Sunteți pe pagina 1din 78

UNIVERSITATEADETIINEAGRICOLEIMEDICINVETERINARCLUJNAPOCA Str.Mntur,nr.35,400372,ClujNapoca,Romnia Tel.:0264596384;Fax:0264593792 http://www.usamvcluj.

ro

Raport de progres transa II, proiect 141667, AG 142045 / 02.10.2008

Denumire activitate 1: CARTOGRAFIEREA PRINCIPALELOR TERENURI NEAGRICOLE DIN JUDETUL CLUJ

SUMAR Cap. 1. Politica energetic a Uniunii Europene Cap. 2. Potentialul Romaniei de resurse regenerabile Cap.3. Cartografierea terenurilor din judetul Cluj pentru evaluarea potentialului de culturi energetice 3.1. Scurta descriere a judetului Cluj 3.3. Evaluarea si caracterizarea terenurilor degradate pentru instalarea de culturi energetice 3.3.1. Inventarierea si caracterizarea terenurilor degradate pentru instalarea de culturi energetice 3.3.2. Inventarierea si caracterizarea terenurilor afectate de poluare cu ingrasaminte pentru instalarea de culturi energetice 3.3.3. Inventarierea si caracterizarea terenurilor afectate de poluarea cu substante fitosanitare pentru instalarea de culturi energetice 3.3.4. Inventarierea si caracterizarea terenurilor afectate de poluarea din sectorul industrial (minier, siderurgic, energetic etc.) pentru instalarea de culturi energetice

3.3.5. Inventarierea si caracterizarea terenurilor afectate de poluarea (degradarea) prin exploatri miniere la zi, balastiere, cariere pentru instalarea de culturi energetice 3.3.6. Inventarierea si caracterizarea terenurilor afectate de poluarea cu deponii, halde, iazuri de decantare, depozite de steril de la flotare, depozite de gunoaie etc.pentru instalarea de culturi energetice 3.3.7. Inventarierea si caracterizarea terenurilor afectate de poluarea cu deeuri i reziduri anorganice (minerale, materii anorganice, inclusiv metale, sruri, acizi, baze) de la industrie pentru instalarea de culturi energetice 3.3.8. Inventarierea si caracterizarea terenurilor afectate de poluarea cu substane purtate de aer (hidrocarburi, etilen, amoniac, doxid de sulf, cloruri, fluoruri, oxizi de azot, compui cu plumb etc.) pentru instalarea de culturi energetice 3.3.9. Inventarierea si caracterizarea terenurilor afectate de excesul periodic de umiditate n sol pentru instalarea de culturi energetice 3.3.10. Inventarierea si caracterizarea terenurilor afectate de eroziunea hidric pentru instalarea de culturi energetice 3.3.11. Inventarierea si caracterizarea terenurilor afectate de eroziunea eolian pentru instalarea de culturi energetice 3.3.12. Inventarierea si caracterizarea terenurilor afectate de alte forme de degradare pentru instalarea de culturi energetice 3.3.13. Inventarul domeniilor de activitate si a siturilor contaminate in vederea instalarii de culturi energetice 3.3.14. Inventarierea si caracterizarea terenurilor din zonele defavorizate pentru instalarea de culturi energetice 3.3.14. 1. Zonele defavorizate din Romnia caracteristici generale 3.3.14.2. Caracterizarea si inventarul Zonelor Defavorizate de Condiii Naturale Specifice (ZDS) in judetul Cluj pentru instalare de culturi energetice 3.3.14.3Caracterizarea zonelor cu handicap natural altele decit cele montane pentru instalarea de culturi energetice 3.3.14.4. Evaluarea spatiala la nivel national a zonelor defavorizate afectate de handicapuri naturale, a terenurilor agricole in zone desemnate Natura 2000 si a terenurilor potential destinate masurilor de agro-mediu prin instalarea de culturi energetice

ANEXE Criterii de delimitare a zonelor defavorizate in vederea infiintarii de culturi energetice. Anexa 1. Ultima zi de aparitie a inghetului in primavara exprimata ca percentila de 80% corespunzatoare seriilor de ani 1991- 2000 Anexa 2. Prima zi de aparitie a inghetului toamna exprimata ca percentila de 80% corespunzatoare seriilor de ani 1991- 2000 Anexa 3. Criteriul privind suma temperaturilor peste 50C in intervalul cuprins intre ultima zi de aparitie a inghetului in primavara (percentila de 80%) si prima zi de aparitie a inghetului toamna (percentila de 80%). Percentila de 80% corespunzatoare intervalului 1991-2000 Anexa 4. Criteriul pentru panta bazat pe valoarea medie a pantei Anexa 5. Numarul de zile cu sol mai umed decit limita inferioara a intervalului lucrabilitatii in intervalul cuprins intre ultima zi de aparitie a inghetului in primavara (percentila de 80%) si prima zi de aparitie a inghetului toamna (percentila de 80%). Percentila de 80% corespunzatoare intervalului 1991-2000. Anexa 6. Criteriul pentru textura si schelet Anexa 7. Criteriul privind limitari induse de chimia solului Anexa 8. Criteriul pentru adincimea sistemului radicular. Frontul radicular evaluat in functie de tipul de sol. Anexa 9. Criteriul pentru adincimea sistemului radicular. Frontul radicular evaluat in functie de rezistenta la penetrare a solului evaluata la capacitatea de cimp. Anexa 10. Criteriul pentru adincimea sistemului radicular. Frontul radicular evaluat in functie de factorul S caracterizarea starii agrofizice a solului Anexa 11. Criteriul pentru numarul de zile de crestere. Frontul radicular evaluat in functie de tipul de sol. Anexa 12. Criteriul pentru numarul de zile de crestere. Frontul radicular evaluat in functie de rezistenta la penetrare a solului corespunzatoare capacitatii de cimp Anexa 13. Zone in care indicatorul agregat bazat pe medierea indicatorilor bioclimatici desemneaza zone cu handicap natural specific. Anexa 14. Comune care pot fi incadrate in zone cu handicap natural in functie de agregarea indicatorilor biofizici propusi de JRC si in functie de metodele de desemnare a zonelor de munte bazate pe media altitudinii si pantei la nivel de comuna, si a altor zone cu handicap bazate pe media ponderata a notelor de bonitare.

Anexa 15. Comparatie intre valorile agregate pe baza indicatorilor biofizici propuse de JRC si zona de munte Anexa 16. Coninut de carbon organic (30 cm) n orizontul de suprafa Anexa 17) Ultima data de aparitie a unui inghet in primavara (percentila de 80% pentru seria de ani 1991-2000) Anexa 18. Suma temperaturilor active peste 5oC in perioada cuprinsa intre ultimul inghet de primavara si primul inghet din toamna (percentila de 80% pentru seria de ani 1991-2000) Anexa 19. Limitele bazinelor hidrografice Anexa 20. Reeaua apelor de suprafa Anexa 21. Principalele corpuri de ap subteran (acvifere freatice) Anexa 23. Acoperirea terenurilor conform principalelor clase de folosin (bazat pe interpretarea datelor satelitare 2002; pasul gridului: 35 m) Anexa 24. Capacitatea de producie a solurilor n funcie de notele de bonitare Anexa 25. Vantitatea maxima de apa accesibila din sol (cm) Anexa 26. Cantitatea maxima de apa drenabila din sol (cm) Anexa 27. Potentialul matricial al apei din sol corespunzator lucrabilitatii optime Anexa 28. Potentialul matricial al apei din sol corespunzator limitei inferioare a lucrabilitatii

Cap. 1. Politica energetic a Uniunii Europene


In conformitate cu Noua Politica Energetica a Uniunii Europene (UE) elaborat n anul 2007, energia este un element esential al dezvoltrii la nivelul Uniunii. Dar, in aceeasi masura este o provocare in ceea ce priveste impactul sectorului energetic asupra schimbrilor climatice, a creterii dependentei de importul de resurse energetice precum i a creterii preului energiei. Pentru depasirea acestor provocari, Comisia Europeana (CE) considera absolut necesar ca UE sa promoveze o politica energetica comuna, bazata pe securitate energetica, dezvoltare durabila si competitivitate. In ceea ce priveste securitatea alimentarii cu resurse energetice, UE se asteapta ca dependenta de importul de gaze naturale s creasc de la 57% la ora actuala, la 84% in anul 2030 iar pentru petrol, de la 82% la 93% pentru aceeai perioad. In ceea ce priveste dezvoltarea durabil, trebuie remarcat faptul c, n anul 2007, sectorul energetic este, la nivelul UE, unul din principalii productori de gaze cu efect de ser. In cazul nelurii unor masuri drastice la nivelul UE, in ritmul actual de evoluie a consumului de energie si la tehnologiile existente n anul 2007, emisiile de gaze cu efect de sera vor creste la nivelul UE cu circa 5% i la nivel global cu circa 55% pana in anul 2030. Energia nucleara reprezint in acest moment in Europa una dintre cele mai mari surse de energie fr emisii de CO2. Centralele nucleare asigur in anul 2007 o treime din productia de electricitate din Uniunea Europeana, avand astfel o contribuie real la dezvoltarea durabil. In ceea ce privete competitivitatea, piaa intern de energie a UE asigur stabilirea unor preuri corecte i competitive la energie, stimuleaz economisirea de energie i atrage investiii n sector. UE este tot mai expus la instabilitatea i creterea preurilor de pe pieele internaionale de energie, precum i la consecinele faptului c rezervele de hidrocarburi ajung treptat s fie monopolizate de un numr restrns de deintori. Efectele posibile sunt semnificative: de exemplu, n cazul n care preul petrolului ar crete pn la 100 USD/baril n anul 2030, importul de energie n UE-27 ar costa circa 170 de mld. EUR, ceea ce nseamn o valoare de 350 EUR/an pentru fiecare cetean al UE. Comisia European propune n setul de documente care reprezinta Noua Politica Energetica a UE urmtoarele obiective: reducerea emisiilor de gaze cu efect de ser cu 20% pn n anul 2020, n comparaie cu cele din anul 1990; creterea ponderii surselor regenerabile de energie n totalul mixului energetic de la mai

puin de 7% n anul 2006, la 20% din totalul consumului de energie al UE pn n 2020; creterea ponderii biocarburanilor la cel puin 10% din totalul coninutului energetic al carburanilor utilizai n transport n anul 2020; reducerea consumului global de energie primar cu 20% pn n anul 2020. La 19 octombrie 2006, CE a adoptat Planul de aciune privind eficiena energetic, aferent Directivei 2006/32/CE privind eficienta energetica la utilizatorii finali si serviciile energetice, care cuprinde msuri datorit crora UE ar putea face progrese vizibile n direcia ndeplinirii principalului su obiectiv, i anume reducerea consumului su global de energie primar cu 20% pn n 2020 . Implementarea cu succes a acestui plan s-ar materializa la nivelul UE ntr-o reducere a consumului energetic n anul 2020 cu circa 13% fa n prezent (2007). Pentru aceasta sunt necesare eforturi deosebite in schimbari de mentalitati si comportament si mai ales investitii suplimentare. Promovarea surselor energetice regenerabile Evaluarea CE realizat n 2007 privind progresele fcute n dezvoltarea SRE a ajuns la urmtoarele concluzii: La nivel comunitar, s-a stabilit ca, pn n 2010, un procent de 21% energie electric produs n statele membre UE s provin din surse regenerabile de energie. Acest obiectiv a fost prevzut de Directiva nr. 2001/77/EC privind promovarea energiei electrice produse din surse regenerabile de energie, care stabilete obiective naionale difereniate. Avnd n vedere politicile actuale i eforturile realizate, se ateapt atingerea unei ponderi de 19% pn n anul 2010. n acest context, UE, dup toate probabilitile, i va atinge obiectivele privind energia regenerabil stabilite pentru anul 2010. Hidrocentralele de mic i mare capacitate reprezint nc cea mai important surs de producere de energie electrc din surse regenerabile, contribuind cu 10% la consumul total de energie electric n anul 2005. UE rmne liderul mondial n ceea ce privete energia eolian, deinnd 60% din producia mondial de energie electric din aceast surs. Din anul 2000 pn n anul 2007, capacitatea de producere a energiei electrice din surs eolian a crescut cu mai mult de 150% n UE. Energia din biomas constituie 2% din consumul total de energie electric al UE. Producia total de biomasa a crescut cu 18% n 2002, 13% n 2003, 19% n 2004 i 23% n 2005. Puterea fotovoltaic total instalat n UE a nregistrat o continu cretere n ultimii cinci ani, cu o rat de cretere anual medie de 70%. n privina progreselor nregistrate de Statele Membre (UE 25) n utilizarea surselor

regenerabile de energie, 9 State-Membre au nregistrat progrese semnificative n domeniu iar 11 State-Membre nu au realizat intele propuse. Raportul cuprinde de asemenea un numr de 8 aciuni recomandate de Comisie, printre care implementarea Directivei privind energia electric produs din surse regenerabile de energie, nlturarea barierelor administrative, mbuntirea schemelor-suport, implementarea Planului de Aciune privind Biomasa, elaborarea unui nou cadru legislativ pentru promovarea surselor regenerabile de energie. In privina evoluiei SRE pentru producerea cldurii: - aplicaiile solar-termice progreseaz. Noile reglementri pentru cldiri au adus un plus de interes n privina utilizrii acestor surse. - inta pentru biomasa solid nu este sigur c va fi ndeplinit. Creterea substanial ce s-a observat dup anul 2004 prin apariia Planului de aciuni pentru biomas din decembrie 2005 arat c n ciuda unor ntrzieri este nc posibil de ndeplinit inta propus. Plantaiile de culturi energetice nu s-au dezvoltat conform ateptrilor. In schimb se dezvolt o pia de transfer a biomasei din Europa central i de est ctre rile din vestul Europei. Pentru noile ri admise n UE se observ o cretere important n valorificarea biomasei sprijinit ntr-o anumit msur de fondurile structurale. In multe situaii este vorba de nlocuirea gazului natural pentru nclzire cu biomas.

Cap. 2. Potentialul Romaniei de resurse regenerabile


Potenialul teoretic al Surselor Regenerabile de Energie SRE din Romnia este prezentat in tabelul 1. Potenialul utilizabil al acestor surse este mult mai mic, datorit limitrilor tehnologice, eficienei economice i a restriciilor de mediu. Un nou studiu pentru evaluarea potenialului real va fi realizat n anul 2008. Potrivit ultimelor evaluri (2007), potenialul hidroenergetic tehnic amenajabil al Romniei este de 36.000 GWh/an din care, raportat la situaia actual a preurilor din piaa de energie se pot valorifica, n condiii de eficien economic, circa 30.000 GWh/an (potenial economic amenajabil). La finele anului 2006 puterea instalat n centrale hidraulice era de 6.346 MW, energia de proiect pentru anul hidrologic mediu fiind evaluat la 17.340 GWh/an. Astfel, gradul de valorificare al potenialului tehnic amenajabil este in prezent de 48%, iar al potenialului economic amenajabil este de 57,8%. Tabelul nr. 1. Harta repartizrii potenialului de resurse regenerabile pe teritoriul Romniei

Sursa: MEF

Legenda: I. Delta Dunrii (energie solar); II. Dobrogea (energie solar i eolian); III. Moldova (cmpie si podi - microhidro, energie eolian i biomas); IV. Munii Carpai(IV1:Carpaii de Est; IV2 Carpaii de Sud; IV3 Carpaii de Vest ( biomas, microhidro); V. Podiul Transilvaniei (microhidro); VI. Cmpia de Vest (energie geotermal); VII. Subcarpaii(VII1 Subcarpaii Getici; VII2 Subcarpaii de Curbur; VII3 Subcarpaii Moldovei: biomas, microhidro); VIII. Cmpia de Sud (biomas, energie geotermal i solar). Potrivit ultimelor evaluri (2007), potenialul hidroenergetic tehnic amenajabil al Romniei este de 36.000 GWh/an din care, raportat la situaia actual a preurilor din piaa de energie se pot valorifica, n condiii de eficien economic, circa 30.000 GWh/an (potenial economic amenajabil). La finele anului 2006 puterea instalat n centrale hidraulice era de 6.346 MW, energia de proiect pentru anul hidrologic mediu fiind evaluat la 17.340 GWh/an. Astfel, gradul de valorificare al potenialului tehnic amenajabil este in prezent de 48%, iar al potenialului economic amenajabil este de 57,8%. Angajamentele Romniei n materie de energii regenerabile se refera la faptul ca pna n anul 2010, energia electrica provenita din surse verzi sa reprezinte 33% din consumul national, urmand ca n anul 2015, procentul sa creasca la 35 %, iar n anul 2020 sa ajunga la 38 %. Pentru realizarea acestui deziderat Romnia face eforturi deosebite pentru a sustine si ncuraja initiativele de realizare ale acestor obiective. In acest sens, Romnia a fost prima tara din Estul Europei care a aderat la Parteneriatul pentru Energie Regenerabila si Eficienta Energiei. Tabelul nr 2. Potentialul Romniei n domeniul producerii de energiilor regenerabile.

13,00%

4% 1%

biomasa

energia eoliana energia solara energia hidro

65,00% 17,00%

energia geotermala

Pe baza datelor statistice furnizate de catre Institutul National al Lemnului (INL), Ministerul Agriculturii, Pdurilor si Dezvoltarii Rurale (MAPDR) si Institutul International pentru Energii Regenerabile (IIER) s-a estimat: cantitatea de biomasa forestiera si agricola, precum si potentialul energetic tehnic al biomasei forestiere si agricole la nivelul Romaniei. Tabelul nr 3. Situatia privind cantitatea de biomasa forestiera, pe regiuni, la nivelul Romaniei.

2000 1800 1600 1400 1200 1000 800 600 400 200 0

Biomasa forestiera [mii t/an]

Delta Dunarii

Dobrogea

Moldova

Carpati

Platoul Transilvaniei

Cam pia de Vest

Subcarpati

Cam pia de Sud

Tabelul nr 4. Situatia potentialului energetic tehnic al biomasei forestiere la nivelul Romaniei.

20000 18000 16000 14000 12000 10000 8000 6000 4000 2000 0

Potential ul energetic [TJ]

Delta Dunarii

Dobrogea

Moldova

Carpati

Platoul Transilvaniei

Campia de Vest

Subcarpati

Campia de Sud

Tabelul nr 5. Situatia privind cantitatea de biomasa agricola, pe regiuni, la nivelul Romaniei.

3500 3000 2500 2000 1500 1000 500 0


Delta Dunarii Dobrogea Moldova Carpati Platoul Transilvaniei Campia de Vest Subcarpati Campia de Sud

Biomasa agricola [mii t/an]

Tabelul nr 6. Situatia potentialului energetic tehnic al biomasei agricole la nivelul Romaniei.

60000 50000 40000 30000 20000 10000 0


Delta Dunarii Dobrogea Moldova Carpati Platoul Transilvaniei Campia de Vest Subcarpati Campia de Sud

Potential ul energetic [TJ]

Din punct de vedere al potentialului energetic al biomasei, teritoriul Romaniei este impartit in opt regiuni si anume: Delta Dunarii rezervatie a biosferei, Dobrogea, Moldova, Muntii Carpati (Estici, Sudici, Apuseni), Platoul Transilvaniei, Campia de Vest, Subcarpatii si Campia de Sud.

Tabelul nr 7. Potentialul energetic disponibil al biomasei, care cuprinde distributia in teritoriu a valorilor energetice preconizate a se obtine prin valorificarea biomasei vegetale, la nivelul Romniei.

Tabelul nr 8.

Distributia biomasei vegetale, care cuprinde distributia in teritoriu a

cantitatilor de biomasei disponibila la nivelul Romniei.

Pe baza analizei tabelului anterior se observa distributia geografica a resurselor de biomasa vegetala cu potential energetic disponibil la nivelul Romniei. Potrivit acesteia cele mai bogate judete in resurse forestiere sunt: Suceava, Harghita, Neam si Bacau, iar la polul opus se situeaza judetele: Constanta, Teleorman si Galati. Judetele cele mai bogate in resurse agricole sunt: Timis, Calarasi si Braila, iar cele mai sarace in acest tip de resursa sunt: Harghita, Covasna si Brasov. Tabelul nr.9 Cantitatea de resurse forestiere si agricole disponibila in Romania, pentru cele mai bogate si cele mai sarace judete in acest tip de resurse Nr.crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 Judetul Suceava Harghita Neam Bacau Constanta Teleorman Galati Timis Calarasi Braila Harghita Covasna Brasov Resurse agricole Tipul resursei Resurse forestiere Cantitatea [mii m3] 647 206,5 175 132 10,4 10,4 10,4 1432 934 917 41,004 73 89 Cele mai sarace judete in resursa agricola Cele mai bogate judete in resursa agricola Cele mai sarace judete in resursa forestiera Cele mai bogate judete in resursa forestiera Observatii

Biomasa reprezinta pentru Romnia o sursa energetica regenerabila deosebit de promitatoare, atat din punct de vedere al potentialului, cat si din punct de vedere al posibilitatilor de utilizare. Acest tip de energie nepoluanta este practic, inepuizabila, pe termen mediu si lung, costurile sale fiind mult mai reduse (cu aprox. 40% fata de sursele de energie conventionala).
Potentialul energetic al biomasei la nivelul Romniei este deosebit de important, acesta reprezentnd aproximativ 65% din totalul surselor regenerabile de energie.

Cap.3. Cartografierea terenurilor din judetul Cluj pentru evaluarea potentialului de culturi energetice
Contextul de desfasurare al fazei Ipoteza principala de lucru ca a stat la baza identificarii terenurilor agricole si neagricole care pot face obiectul unei politici energetice prin cultivarea de plante energetice a fost inventarierea unor terenuri care din punct de vedere agricol nu mai pot fi vizate de agricultura. Aceste terenuri au ca si caracteristica principala distrugerea calitatii prin intermediul unor procese diverse. In acest sens etapa de fata a vizat ca si obiectiv inventarierea si cartografierea acestor terenuri a caror destinatie din terenuri agricole in terenuri energetice poate fi modificata in contextul actual socio-economic.
Criteriile si indicatorii care au stat la baza selectarii terenurilor pretabile pentru instalarea de culturi energetice: Nr. crt. 1 Poluare Inventarierea si caracterizarea terenurilor afectate de poluare cu ingrasaminte pentru instalarea de culturi energetice Inventarierea si caracterizarea terenurilor afectate de poluarea cu substante fitosanitare pentru instalarea de culturi energetice Inventarierea si caracterizarea terenurilor afectate de poluarea din sectorul industrial (minier, siderurgic, energetic etc.) pentru instalarea de culturi energetice Inventarierea si caracterizarea terenurilor afectate de poluarea (degradarea) prin exploatri miniere la zi, balastiere, cariere pentru instalarea de culturi energetice Inventarierea si caracterizarea terenurilor afectate de poluarea cu deponii, halde, iazuri de decantare, depozite de steril de la flotare, depozite de gunoaie etc.pentru instalarea de culturi energetice Inventarierea si caracterizarea terenurilor afectate de poluarea cu deeuri i reziduri anorganice (minerale, materii anorganice, inclusiv metale, sruri, acizi, baze) de la industrie pentru Criteriul Indicatorul

Eroziune

Alte forme de degradare

instalarea de culturi energetice Inventarierea si caracterizarea terenurilor afectate de poluarea cu substane purtate de aer (hidrocarburi, etilen, amoniac, doxid de sulf, cloruri, fluoruri, oxizi de azot, compui cu plumb etc.) pentru instalarea de culturi energetice Inventarierea si caracterizarea terenurilor afectate de excesul periodic de umiditate n sol pentru instalarea de culturi energetice Inventarierea si caracterizarea terenurilor afectate de eroziunea hidric pentru instalarea de culturi energetice Inventarierea si caracterizarea terenurilor afectate de eroziunea eolian pentru instalarea de culturi energetice Inventarierea si caracterizarea terenurilor afectate de alte forme de degradare pentru instalarea de culturi energetice Inventarul domeniilor de activitate si a siturilor contaminate in vederea instalarii de culturi energetice Inventarierea si caracterizarea terenurilor din zonele defavorizate pentru instalarea de culturi energetice Zonele defavorizate din Romnia caracteristici generale Caracterizarea si inventarul Zonelor Defavorizate de Condiii Naturale Specifice (ZDS) in judetul Cluj pentru instalare de culturi energetice Detaliere in tabelul urmator

Situri contaminate

Zone defavorizate

7 8

Panta Categoria de folosinta

Inventarul terenurilor in functie de panta Inventarul terenurilor in functie de utilizarea actuala

Terenuri nelucrate

Inventarul terenurilor nelucrate

Handicap Natural

Caracterizarea zonelor cu handicap natural altele decit cele montane pentru instalarea de culturi energetice Evaluarea spatiala la nivel national a zonelor defavorizate afectate de handicapuri naturale, a terenurilor agricole in zone desemnate Natura 2000 si a terenurilor potential destinate masurilor de agro-mediu prin instalarea de culturi energetice

Criterii de delimitare a zonelor defavorizate in vederea infiintarii de culturi energetice. Nr crt Criteriu Indicatorul

Ultima zi de aparitie a inghetului in primavara exprimata ca percentila de 80% corespunzatoare seriilor de ani 1991- 2000 Prima zi de aparitie a inghetului toamna exprimata ca percentila de 80% corespunzatoare seriilor de ani 1991- 2000 Criteriul privind suma temperaturilor peste 50C in intervalul cuprins intre ultima zi de aparitie a inghetului in primavara (percentila de 80%) si prima zi de aparitie a inghetului toamna (percentila de 80%). Percentila de 80% corespunzatoare intervalului 1991-2000 Criteriul pentru panta bazat pe valoarea medie a pantei Numarul de zile cu sol mai umed decit limita inferioara a intervalului lucrabilitatii in intervalul cuprins intre ultima zi de aparitie a inghetului in primavara (percentila de 80%) si prima zi de aparitie a inghetului toamna (percentila de 80%). Percentila de 80% corespunzatoare intervalului 1991-2000. Criteriul pentru textura si schelet Criteriul privind limitari induse de chimia solului Criteriul pentru adincimea sistemului radicular. Frontul radicular evaluat in functie de tipul de sol. Criteriul pentru adincimea sistemului radicular. Frontul radicular evaluat in functie de rezistenta la penetrare a solului evaluata la capacitatea de cimp. Criteriul pentru adincimea sistemului radicular. Frontul radicular evaluat in functie de factorul S caracterizarea starii agrofizice a solului Criteriul pentru numarul de zile de crestere. Frontul radicular evaluat in functie de tipul de sol. Criteriul pentru numarul de zile de crestere. Frontul radicular evaluat in functie de rezistenta la penetrare a solului corespunzatoare capacitatii de cimp Zone in care indicatorul agregat bazat pe medierea indicatorilor bioclimatici desemneaza zone cu handicap natural specific. Comune care pot fi incadrate in zone cu handicap natural in

Zona devavorizata

functie de agregarea indicatorilor biofizici propusi de JRC si in functie de metodele de desemnare a zonelor de munte bazate pe media altitudinii si pantei la nivel de comuna, si a altor zone cu handicap bazate pe media ponderata a notelor de bonitare. Comparatie intre valorile agregate pe baza indicatorilor biofizici propuse de JRC si zona de munte Coninut de carbon organic (30 cm) n orizontul de suprafa Ultima data de aparitie a unui inghet in primavara (percentila de 80% pentru seria de ani 1991-2000) Suma temperaturilor active peste 5oC in perioada cuprinsa intre ultimul inghet de primavara si primul inghet din toamna (percentila de 80% pentru seria de ani 1991-2000) Limitele bazinelor hidrografice Reeaua apelor de suprafa Principalele corpuri de ap subteran (acvifere freatice) Acoperirea terenurilor conform principalelor clase de folosin (bazat pe interpretarea datelor satelitare 2002; pasul gridului: 35 m) Capacitatea de producie a solurilor n funcie de notele de bonitare Cantitatea maxima de apa accesibila din sol (cm) Cantitatea maxima de apa drenabila din sol (cm) Potentialul matricial al apei din sol corespunzator lucrabilitatii optime Potentialul matricial al apei din sol corespunzator limitei inferioare a lucrabilitatii

3.1. Scurta descriere a judetului Cluj Judetul Cluj este situat in inima provinciei istorice Transilvania, in zona central-vestica a Romaniei, avand ca vecini judetele Bihor, Salaj, Maramures, Alba, Bistrita-Nasaud si Mures. Acopera 6.674 km patrati (2,8% din suprafata Romaniei). Resedinta administrativa este Municipiul Cluj-Napoca, cu o populatie de 332.297 locuitori (47,7% din populatia totala a judetului).

Principalele localitati sunt: Municipiile Cluj-Napoca (332.297 locuitori), Turda (61.851), Dej (41.974), orasele Campia Turzii (30.162), Gherla (24.572), Huedin (10,231), 74 de comune cu 420 de sate (intreaga populatie rurala numara aproape 234.277 locuitori). Judetul Cluj este situat in zona de contact a trei unitati geografice majore: Muntii Apuseni, Platoul Somesan si Campia Transilvaniei.

Conturul reliefului este in principal deluros (mai mult de doua cincimi din suprafata) si muntos, fara altitudini sub 200 m deasupra nivelului marii. Relieful deluros include partea nordvestica a Campiei Transilvaniei, caracterizat de existenta unor dealuri cu o altitudine medie de 500 m si de partea sud-estica a Platoului Somesean cu dealuri mai inalte, acoperite cu paduri. Muntii Apuseni (Muntii Bihor, Gilau, Muntele Mare si Trascau) vegheaza partea sud-vestica, altitudinea maxima fiind inregistrata in Masivul Vladeasa (1.842 m). Reteaua hidrografica este reprezentata de Somesul Mic (care strabate aproape tot judetul), Crisul Repede si Ariesul, lacurile naturale (Catina Popii I si Popii II, Geaca, Taga, etc.) si lacurile de acumulare de la Belis Fantanele, Tarnita si Gilau. Resursele minerale ale judetului sunt: combustibili (lignit, turba, gaze naturale), minerale si roci (cuart, feldspat, dacite si andesite, granite, calcar, tufa, caolin, sare), si izvoare cu ape minerale. 3.2. Fondul funciar

Repartitia fondului funciar al judetului Cluj

teren agricol 64,1 % paduri si vegetatie forestiera 2,8 % ape, balti 1,4 % constructii 2,8 % cai ferate drumuri 1,7% terenuri degradate si neproductive 4,5 %

Tabelul nr.10. Evolutia modului de folosinta din total fond funciar sub forma de terenuri degradate si neproductive, in perioada 2000-2007, exprimata in hectare, la nivelul judetului Cluj.
Teren (ha) /Ani Total fond funciar Terenuri degradate si neproductive 34877 34882 34481 52405 33985 33953 33953 33603 33603 1990 667440 1995 667440 1998 667440 2000 667440 2001 667440 2002 667440 2003 667440 2004 667440 2005 667440

Figura nr 1. STRATURI PRIMARE N SISTEMELE INFORMATICE GEOGRAFICE SOL

Harta solurilor din Romnia scara 1:1.000.000

Figura nr. 2. Harta claselor de textur a solului din Romnia (scara 1:1.000.000)

Figura nr 3. Harta solurilor din Romnia la nivel de subtip (1:200.00)

Figura nr 4. Harta solurilor din Romnia (la nivel de tip de sol). Scara 1:200.000

3.3. Evaluarea si caracterizarea terenurilor degradate pentru instalarea de culturi energetice 3.3.1. Inventarierea si caracterizarea terenurilor degradate pentru instalarea de culturi energetice Pentru un management eficient al terenurilor degradate este necesar o bun cunoatere a gradului de intensitate al acestor procese de degradare, extensia n suprafa, precum i informaii detaliate asupra resurselor de sol din arealul cercetat. Potrivit Sistemului Romn de Taxonomie (SRTS 2003), in judetul Cluj, au fost identificate 12 clase de soluri i 22 tipuri cu numeroase subtipuri i uniti de sol, care se deosebesc distinct prin proprietile lor, capacitatea productiv i msurile de meninere i sporire a fertilitii. Avnd n vedere caracterul predominant colinar al reliefului i condiiile climatice, solurile dominante sunt cambisolurile (n special districambosoluri). O suprafa nsemnat este ocupat de aluviosoluri, in lunca Someului i ale afluenilor acestora .Teritorii restrnse sunt ocupate de vertosoluri, gleiosoluri i stagnosoluri, solonceacuri i erodosoluri. Toate aceste teritorii prezint risc de antrenare pe versant a ngrmintelor, probabilitate de dereglare a nutriiei cu macro i microelemente n funcie de caracteristicile fizice ale solului i natura materialului parental adus la suprafa prin procesele de eroziune. Necesit msuri de fertilizare radical, difereniate n funcie de caracteristicile solului i cerinele plantelor cultivate, ngrminte organice n doze mari, ngrminte verzi etc. Pentru buna valorificare a acestor soluri, precum i pentru conservarea i protecia lor apare necesitatea practicrii unor culturi energetice respectiv perdele de protecie in specii energetice. Excesul prelungit de umiditate, datorat apelor freatice aflate aproape de suprafaa solului imprim solificrii particulariti determinate mai ales de manifestarea fenomenului de reducere. Procesele de gleizare apar n sectoarele de versant cu izvoare i alunecri, n poriunile slab drenate ale luncilor i teraselor inferioare din regiunile deluroase. Aceste zone sunt afectate de procese de gleizare moderat si de gleizare puternic. Regimul aerohidric defectuos al gleiosolurilor nu permite valorificarea fertilitii poteniale ridicate a acestor soluri, aceste teritorii fiind folosite doar ca fnea. Este necesar aplicarea msurilor de ameliorare, cum ar fi: lucrri de desecare asociate uneori cu lucrri de drenaj subteran, artur adnc, afnarea adnc orientat perpendicular pe liniile de drenuri, administrarea amendamentelor calcaroase pe gleiosolurile moderat i puternic acide, administrarea ngrmintelor organice i minerale.

Prezena vertosolurilor n unele regiuni este una din cauzele apariiei proceselor de stagnogleizare. Teritoriile aflate sub influena stagnogleizrii sunt folosite pentru pune, cu unele restricii: evitarea punatului n perioadele cu exces de umiditate pentru a preveni degradarea solului prin compactare (compactarea determin amplificarea intensitii de manifestare a excesului de umiditate). Necesit lucrri ameliorative specifice: executarea canalelor de desecare i a drenurilor absorbante cu grosimea mare a stratului filtrant, modelarea n benzi cu coame, lucrri de afnare adnc, dar numai perpendicular pe liniile drenurilor subterane. Zonele de lunc extins a Someului, prezint risc sporit de inundabilitate, aproximativ 75% din aluviosoluri fiind afectate periodic de acest fenomen. Avnd n vedere particularitile reliefului i principalele nsuiri fizico-chimice naturale ale solurilor generate de natura proceselor de pedogenez, precum i de frecventele i diversele intervenii antropice, terenurile agricole ale spaiului cercetat au fost grupate, conform Metodologiei elaborrii studiilor pedologice (I.C.P.A., Bucureti, 1987), astfel: Terenuri fr limitri sau restricii, reprezentate prin cernisoluri, cu textur mijlocie, reacie neutr. Cercetrile de profil arat c pe aceste terenuri este necesar doar aplicarea agrotehnicii corespunztoare sortimentului de plante cultivate i a celor referitoare la particularitile reliefului. Terenuri cu limitri sau restricii mici, datorate texturii luto-nisipoase, a reaciei slab acide i alcaline, excesului de umiditate periodic. Astfel de terenuri necesit aplicarea de ngrminte organice, amendare periodic cu dolomit sau calcar etc. Terenuri cu limitri sau restricii mijlocii soluri cu reacie moderat i puternic acid, cu Terenuri cu limitri i restricii mari, includ terenuri afectate de eroziune moderat, cu regim periodic stagnant de ap din precipitaii sau afectate de eroziune de la slab la moderat soluri hidromorfe i hidrohalomorfe, cu nsuiri fizice, hidro-fizice i fizico-chimice nefavorabile. Pentru utilizarea lor ca arabil este necesar aplicarea unui complex de msuri ameliorative: desecri, drebaje, amendri cu gips, agrotehnic specific etc. Terenuri cu limitri i restricii severe, ce nglobeaz soluri afectate de eroziune puternic Terenuri cu limitri i restricii foarte severe, cu soluri erodate foarte puternic i excesiv, i excesiv i alunecri. cu formaiuni de eroziune n adncime sau cu roc dur la zi, situate pe versani foarte nclinai. Se recomand lucrrile de mpdurire, pentru combaterea eroziunii n adncime i a celei excesive de suprafa.

Tabel nr.11 Principalele tipuri de soluri (ha si % din suprafata) Nr. crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 Litosol Regosol Aluviosol PROTISOLURI Cernoziom Faeoziom Rendzina Kastanoziom CERNISOLURI Nigrosol Humosiosol UMBRISOLURI Eutricambosol Districambosol CAMBISOLURI Preluvosol Luvosol LUVISOLURI Prepodzol Podzol Tipuri de soluri CLUJ ha 39115 390626 429741 10254 147351 12593 170198 102350 269282 371632 77563 406115 483678 73950 % 0.25 24.73 24.98 0.65 9.32 0.79 10.76 6.47 17.04 23.51 4.91 25.70 30.61 4.68 -

SPODISOLURI 16 17 18 19 20 21 22 Vertosol PELISOLURI Andosol ANDOSOLURI Gleiosol Stagnosol HIDRISOLURI Solonceac SALSODISOLURI Histosol HISTISOLURI Erodosol ANTRISOLURI TOTAL

73950 19910 19910 29662 208 29870 474 474 36118 36118 1615571

4.68 1.26 1.26 1.88 0.01 1.89 0.03 0.03 2.28 2.28 100

Tabel nr.12 Situatia terenurilor afectate de eroziune


Judete Grade de degradare prin eroziune Cluj 1333294 84.05 25441 1.60 58424 3.69 124152 7.83 39869 2.51 5145 0.32 ha % ha % ha % ha % ha % ha % 0% 0-25% 25-50% 50-75% 75-100% 100%

Tabel nr.13 Situatia terenurilor afectate de procese de gleizare


Judete Intensitatea proceselor de gleizare Nula Foarte redusa Moderata Puternica Ape (mlastini, lacuri, balti)

Foarte puternica

ha

ha 1064

% 0.07

ha 113723

% 7.17

ha 30121

% 1.89

ha 0

% 0

ha

Cluj

1436273 90.51

5145 0.32

Tabel nr.14 Situatia terenurilor afectate de procese de stagnogleizare


Judete Intensitatea proceselor de stagnogleizare ha % ha % ha % ha % Nula Foarte redusa Moderata Puternica Foarte puternica Ape (mlastini, lacuri, balti) ha %

ha

Cluj

1359845 85.73 68782

4.34

138045

8.70

14301

0.90

208 0.01

5145

0.32

Figura nr 5. Harta terenurilor afectate de eroziune- Judetul Cluj

Figura nr 6. Harta proceselor de gleizare

Figura nr 7. Harta proceselor de stanogleizare- Judetul Cluj

3.3.2. Inventarierea si caracterizarea terenurilor afectate de poluare cu ingrasaminte pentru instalarea de culturi energetice O cerin a bunelor practici agricole n scopul proteciei mediului i diminurii fenomenului de poluare a apelor impune ca fiecare productor agricol s aplice recomandrile privind modul de utilizare a substanelor agrochimice, s cunoasc foarte bine condiiile de aplicare ale acestora. O practic de fertilizare raional trebuie s in cont de tipul i cantitile de nutrieni ce trebuie aplicate n sol la o anumit cultur agricol, tipul de ngrminte utilizat innd cont de nsuirile solului i gradul lui de aprovizionare cu elemente nutritive, de clim i particularitile culturii agricole, epocile de aplicare precum i tehnicile de aplicare pentru a asigura cultura agricol cu nutrieni necesari. n tabelul nr. 15 se prezint situaia aplicrii fertilizanilor chimici pe solurile agricole n etapa 1999 - 2007, din care se remarc o cretere a suprafeei fertilizate de la 3.640.900 ha la 6.422.910 ha. Tabelul nr. 15. Utilizarea ngrmintelor chimice n agricultur n perioada 1999 - 2007 Anul ngrminte chimice folosite (tone substan activ) N 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 225.000 239.300 268.000 239.000 252.000 270.000 299.135 252.201 265.487 P2O5 93.000 88.300 87.000 73.000 95.000 94.000 138.137 93.946 103.324 K2O 13.000 14.600 14.000 14.000 15.000 16.000 24.060 16.837 18.405 Total 331.000 342.200 369.000 326.000 362.000 380.000 461.392 363.000 387.000 N+P2O5+K2O (kg.ha) Arabil 35,4 36,5 39,3 34,7 38,5 40,3 49,0 38,5 41,1 Agricol 22,5 23,0 24,8 22,0 25,6 25,8 31,3 24,7 26,3 3.640.900 3.724.578 5.737.529 5.388.348 6.422.910 Suprafaa fertilizat (ha)

Sursa: Ministerul Agriculturii i Dezvoltrii Rurale (M.A.D.R.) i Institutul Naional de Statistic (I.N.S.).

Soluri afectate de rezidii zootehnice

Figura nr. 8. Utilizarea ngrmintelor chimice n perioada 1999 - 2007


500000 450000 400000 350000 300000 250000 200000 150000 100000 50000 0

1999

2000

2001

2002
N

2003
P2O5

2004
K2O

2005
Total

2006

2007

Sursa: Institutul Naional de Statistic (I.N.S.), Anuarul Statistic al Romniei

Tabelul nr 16. Cantitatea de ngrminte naturale aplicate n perioada 1999 2007 Total Anul ngrminte t 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 16.685.312 15.812.625 15.327.000 15.746.000 17.262.000 17.749.000 16.570.000 14.900.000 13.498.000 % 100 95 92 94 103 106 99 89 81 632.947 575.790 536.929 93 85 79 6,78 6,10 5,69 26.179 25.877 25.139 107 105 102 Suprafaa pe care s-a aplicat ha 680.016 674.200 % 100 99 Ponderea suprafeei de aplicare % 6,90 6,80 la suprafaa aplicat kg/ha 24.537 23.454 % 100 96 la suprafaa agricol kg/ha 1.129 1.068 1.032 1.061 1.173 1.200 1.124 1.011 916 % 100 95 91 94 104 106 100 90 81 Cantitatea medie la ha

Sursa: I.N.S.- Anuarul statistic al Romniei 2007 i M.A.D.R. pentru anul 2007 Figura nr. 9. Cantitatea de ngrminte naturale aplicate n perioada 1999 - 2007
20000 18000 16000 14000 12000 10000 8000 6000 4000 2000 0
1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Sursa: I.N.S.- Anuarul statistic al Romniei 2007 i M.A.D.R. pentru anul 2007

3.3.3. Inventarierea si caracterizarea terenurilor afectate de poluarea cu substante fitosanitare pentru instalarea de culturi energetice Comparativ cu rile membre ale Uniunii Europene, Romnia nu se gsete nici pe departe n situaia de a fi saturat cu produse de uz fitosanitar, consumul mediu n ara noastr la hectar de teren arabil scznd de la 1,18 kg s.a./ha n anul 1999 la 0,74 kg s.a./ha n anul 2006 (tabelul nr. 5.3.3.). Cantitile efectiv aplicate la ha au fost mai mari, innd seama de faptul c nu toate culturile nfiinate n diferite perioade au fost tratate. Tabelul nr. 17. Situaia consumului produselor de pr. a plantelor n perioada 1999 - 2007
Anul Suprafa arabil, mii ha Cons. t. pe pest. (t. s. activ din care: - insect. - fungicide - erbicide Reg. de cretere Produse biologice Pe 1 ha arabil T. (kg s.a.) din care: Insect. fungicide erbicide 0,17 0,59 0,422 0,14 0,42 0,33 0,18 0,46 0,25 0,13 0,47 0,27 0,137 0,354 0,243 0,24 0,35 0,29 0,10 0,35 0,27 0,09 0,35 0,30 0,08 0,20 0,25 1,18 0,89 0,89 0,87 0,73 0,88 0,72 0,74 0,52 1.548,86 5.475,59 3 3.939,05 7 1.343,0 5 3.959,1 6 3.039,4 3 1.674,74 9 4.289,50 0 2.377,57 5 1.225,185 3 4.385,701 0 2.574,366 5 0,3900 0,56 0,762 3,128 14,5630 1.288,321 0 3.229,21 2.280,066 2.206,302 3.288,961 2.744,543 7 968,9147 3.304,789 6 2.513,254 858,8815 3.263,149 0 2.857,754 708,393 1.856,0320 2.352,422 10.963,5 1 8.341,6 4 8.341,84 8.185,642 8 6.898,152 0 8.240,568 7 6.790,443 3 6.994,347 5 4.937,803 9.358,1 9.381,1 9.401,5 9.398,5 9.414,3 9.421,9 9.420,2 9.427,3 9.451,7 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

Sursa: Ministerul Agriculturii i Dezvoltrii Rurale (M.A.D.R.)

Reducerea consumului produselor fitosanitare i scderea suprafeelor i a culturilor tratate a fost determinat de reorganizarea i restructurarea proprietilor din agricultur, concomitent cu creterea preurilor la tratamentele fitosanitare. Gama actual de produse de uz fitosanitar include peste 300 de substane active din diverse clase de compui chimici, gam care se completeaz i se perfecioneaz sistematic, n concordan cu cerinele tot mai severe care se impun i anume: realizarea de compui noi cu activitate biologic ridicat la doze reduse de utilizare (g/ha) i cu impact minim asupra mediului nconjurtor; reducerea numrului de stropiri, diminuarea riscului formrii raselor rezistente, creterea eficacitii i lrgirea spectrului de aciune; perfecionarea compoziiei, a formelor de condiionare i a modului de aplicare, n vederea diminurii impactului asupra sntii oamenilor, animalelor i a mediului nconjurtor.

3.3.4. Inventarierea si caracterizarea terenurilor afectate de poluarea din sectorul industrial (minier, siderurgic, energetic etc.) pentru instalarea de culturi energetice

Calitatea solurilor este afectat n diferite grade de poluarea produs de diferite activiti industriale, aa cum rezult din datele obinute prin inventarierea parial efectuat n anii 2004 - 2007 . n general, prin poluare, n domeniul proteciei solurilor, se nteelege orice dereglare care afecteaz calitatea solurilor din punct de vedere calitativ i sau cantitativ. Gradul de poluare a fost apreciat pe 5 clase, fie n funcie de procentul de reducere a recoltei din punct de vedere cantitativ i/sau calitativ fa de producia obinut pe solul nepoluat, fie prin depirea n diferite proporii a pragurilor stabilite de legislaia n vigoare.

3.3.5. Inventarierea si caracterizarea terenurilor afectate de poluarea (degradarea) prin exploatri miniere la zi, balastiere, cariere pentru instalarea de culturi energetice Dintre formele de poluare de acest tip, cea mai grav este distrugerea solului pe suprafee ntinse produs de exploatarea minier la zi pentru extragerea crbunelui (lignit). Ca urmare se pierde stratul fertil de sol, dispar diferite folosine agricole i forestiere. Suprafee importante sunt afectate de balastiere, care adncesc albiile apelor, producnd scderea nivelului apei freatice i ca urmare, reducerea rezervelor de ap din zonele nvecinate, dar i deranjarea solului prin depunerile de materiale extrase.

3.3.6. Inventarierea si caracterizarea terenurilor afectate de poluarea cu deponii, halde, iazuri de decantare, depozite de steril de la flotare, depozite de gunoaie etc.pentru instalarea de culturi energetice Creterea volumului deeurilor industriale i menajere ridic probleme deosebite, att prin ocuparea unor suprafee de teren importante, ct i pentru sntatea oamenilor i animalelor. Iazurile de decantare n funciune pot afecta terenurile nconjurtoare n cazul ruperii digurilor de retenie, prin contaminarea cu metale grele, cu cianuri de la flotaie, cu alte elemente n exces . Acelai efect l au iazurile de decantare aflate n conservare unde se puneaz n condiii de poluare a solurilor cu metale grele. Din datele inventarierii preliminare rezult c acest tip de poluare afecteaz 6.198 ha n 35 judee din care in judetul Cluj - 344 ha. 3.3.7. Inventarierea si caracterizarea terenurilor afectate de poluarea cu deeuri i reziduri anorganice (minerale, materii anorganice, inclusiv metale, sruri, acizi, baze) de la industrie pentru instalarea de culturi energetice Se apreciaz c acest tip de poluare afecteaz partial judetul Cluj in zonele limitrofe industriei.

3.3.8. Inventarierea si caracterizarea terenurilor afectate de poluarea cu substane purtate de aer (hidrocarburi, etilen, amoniac, doxid de sulf, cloruri, fluoruri, oxizi de azot, compui cu plumb etc.) pentru instalarea de culturi energetice Poluarea aerului cu substane care produc ploi acide (SO2, NOx etc.), cum este cazul combinatelor de ngrminte chimice, termocentralelor etc, afecteaz calitatea aerului, mai ales n cazul metalurgiei neferoase; acestea contribuie la acidificarea solurilor n diferite grade, determinnd levigarea bazelor din sol spre adncime i reducerea drastic a coninutului de elemente nutritive, n special de fosfor mobil. Un alt tip de poluare cu substane purtate de aer este cea produs de combinatele de liani i ciment, care, pe lng impurificarea aerului, acoper plantele cu pulberi coninnd calciu, care n prezena apei formeaz hidroxidul de calciu, determinnd dereglri ale aparatului foliar. Spulberarea cenuilor din haldele de termocentrale pe crbune determin creterea concentraiilor de pulberi n suspensie. Acestea se depun pe soluri mbogindu-le n metale alcaline i alcaline pmntoase, care pot ajunge n apa freatic n cazul amplasrii acestor depozite pe terenuri unde nivelul piezometric este ridicat.

Tabelul nr 18. Situaia general a solurilor din Romnia afectate de diferite procese
Cod Denumire slab 0 01 1 Poluare prin lucr. de excavare la zi (expl. miniere la zi, balastiere cariere, etc.) 02 Poluare cu deponii, halde, iazuri de decantare, depozite de steril de la flotare, depozite 03 Deeuri i rez. an. (minerale, materii organice, metale, sruri, acizi, baze) 04 Poluare cu (hidr.,etilen, dixid de sulf, cloruri, fluoruri, oxizi de azot) 05 06 07 08 09 17 18 19 20 Poluare cu materii radioactive Poluare cu deeuri i reziduuri organice Poluarea cu deeuri i reziduuri agricole i forestiere Poluarea cu dejecii animale Poluarea cu dejecii umane Poluarea cu pesticide Poluarea cu ageni patogeni contaminani Poluarea cu ape srate (de la extracia de petrol) Poluarea cu petrol de la extracie, tr. i prelucrare TOTAL GENERAL 2252 72 440 10 730 13 37 34 2237 49 94090 500 19 65 127 131 139 505 734 431 97132 430 288 27514 86 5 19203.09 3 90 437 11 0.09 17 208 12 25611 18030 1615 33 287 245 351 33 1.26 117 604 13 32622.26 363095 533 339 645 961 175 580.35 632 2584 737 401743.35 10 217 207 50 378 862 247 63 182 310 5396 6198 2 111 255 485 23549 24402 2 Suprafaa (ha) i gradul de afectare moderat 3 puternic 4 F.put. 5 excesiv 6 Total 7

Sursa : Institutul Naional de Cercetare - Dezvoltare pentru pedologie, Agrochimie i Protecia Mediului (I.C.P.A.) i Oficiile Judeene de Studii Pedologice i Agrochimice (O.J.S.P.A.) 2004-2007 Aceeai suprafa poate fi afectat de mai multe procese

Tabelul nr. 19. Suprafaa terenurilor agricole afectate de diveri factori limitativi ai capacitii productive
Suprafaa afectat Denumirea factorului Total Secet Exces periodic de umiditate n sol Eroziunea solului prin ap Alunecri de teren Eroziunea solului prin vnt Schelet excesiv de la suprafaa solului Srturarea solului, din care cu alcalinitate ridicat Compactarea secundar a solului datorit lucrrilor necorespunztoare ("talpa plugului") Compactarea primar a solului Formarea crustei Rezerv mic-extrem de mic de humus n sol Aciditate puternic i moderat Asigurarea slab i foarte slab cu fosfor mobil Asigurarea slab i foarte slab cu potasiu mobil Asigurarea slab cu azot Carene de microelemente (zinc) Poluarea fizico-chimic i chimic a solului, din care: - poluarea cu substane purtate de vnt - distrugerea solului prin diverse excavri Acoperirea terenului cu deeuri i reziduuri solide 7.100 3.781 6.300 702 378 300 614 223 6.500 2.060 2.300 7.485 3.424 6.330 787 5.110 1.500 900 363 24 18 135 6.500 2.060 2.300 4.525 1.867 3.401 312 3.061 1.500 273 52 2.100 (mii ha) Arabil

Sursa: Institutul Naional de Cercetare - Dezvoltare pentru pedologie, Agrochimie i Protecia Mediului (I.C.P.A). Aceeai suprafa poate fi afectat de unul sau mai muli factori restrictivi.

3.3.9. Inventarierea si caracterizarea terenurilor afectate de excesul periodic de umiditate n sol pentru instalarea de culturi energetice Excesul periodic de umiditate n sol afecteaz perimetrele cu lucrri de desecaredrenaj, care nu funcioneaz cu eficiena scontat. Periodic sunt inundate o serie de perimetre din areale cu lucrri de indiguire vechi sau ineficiente, nentreinute, nregistrndu-se pagube importante prin distrugerea gospodriilor, culturilor agricole, eptelului, a cilor de comunicaie i pierderi de viei omenesti. 3.3.10. Inventarierea si caracterizarea terenurilor afectate de eroziunea hidric pentru instalarea de culturi energetice Eroziunea hidric mpreun cu alunecrile de teren provoac pierderi de sol de pn la 41,5 t/ha.an. Eroziunea este un fenomen fizic care const n deplasarea sau transportul agregatelor de sol cu apa, vntul sau gravitaional. n prezent eroziunea solului este perceput ca fiind un proces de degradare, determinat de mai muli factori. Factorul antropic este cel mai important din acest punct de vedere, aplicarea unui management agricol inadecvat pe terenurile cultivate acionnd n sens negativ asupra calitii solului prin pierderea stabilitii lui structurale i favorizarea apariiei diferitelor procese de degradare, cum ar fi eroziunea prin vnt i ap. n acord cu Montanarella (2007) eroziunea solului este de fapt, un proces natural care apare n decursul erelor geologice, fiind esenial pentru formarea iniial a solului. Cu toate acestea, avnd n vedere tematica urmrit eroziunea va fi analizat din punct de vedere al efectelor negative pe care le exercit asupra solului. n acest sens o atenie deosebit trebuie s se acorde intensificrii proceselor de eroziune mai ales n arealele n care factorul antropic este esenial pentru stabilirea folosinei terenului n scopul obinerii unei productiviti satisfctoare a acestuia.

Figura nr 10. Riscul la eroziune prin ap a solului anual (rezultate agregate la nivel NUTS), rezultate obinute n proiectul PESERA, dup Montenerella, 2006

3.3.11. Inventarierea si caracterizarea terenurilor afectate de eroziunea eolian pentru instalarea de culturi energetice Eroziunea eolian se manifest in zonele unde s-au defriat unele pduri i perdele de protecie din zone cu soluri nisipoase, susceptibile acestui proces de degradare. Solurile respective au volum edafic mic, capacitate de reinere a apei redus i sufer de pe urma secetei, avnd fertilitate sczut. 3.3.12. Inventarierea si caracterizarea terenurilor afectate de alte forme de degradare pentru instalarea de culturi energetice * Coninutul excesiv de schelet n partea superioar a solului afecteaz de asemenea suprafete importante. * Srturarea solului se resimte cu unele tendine de agravare n perimetrele irigate sau drenate i iraional exploatate, sau n alte areale cu potenial de srturare secundar. * Deteriorarea structurii i compactarea secundar a solului ("talpa plugului") se manifest pe o mare parte din suprafata arabila a judetlui Cluj. * Starea agrochimic, prezint urmtoarele caracteristici nefavorabile: aciditate puternic i moderat a solului; asigurare slab pn la foarte slab a solului cu fosfor mobil; asigurare slab a solului cu potasiu mobil; asigurarea slab a solului cu azot; asigurarea extrem de mic pn la mic a solului cu humus; carene de microelemente pe suprafee nsemnate, mai ales carene de zinc. * Poluarea fizico-chimic i chimic a solului Dei, n ultimii ani, o serie de uniti industriale au fost nchise, iar altele i-au redus activitatea, poluarea solului se menine ridicat n zonele puternic afectate * Distrugerea solului prin diverse lucrri de excavare afecteaz constituie forma cea mai grav de deteriorare a solului, ntlnit n cazul exploatrilor miniere la zi . Calitatea terenurilor afectate de acest tip de poluare a sczut cu 1-3 clase, astfel c unele din aceste suprafee au devenit practic neproductive.

* Acoperirea solului cu deeuri i reziduuri solide a determinat scoaterea din circuitul agricol a unor mari suprafete de terenuri agricole. * Compactarea este un proces de densificare i distorsionare n care porozitatea total, cea de aeraie i permeabilitatea sunt reduse, presiunile interioare sunt mrite, starea structural a solului parial distrus i implicit sunt induse alte modificri n sens negativ n matricea solului i comportarea fizic, chimic, biologic a acestuia (Eckelman i al., 2006). Compactarea ete una dintre cele mai intlnite forme de degradare fizic a solului.

Figura nr 11. Harta Europei a susceptibilitii solului la compactare (Jones i al., 2001, 2003)

Figura nr 12. Riscul de eroziune prin ap a solului anual

Tabelul nr. 20. Situaia preliminar a suprafeelor afectate de diferite procese de pant (eroziune, alunecri) pe ar
Denumire general a proceselor 10. Eroziune de Soluri afectate suprafa, de adncime, alunecri de procese de pant 15. Compactare primar i/sau secundar 16. Poluare prin i alte procese sedimente produse de eroziune (colmatare) TOTAL 1390.46 8 1314.95 6 918.078 504.579 370.049 449.8130 2.384 1.818 3.814 138 170 8324 313.138 372.418 199.382 125.555 181.526 1.192.019 1.074.9 46 940.720 714.882 378.886 188.353 3.297.787 Cod slab Suprafaa (ha) i gradul de afectare modera t puternic foarte excesiv Total

Sursa : Institutul Naional de Cercetare - Dezvoltare pentru pedologie, Agrochimie i Protecia Mediului (I.C.P.A.) i Oficiile Judeene de Studii Pedologice i Agrochimice (O.J.S.P.A.) 2004-2007

3.3.13. Inventarul domeniilor de activitate si a siturilor contaminate in vederea instalarii de culturi energetice

La sfritul anului 2006, Agenia Naional pentru Protecia Mediului a realizat un inventar al zonelor contaminate la nivel national, pe baza datelor existente n evidenele ageniilor regionale i judeene pentru protecia mediului. Din datele cuprinse n acest inventar rezult c la nivel naional exist 1.339 situri contaminate avnd o suprafa total de 99.297,38 ha(cca. 993 km2).

Tabelul nr. 21. Situaia siturilor contaminate i a suprafeelor acestora pe regiuni Nr.cr t. 1 REGIUNEA/A.R.P.M. 6- Nord-Vest Cluj-Napoca Sursa: Date din evidenele A.P.M. i A.R.P.M. Situaia privind numrul de situri contaminate i suprafaa estimat a acestora dup natura activitii poluatoare este prezentat n tabelul nr. 22. Distribuia siturilor contaminate pe domenii de activitate este reprezentat n figura nr. 13. Tabelul nr 22. Lista siturilor contaminate pe domenii de activitate Nr. crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 Domenii de activitate Industria energetic Industria petrolier Industria minier Industria chimic Industria petrochimic Industria metalurgic Industria const.de maini Industria mat.de construcie Industria sticlei Industria celulozei i hrtiei Industria textil Industria alimentara Activitati agricole Depozite deeuri comunale Depozite deeuri municipale Alte activiti TOTAL Sursa: Date din evidenele A.P.M. i A.R.P.M. Nr.situri 38 330 197 42 14 43 9 6 3 7 1 5 25 430 180 9 1339 99287.38 Suprafaa (ha) 4317.14 2268.48 4250.97 2215.75 736,41 71380.75 13.16 204.51 0.64 2.21 0.5 15.48 12676.42 639.32 1269.62 32.43 Nr. situri situri contaminate 92 Suprafaa (ha). 2947.48

Figura nr. 13. Distribuia siturilor contaminate pe domenii de activitate


500 450 400 350 300 250 200 150 100 50 0 38 42 14 43 9 6 3 7 1 5 25 9 197 180 330 430
Industria energetic Industria petrolier Industria minier Industria chimic Industria petrochimic Industria metalurgic Industria const.de ma ini Industria mat.de construc ie Industria sticlei Industria celulozei i hrtiei Industria textil Industria alimentara Activitati agricole Depozite de euri comunale Depozite de euri municipale Alte activiti

Sursa: A.N.P.M. prin A.P.M. i A.R.P.M. 3.3.14. Inventarierea si caracterizarea terenurilor din zonele defavorizate pentru instalarea de culturi energetice 3.3.14. 1. Zonele defavorizate din Romnia caracteristici generale Caracterizarea zonelor defavorizate are ca surs de baz date furnizate de ctre Institutul Naional de Cercetare Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie i Protecia Mediului (ICPA). Declararea zonelor defavorizate (agricol) a inut cont de Regulamentul (CE) 1257/1999. n baza acestuia s-au delimitat 3 tipuri de zone defavorizate: Zona Montan Defavorizat (ZMD), Zona Semnificativ Defavorizat (ZSD) i Zona Defavorizat de Condiii Naturale Specifice (ZDS). Din analiza hrii privind repartiia zonelor defavorizate la nivel naional reiese c ZMD se muleaz n principal pe Munii Carpai acolo unde se ntlnesc valori mari de altitudine i pant, ZSD acoper Delta Dunrii - deoarece n acest areal se cumuleaz o serie de factori climatici i edafici care limiteaz puternic activitatea agricol, iar ZDS au o desfurare mai mprtiat

datorit diverilor factori naturali, caracteristici pe suprafee mai restrnse, care acioneaz asupra productivitii agricole, unele arii relativ compacte semnalndu-se doar n partea de sud est a rii. Figura nr. 14. LFA Romania

Figura nr.15. Suprapunere LFA-HNV-IBA Romania

Figura nr.16. Zona montana devavorizata

Valoarea de mediu a zonelor defavorizate Din suprapunerea zonelor defavorizate cu HNV sau cu IBA reiese c ZM este acoperit n proporie de peste 90% de HNV, ZSD este acoperit n proporie de 100% de IBA, iar ZDS este acoperit in proporie de peste 65% de IBA, remarcndu-se astfel valuarea de mediu a acestor zone.

3.3.14.2. Caracterizarea si inventarul Zonelor Defavorizate de Condiii Naturale Specifice (ZDS) in judetul Cluj pentru instalare de culturi energetice

Zonele defavorizate de condiii naturale specifice formeaz suprafee continue din cel puin 3 UAT. Numrul total de UAT este de 293. Acestea sunt caracterizate de productivitate agricol sczut i de specificiti legate de sol, clim, biodiversitate, relief etc. Suprafaa ocupat de ZDS este de circa 23.507 km2, ceea ce reprezint 9,87 % din suprafaa total a Romniei. Din suprafaa total a ZDS, suprafaa agricol reprezint circa 1.803.000 ha, ponderea SAU din ZDS/ SAU din Romnia fiind de 12,94%. Pe acest teritoriu triesc aproximativ 1.750.000 locuitori circa 8,06 % din populaia total a Romniei. Tabelul nr 23. Lista UAT(Unitati Administrativ Teritoriale) incluse n Zona Defavorizat de condiii naturale specifice in judetul Cluj pentru instalarea de culturi energetice Cod UAT 55598 55623 55687 56096 56844 57350 57449 57742 58623 58990 59942 60062 Comuna Aiton Aluni Apahida Boblna Ceanu Mare Cojocna Corneti Frata Mociu Plosco Vad Viioara

n aceast zon productivitatea agricol este limitat (producie medie de porumb pentru toate ZDS este n medie de 61% fa de producia medie naional, n condiiile n care n cele mai productive areale desemnate producia medie de porumb este n medie de 68% din media naional).

3.3.14.3. Caracterizarea zonelor cu handicap natural altele decit cele montane

pentru instalarea de culturi energetice

Favorabilitatea unei comune este definita utilizind nota de bonitare medie pentru terenul agricol al unei comune. Metodologia de calcul a notei de bonitare medie este urmatoarea: Pentru fiecare comuna sunt calculate notele de bonitare medii pentru terenul arabil, pajisti, livezi, finete utilizind informatiile existente la nivel de comune, bazata pe studii 1:50.000, astfel: o Nota medie corespunzatoare culturilor de cimp (arabil) se calculeaza ca medie a primelor 5 culturi din punct de vedere al notelor de bonitare (sunt luate in considerare culurile de cimp si culturile de legume) o Nota medie corespunzatoare pajistilor este media dintre notele de bonitare pentru pasuni si finete o Nota medie corespunzatoare livezilor este data de cea mai mare nota de bonitare dintre cele asociate culturilor pomicole (mar termofil, mar criofil, piersic/cais, cires/visin, prun) o Nota medie corespunzatoare viilor este data de cea mai mare nota de bonitare dintre cele asociate strugurilor pentru vin si strugurilor pentru masa Stratul georeferentiat al comunelor (corespunzator SIRUTA din iulie 2006) este unit cu tabela corepunzatoare notelor de bonitare medii pe comuna pentru fiecare folosinta;

Notele de bonitare pentru fiecare comuna sunt corectate cu valorile stresului de apa mediu corespunzator comunei (figurile 7, 8) pentru toate comunele in care pinza de apa freatica este mai adinca de 5 m pentru mai mult de 35% din suprafata agricola. Comunele pentru care apa freatica se afla la mai putin de 5 m pe mai mult de 35% din suprafata agricola sunt considerate ca beneficiaza de aport freatic care atenueaza stresul de apa climatic definit prin raportul dintre Precipitatii si Evapotranspiratia potentiala ; Prin intersectia dintre stratul corespunzator limitelor de comune si cel corespunzator utilizarii terenurilor (Corine Land Cover 2000 pentru arabil si pasuni, FAO-LCCS pentru vii si livezi) se calculeaza utilizind procedurile incluse in pachetul de statistici din Arc View 3..2 suprafata corespunzatoare fiecarei folosinte pentru fiecare comuna. Se calculeaza media ponderata (ponderile date de suprafetele arabile, cu pajisti, livezi si vii) a notei de bonitare pe comuna considerindu-se si corectia corespunzatoare stresului de apa. Acest procedeu de mediere tine cont de actuala distributie a folosintei terenurilor la nivelul fiecarei comune nefiind efectuata o optimizare a folosintelor din perspectiva notelor de bonitare; Se evalueaza marja bruta standard medie pe comuna (media realizata prin aceeasi metodologie ca si media pentru nota de bonitare) utilizind valorile marjei brute standard pe culturi evaluate in studiul SAPARD Studiu pentru determinarea zonelor de potential, a zonelor geografice si marjelor brute de standard unitare pentru proiectele din cadrul masurii 3.1 Investitii in exploatatii agricole (4.2/7/1/0/2/004/03) realizat in anul 2003. Comunele sunt ordonate in ordinea crescatoare a notelor de bonitare fiind evaluata si suma cumulata a suprafetei agricole (figura 17). Din grafic rezulta ca terenuri cu note de bonitare mai mici sau egale de 35 reprezinta 43% din suprafata agricola, iar cele cu note de bonitare cuprinse intre 36 si 45 28%. Pe baza notelor de bonitare sunt definite clasele de calitate a terenurilor (foarte slaba: note de bonitare cuprinse intre 0-20, slaba: note cuprinse intre 21-40; medie: note cuprinse intre 41 si 60; buna: note cuprinse intre 61 si 80; foarte buna: note cuprinse intre 81-100). In studiul de fata se definesc ca zone defavorizate prin handicap natural comunele pentru care notele de bonitare sunt mai mici

de 35% (43% din suprafata agricola). Ca urmare a erorilor de evaluare a notelor de bonitare si pentru evitarea tensiunilor sociale care pot sa apara in urma delimitarilor (daca unei comunitati locale i se poate explica incadrarea in zona de munte prin valori direct masurabile ale altitudinii/pantei, este dificil de separat in zona cu handicap si fara handicap pe baza diferentei de 1 punct bonitare) se defineste o grupa de comune cu notele de bonitare cuprinse intre 35-45 puncte (28% din suprafata agricola) pentru care incadrarea in zone cu handicap se propune a fi facuta prin compararea cu comunele din vecinatate. Figura nr 17. Incadrarea comunelor in zona montana

Figura nr 18. Nota de bonitare medie pe comuna

Figura nr 19. Stresul de apa

Figura nr 20. Coeficientul de variatie al stresului de apa

Figura nr. 21.Comunele care beneficiaza de aport freatic semnificativ

Figura nr 22. Procentul terenurilor arabile fata de total agricol pe comuna

Figura nr 23. Procentul pajistilor fata de total agricol pe comuna

Figura nr 24. Nota de bonitare medie pe comuna-agricol

3.3.14.4. Evaluarea spatiala la nivel national a zonelor defavorizate afectate de handicapuri naturale, a terenurilor agricole in zone desemnate Natura 2000 si a terenurilor potential destinate masurilor de agro-mediu prin instalarea de culturi energetice Zona montana a fost delimitata utilizind doua metodologii : - o metodologie ICPA in care pe linga media altitudinilor si pantelor la nivelul unei comune au fost luate in considerare si procentul formelor principale de relief (cimpie, deal, munte) delimitate prin criterii geografice. Deoarece suprafata comunelor in Romania este mare, incluzind in acest mod uneori forme de relief diferite, a fost necesara, pe linga definirea comunelor apartinind strict zonei montane (intregul teritoriu al comunei satisface criteriile pentru incadrarea in zona montana) introducerea categoriei de comune incadrate partial in zona montana (o parte semnificativa a comunei se incadreaza in zona de munte, iar cealalta parte prezinta caracteristicile zonelor de deal sau platou).

- O metodologie propusa de Comisia Uniunii Europene prin JRC (Joint Research Center) bazata strict pe indeplinirea criteriilor de altitudine si/sau panta medii pe Comune Zonele cu handicap semnificativ sau specific au fost desemnate utilizind o metodologie bazata pe notele de bonitare (obtinute din studiile pedologice la nivelul comunelor executate la scara 1:50.000 in decursul timpului de ICPA si OJSPA). A fost considerat un prag de 33 de puncte pentru nota de bonitare medie pe comuna (media ponderata cu suprafata dintre arabil, pasuni, finete, vii, livezi. Nota medie de bonitare pentru arabil a fost considerata ca medie a notelor de bonitare a primelor 5 culturi). Notele de bonitare calculate prin metodologia clasica au fost corectate, pentru luarea in calcul a deficitului de apa, cu raportul dintre precipitatii si evapotranspiratia potentiala cumulate pe perioada de vegetatie a fiecarei culturi.

BIBLIOGRAFIE Brooks, R.H., Corey, A.T., 1964, Hydraulic properties of porous media. Hydrology Paper No. 3. Colorado State University, Fort Collins, CO, 27 pp. Bui, E. N., Smettem, K. R. J., Moran, C. J. and Williams, J., 1996, Use of soil survey information to assess regional salinization risk using geographical information systems, Journal of Environmental Quality (25), 433-439 Cardinali M, Reichenbach P, Guzzetti F, Ardizzone F, Antonimi G, Galli M, Cacciano M, Carpenter, T.G., Fausey, N.R., 1983, Tire sizing for minimizing subsoil compaction. Am. Soc. Agric. Eng. Paper No. 83/1058, 23 pp. Castellani M, Salvati P, 2002, A geomorphological approach to the estimation of landslide hazards and risks in Umbria, Central Italy. Nat Hazards Earth Syst Sci 2:5772 Chamen, T., Alakukku, L., Pires, S., Sommer, C., Spoor, G., Tijink, F. and Weisskopf, P., 2003, Prevention strategies for field traffic-induced subsoil compaction: a review Part 2. Equipment and field practices, Soil & Tillage Research (73), 161-174 Commission of the European Cummunities, 2006, Proposal for a Directive for the Protection of Soil, Com(2006)232 Corwin DL Sorensen M & Rhoades JD, 1989, Field-testing of models which identify soils susceptible to salinity development. Geoderma 45, 3164. Corwin DL Rhoades JD & Vaughan PJ, 1996, GIS applications to the basin-scale assessment of soil salinity and salt-loading to the groundwater. In: Applications of GIS to the modeling of nonpoint source pollutants in the vadose zone, eds DL Corwin & K Loague. SSSA Special Publication No. 48. Soil Science Society of America Madison WI Ch 18 pp 295313. Dwyer, M.J., 1983, Soil dynamics and the problems of traction and compaction. Agric. Eng. 38, 6268. Eckelmann, W., Baritz, R., Bialousz, S., Bielek, P., Carr, F., Houkov, B., J.A. Jones, R. J. A., Kibblewhite, M., Kozak, J., Le Bas, C., Tth, G., Tth, T., Vrallyay, G., Yli Halla, M. and Zupan, M., 2006, Common Criteria for Risk Area Identification

according to Soil Threats, Research report no. 20, Soil Information Working Group (SIWG), European Soil Bureau Network (ESBN) Horn, R., Van den Akker, J.J.H., Arvidsson, J. (Eds.), 2000, Subsoil Compaction Jansson, 1991, Simulation model for soil water and heat conditions. Description of the SOIL model. Report 165. Swedish University of Agricultural Sciences, Department of Soil Sciences, Division of Agricultural Hydrotechnics, Uppsala, Sweden. Jones, R. J. A., Spoor, G. and Thomasson, A. J., 2003, Vulnerability of subsoils in Europe to compaction: a preliminary analysis, Soil & Tillage Research (73), 131-143 Kesik, M., P. Ambus, R. Baritz, N. Brggemann, K. Butterbach-Bahl, M. Damm, J. Duyzer, L. Horvarth, R. Kiese, C. Li, G. Seufert, D. Simpson, U. Skiba G. Smiatek, T. Vesala and S. Montanarella, L., 2006, Trends in Land Degradation in Europe, European commission, Joint Research Centre, Institute for Environment and Sustainability, Arusha, Tanzania Montanarella, L., 2007, The establishment of a new European Soil Data Centre in support to the implementation of the EU Thematic Strategy for Soil protection

ANEXE Criterii de delimitare a zonelor defavorizate in vederea infiintarii de culturi energetice. Anexa 1. Ultima zi de aparitie a inghetului in primavara exprimata ca percentila de 80% corespunzatoare seriilor de ani 1991- 2000

Anexa 2. Prima zi de aparitie a inghetului toamna exprimata ca percentila de 80% corespunzatoare seriilor de ani 1991- 2000

Anexa 3. Criteriul privind suma temperaturilor peste 50C in intervalul cuprins intre ultima zi de aparitie a inghetului in primavara (percentila de 80%) si prima zi de aparitie a inghetului toamna (percentila de 80%). Percentila de 80% corespunzatoare intervalului 1991-2000

Anexa 4. Criteriul pentru panta bazat pe valoarea medie a pantei

Anexa 5. Numarul de zile cu sol mai umed decit limita inferioara a intervalului lucrabilitatii in intervalul cuprins intre ultima zi de aparitie a inghetului in primavara (percentila de 80%) si prima zi de aparitie a inghetului toamna (percentila de 80%). Percentila de 80% corespunzatoare intervalului 1991-2000.

Anexa 6. Criteriul pentru textura si schelet

Anexa 7. Criteriul privind limitari induse de chimia solului

Anexa 8. Criteriul pentru adincimea sistemului radicular. Frontul radicular evaluat in functie de tipul de sol.

Anexa 9. Criteriul pentru adincimea sistemului radicular. Frontul radicular evaluat in functie de rezistenta la penetrare a solului evaluata la capacitatea de cimp.

Anexa 10. Criteriul pentru adincimea sistemului radicular. Frontul radicular evaluat in functie de factorul S caracterizarea starii agrofizice a solului

Anexa 11. Criteriul pentru numarul de zile de crestere. Frontul radicular evaluat in functie de tipul de sol.

Anexa 12. Criteriul pentru numarul de zile de crestere. Frontul radicular evaluat in functie de rezistenta la penetrare a solului corespunzatoare capacitatii de cimp

Anexa 13. Zone in care indicatorul agregat bazat pe medierea indicatorilor bioclimatici desemneaza zone cu handicap natural specific.

Anexa 14. Comune care pot fi incadrate in zone cu handicap natural in functie de agregarea indicatorilor biofizici propusi de JRC si in functie de metodele de desemnare a zonelor de munte bazate pe media altitudinii si pantei la nivel de

comuna, si a altor zone cu handicap bazate pe media ponderata a notelor de bonitare.

Anexa 15. Comparatie intre valorile agregate pe baza indicatorilor biofizici propuse de JRC si zona de munte

Anexa 16. Coninut de carbon organic (30 cm) n orizontul de suprafa

Anexa 17) Ultima data de aparitie a unui inghet in primavara (percentila de 80% pentru seria de ani 1991-2000)

Anexa 18. Suma temperaturilor active peste 5oC in perioada cuprinsa intre ultimul inghet de primavara si primul inghet din toamna (percentila de 80% pentru seria de ani 1991-2000)

Anexa 19. Limitele bazinelor hidrografice

Anexa 20. Reeaua apelor de suprafa

Anexa 21. Principalele corpuri de ap subteran (acvifere freatice)

Anexa 23. Acoperirea terenurilor conform principalelor clase de folosin (bazat pe interpretarea datelor satelitare 2002; pasul gridului: 35 m)

Anexa 24. Capacitatea de producie a solurilor n funcie de notele de bonitare

Anexa 25. Vantitatea maxima de apa accesibila din sol (cm)

Anexa 26. Cantitatea maxima de apa drenabila din sol (cm)

Anexa 27. Potentialul matricial al apei din sol corespunzator lucrabilitatii optime

Anexa 28. Potentialul matricial al apei din sol corespunzator limitei inferioare a lucrabilitatii