-1538 si 1541-1546.
-Domnia lui SteIan cel Mare si SInt n Moldova a avut loc n
perioada cuprinsa ntre anii 1457-1504.
Domnia sa, de aproape jumatate de veac, este cea mai Irumoasa perioada din istoria
Moldovei, niciodata tara nu a Iost mai ntinsa, mai respectata si mai bogata.
-Portretul Iizic:
-statura potrivita;
-mbracaminte domneasca (pelerina lunga, cusuta cu Iir de aur si argint;
-Iata prelunga, ochi mari, privire verde patrunzatoare.
-Portretul moral:
-trasaturile Ietei exprima: drzenie,ndrazneala, hotarre, vointa, severitate;
-Ielul n care si tine sabia si pasul Iacut nainte exprima hotarre, Iire demna;
-"om ntreg la Iire, nelenes( Grigore Ureche) adica bun gospodar;
-mester mare, om razboinic, viteaz;
-mare ctitor si iubitor de Irumos;
-iubitor de tara si de libertate.
-Situatia politica interna a Moldovei n jurul anului 1457:
-certuri pentru domnie slabirea tarii;
-boierii au nchinat turcilor Moldova si s-au nvoit sa plateasca tribut;
-tara era prost goepodarita.
-Situatia politica externa:
-Imperiul Otoman cunoaste o maxima expansiune;
-Polonia si Ungaria vor sa-si impuna suveranitatea tarii.
-Masuri luate pe plan intern:
-alungarea lui Petru Aron si a boierilor supusi turcilor;
-dezvoltarea agriculturii, a mestesugurilor si negotului;
-naltarea manastirilor: Putna, Voronet, Neamt, Moldovita;
-dezvoltarea comertului:
-exporta: gru, ovaz, orz, vite, porci, cai, vin miere;
-importa: Iiare de plug, aur, ulei, postav, piper.
-Iormeaza oastea: boieri credinciosi, tarani liberi, trgoveti;
ntareste cetatile: Suceava, Hotin, Soroca, Chilia, Roman, Cetatea Alba,
Cetatea Neamtului;
-ncheie un larg sistem de aliante cu Vlad Tepes, Iancu Corvin
Hunedoara, Ungaria, Polonia, Rusia.
-Batalii:
-Baia 1467 se lupta cu Matei Corvin (se spune ca Matei nsusi ct era de mndru
s-a retras dus pe targa, ranit n spate de o sageata cu trei vrIuri.nIrngerea l-a Iacut
sa jure ca nu
va mai veni cu oaste mpotriva Moldovei si a Iratelui de acelasi neam.
-Vaslui 1475 cu turcii condusi de Soliman Pasa;
-Razboieni (Valea Alba) 1476 cu tucii condusi de Mahomed al II-lea;
-Codrii Cosminului 1497 - polonezi condusi de Albert
-"la 2 iulie 1504, SteIan murea, dupa ce domnise 47 de ani, doua luni si trei
saptamni,
domn adevarat, viteaz, cuminte si iubitor de tara si de neam din clipa ntia pna n
cea
din urma. (Nicolae Iorga)
Este nmormntat la Mnastirea Putna.
Tablou cronologic al principalelor evenimente militare
1457 Doljesti
1462/1465 Chilia
1467 Baia
1471-1473 Radu cel Frumos alungat
1475 Podu nalt-Vaslui
1476 Razboieni-Valea Alba
1485 Colomeea
1485/1486 Catlabuga/Scheia
1487 reia plata tributului
1497 Codrii Cosminului
Moldova n timpul domniei lui SteIan cel Mare
n vremea lui SteIan cel Mare, Moldova se ntindea peste toate tinuturile de la
Carpatii rasariteni pna la Nistru. taranii razesi, proprietari de pamnt, erau chemati
la solicitarea domnului la "oaste" n schimbul unor privilegii. Alaturi de ei, un rol
important jucau cetele boierilor, care veneau cu osteni de pe mosiile lor, si cetele
trgurilor, alcatuite din trgoveti, care se puteau strnge mai repede n caz de
nevoie. Oastea mare a lui SteIan era deci o "oaste de tara", la vremea aceea putini
Iiind leIegii (mercenari). tara era aparata de cetati ca Soroca, Tighina si Cetatea
Alba la Nistru, cetatile Hotinului si Sucevei la Nord, spre Carpati Cetatea
Neamtului, iar pe Siret cetatea Romanului. tara era stabila politic si bogata.
Incursiunile pretendentilor la domnie rare, opozitia boierilor slaba si buna securitate
a drumurilor mbia pe negustorii italieni, polonezi sau armeni, sa treaca prin
Moldova de la Marea Neagra spre Liov (Lemberg) si invers, aducnd din Orient
mirodenii, covoare, blanuri, metale si pietre pretioase iar din Apus postavuri si
arme. Vamile culese de la acestia aduceau multi bani n visteria domneasca. AstIel
se explica cum a avut SteIan mijloace materiale ca sa lupte si sa construiasca Iara
ncetare n lunga lui domnie. Caci el trebuia sa se bizuie numai pe puterile
Moldovei, pe sprijinul vecinilor - polonezi sau unguri - nu se putea bizui, si unii si
altii voiau sa aiba sub suzeranitatea lor Moldova. Pericolul mare l reprezenta nsa
expansiunea Imperiului Otoman, care - dupa cucerirea Constantinopolului la 1453 -
de catre sultanul Mahomed II Fath si continua naintarea n inima Europei.
domnia sa, care a durat aproape o jumatate de veac, a cunoscut victorii
memorabile in lupta pentru independenta romanilor;
SteIan Voievod, numit mai tirziu cel Mare si SIint, s-a aratat a Ii conducatorul
iscusit care a reorganizat oastea domneasca, dotand-o cu arme de Ioc, a inaltat cetati
noi si le-a intarit pe cele vechi, a pus Irau ambitiilor nesanatoase ale boierilor
lacomi de avere, care se aratau nemultumiti de urcarea sa pe tronul Moldovei, a
limitat privilegiile celor inavutiti si a luat apararea taranilor exploatati Iara nici o
mila de boieri;
a contat pe dragostea de tara a razesilor, pe care i-a chemat la oaste de cite ori a
Iost nevoie, rasplatindu-i cu pamint si pretuindu-i pentru virtutile si curajul lor de
aparatori ai pamantului stramosesc;
a echipat o oaste puternica, bine pregatita, inaltand numeroase IortiIicatii de
aparare la hotarele Moldovei;
cele mai crunte au Iost razboaiele purtate cu ostile otomane;
a reIuzat sa se inIatiseze la Poarta si sa plateasca traditionalul tribut Ialosului si
necrutatorului sultan Mohamed al II-lea;
In timpul sau a luat nastere stilul "moldovenesc in constructia bisericilor, s-au
scris primele letopisete (cronici) si s-au Iacut daruri catre manastiri din aIara tarii.
Se spune ca SteIan purta intotdeauna asupra sa un triptic, adica o icoana tripla,
reprezentand pe Mantuitorul Hristos, pe Maica Domnului si pe SIantul Ioan
Botezatorul. Unul dintre marii sai duhovnici a Iost Daniil Sihastrul, caruia i-a cerut
adesea sIatul si care, dupa inIrangerea de la Valea Alba, l-a indemnat sa continue
lupta impotriva paganilor.
Dupa victoria de la Vaslui, in scrisoarea pe care a trimis-o marilor monarhi
europeni, el scria:
"Am luat sabia in mana si, cu ajutorul Domnului nostru Dumnezeu Atotputernic,
am mers impotriva dusmanilor crestinatatii, i-am biruit (...), pentru care lucru Iie
laudat Domnul Dumnezeul nostru.
In epoca sa, Moldova a cunoscut cea mai mare intindere, intre Carpati, Nistru si
Marea Neagra. Capitala era in cetatea Sucevei, pe care domnitorul a intarit-o cu
ziduri puternice din piatra, pentru a rezista oricarui atac.

Moldova in timpul lui SteIan cel Mare
STRUCTURA ARMATEI MOLDOVEI N TIMPUL LUI STEFAN CEL MARE
NTaRIREA SISTEMULUI MILITAR
- Politica militara a Domnitorului s-a axat pe doua componente :
- ReIacerea sau construirea de noi cetati: Chilia, Cetatea Alba, Neamt,Suceava,
Soroca, Orhei, Craciuna, Tighina, etc
- Consolidarea permanenta a armatei (steagurile boieresti , curtenii, mercenarii si
gloatele de tarani)
Caracteristica generala a domniei. Domnia lui SteIan cel Mare (1457-1504) a Iost
perioada cea mai glorioasa din istoria medievala a romanilor, punctul culminant al
luptei lor pentru independenta si aIirmare in contextul civilizatiei europene in
secolul al XV-iea. Reusind sa instaureze in tara un echilibru social, marele domnitor
a pus capat luptelor dintre Iractiunile boieresti si a creat o baza sociala pentru
consolidarea puterii domnesti, care intrunea boierimea dregatoare, slujitorii
(curteni, vitejii etc.), taranii chemati la oaste, orasenii.
Victoriile repurtate de domnitor au permis Moldovei sa devina un Iactor politic si
militar de un prestigiu extern incontestabil. Pilda de vitejie, intelepciune, proIunda
credinta a marelui domnitor a ramas intruchipata in Iolclor, in opere scrise si de
arta.
Lunga domnie a lui SteIan cel Mare cunoaste cateva etape :
Prima etapa: 1457-1473 - corespunde consolidarii domniei in plan intern si extern
prin impunerea independentei tarii in relatiile cu Polonia si Ungaria;
A doua etapa: 1473-1486 -perioada marilor conIruntari cu Imperiul otoman;
A treia etapa: 1486-1904 - noua orientare a Moldovei (dupa "rascumpararea pacii"
cu turcii prin plata tributului), spre un sistem de aliante (in primul rand cu Ungaria),
menit sa contracareze tendintele de dominatie ale Poloniei asupra statului
moldovenesc si sa bareze expansiunea otomana in Europa.
POLITICA INTERNA
- ntarirea sistemului militar
- Consolidarea rolului domniei in raport cu marea boierime
- TransIormarea Moldovei ntr-un centru de spiritualitate crestin-ortodoxa
- Integrarea Moldovei n circuitul comercial european (de la Marea Baltica la Marea
Neagra
SteIan cel Mare, Iiul lui Bogdan al Il-lea (1449-1451) si al Mariei (sau Oltea), Iiica
de boier din neamul Basarabilor, nepotul lui Alexandru cel Bun (1400-1432), vine
la domnie in primavara anului 1457 Iiind sustinut de un corp de oaste, pus la
dispozitia lui de Vlad Tepes. Reuseste sa-i inlature de la domnie pe Petru Aron si
este uns ca domn "la locul ce se cheama Direptate" pe Siret, la 14 aprilie 1457 in
prezenta Mitroplitului, boierilor si ostenilor.
Politica interna a noului domn s-a deosebit de la bun inceput de cea a predecesorilor
sai, prin Iaptul ca el a chemat la colaborare boierii din anturajul Iostului domn,
inzestrandu-i cu proprietati Iunciare si acordandu-le inalte dregatorii. Boierii care
urmase pe domnul pribeag Petru Aron in Polonia s-au intors in tara. O alta masura
intreprinsa de domn a Iost intarirea institutiilor centrale ale statului: SIatul domnesc,
administratia locala, oastea si sistemul de aparare a tarii.
In SIatul domnesc SteIan a numit numai boieri cu dregatorii, inlaturand pe cei care
erau inclusi in acest organ numai in calitate de mari detinatori de domenii; SIatul a
Iost micsorat de la 30 la 16 membri, in Iruntea cetatilor a numit parcalabi din
randurile boierilor lui de incredere, a creat dregatoria portarului de Suceava,
comandantul ostirii.
Domnitorul a reIacut domeniul domnesc, cumparand sau conIiscand de la boierii
care se dovedeau tradatori proprietati Iunciare. Cu aceste mosii era inzestrata
biserica si cei care se dovedeau credinciosi in lupta impotriva dusmanilor. SteIan
ridica la rang de "viteji" osteni care se distingeau in lupta, acrodandu-le proprietati
Iunciare si privilegii.
Domnul a acordat, de asemenea, privilegii oraselor, a aparat interesele negustorilor
locali in tara si peste hotarele ei, a protejat caile comerciale internationale care
treceau prin teritoriul Moldovei, aducandu-i venituri considerabile. O deosebita
atentie a acordat SteIan organizarii militare a tarii. El a intarit "oastea cea mica"
(10.000-15.000 ostasi), marind rolul garzii domnesti si a curtenilor in componenta
ei, s-a preocupat de pregatirea "oastei mari a tarii" (30.000 ostasi), in care se inrolau
taranii, echipati cu armamentul lor propriu. Cavaleria si arcasii moldoveni s-au
ridicat la nivelul celor mai bune ostiri ale vremii. Domnul a intarit si inzestrat cu
artilerie cetatile tarii: Suceava, Neamt, Hotin, Chilia, Cetatea Alba, Orhei, Soroca
(IortiIicatie anterioara celei actuale). Politica interna activa si chibzuita a lui SteIan
cel Mare a servit drept baza pentru impunerea Tarii Moldovei pe plan extern ca un
stat puternic si prosper. Concentrarea puterii de stat in mainile domnitorului i-a
permis sa opuna cu succes rezistenta expansiunii tarilor vecine.
POLITICA EXTERNA IN PERIOADA 1457 1473
- Pastrarea echilibrului de Iorte si a status-quo-lui n raport cu puterile crestine
(Ungaria si Polonia)
- ncercarea de obtinere a independentei Iata de Imperiul Otoman
Obiectivul principal al politicii externe in primii ani de domnie a lui SteIan cel
Mare a Iost normalizarea relatiilor cu Polonia si neutralizarea pretentiilor de
suzeranitate ale Ungariei asupra Moldovei. Cele preconizate de voievodul
moldovean aveau sorti de izbanda datorita Iaptului ca regele polonez era angajat in
conIlictul indelungat cu cavalerii teutoni, iar regele maghiar -in lupta pentru
obtinerea coroanei sale, la care pretindea imparatul Frideric al III-lea de Habsburg.
Cu scopul de a impune Polonia sa nu dea azil lui Petru Aron, SteIan in 1458
intreprinde o incursiune in regiunea sudica a acestei tari. Regele Cazimir al IV-lea
este nevoit sa inceapa tratative cu Moldova. Prin tratatul de la Overchelauti (pe
Nistru) el il recunoaste pe SteIan domn si interzice lui Petru Aron de a se apropia de
hotarele Moldovei. Domnul moldovean, la randul sau, recunoaste Iormal
suzeranitatea regelui polon, in 1463 SteIan se casatoreste cu Eudochia, Iiica
cneazului Kievului Simion Olelcovici. Deoarece Ucraina se aIla atunci in
componenta Poloniei, aceasta casatorie a apropiat si mai mult pe domn de regatul
polon.
In aceeasi perioada se incordase relatiile moldo-ungare. Regele maghiar pretindea
sa Iie recunoscut ca suzeran al domnului Moldovei. La curtea lui Matei Corvin se
retrage din Polonia Petru Aron. Ungaria continua sa ocupe cetatea Chilia. Dupa
incercarea nereusita din 1462, la 1465 SteIan ocupa Chilia, Iiind sprijinit de
locuitorii ei. Drept raspuns Matei Corvin hotaraste sa-i scoata pe SteIan din domnie.
In 1467, in Iruntea unei armate de 40.000 oameni Matei Corvin patrunde in
Moldova. La Baia, in noaptea de 14 spre 15 decembrie, tabara regelui este atacata
de oastea lui SteIan. Cu pierderi mari, ranit, regele se retrage. Numai un act de
tradare a vornicului Crasnas i-a permis lui Mateas sa scape cu viata.
Victoria de la Baia a consolidat pozitiile lui SteIan in interiorul tarii si si-a ridicat
prestigiul sau in relatiile cu alte state.
In 1469, in urma unei incursiuni in Transilvania, SteIan il prinde acolo pe Petru
Aron si il pedepseste pentru uciderea tatalui sau Bogdan al Il-lea.
In anul urmator, la Lipnic SteIan ataca o oaste tatareasca, care savarsise o
incursiune la nordul Moldovei. Tatarii sunt macilariti, iar domnul ia masuri de
intarire a hotarelor rasaritene ale tarii, IortiIicand si cetatea Orheiului.
In politica sa externa SteIan Voda a demonstrat inalte calitati de diplomat, evitand
sa aiba concomitent doi inamici puternici. Aceasta i-a permis sa pastreze
independenta tarii, alternand relatiile pasnice cu conIlictele militare cu puternicile
state vecine, aIlate in ascensiune - Ungaria, Polonia si Imperiul otoman. Cand
relatiile cu aceste tari aduceau la razboaie, SteIan a stiut sa utilizeze pe deplin
metode speciIice de lupta (pusteirea teritoriului in calea dusmanului, hartuirea in
continuu pe masura inaintarii lui in interiorul tarii, Iolosirea cu iscusinta a
avantajului relieIului etc.), care minimalizau superioritatea numerica a inamicului.
Disproportia sau asimetria dintre Iortele moldovene si dusmane nu numai ca nu
asigura victoria invadatorilor, ci dimpotriva, darorita iscusintei domnitorului se
termina aproape intotdeauna cu inIrangerea lor.
nceputul domniei lui SteIan cel Mare
Dupa uciderea tatalui sau Bogdan, SteIan vine cu oaste, ajutat de Vlad tepes,
domnul tarii Romnesti, si - dupa nIrngerea lui Petru Aron n "tina de la Doljesti",
la 12 aprilie si la Orbic pe 14 aprilie 1457 - merge la Suceava si pe locul ce se
chema cmpia Direptatii, lnga cetatea de scaun, ntreaba pe toti de Iata, daca le
este cu voie sa le Iie domn. ntreaga adunare n Irunte cu mitropolitul Teoctist,
boieri, trgoveti, ostasi si "toata tara" proclamara pe SteIan ca domn legiuit al
Moldovei n scaunul parintilor si stramosilor lui.
Inceputul domniei lui SteIan cel MareIn acest moment de grea cumpana pentru cele
trei tari romane amenintate de expansiune continua a Imperiului Otoman, a ajuns
voievod al Moldovei SteIan cel Mare1457-1504 Iiul lui Bogdan al-II-lea, voievod
asasinat de Petru Aron. SteIan se reIugiase in Tara Romaneasca, casa ceara ajutor
pentru a lua conducerea Moldovei, pe care Petru Aron o inchinase si turcilor si
polonilor.In acea vreme taranii din nordul Moldovei se rasculasera, sub conducerea
lui Leu, importiva boierilor si a lui Aron.Folosind aceasta imprejurare, SteIan a
pornit cu ajutorul lui Vlad Tepes, ca sas-i ocupe tronul.AsIel SteIan a biruit pe Aron
la Dolhestipe Siret la sud de Suceava.Dupa acesta biruinta s-a indreptat spre
Suceava, capitala Moldovei. Aici la locul numit Direptate, a strans o mare adunare,
la care au Iost chemati nu numai boieri mari, ci si alta curte marunta.Noul domn a
tinut sa aiba si consimntamantul paturilor marunte cum numeste cronicarul pe tarani
si pe oraseni.Si aici cu totii l-au ridicat domn, incheie cronicarul.Domnia lui SteIan
Voda a reprezentat un moment important in lupta impotriva tendintelor de
Iaramitare Ieudala si de intarire al statului centralizat al Moldovei.Poporul si-a pus
mari nadejdi in priceperea tanarului SteIan de a-l conduce in lupta pentru salvarea
Moldovei din starea de decadere. SteIan cel Mare dornic sa se apere impotriva
cotropirii straine, turcesti sau tataresti, poporul a participat cu insuIletire la
organizarea militara a tarii. Bun comandant de osti, SteIan a organizat cu pricepere
o armata recrutata in deosebi dintre razesi si targoveti, la care sau adaugat ele-
mentele din mica boierime.AsIel, in vremea lui, Iorta militara a Moldovei se baza
pe o oaste mai larga, recrutata din popor.Armele principale sabiile, scuturile si chiar
tunurile, ca si har-nasamentele pentru cai care erau cumparate de la mesteri
brasoveni.Pentru apararea Moldovei au Iost marite si consolidate vechile cetati atat
de la hotare, cat si din interior Hotin, Soroca, Cetatea-Aba,Suceava, Cetatea
Neamntului si Craciuna. Conducerea garnizoanelor din aceste cetati a Iost
incredintata unor parcalabi, recrutati dintre oa-menii cei mai credinciosi si mai
viteji, cum au Iost Sendrea, Harman,Luca Arbore.Insemnatatea domniei lui SteIan
cel MareSteIan-voda a murit in 2 iulie 1504.A Iost inmormantat la manastireaPutna,
cu multa jale si plangere tuturor locuitorilor tarii-cum scri-e Grigore Ureche-cat
plangeau toti ca dupa un parinte al lor pentru lucrarile lui cele vitejesti, care
nimenea din domni, nici mai inainte, nici dupa aceea nu l-au ajuns.SteIan-voda a
Iost una din cele mai de seama, Iiguri din istoria poporului nostru. Cronicarul
Grigore Ureche il descrie ca pe un omintreg la minte, nelenes.Vioiciunea lui putin
obisnuita se imbina cu o judecata calma, stapanita, patrunzatoare.SteIan stia sa-si
indeplineasca planurile cu multa priceperesi unde nu gandea acolo il aIlai. A avut
incredere in Iortele poporului pe care l-a condus. La nevoie a stiut sa Iie aspru, mai
ales cu marii boieri si cu adversarii politicii lui. N-a umblat dupa primejdii si
razboaie. Dar daca i s-au impus, le-a dus la izbanda cu indrazneala si spirit de
jertIa.la lucruri de razboaie mester,-scrie Grigore Ureche- unde era nevoie insusi se
vara, ca vazandu-l ai sai sa nu indarapteze, si pentru aceea rar razboi de nu biruia.
Si unde biruiau altii, nu pierdea nadejdea, ca stiindu-se cazut, se ridica deasupra
bituitorilor. Insusirile lui SteIan s-au vadit atat in organizarea tarii, cat si in eroica
lupta pentru independenta. A Iost printre cei dintii care au incercat sa alcatuiasca un
bloc al tarilor romane impotriva cotropirii otomane, anticipand asIel premiselor
uniri ale poporului intr-o singura tara. Conducand poporul in marea actiune
impotriva cotropirii otomane, obtinand stralucite victorii, el a devenit unul din
conducatorii cei mai vrednici de lauda din din acea vreme. Intra-devar, in timpul
domniei lui, Moldova s-a reorganizat si s-a intarit. Calauzind lupta pentru
independenta, din 36 de batalii, SteIan, inIruntea mildovenilor, a castigat 34.Faptele
de vitejie au starnit admiratia intregii Europe.SteIan cel Mare a iubit cultura si a
tinut sa inIrumuseteze tara cu opera de arta de o nepretuita valoare, cum sant
cladirile bisericilor de la Voronet ori Neamnt.Pentru chipul cum a inteles sa-si puna
sabia, mintea si inima in slujba tarii, SteIan isi merita pe deplin numele de cel Mare,
pe care i l-a dat poporul.
Relatiile cu Ungaria
- 1462, 1465 SteIan ataca si cucereste Chilia, aparata de o garnizoana maghiara
- 1467 SteIan zdrobeste la Baia armata regelui maghiar Matei Corvin care
invadase Moldova
Dupa urmarirea lui Petru Aron, care se reIugiase n Polonia, cade la ntelegere cu
regele Cazimir, restituindu-i-se cetatea Hotinului, ceea ce atrage dusmania regelui
Ungariei, Matei Corvin. ntr-o lupta decisiva la Baia (1467), pe valea Moldovei,
oastea ungureasca este nIrnta, regele Iiind ranit de trei sageti si o lovitura de
lance. SteIan navali n Ardeal pe urmele armatei unguresti n retragere si si asigura
linistea la granita apuseana a tarii.
Relatiile cu regele Ungariei s-au acutizat n jurul anului 1467. Pretendentul la tron,
Petru Aron, era adapostit de ctiva ani n Ungaria. Regele pretindea omagiul si
supunerea din partea domnului mmoldovean. Acesta, nchinat regelui polon, a
proIitat si de conIlictuil dintre cei doi regi (regele polon voia coroana maghiara). n
1467 SteIan a sprijinit rascoala nobililor si sasiloir ardeleni mpotriva regelui. Cnd
regele I-a nIrnt pe rasculati, unii cntre capii rascoalei s-au reIugiat la curtea lui
SteIan. Matei Corvin a proIitat de sederea sa n Transilvania, unde a venit cu o
oaste de 8000 de calareti si 4000 de pedestrasi, si a inrrat n Moldova cu scopul de a
transa problema moldoveana. A adus cu el doi pretendenti la tron. n timpul
campaniei maghiare SteIan s-a conIruntat si cu o rabuInire a opozitiei partidei
boieresti ostile. Dupa un moment de negocieri la Roman, oastea maghiara a luat
prazi n anuimale si oameni din teritoriile prin care a trecut si s-a asezat la Baia,
apropae de trecatorile ardelene pe unde voiau sa treaca prazile. Batalia care s-a dat
la Baia, n conditii neprielnice unei desIasurari de Iorte teren mlastinos dominat
de nsltimile din jur, a Iost cstigata de SteIan cel Mare n noaptea de 14 spre 15
decembrie 1467. Chiar si regele a Iost ranit si o parte a oastei a pierit n lupta.
Victoria lui SteIan I-a permis sa transeze reletiile cu boierii inIideli, care au Iost
ucisi dupa batalie. Puterea suzerana, Polonia, nu a intervenit direct n conIllict, ci
doar pe plan diplomatic, cernd explicatii regelui maghiar care a dus o campanie
mpotriva unui casal al sau. S-a apelat la Scaunul Papal mpotriva regelui maghiar.
Batalia de la Baia
Relatiile cu Polonia
- 1485 La Colomeea, SteIan se recunoaste vasalul regelui polon Cazimir Iagellon
- 1497 La Codrii Cosminului, SteIan nIrnge armata polona invadatoare condusa
de Ioan-Albert
Dupa 1489 relatiile lui SteIan cu Polonia s-au nrautatit din cauza supunerii
domnulsui moldovean Iata de regele Ungariei. Chiar daca dupa 1490 n Ungaria era
un rege din dinastia poloneza a Iagellonilor (Vladislav al II-lea), regele polonez
Ioan Albert nu a renuntat la planurile de a readuce Moldova sub obedienta sa. n
1494 el a planuit nlocuirea lui SteIan cu Sigismund, Iratele mai mic al regelui
Poloniei. Pretextul oIicial al campaniei poloneze din Moldova din 1497 era
eliberarea cetatilor Chilia si Cetatea Alba. Asediul Sucevei a esuat. n acelasi timp,
SteIan a Iost ajutat de 2000 de ostasi turci si de 12000 de ostasi maghiari. n Iata
presiunilor militare si diplomatice, Ioan Albert al Poloniei a abandonat planul de
nlaturare a domnitorului moldovean. Pe drumul de retragere, SteIan l-a atacat pe
regele polonez la Codrii Cosminului n 26 octombrie 1497. Ca represalii, n anul
urmator SteIan si-a trimis ostile pentru prada n Polonia. Dupa repetate schimburi
de solii si cu medierea Ungariei, ntre Moldova si Polonia s-a ncheiat o pace n
1499.
Relatiile cu Ungaria si Polonia au evoluat de la alianta, vasalitate si pna la
conIruntari militare, n Iinal SteIan eliminnd orice obligatie a Moldovei Iata de
cele doua regate crestine
Vaznd ca este n pericol sa Iie rapus de turci, SteIan se hotar sa ceara ajutor
regelui Poloniei. Regele Cazimir i ceru lui SteIan sa se recunoasca vasalul lui si sa-
i depuna juramnt de credinta n tabara militara de la Colomeia (La Colomeia,
SteIan cel Mare a acceptat. Domnitorul Moldovei a ingenuncheat in Iata regelui
polonez). SteIan accepta aceasta umilinta, n speranta ca va primi ajutorul asa de
necesar mpotriva turcilor. Dar nici Polonezii, iar mai trziu nici regele Ungariei nu
s-au tinut de cuvnt. Lipsit de orice sprijin din partea vecinilor, SteIan ncheie n
anul 1503 un tratat cu sultanul Baiazid II, care asigura independenta Moldovei n
schimbul platii unui tribut sultanului.
ntre timp reusise sa respinga o invazie a noului rege polonez, Ioan Albert, nimicind
oastea poloneza n batalia de la Codrul Cozminului din anul 1497. n vara anului
urmator SteIan ntreprinde o expeditie de pedeapsa, ajungnd pna n apropierea
Cracoviei, capitala de atunci a Poloniei. n cele din urma se ncheie pace n 1499 la
Hrlau pe baza de egalitate.
Relatiile cu tara Romneasca
Prevaznd ca va avea n curnd de luptat cu Turcii, SteIan voia sa aiba n tara
Romneasca un domn prieten, n locul vasalului turcesc, Radu cel Frumos. n anul
1470 SteIan ncepu ostilitatile, pradnd Ialomita si arznd orasul Brailei (la 27
Iebruarie, n "martea brnzei"), dar ndata Turcii au raspuns, trimitnd pe Tatari n
Moldova. SteIan se ndrepta atunci mpotriva noului dusman si-l nvinse n
dumbrava de la Lipnic, pe Nistru. Dupa alte ciocniri cu Radu cel Frumos, acesta
Iugi la Turci (n noiembrie 1473, SteIan cucereste cetatea Dmbovitei de la
Bucuresti), iar SteIan puse n scaunul tarii Romnesti pe aliatul sau, Laiota Basarab.
ConIlictul cu Imperiul Otoman
Mahomed II nu putea lasa nepedepsit amestecul lui SteIan n treburile domniei tarii
Romnesti. De aceea n iarna anului 1474 trimise n Moldova pe beylerbeyi Hadn
Suleiman Pasa (Hadin Sleyman Pasa), cu 120.000 de oameni, cu misiunea de a
supune pe domn si a-i nimici oastea. SteIan si organizeaza tabara n Iata Vasluiului
n locul numit Podul nalt si n ziua de 10 ianuarie 1475, nainte de a se lumina de
ziua, dadu atacul pe neasteptate. Marea ostire a Turcilor se clatina si se destrama
ntr-o nvalmaseala cumplita. Locul mlastinos, ceata, necunoasterea terenului, mari
turburarea Turcilor, care se risipira. Dupa alungarea Turcilor, SteIan trimise o
scrisoare n limba latina catre toti principii crestini din Europa, vestindu-le marea
izbnda si cerndu-le sprijin pentru ncercarile viitoare. Dar n aIara de Ielicitari din
partea Papei si a Venetienilor, ajutor nu veni de nicaieri. Turcii se pregateau din nou
sa porneasca asupra Moldovei. Mahomed II lua comanda ostirii turcesti,
ndreptndu-se spre Suceava pe valea Siretului, iar dinspre Nistru se ivira cetele
Tatarilor. n codrul de la Valea Alba sau Razboieni, Turcii covrsira puterile
Moldovenilor n seara zilei de 26 iulie 1476. Mahomed II ataca cetatile Suceava,
Neamtul si Hotinul, dar nu le putu cuceri. AIlnd ca SteIan pregateste o noua oaste,
ca Ungurii si Polonezii se apropie de granitele Moldovei cu ajutor armat, vaznd ca
hrana se mputineaza, ca se ivesc boli n rndul ostenilor, Mahomed II se hotar sa
se retraga. El parasi Moldova hartuit de cetele lui SteIan, Iara ca izbnda lui sa Ii
nsemnat supunerea tarii si a domnului ei.
n 1476, SteIan ajuta pe Vlad tepes sa reia tronul, nsa acesta este ucis la putin timp
de boieri. Cinci ani mai trziu, n iulie 1481, Basarab tepelus este nIrnt de SteIan
la Rmnicu Sarat. n amintirea acestei batalii, domnul Moldovei ridica n Rmnic o
biserica cu hramul SInta Parascheva, lacas ce va dainui pna la sIrsitul sec. XIX.
Dupa 1482, relatiile cu tara Romneasca au devenit mai bune, pe tronul de la
Trgoviste venind Vlad Calugarul, sprijinit de unguri, ce se aratase deschis pentru
reglementarea problemelor de hotar (Cetatea Craciuna este cedata lui SteIan).
n 1484, noul sultan Baiazid II, ataca pe neasteptate sudul Moldovei utiliznd o
mare parte din Ilota sa. Superioritatea artileriei otomane a dus la caderea cetatilor
Chilia si Cetatea Alba. Acest Iapt a avut urmari neIavorabile pentru Moldova ,
ramnnd inchis drumul spre Marea Neagra.
NCERCAREA DE OBtINERE A INDEPENDENtEI FAta DE IMPERIUL
OTOMAN
- 1475 Podu nalt-Vaslui stralucita victorie obtinuta de SteIan
- 1485/1486 Catlabuga/Scheia
- 1471-1473 Radu cel Frumos(vasal otoman) este alungat din t. Rom
- 1476 Razboieni/Valea Alba - SteIan este nIrnt, Moldova este pustiita
- 1487 reia plata tributului
SIrsitul domniei
Ultimii ani de domnie Iura ani de pace. Cel care spunea n actele scrise ca este din
mila lui Dumnezeu domn al tarii Moldovei a zidit 44 manastiri si biserici, conIorm
traditiei, dupa Iiecare lupta o biserica. Batrn si bolnav de guta; i s-a amputat
piciorul. Dupa o domnie ndelungata de 47 de ani - neobisnuita pentru acele
vremuri - marele domnitor nchise ochii la 2 iulie 1504.
Iara prea SteIan Voda l-au ngropat tara cu multa jale si plngere n manastire la
Putna, care era zidita de dnsul, jale era, ca plngea toti ca pe un parinte al sau...
(Grigore Ureche)
Povara anilor, greutatile de neinchipuit ale atator razboaie, acea rana nevindecata de
la picior capatata inca din tinerete intr-o lupta la Cetatea Alba, podagra care l-a
chinuit doi ani inainte de a trece la cele vesnice in 1504, n-au putut sa inIrana
virtutea maritului Voievod SteIan, care mereu, cu mintea si cu inima era neinIricat
aparator al hotarelor, al libertatii tarii si al credintei
SIarsitul vietii domnitorului
Intr-un basorelieI de la manastirea atonita Vatoped caci si acolo SteIan Voievod s-a
numarat printre ctitori, este inIatisat ca un principe in varsta inaintata, pe chip se
desciIreaza oboseala unei vieti atat de zbuciumate. Dar intreaga sa viata si in
indelungata domnie pe care Dumnezeu i-a randuit-o si-a indeplinit datoria in cea
mai inalta masura.
Cand si-a simtit sIarsitul aproape, la 2 Iebruarie 1503, binecredinciosul SteIan Voda
a intocmit un hrisov cu semniIicatii testamentare: "In numele Tatalui, si al Fiului si
al SIantului Duh, Troita SIanta de-o-Iiinta si nedespartita. Iata eu, robul Stapanului
meu Iisus Hristos, Io SteIan Voievod, din mila lui Dumnezeu domn al tarii
Moldovei, Iacem cunoscut, cu aceasta carte a noastra, tuturor celor care o vor
vedea, sau o vor auzi citindu-se, ca a binevoit domnia mea cu a noastra bunavointa
si cu inima luminata si curata si din toata bunavoia noastra si cu ajutorul lui
Dumnezeu, si am Iacut pentru pomenirea sIant-raposatilor inaintasi bunici si parinti
ai nostri, si pentru sanatatea si mantuirea copiilor nostri, si am intarit prin acest
privilegiu Manastirii Putna, unde este hramul Adormirea PreasIintei Nascatoare de
Dumnezeu ..."
Venind sIarsitul zilelor sale, binecredinciosul Voievod SteIan nu a putut vedea
incheiat de scris Tetraevanghelul pe care incepuse sa-l ctitoreasca in primele luni
ale anului 1504: "Io SteIan Voievod ... care aprins de dumnezeiasca dorinta si
iubitor al cuvintelor lui Hristos Iiind, cu ravna a dat si a scris aceasta. Si apoi l-a
aIlat moartea. Iar Iiul sau, Bogdan Voievod, a Ierecat acest Tetraevanghel ... si l-a
dat bisericii de la curtile din Harlau ... 1504, luna noiembrie 24".
. S-a stins la varsta de peste 70 de ani, inconjurat de netarmurita iubire a Iamiliei, a
sIetnicilor, a oastei si a intregului popor "care-l cinstea ca pe un Mesia".Intr-un
basorelieI de la manastirea atonita Vatoped caci si acolo SteIan Voievod s-a
numarat printre ctitori, este inIatisat ca un principe in varsta inaintata, pe chip se
desciIreaza oboseala unei vieti atat de zbuciumate. Dar intreaga sa viata si in
indelungata domnie pe care Dumnezeu i-a randuit-o si-a indeplinit datoria in cea
mai inalta masura.
S-a stins incet din viata aceasta pamanteasca voievodul cel preaevlavios si a Iost
plans de tara intreaga careia ii lasa amintirea de nesters a unei domnii lungi si
stralucite, a unei bunatati luminate, pe care n-o covarsea decat iubirea pentru
neamul si pamantul romanesc, pe care le-a aparat cu bratul sau neinvins vreme de o
jumatate de veac, trecand prin vremuri vitrege si prin greutati Iara de seama.
In Letopisetul anonim al Moldovei se aIla mentiuni deosebit de interesante in
legatura cu acea sIanta si neuitata zi de 2 Iulie 1504. S-au intamplat atunci Iapte si
semne prevestitoare ale marelui eveniment: "A Iost in acelasi an, inainte de moartea
lui, iarna grea si Ioarte aspra, cum nu Iusese niciodata si au Iost in timpul verii ploi
mari si revarsari de ape ..."
La 2 iulie 1504, n a patra ora a zilei dupa 47 de ani si 3 luni de domnie SteIan cel
Mare si SInt avea sa se stinga din viata.
- Cnd a Iost sa moara SteIan
Multa jale a Iost n tara
Si la patul sau de moarte
Toti boierii s-adunara.
- Plnge dealu, plnge valea,
Plng pdurile batrne,
Si poporul n hohot plnge,
"Cui ne lasi pe noi, Stapne-"
Mormantul lui SteIan cel Mare
- SteIan cel Mare s-a stins din viata la 2 iulie 1504 si a Iost nmormntat la
manastirea Putna, cu mare jale. ntregul norod al Moldovei a Iost adnc ndurerat.
Pentru ntelepciunea si Iaptele sale de vitejie, pentru lupta necontenita pentru
apararea tarii, poporul i-a spus ,,cel Mare.
- La 2 iulie 1504, in a patra ora a zilei dupa 47 de ani si 3 luni de domnie SteIan cel
Mare si SIant avea sa se sIarseasca din viata, pasind in nemurire si lasandu-ne drept
mostenire porunca ce dainuie de ani si ani prin Tara Moldovei atat de inspirat si
zguduitor evocata de Barbu Delavrancea in piesa "Apus de soare":
- ,, ... Tineti minte cuvintele lui SteIan, care v-a Iost baci pana la adanci batranete...
ca Moldova n-a Iost a stramosilor mei, n-a Iost a mea si nu este a noastra, ci a
urmasilor urmasilor nostri in veacul vecilor !..."
A Iost nmormntat la Manastirea Putna, zidita n timpul domniei sale, intre anii
1466 - 1469 .Actuala biserica a Iost practic reconstruita ntre 1653 si 1662 de catre
Vasile Lupu si urmasii sai.
Daca pe marmura sacra de la Putna nu este sapata si ziua de hotar, "2 iulie 1504, ea
se aIla insa mentionata pe Acoperamantul acestei lespezi: "Io Bogdan Voievod din
mila lui Dumnezeu domnul Tarii Moldovei, a inIrumusetat si a acoperit cu acest
acoperamant mormantul tatalui sau, Io SteIan Voievod, cel care a domnit in Tara
Moldovei 47 de ani si trei luni, care s-a stramutat la lacasul de veci in anul 1504,
luna iulie, ziua 2 de marti, in ceasul al patrulea din zi."
Cetatea de scaun Suceava
Din porunca lui SteIan cel Mare (1457-1504), cetatea este puternic IortiIicata prin
construirea unui zid n incinta ce nconjoara vechiul Iort. Zidul a Iost construit n
doua etape: nainte de 1476 s-a ridicat o "perdea" de ziduri cu grosimea de 1,5 m,
avnd la capete turnuri de aparare, de Iorma patrata si o naltime de aproximativ 15
m. Vechea intrare a Iost zidita si s-a construit o noua intrare, pe latura de sud,
accesul n cetate Iacndu-se pe un pod, parte Iix, parte mobil. nainte de 1497 s-a
construit a doua "perdea" de ziduri cu grosimea de cca. 2 m, avnd turnuri de
aparare lipite de zid. Cetatea era nconjurata pe trei laturi, est, sud, vest, de un sant
de aparare Ioarte lat.
Cel mai important monument laic din Moldova, Cetatea de Scaun a Sucevei .
Amplasata pe un pinten de deal, pe un platou inalt, in partea de est a orasului,
restaurata in ultimii ani, este o ctitorie a voievodului Petru I Musat (1375-1391).
Construita din piatra, a Iost intarita ulterior de SteIan cel Mare La 1 mai 1600
ostasii lui Mihai Viteazul au intrat Iara lupta n Cetatea de Scaun a Sucevei,
ncheind astIel actul I al unirii celor 3 tari romnesti.
Cetatea de Scaun a Sucevei a avut o istorie nu numai bogata n evenimente si Iapte
de lupta, ci a nsemnat adesea si principalul element de rezistenta al ntregii
Moldove mpotriva celor ce doreau sa o supuna.
Cetatea de Scaun , una dintre cele mai cunoscute pna n prezent, s-a bucurat de
Iaima deosebita de-a lungul timpului. IdentiIicndu-se cu gloria militara si cu
idealul de independenta.
In interiorul curtii se aIlau incaperile domnitorului si Iamiliei sale, ale slujitorilor
domnesti, ale ostasilor, depozite pentru alimente si munitii, camere de garda, un
paraclis cu peretii pictati, sala sIatului domnesc.
In cetate Iunctiona monetaria Moldovei.
Cetatea de Scaun dateaza din secolul al XV-lea este ctitoria domnitorilor Musatini
si nu a putut Ii cucerita niciodata. Astazi se pot admira masivele zone exterioare,
parti din tunuri si ruine ale constructiilor interioare.
Cat a domnit SteIan cel Mare "un vultur al Iaimei plutea asupra Sucevei" (Mihail
Sadoveanu). Era Iaima dobandita de vitejiile ostenilor moldoveni care, ani de-a
randul au tinut inchise portile Cetatii Suceava in Iata tuturor atacurilor dusmane
gliei romanesti .
Cetatea de scaun Suceava
Intr-adevar, CETATEA DE SCAUN a Sucevei a Iost este si va Ii o urma a istoriei.
Toti cei ce i-au calcat pragurile isi vor aminti cu caldura de pitorestile locuri, care
de Iiecare data ne vor aduce un strop de mandrie si Iericire in suIlet ca suntem
urmasii acestor tinuturi de basm care incep si ele cu A FOST ODATA....
DIVERSE
- De tnar, noul domnitor s-a aratat a Ii un mare conducator.
- Mai nti, SteIan s-a ngrijit sa sporeasca bunastarea tarii. A ndemnat taranii sa
cultive ct mai multe grne si sa creasca vite.
- A nIiintat noi trguri si a sprijinit mestesugurile. A ncurajat negotul si a usurat
trecerea negustorilor straini cu marIurile lor prin Moldova.
- A ocrotit taranimea. Bazndu-se pe dragostea de tara a razesilor, SteIan i-a chemat
n numeroase rnduri la oaste, pe cei viteji rasplatindu-i cu pamnt.
- Prin comert, tara realiza multi bani pe care voievodul i-a Iolosit pentru constructii
si pentru ostire.
- SteIan-Voda era iubitor de pace si a cautat sa traiasca n buna ntelegere cu
vecinii. Daca nu s-a putut ntotdeauna, vinovat n-a Iost el, ci numai aceia care au
ridicat sabia asupra Moldovei.
- Stiind ca primejdia cea mai mare pentru libertatea poporului sau era Imperiul
Otoman, si-a reorganizat armata si si-a ntarit cetatile.
- De-a lungul celor 47 de ani de domnie a purtat numeroase razboaie pentru a apara
libertatea si independenta tarii: cu turcii, tatarii, polonii. Majoritatea istoricilor
considera ca a obtinut 34 de victorii si a suIerit doar doua nIrngeri.
- Cea mai stralucita victorie a avut-o SteIan cel Mare asupra turcilor, n 1475, la
Vaslui. Sultanul Mahomed al II-lea, vaznd ca SteIan reIuza sa-i plateasca tribut, s-
a hotart sa supuna Moldova. n acest scop l-a trimis pe Soliman-Pasa, cu o mare
armata, care numara 120.000 de oameni, mult mai numeroasa decat ostirea lui
SteIan. Domnul Moldovei a pustiit totul n calea turcilor, astIel nct acestia au
suIerit de Ioame si de sete, Iiindca n calea lor recoltele Iusesera arse, iar Intnile
otravite. n ziua bataliei decisive era o ceata deasa. n locul ales de SteIan,
mlastinos si necunoscut turcilor, voievodul a obtinut o victorie rasunatoare. Armata
lui Soliman-Pasa a Iost risipita.
-
- SteIan cel Mare a Iost un om credincios, cu Irica lui Dumnezeu. De-a lungul
ntregii sale domnii, el a Iost un protector al credintei crestine si un neobosit ctitor
de biserici si manastiri: nu mai putin de 44 de locasuri de nchinaciune Iiind ridicate
din porunca sa. SteIan le-a naltat drept multumire adusa lui Dumnezeu pentru
biruintele obtinute n luptele cu dusmanii crestinatatii, ct si pentru pomenirea celor
cazuti n lupta.
- nsusi papa de la Roma l-a laudat, numindu-l ,,Atletul lui Hristos.
- Unul din marii sai duhovnici a Iost Daniil Sihastrul, caruia i-a cerut adesea sIatul
si care, dupa nIrngerea de la Valea Alba, l-a ndemnat sa continue lupta mpotriva
pagnilor.
- Biserica Ortodoxa Romna l-a trecut n rndul sIintilor mpreuna cu Daniil
Sihastru, n anul 1992, cinstindu-l cu numele de ,,binecredinciosul voievod SteIan
cel Mare si SInt.
- SteIan cel Mare este cel mai de seama reprezentant al dinastiei moldave a
Musatinilor
- A dominat autoritar istoria Moldovei aproape 50 ani, Iiind un model politic pentru
domnii ce i-au urmat
- Este cel mai de seama reprezentant militar al Moldovei medievale.Pe plan extern,
desi nu a reusit sa obtina independenta statului Iata de Imperiul Otoman, a pus capat
pretentiilor de suzeranitate ale Ungariei si Poloniei.SteIan cel Mare a intrat n
istorie pentru geniul sau miltar, tactic si stategic
- A transIormat Moldova ntr-un simbol al Ortodoxiei
- Perioada domniei sale nseamna pe plan intern pe de-o parte ntarirea autoritatii
centrale dar si saracirea si pustiirea Moldovei datorita razboaielor numeroase duse
precum si a numarului mare de morti rezultat n urma acestora
SteIan cel Mare vazut de contemporanii sai :
, barbat minunat cu nimic mai prejos decat comandantii eroici, de care atat ne
miram, este cel mai vrednic sa i se incredinteze, cinstea de comandant impotriva
turcilor ,
Spada lui SteIan cel Mare
spada comemorativa ,,SteIan cel Mare;
este o ,,replica a spadei lui SteIan, al carui original se pastreaza la muzeul
Topkapi din Istambul;
spada originala a lui SteIan nu a Iost Iacuta in tara, ci Ioarte probabil la genovezi
sau venetieni;
LEGENDE DESPRE STEFAN CEL MARE
DIN COPILaRIA LUI STEFAN CEL MARE
Cnd era de 10 ani, SteIan se arata istet si plin de nazbtii: nu gaseai n sat copil
netrntit de el.
De la o vreme, a Iost luat din satul Borzesti|1|, tinutul Bacaului si dus la Suceava,
din Bucovina|2|, unde tatal sau avea scaunul de domnie. Nici aici nu s-a domolit.
Cnd era ntre copii, nu stia multe si cum nu se dadeau biruiti, jos cu ei la pamnt.
Asa de mester era la trnta, nct nu se gasea nimeni sa-l ntreaca sau sa-l biruiasca.
Se dusese vestea n lume ca Ieciorul Mariei Sale e voinic si amarnic, iar adesea i
auzeai zicnd: ,Ce-a Ii de el cnd o ajunge mare-.
Se stie ca tatal sau, Bogdan Voievod|3|, a Iost omort la o petrecere de catre Aron,
care a ajuns n urma Voda|4|. Cum se vazu acesta pe scaunul domniei, cauta val-
vrtej sa-l omoare pe SteIan. Ostasi scump platiti erau pusi sa-i aduca capul. SteIan
aIlase de una ca asta si se Iacu nevazut. Si umblau trimisii peste tot locul. n cele
din urma aIlara ca SteIan o pornise spre tara de Jos|5| si niste drumeti ar Ii vazut un
baietandru ca de 12 ani alergnd pe drumuri. Cum simti SteIan ca ostasii cu
porunca domneasca se apropie, pe nebagate de seama se ascunse ntr-o caruta
ncarcata cu saci si acoperita cu paie. Cum ajunsera sirul de carute, trimisii ncepura
sa scormoneasca prin carute, cu niste sulite ascutite. Vaznd ca din carute nu iese
nici un tipat de om, mai ntrebara ce mai ntrebara pe drumeti si si cautara de drum.
Dupa o bucata buna de drum, numai ce vede un carutas ca din caruta lui tot picura
necontenit snge. Cnd cauta, ce sa vada- Un baiat mpuns n soldul piciorului, de
unde sngele curgea nca. Atunci cu totii pricepura pricina si se minunau ntre ei:
cum de n-a zis nici crc, atunci cnd l-au mpuns-! Si dndu-i ngrijire, l-au adus
pna la Galati. Aici le-a spus toata ntmplarea si drumetii cu carutele i-au spus de
unde veneau.
Cnd SteIan ajunse voievod peste Moldova, a dat la toti acei drumeti mosii din
belsug si ranguri de boierie, caci, zicea el, ,cu credinta mi-ati Iost la mare cumpana
si omul la nevoie se cunoaste ce Iel e.
STEJARUL LUI STEFAN CEL MARE
n satul Plavalari, nu departe de Reuseni, este o biserica mica de lemn n padure, ce-
i zice a lui SteIan cel Mare.
Traditia spune ca, pe cnd SteIan era un Ilacaiandru, a Iost luat de tatal sau, Bogdan
Voda, la o nunta n satul Reuseni. Noaptea, nsa, n toiul nuntii, a navalit pe
neasteptate Petru Aron, Iratele domnului, cu o ceata de osteni si, prinzndu-l pe
Bogdan, l-a omort.
SteIan atunci, de Irica, a Iugit si s-a ascuns n padure, ntr-un stejar. Zadarnic l-au
cautat oamenii lui Petru Aron ca sa-l omoare si pe el, ca nu l-au mai gasit.
Dupa ce a ajuns domn al Moldovei, SteIan a ridicat aici, din lemnul stejarului n
care si-a aIlat scapare, o biserica, n amintirea acestui Iapt|1|.
SteIan Voda si lupoaica
Dupa ce s-a nascut SteIan Voda, parintii care pe vremea aceea erau domni mari, se
dusera la sIat si copilul ramase acasa cu argatii. SteIan, care abia Iiind de un an, era
mai nazdravan dect altii de cinci ani, o lua raita prin gradina dupa strugurasi.
Mergnd ncoace si ncolo prin tuIisuri, se pierdu.
O lupoaica, care-si alapta puii chiar n Iundul gradinii, mirosindu-l a carne de om,
se duse n strugurastina si dadu cu ochii de el. l vazu Irumos si sprinten si i se Iacu
mila vazndu-l ca, n nepriceperea lui, n loc sa Iuga, se duse la ea cu minile
ntinse si, apucnd-o de tte, Iiindu-i dor de lapte dulce, ncepu sa suga. Lupoaica l
lasa pna se satura, apoi, lundu-l de dupa cap, l duse n cuibul unde-i erau puii.
Parintii abia pe subnserate bagara de seama ca SteIan nu-i ca-n palma. Deci ce era
de Iacut- l cautara. Dar ia baiatul daca ai de unde. Copilul parea c-a intrat n Iundul
pamntului. A doua zi l aIlara n padure, sugnd tta alaturi cu puii de lup.
Oamenii, auzind de aceasta ntmplare, Iiecare si zicea ca din SteIan are sa se Iaca
om mare.
SteIan cel Mare si ngerii
Cnd SteIan Voda era copil de vreo cinci ani, s-a dus dupa Iragi cu alti copii de
vrsta lui. Seara, cnd ceilalti copii s-au ntors catre casa, luara de seama ca
SteIanuc, dupa cum l dezmierdau ei, nu era ntre ei. Necajiti de aceasta ntmplare,
nici nu se dusera pe la parintii lor, Iara Iiecare se culca pe unde l-a ajuns somnul.
SteIan, nsa, dupa ce a ramas singur-singurel n mijlocul codrului, o lua la Iuga, din
ntmplare, tot mai nspre mijlocul padurii, creznd ca o sa deie de margine. ntr-o
vreme, vede la radacina unui lemn gros o lumina ce ardea Iara a se misca, desi
vntul si ploaia o bateau cu toata puterea. SteIan, ct ce o lua n mna, spre mirarea
lui, se vazu n mijlocul unei casute de lemn de brad, n care altceva nu era dect
doua masute ncarcate cu lumini de ceara, apoi o iconita mica, pe jumatate stearsa,
rezemata de o carte groasa si putreda de veche.
Intrnd nlauntru, caldura l nmuie asa, nct, de voia lui, adormi cu lumina n
mna. Cnd era, nsa, pe la miezul noptii, se trezi din somn, simtind ca i-a smuls
cineva lumina din mna. si deschide ncetisor ochisorii si, spre spaima lui, vede la
cele doua mese doi mosnegi, mai batrni dect oricare oameni din lume, care, de
batrni ce erau, nici pleoapele nu si le mai puteau ridica. Acesti batrni se rugau
stnd n genunchi naintea iconitei.
Bine ca ne-a adus Dumnezeu pe acest copilas, zise unul dintre batrni.
Da` un mai mare bine nu am avut niciodata. Chiar era sa murim de Ioame si de
sete, neavnd cine sa ne aduca cele trebuincioase. El ni le va aduce, asa ca Iericiti
ne vom putea ruga si de aici nainte, netrebuind ca sa ne ngrijim si de ale gurii.
Asa e, dar cum o sa-l cheme, ce nume o sa-i dam- ntreba un mosneag.
Are el nume si nca un nume Irumos, care, cu vremea, are sa Iie nume sInt pentru
neamul lui.
Si cum asa-
Bine, e copil bun, cu Irica si credinta lui Dumnezeu, se va purta bine, caci numai
asa o sa i se sIeteasca norocul, care de mult plnge de dorul lui.
Daca e asa cum zici, apoi Iie. Si ascultnd copilul, l mnara ca sa le aduca niste
radacini de buruieni, din care apoi mosnegii si Iaceau de mncare si ca drept plata,
din cnd n cnd i mai dau si lui cte o lingura de zeama ramasa pe Iundul
ceaunasului.
Trecura vreo ctiva ani de cnd SteIan era n slujba celor doi mosnegi si din acesta,
din mic si slabut ce era, se Iacu un baietandru nalt si spatos, mndru si Irumos de
sa te tot uiti la el.
Odata, mergnd dupa radacini prin codru, vede o pasare cum nu i se mai ntmpla
sa vada niciodata, caci de unde sa Ii vazut pasare cu clontul de diamant, cu ochii ca
stelele, cu trupul ca de arama, cu penele de aur si cu picioarele de argint-
Bine ca te-am ntlnit, Fat-Frumos, ca e multa vreme de cnd te tot caut.
SteIan sta ca nlemnit, cuprins de spaima, la auzul acestor cuvinte omenesti.
Nu-ti Iie Irica de nimic, ca nu e nime pe aici care sa ne vada si sa ne auda, numai
noi suntem singuri-singurei, dimpreuna cu Dumnezeu, care e n tot locul de Iata.
Mergi si du mosnegilor tai radacinile si spune-le ca ngerul tarii tale te cheama de
ajutor.
Dar cine esti tu, pasare maiastra, ca de esti arma satanei, sa te alung din acesti
codri, unde satana nca nu a avut putere ca sa ntre; iar de esti vreo staIie necurata,
sa ma ascund de Iata ta.
Nu sunt nici staIie, nici arma satanei, ci sunt norocul tau si al tarii tale nvrajbite.
Mergi, ia-ti ramas bun de la cei doi mosnegi crestini si, cerndu-le binecuvntarea
parinteasca, roaga-i ca n rugaciunile lor sa nu-si uite de tine si de draga tarisoara ta.
SteIan Iacu dupa cum l-a nvatat pasarea.
Mosnegii, auzindu-i vorbele, i dara binecuvntarea zicnd:
Mic ai Iost cnd ai venit aici, mare te duci, dar mai mare sa te rentorci. Mare n
Iapte si n virtuti, caci atunci si Dumnezeul parintilor si al mosilor nostri ti va
binecuvnta pasii tai. Mergi, darul lui Dumnezeu sa te lumineze n toate caile tale.
Nu uita, nsa, niciodata ca ,nimic Iara Dumnezeu si ca unde primejdia e mare, acolo
e si El mai aproape.
Cnd cei doi batrni sIrsira cu binecuvntarea, casa se lumina si ei se Iacura
nevazuti, caci nu erau altcineva dect doi ngeri anume trimisi de Dumnezeu, ca sa-l
ndrepte pe caile cele sIinte.
ntorcndu-se SteIan, Iata i sclipea ca lumina soarelui, iar pasarea cea de mai
nainte nu o mai gasi, ci n locul ei gasi o Iata nalta, tocmai ct el si Irumoasa, cum
nu mai vazuse niciodata.
Lui SteIan i pica draga. Fata, nsa, zise:
SteIane, de vrei ca sa-mi Iii drag si sa-ti Iiu nevasta, trebuie sa bati toti dusmanii
tarii tale. Sprijinul e la Dumnezeu, iar eu ti sunt norocul care totdeauna te va duce
pe caile cele bune. Roaga-te lui Dumnezeu ca sa-ti binecuvnte pasii tai si pune
juramnt sInt naintea Lui, ca i vei tine toate poruncile Lui.
Asa sa Iie, zise SteIan, si, caznd n genunchi, se ruga atotputernicului Dumnezeu
ca sa-i dea sprijinul Lui cel dumnezeiesc, jurndu-se ca-i va tine poruncile. Atunci
auzi un glas din cer, numai de el nteles, prin care Dumnezeu i binecuvnta totii
pasii.
SteIan, ridicndu-se n picioare, ntinse mna Ietei celei Irumoase si-i zise:
ti multumesc ca manastire ai scos din desisul codrului. Ca mi-ai dat aceste
nvataturi si te rog ca sa nu ma uiti. Uite, tara mi plnge de necaz, merg ca, cu
ajutorul lui Dumnezeu si al tau, sa o scap din gura celor ce vor sa o nghita.
Fata, sarutndu-l pe Irunte, se Iacu nevazuta si asa, nevazuta, l-a nsotit n toate
locurile, pna ce SteIan a Iost chemat n ceea lume.
Lumea crede ca el n-a murit, Iara s-a naltat la cer cu trup cu tot, ca sa-si dea sama
de Iaptele lui bune si crestinesti|1|.
Manastirea Putna este cea mai reprezentativa ctitorie a lui SteIan cel Mare, aici
aIlandu-se si trupul lui. Lnga mormntul domnitorului, se aIla cel al sotiei sale
Maria Voichita, decedata n 1511. n partea de nord a gropnitei se aIla mormntul
Mariei de Mangop, cea de a doua sotie a domnitorului (m.1476) si al Iiilor marelui
domnitor, Bogdan si Petru.
Manastirea Voronet ctitorie din 1488 a lui SteIan cel Mare, biserica manastirii cu
hramul "SI. Gheorghe".
Biserica "naltarea SI. Cruci " Patrauti este ctitoria lui SteIan cel Mare, din 1487
construita din piatra bruta, Iace parte din categoria celor mai vechi constructii
IMAGINI DIN LUPTA DE LA VASLUI
IMN LUI STEFAN CEL MARE
de Vasile Alecsandri
La poalele Carpatilor,
Sub vechiul tau mormnt,
Dormi, erou al romnilor,
O! SteIan, erou sInt!
Ca sentinele Ialnice
Carpatii te pazesc
Si de sublima-ti glorie
Cu secolii soptesc.
Cnd tremurau popoarele
Sub aprigii pagni,
Tu le-aparai cu bratele
Vitejilor romni.
Cu drag privindu-ti patria
Si moartea cu dispret,
Maret n snul luptelor,
Si-n pace-ai Iost maret.
n cer apune soarele
Stingnd razele lui,
Dar ntr-a noastre suIlete
n veci tu nu apui!
Prin negura trecutului,
O! soare-nvingator.
Lumini cu raze splendide,
Prezent si viitor.
n timpul vitejiilor,
Cuprins de-un sacru dor,
Visai unirea Daciei
Cu-o turma s-un pastor;
O! mare umbra-eroica,
Priveste visul tau:
Uniti suntem n cugete,
Uniti n Dumnezeu.
n poalele Carpatilor,
La vechiul tau mormnt,
Toti n genunchi, o! SteIane,
Depunem juramnt:
Un gnd s-avem n numele
Romnului popor,
Aprinsi de-amorul gloriei
S-al patriei amor!
Patriot inIlacarat, Alecsandri a participat la maniIestatia de la Putna (1871) cu
prilejul implinirii a 400 ani de la construirea acestei manastiri si a scris poezia "Imn
lui SteIan cel Mare", in memoria domnitorului Moldovei.
Desi domnitorul se odihneste de veacuri "La poalele Carpatilor", imaginea lui
SteIan dainuie peste timp, deoarece el este viu in memoria oamenilor.
Figura mareata a voievodului apare intr-o aura legendara.
In acest imn autorul isi exprima direct sentimentele de dragoste si de admiratie Iata
de SteIan cel Mare, personalitate de exceptie in istoria nationala, care e gloriIicata
si careia ii aduce un vibrant elogiu.