Sunteți pe pagina 1din 2

Originile si Evolutia Limbii Romane

Limba romna s-a format , in concordan cu poporul romn , pe un teritoriu ntins , att la nord , ct i la sud de Dunre , in decursul mai multor secole , ncepnd cu secolul al III-lea nainte de Hristos . Acest teritoriu este cunoscut sub denumirea de teritotiul Carpato - Danubiano - Pontic . Formarea poporului romn, reprezint una dintre consecinele fenomenului de aculturaie, generat de expansiunea Imperiului Roman n diverse zone ale actualei Europe . In perioada ocupaiei romane , limba latina s-a folosit ca limb oficiala in armat , administraie , comer i promovarea ideilor cretine . Limba latin , fixndu-se pe elementul geto-dac , autohton , a dus la formarea limbii romne vorbite astazi . Cu siguran , ambele limbi erau indoeuropene , de aceea asimilarea a fost foarte rapida. Limba romn s-a format pana in jurul anului 600 , cnd cele mai multe cuvinte se aseamnau cu cele vorbite astazi . Migraia slavilor in Dacia traian si in Peninsula Balcanic si aezarea lor in mase compacte a dus la ruperea legaturilor dintre romanii de la nord si cei de la sud de Dunre . Legaturile dintre pastorii si negustorii din Europa rsritean si Europa occidental devin tot mai dificile . Format la nord si la sud de Dunre, limba romn este acum izolat de romanitatea apusean , evolund in nord , intr-un dialect care devine limb naional , respectiv dialectul daco-roman si la sud , in 3 dialecte care rmn pe o treapt inferioar . Formarea limbii romne a avut loc o dat cu etnogeneza romneasc i se nscrie n procesul european de formare a popoarelor romanice i a limbilor neolatine . Limba romn are la baz limba geto-dacilor i limba latin popular . Romanii au impus limba latin drept limb a administraiei , dar au pstrat din limba geto-dac terminologia geografic , drept reper al orientrii n noua provincie . Ca atare , s-au pstrat toponime i hidronime precum : Carpai , Drobeta , Napoca , Arge , Cri , Dunre , Mure , Olt . Tot din limba geto-dac s-au conservat n noua limba circa 200 de cuvinte care definesc universul de viata al populaiei autohtone i au dat natere la bogate familii lexicale . Unele cuvinte exprim noiuni concrete : nume de animale ( mnz , viezure , mistre , barz ) , plante ( brad , gorun , mce ) ,

pri ale corpului romnesc ( buz , grumaz , burt ) , noiuni familiare (copii , biat , mo , prunc ) , universul gospodresc (ctun , gard , zestre , mol , pru), verbe fundamentale ( a arunca , a mica , a pstra , a rezema ) . Latinitatea limbii romne este evident n structura gramatical i lexical . Limba romn este mai apropiat de limba latin dect de limbile neolatine occidentale . Influena latin n limba romn este estimata la circa 62% n masa vocabularului i la 81% n vocabularul fundamental . Limba romn comun este limba format ntre secolul II VIII d. Hr. prin utilizarea substratului geto-dac i a fondului lingvistic latin de ctre o nou populaie daco-roman . Se numete limb romn comuna pentru ca trsturile lingvistice se regsesc n cele 4 dialecte : dialectul dacoromn (vorbit pe teritoriul romniei i din care s-a cristalizat limba romn literar i oficial ) i dialectele sud-dunrene aromn , meglenoromn , istroromn - vorbite n sudul Dunrii ( zone din Grecia , Albania , Macedonia). Majoritatea lingvitilor sunt de prere c aceste dialecte dateaz din secolul VIII - IX deoarece nu se observ influena lingvistic slav . Divizarea limbii romne comune n cele 4 dialecte este explicata istoric , prin migrarea unor grupuri de populaie romneasc n sudul Dunrii n procesul transhumantei .