Sunteți pe pagina 1din 1

19.

Circulatia Venoasa
Ani la rand,venele au fost considerate simple conducte prin care era asigurata intoarcerea sangelui la cord.Rapid insa,a devenit evident ca ele au roluri importante in reglarea circulatiei.Ele sunt capiabile de contractie si dilatare,de depozitare a unor cantitati mari de sange pe care il pot desponibiliza atunci cand circulatia o cere,determinand impingereea sangelui spre cord pompa venoasa.Ele ajuta chiar si la reglarea debitului cardiac.Presiunea venoasa-presiunea din atriul drept(presiunea venoasa centrala) si presiunile in periferie: Sangele din venele sistemice este condus spre atriul drept,de aceea presiunea de la nivelul atriului drept este frecvent denumita :presiune venoasa central.Evident ca orice factor afeteaza presiunea de la nivelul atriului drept va afecta si presiunea venoasa.Presiunea atriului drept este reglata de echilibrul dintre capacitatea cordului de a pompa sangele din atriul drept si in al 2 lea rand,de tendinta sangelui de a se deplasa din venele perice spre atriul drept.Presiunea normal de la nivelul atriului drept este de aprox. 0mmHg,adica este aproximativ egala cu presiunea atmosferica.Totusi presiunea din atriul drept poate creste la valori de 20-30 mmHg in diverse situatii ca: insuficienta cardiac severa si dupa transfuzii massive de sange,care vor determina cantitati mari de sange sa se intoarca din periferie spre cord. REZISTENTA VENOASA SI PRESIUNEA VENOASA PERIFERICA: In stare de distensie,venele mari aproape ca nu prezinta nici un fel de rezistenta.Totusi, majoritatea venelor ce patrund in cutia toracica sunt comprimate in mai multe puncte de tesuturile inconjuratoare, impiedicandu-se astfel curgerea normal a sangelui.De exemplu,venele de la nivelul bratelor sunt deseori comprimate datorita angulatiei lor abrupte deasupra coastei intai.In al 2lea rand presiunea de la nivelul venelor gatului scade deseori atat de mult,incat presiunea atmosferica din exterior determina colapsul lor.Venele de la nivelul abdominal sunt si ele deseori comprimate de diversele organe intraabdominale, astfel incat,de cele mai multe ori,ele sunt partial colabate,putand capata, pe sectiune, un aspect ovoid sau de Fanta.Acesta este motivul pt care venele mari confera o rezistenta considerabila la flux.presiunea de la niv venelor priferice fiind de obicei 4-7 mmHg mai mare decat presiunea atriului drept.ESTIMAREA CLINICA A PRESIUNII VENOASE. Presiunea venoasa poate fi deseori estimate prin simpla observare a gradului de distensie a venelor periferice- in special a venelor de la nivelul gatului.De ex,la un individ normal,in pozitie sezanda,venele gatului nu sunt niciodata destines.Cand presiunea de la nivelul atriului drept ajunge la + 10mmHg,venele inferioare ale gatului incep sa apara reliefate.pentru ca la + 15 mmHg toate venele gatului sa fie destines.Masurarea directa a presiunii venoase si a presiunii atriului drept: Presiunea venoasa poate fi masurata cu usurinta introducand un ac de seringa direct intr-o vena si conectandu-l la un aparat de inregistrare.ROLUL VENELOR CA REZERVOR DE SANGE:Peste 60% din volumul de sange al org se afla in venele circulatiei sistemince.Din acest motiv,precum si datorita compilatiei venoase mari,se afirma frecvent ca sistemul venos serveste ca rezervor de sange pt circulatie.Cand din sis circulator se pierde sange si presiunea arterial incepe sa scada,sunt declasate o serie de reflexe presoare de la niv sinusului carotidian si de la alte zone barosensibile ale circulatie.Rezervoare specific de sange:splina,ficatul,venele abdominale mari,plexurile venoase subcutanate.