Sunteți pe pagina 1din 80

Aspecte i date importante

despre Europa i cetăŃenii săi

Aspecte i date importa n te de spr e Eu rop a  i cetăŃe n

Cuprins

Uniunea

Europeană

 

 

povestea

 

unei

 

3

Activitate economii schimburi

 

45

Uniunea Europeană o familie în continuă

 

4

Cantitatea producŃiei în UE Garantarea unui raport avantajos costuri/beneficii O putere comercială majoră

 

SuprafaŃă i

populaŃie

 

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

5

UE i lupta împotriva sărăciei în lume

 

Ce suprafaŃă are UE? Care este populaŃia UE? Europenii au o durată de viaŃă mai mare Creterea populaŃiei

 

Transport, energie i mediu Transporturi Asigurarea aprovizionării cu energie Proteia mediului înconjurător

 

54

Calitatea

vieŃii . Care este situaŃia financiară a europenilor? Care este situaŃia medicală a europenilor? O societate echitabilă i receptila nevoile cetăŃenilor

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

16

Europenii tind împreună Europeni fericiŃi împărind aceleai preocupări Comunicarea cu vecinii Studiind împreună

 

64

25

   

EducaŃie, cercetare i societatea informaŃională EducaŃie: InvestiŃia în resursele umane Disciplinele de studiu alese de europeni Studii mai bune pentru perspective profesionale mai bune Tehnologia informaŃiei: o unealtă esenŃială Cercetarea: cheia viitorului

 

SusŃinători sau sceptici? Culegerea roadelor

łările

candidate . SuprafaŃă i populie Care este situaŃia lor financiară? CetăŃenii la locul de mun

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

75

Europenii la locul de muncă Sectoarele în care activează europenii Care este populia activă a UE? DisparităŃile dintre sexe anse egale pentru toŃi

 

36

RelaŃii de buvecitate

 

79

Un iu n e a Eu rop e ană – po ve s te a

Uniunea Europeană povestea unei reușite

Uniunea Europeană nu mai are nevoie de prezentare. De-a lungul unei jumătăŃi de secol, aceasta a adus cetăŃenilor săi stabilitate poli- tiși prosperitate economi; a creat o piaŃă unifără frontiere și a pus în circulie moneda unieuro. De asemenea, a reunit un con- tinent fragmentat. Uniunea Europeană reprezino putere economi- și comercială majoră și constituie cel mai important participant, la nivel mondial, la dezvoltarea Ńărilor mai sărace. Numărul statelor sale membre a crescut de la șase la 27, UE având în prezent o populie de aproximativ o jumătate de miliard de locuitori.

Nu toate Ńările europene sunt, sau doresc să fie, membre ale UE, dar Uniunea este gata să accepte candidatura orirei Ńări democrate europene. Aceasta menŃine raporturi strânse de prietenie cu toate Ńările învecinate, atât europene, cât și din bazinul mediteraneean ori- ental și meridional.

În ciuda bogatei diversităŃi, toate Ńările UE sunt unite prin angajamen- tul lor pentru pace, democrie, respectarea legisliei și a drepturilor omului. Ele caută să menŃină preocuparea pentru aceste valori atât în Europa, cât și în afara ei, să construiasși să se bucure împreună de prosperitate, să își exercite influenŃa colectivă printr-o acŃiune comu- nă pe scena mondială.

Printr-o serie de tabele și grafice, această broșură prezintă aspecte și date esenŃiale despre Uniunea Europeană și statele sale membre, pre- zentate, uneori, în raport cu alte puteri economice. łările candidate care au aplicat pentru aderare la Uniune sunt, de asemenea, incluse, dar figurează într-o seiune separată.

Din motive de simplificare, anumite cifre au fost rotunjite. Abrevierile folosite pentru fiecare Ńară sunt cele indicate în legenda de pe coperta a doua. Termenul-limită pentru datele utilizate în prezenta publicaŃie este luna mai 2007.

Mai multe informaŃii despre Uniunea Europeană, modul său de func- Ńionare și influenŃa acesteia asupra dumneavoastră sunt disponibile pe site-ul internet europa.eu. Pentru date statistice, consultaŃi direct Eurostat, Biroul de statistică al UE (epp.eurostat.ec.europa.eu), unde aveŃi acces gratuit la un număr foarte mare de informii.

3
3

Uniunea Europeană o familie în continuă creștere

ană – o f a milie î n con t i n u ă cr e

UE a luat naștere în anii ´50, sub numele de Comunitatea Economică Europeană, cu șase state membre fondatoare – Belgia, Germania, FranŃa, Italia, Luxemburg și łările de Jos. Acestea au creat o nouă modalitate de a administra împreună domeniile de interes comun, în special pe baza integrării economice. Acestora li s-au alătu- rat Danemarca, Irlanda și Regatul Unit în 1973, Grecia în 1981 și Spania și Portugalia în 1986. Unificarea Germaniei, în 1990, a adus Länder din Germania de Est.

În 1992, un nou tratat a atribuit mai multe responsabilităŃi institu- Ńiilor comunitare și a introdus noi forme de cooperare între guver- nele naŃionale, creând astfel Uniunea Europeană propriu-zisă. În 1995, UE și-a deschis porŃile Austriei, Finlandei și Suediei.

Republica Cehă, Estonia, Cipru, Letonia, Lituania, Ungaria, Malta, Polonia, Slovenia și Slovacia s-au alăturat Uniunii în 2004, urma- te de Bulgaria și România în 2007. Alte trei Ńări, Croia, Turcia și Fosta RepubliIugoslavă a Macedoniei, și-au depus candidatura pentru aderare.

Europa a fost întotdeauna patrie pentru diverse popoare și culturi. În fiecare stat membru, o parte a populaŃiei este constituită din resortisanŃi ai altor Ńări – legaŃi, de obicei, de Ńara-gazdă prin legă- turi istorice strânse. Uniunea consideră această diversitate etniși culturală un atu și promovează toleranŃa, respectul și înŃelegerea recipro.

Statele membre ale UE łări candidate 2007
Statele membre ale UE
łări candidate
2007
S uprafaŃă i populaŃie În rapor t c u s u prafa Ń a S

SuprafaŃă i populaŃie

În raport cu suprafaŃa Statelor Unite ale Americii, terito- riul Uniunii Europene reprezinmai puŃin de jumătate, dar populaŃia sa este cu 50 % mai mare. De fapt, populaŃia Uniunii se situează pe al treilea loc în clasamentul mondial, după China și India.

Europa se confruntă cu o rată a natalităŃii în scădere și cu o creștere a speranŃei de viaŃă. Aceste tendinŃe au implicaŃii importante pentru viitor.

5
5
Ce suprafaŃă are U E ? U n i un ea Europ ea n ă

Ce suprafaŃă are UE?

Uniunea Europeană se întinde pe mai mult de 4 milioane de km 2 . Observat pe o hartă a lumii, teritoriul u nu pare foarte mare, dar acesta cuprinde 27 de Ńări. Dimensiunile lor variază considerabil, FranŃa and suprafaŃa cea mai mare, iar Malta constituind cel mai mic stat membru.

1 000 km 2

SuprafaŃa (în mii de km 2 )

4 215,1 1000 800 600 544,0 506,0 410,3 357,0 400 312,7 304,5 295,1 243,8 230,0
4 215,1
1000
800
600
544,0
506,0
410,3
357,0
400
312,7
304,5
295,1
243,8 230,0
200
130,7 111,0 93,0
91,9 82,5
0
295,1 243,8 230,0 200 130,7 111,0 93,0 91,9 82,5 0 UE-27 FR ES SE DE PL

UE-27

FR ES SE DE PL FI IT UK RO EL BG HU PT AT

Cifrele pentru FranŃa nu cuprind departamentele franceze de peste mări.

6 Sursă: Eurostat.

77,3 68,4 62,7 62,3 49,0 43,4 43,1 33,8 30,3 20,1 9,3 2,6 0,3 CZ IE
77,3 68,4 62,7 62,3 49,0 43,4 43,1 33,8 30,3 20,1 9,3 2,6 0,3
77,3
68,4
62,7 62,3 49,0 43,4
43,1
33,8
30,3 20,1 9,3
2,6 0,3
77,3 68,4 62,7 62,3 49,0 43,4 43,1 33,8 30,3 20,1 9,3 2,6 0,3 CZ IE LT

CZ IE LT LV SK EE DK NL BE SI CY LU MT

7
7

SuprafaŃa (în milioane de km 2 )

Milioane de km 2

î n m ili oa n e d e k m 2 ) M ili oan
17,1 9,6 9,6 10 8 6 4,2 4 3,3 2 0,4 0
17,1
9,6
9,6
10
8
6
4,2
4
3,3
2
0,4
0

Surse: Eurostat, Banca Mondială.

Care este populaŃia U E ? U n i u n ea Eu rop ea

Care este populaŃia UE?

Uniunea Europeană numără 493 de milioane de locuitori, situându-se pe locul al treilea în clasamentul mon- dial, după China și India.

Procentul populaŃiei mondiale ocupând Ńările dezvoltate este în diminuare constantă de la 30 % în 1960 la 16 % în 2005. În prezent, în lume, patru din cinci persoane trăiesc în Ńări aflate în curs de dezvoltare. Pentru a ajuta Ńările mai sărace, UE promovează dezvoltarea globală și este furnizorul principal, la nivel mondial, în ceea ce privește ajutorul pentru dezvoltare.

Milioane

PopulaŃia în milioane, 2005

e . M ili oan e P opul a Ńi a î n m ili o
1 306,3 1 080,3 493,0 295,7 143,4 127,4 100 80 60 40 20 0
1 306,3
1 080,3
493,0
295,7
143,4
127,4
100
80
60
40
20
0
1 080,3 493,0 295,7 143,4 127,4 100 80 60 40 20 0 C if r ele

Cifrele pentru UE-27 se referă la 1 ianuarie 2006. Cifrele pentru celelalte Ńări se referă la jumătatea anului 2005. Surse: Banca Mondială, Eurostat, www.census.gov.

9

Locuitorii Uniunii, în număr de 493 de milioane, nu sunt dispuși uniform pe continent: anumite Ńări i regiuni) au o densitate a populaŃiei mai mare decât celelalte. O suprafaŃă mare nu înseamnă neapărat o populaŃie numeroasă.

Milioane

PopulaŃia UE la 1 ianuarie 2006

493,0 100 82,4 80 62,9 60,4 58,8 60 43,8 38,2 40 21,6 16,3 20 11,1
493,0
100
82,4
80
62,9
60,4
58,8
60
43,8 38,2
40
21,6
16,3
20
11,1
10,6 10,5 10,3 10,1 9,0
0

UE-27

Sursă: Eurostat.

DE FR UK IT ES PL RO NL EL PT BE CZ HU SE

8,3 7,7 5,4 5,4 5,3 4,2 3,4 2,3 2,0 1,3 0,8 0,5 0,4 AT BG
8,3 7,7 5,4 5,4 5,3 4,2 3,4 2,3 2,0 1,3 0,8 0,5 0,4
8,3
7,7 5,4 5,4
5,3
4,2
3,4
2,3 2,0 1,3
0,8
0,5
0,4

AT BG DK SK FI IE LT LV SI EE CY LU MT

Sursă: Eurostat.

Europenii au o durată de viaŃă mai mare

SperanŃa de viaŃă în Uniunea Europeană este în creștere. Pentru persoanele născute în 1960, speranŃa de viaŃă este de aproximativ 67 de ani pentru bărbaŃi și 73 de ani pentru femei. Pentru copiii născi în 2004, statisti- cile indică o speranŃă de viaŃă de aproximativ 76 de ani în cazul bărbaŃilor și 82 de ani în cel al femeilor.

Ń il or ș i 8 2 d e an i î n c el a

Comparând, statisticile pentru NaŃiunile Unite arată că speranŃa de viaŃă a copiilor născi între 2000 și 2005 în Somalia, una dintre cele mai sărace Ńări ale lumii, este de 46 de ani pentru bărbaŃi și de 49 de ani pentru femei.

bărba Ń i ș i d e 4 9 d e an i p e n

SperanŃa de viaŃă la naștere pentru rbaŃi și pentru femei în UE-25 (1962-2004)

67,2 72,9 1962 68,6 75,0 1972 70,3 77,2 1982 72,2 79,1 1992 74,8 81,1 2002
67,2
72,9
1962
68,6
75,0
1972
70,3
77,2
1982
72,2
79,1
1992
74,8
81,1
2002
75,6
81,7
2004
60
65
70
75
80
85

Sursă: Eurostat.

În 1960, cea mai mare parte a femeilor din UE au avut cel pin doi copii. Din punct de vedere statistic, acest lucru înseamnă mai mult de 2,5 copii pentru fiecare femeie. nă în 2004, rata totală a fertilităŃii a scăzut la 1,5 copii pentru fiecare femeie. FranŃa și Irlanda au cele mai crescute rate de fertilitate, acestea situându-se la pin sub doi copii pentru fiecare femeie. Cele mai scăzute rate de fertilitate (sub 1,25) sunt înregistrate în Republica Cehă, Letonia, Polonia și Slovacia.

ProporŃia tinerilor fiind tot mai scăzută, se diminuează și popu