Cp1 1.fct s c 1.1Notiuni introductive. Regulile care guverneaza functionarea societatilor comerciale sunt prevazute in Titlul 3 al Legii nr.

31/1990. Acest titlu cuprinde dispozitii comune (Capitolul 1) si dispozitii specifice functionarii fiecarei forme juridice de societate comerciala(Capitolele 2-6) Dispozitiile comune ale functionarii societatilor comerciale privesc urmatoarele aspecte: regimul juridic al bunurilor aduse ca aport in societate ;dreptul asociatilor la dividende;administratorii societatii;obligatii referitoare la actele comerciale. Trebuie observat ca Legea nr. 31/1990 retine in sfera dispozitiilor comune privind functionarea societatilor comerciale numai pe cele referitoare la administratorii societatii.Dar pe langa administratori,societatea comerciala are ca organe ale sale si adunarea generala,precum si organele de controlo al gestiunii societatii(cenzorii societatii).Un atare mod de reglementare se explica prin aceea ca statutul administratorilor este acelas,indiferent de forma juridica a societatii,pe cand organizarea si functionarea adunarii generale si a organului de control prezinta anumite particularitati legate de forma societatii. Cu toate acestea,avand in vedere conexiunile care exista intre organele societatii , vom infatisa regulile comune privind toate organele societatii:adunarea generala,administratorii si cenzorii societatiisi auditorii financiari. 1.2Organele societatii Ca orice persoana juridica,societatea comerciala nu are o existenta organica si, nici o vointa naturala. Drept urmare,vointa societatii se manifesta prin organele sale. Vointa sociala se formeaza in organul de deliberare si decizie,care este adunarea generala a asociatilor,respectiv a actionarilor si este adusa la indeplinire prin actele juridice ale organului executiv(de gestiune)care este administratorul sau administratorii societatii sau,dupa caz directoratul si consiliul de supraveghere. Controlul gestiunii administratorilor se realizeaza de catre asociati sau,in anumite cazuri,de un organ specializat-cenzorii societatii sau auditorii financiari. De remarcat ca organele societatii apar mai mult ori mai putin conturate,in functie de forma juridica a societatii comerciale. Trebuie specificat ca pentru fiecare penru fiecare forma juridica de societate comerciala ,legea stabileste care sunt organele societatii si conditiile de functionare,precum si atributiile lor. 2.Adunarea generala. 2.1Rolul adunarii generale. Adunarea generala este organul de deliberare si decizie al societatii comerciale.Ea este formata din totalitatea asociatilor societatii.

Adunarea generala este depozitarea vointei sociale.Ea decide in problemele esentiale care privesc viata societatii:numeste celelate organe,exercita controlul asupra activitatii lor si decide asupra angajarii acestora,modifica actele constitutive ale societatii etc. Prin modul de constituire si prerogativele de care dispune,adunarea generala a asociatilor apare ca organul suprem de conducere al societatii comerciale.1 2.2 Felurile adunarii generale Ca organ de deliberare , adunarea generala este chemata sa decida,atat asupra unor probleme obisnuite pentru viata societatii,cat si asupra unor probleme deosebite,care vizeaza elemente fundamentale ale existentei societatii. Avand in vedere aceasta situatie,in cazul societatii pe actiuni sau in comandita pe actiuni,legea reglementeaza adunarea ordinara si adunarea extraordinara,cu precizarea atributiilor fiecareia si a conditiilor de cvorum si majoritate cerute pentru luarea hotararilor.2 In urma modificarilor aduse Legii nr.31/1990 a fost institutionalizata si adunarea speciala,la care participa anumite categorii de actionari. In cazul societatii cu raspundere limitata,desi legea nu face distinctie intre cele doua adunari(ordinara si extraordinara),totusi ea stabileste conditii de cvorum si majoritate diferite,in functie de natura problemelor care fac obiectul deliberarii. 2.2.1Adunarea ordinara. Aceasta adunare se intruneste cel putin o data pe an,in cel mult 5 luni de la incheierea exercitiului financiar.Ea se tine la sediul societatii si in localul indicat in convocare. Adunarea ordinara poate sa discute si sa decida asupra oricarei probleme inscrise in ordinea de zi.Potrivit legii,adunarea generala este obligata sa discute,sa aprobe sau sa modifice situatia financiara anuala,pe baza rapoartelo prezentate de consiliul de administratie,respectiv directorat,cenzori sau,dupa caz auditorul financiar,sa fixeze dividendul cuvenit asociatilor;sa aleaga si sa revocepe administratori,pe membrii consiliului de supraveghere,auditori financiari si cenzorii societatii;sa fixeze remuneratia cuvenita membrilor organelor de conducere3,sa stabileasca bugetul de venituri si cheltuieli si,dupa caz,programul de activitate,pe exercitiul financiar urmator etc.(art.111 din Legea nr.31/1990) 2.2.2Adunarea extraordinara. Aceasta adunare se intruneste ori de cate ori este nevoie a se lua o hotarare in probleme care reclama modificarea actelor constitutive ale societatii.Asemenea
1

A se vedea I.L. Georgescu,op.cit.,vol.2,p.361 si urm.;O. Capatana Societatile comerciale,p.309 si urm.;P. Demetrescu,Adunarea generala a actionarilor,Ed. Lumina,Bucuresti,1930;L. Sauleanu,Societatile comerciale.Adunarile generale ale actionarilor,Ed. Hamangiu,Bucuresti,2008. 2 Natura problemelor care fac obiectul deliberarii,precum si conditiile de cvorum si majoritate,iar nu titulatura data caracterizeaza felul adunarii generale. 3 A se vedea I.C.C.J.,s.com.,dec. nr.21144/2007,in Buletinul jurisprudentei,2007,p.475

probleme sunt:prelungirea duratei societatii;marirea sau reducerea capitalului social;schimbarea obiectului ori a formei societatii;mutarea sediului;fuziunea cu alte societati;dizolvaarea anticipata a societatii etc.(art.113 din Legea 31/1990)1.Adunarea generala extraordinara poate lua o hotarare pentru oricae alta modificare a actului constitutiv sau oricare alta hatarare pentru care este ceruta aprobarea adunarii generale extraordinare. Intrucat vizeaza probleme grave pentru viata societatii, conditiile de cvorum si majoritate pentru luarea hotararilor sunt mai riguroase. 2.2.3.Adunarea mixta. Adunarea mixta este o adunare generala a asociatilor convocata sa dezbata si sa ia hotarari apartinand competentei adunarii ordinare si adunarii extraordinare.O atare adunare evita convocarile si deplasarile succesive ale asociatilor pentru a participa la adunarea generala. Se impune indeplinirea formalitatilor cerute de lege pentru fiecare adunare;hotararile se iau in conditii de cvorum si majoritate cerute pentru adunarea ordinara,respectiv extraordinara in functie de natura problemei.Aceasta adunare nu este reglementata de lege,ea este o creatie a practicii. 2.2.4.Adunarea speciala. Aceasta adunare priveste societatea pe actiuni sau in comandita pe actiuni si cuprinde anumite categorii de actionari. Legea nr.31/1990 are in vedere adunarea speciala a titularilor de actiuni preferentisle cu dividend prioritar fara drept de vot (art 96) si adunarea speciala a detinatorilor de actiuni dintr-o anumita categorie,in legatura cu care se hotaraste modificarea drepturilor si obligatiilor. 2.3 Convocarea adunarii generale 2.3.1 Initiativa convocarii. Adunarea generala se convoca,de regula,de catre consiliul de administratie,respectiv de directorat,in cazul societatii pe actiuni sau in comandita pe actiuni,si de administratori,in cazul societatii cu raspundere limitata.Adunarea generala este convocata si la cererea asociatilor. In cazul societatii pe actiuni sau in comandita pe actiuni,consiliul de administratie,respectiv directoratul,va convoca adunarea generala,la cererea actionarilor reprezentand individual sau impreuna cel putin 5%din capitalul social(sau o cota mai mica,daca actul constitutiv prevede astfel)si daca cererea cuprinde dispozitii care intra in atributiile adunarii generale.In cazul

Adunarea generala extraordinara este formata ,ca si adunarea ordinara,din toti asociatii.Deosebirea esentiala dintre ele priveste conditiile cerute pentru luarea hotararilor,care sunt ami exigente in cazul adunarii extraordinare.In consecinta,adunarea extraordinara ar putea lua hotarari cu privire la problem care, dupa lege,apartin adunarii ordinare.In acest sens,a se vedea Maria Moraru, Daca adunarea extraordinara poate sa hotarasca in probleme de competenta adunarii ordinare, in Dreptul nr.2/1994,p.78.

neconvocarii adunarii generale,instanta judecatoreasca va putea autoriza convocarea,in conditiile art.119 din Legea nr.31/1990.1 In cazul societatii cu raspundere limitata,un asociat sau un nr de asociati care reprezinta cel putin o patrime din capitalul social vor putea cere convocarea dunarii generale , aratand scopul acestei convocari(art.195 alin.2 din Legea nr.31/1990). In cazul societatii in nume colectiv si societatii in comandita simpla, asociatii au deschisa calea instantei judecatoresti,daca administratorul nu isi indelineste obligatia legala privind convocarea asociatilor. 2.3.2 Continutul convocarii. Pentru o buna organizare a adunarii generale,convocarea trebuie sa cuprinda in mod obligatoriu anumite elemente.Potrivit legii ea trebuie sa contina locul si data tinerii adunarii,precum si ordinea de zi.2 2.3.3.Comunicarea convocarii. Convocarea trebuie adusa la cunostinta asociatilor.Modalitatea de incunostintare a asociatilor este diferita,tinand cont de forma societatii si in special de numarul actionarilor. 2.4 Sedinta adunarii generale 2.4.1 Conditiile de participare.Calitatea de asociat confera dreptul asociatului de a participa la adunarea generala.Pentru a exercita acest drept,asociatul trebuie sa faca dovada calitatii de asociat,in conditiile legii(art.123 din Legea nr.31/1990). Legea permite si reprezentarea asociatilor in adunarea generala(art.125 din Legea nr.31/1990). Actionarii pot participa si vota in adunarea generala prin reprezentare, in baza unei imputerniciri acordate pentru respectiva adunare generala. Legea nr.31/1990 prevede ca la adunarea generala participa,pe langa asociati si administratori (art.70 alin.2), membrii directoratului si consiliului de supraveghere (art.153),cenzorii societatii (art. 163) si reprezentantul obligatarilor(art.172). Consiliul de administratie,respectiv directoratul are obligatia sa puna la dispozitia asociatilor documente in cauza, in conditiile legii. 2.4.2 Desfasurarea sedintei. Sedinta adunarii generale se va tine in ziua,ora si locul aratate in convocare.

A se vedea M.Pascu,L.N. Parvu,Convocarea adunarii generale a asociatilor de catre instant ,in RDC nr.4/2005,p62 si urm. Cererea se solutioneaza cu respectarea dispozitiilor art.331-339 C. pr. civ. Instanta judecatoreasca are dreptul sa aprecieze cererea,nefiind obligata sa autorizeze convocarea adunarii generale (C.S.J.,s.com.,dec.nr.3862/2002,in RRRDA nr.9/2003,p.109). 2 I.C.C.J.,s. com.,dec. nr. 966/2007,in PR nr. 3/2008,p.119.

Potrivit legii,sedinta se deschide de catre presedintele consiliului de administratie respectiv al directoratului sau de catre acela care ii tine locul. Daca sunt indeplinite toate conditiile cerute de lege pentru prezenta la adunarea generala si pentru luarea hotararilor,se trece la dezbaterea problemelor care fac obiectul ordinii de zi. Hotararile adunarii generale se iau in conditiile legii. 2.4.3.Dreptul de vot si exercitarea lui. Calitatea de asociat confera titularului de drept fundamental-dreptul de vot in adunarea generala. Dreptul de vot este strans legat de participarea la capitalul social.Potrivit legii,orice actiune platita da dreptul la un vot in adunarea generala, daca prin actul constitutiv nu s-a prevazut altfel (art101 din Legea nr.31/1990). Prin actul constitutiv se poate limita numarul voturilor apartinand actionarilora care poseda mai mult de o actiune, de exemplu,actionarii cu peste 20 de actiuni vor avea un vot pentru fiecare patru actiuni.In acest fel actionarii sunt protejati impotriva dominatiei unora dntre ei,care ar detine un numar mare de actiuni.1In scopul asigurarii formarii corecte a vointei sociale, legea stabileste anumite restrictii privind exercitarea dreptuui de vot. Astfel dreptul de vot nu poate fi cedat. In sfarsit legea interzice administratorilor ,membrilor directoratului si a consiliului de supraveghere sa voteze,in baza actiunilor pe care le pozeda,descarcarea gestiunii lor sau o problema in care persoana sau administratia lor ar fi i discutie.2 Trebuie mentionat ca dispozitiile legale privind dreptul de vot al asociatilor au un caracter imperativ.In consecinta,orice incalcare a lor atrage dupa sine nulitatea hotararii adunarii generale,cu exceptia cazurilor in care legea prevede altfel. 2.4.4.Adoptarea hotararilor. Hotararile adunari generale se iau prin vot deschis.In mod exceptional,votul secret este obligatoriu,pentru alegearea si revocarea membrilor consiliului de administratie,respectiv membrilor consiliului de supraveghere si a cenzorilor/auditorilor financiari si pentru luarea hotararilor de control ale societatii(art.130 din Legea nr.31/1990). In exercitarea dreptului de vot de catre asociati trebuie avut in vedere,pe langa interesul personal al asociatilor,si interesul social,care impune manifestarea vointei asociatilor in sensul realizarii scopului constituirii societatii.
1

Legea nr. 31/1990 nu reglementeaza actiunile cu vot plural ,adica actiuni care sa dea dreptul la mai multe voturi.Cu privire la actiunile cu vot plural,a se vedea :I.L. Georgescu,op.cit.,vol.2,p.419; D.Galasescu ,Actiunile privilegiate in societatile anonime,Ed.Curierul judiciar,Bucuresti,1930. 2 I.C.C.J.,s. com.,dec. nr.2283/2007,in Buletinul Jurispridentei,2007,p.462. Aceasta interdictie atrage dupa sine imosibilitatea administratorului de a ataca in justitie hotararea adunarii generale(C.S.J.,s.,com.,dec. nr.2371/2000,in Juridica nr.3/2001,p.137).

Hotararile adunarii generale luate prin exercitare abuziva a dreptului de vot pot fi anulate in conditiile Legea nr.31/1990 si pot atrage raspunderea in conditiile dreptului comun.1 2.4.5.Procesul verbal al sedintei. Lucrarile adunarii trebuie consemnate intr-un proces-verbal semnat de presedinte si de secretar. Procesul-verbal va cuprinde mentiuni cu privire la indeplinirea formalitatilor de convocare,datasi locul adunarii,actionarii prezenti,numarul actiunilor,precum si dezbaterile in rezumat si hotararile luate.2 La cererea actionarilor se vor consemna si declaratiile facute de ei in sedinta (art.131 din Legea nr.31/1990). La procesul-verbal se vor anexa actele referitoare la convocae ,precum si listele de orezenta a actionarilor,de altfel procesul-verbal va fi trecut in regisrul adunarii generale. 2.5 Hotararile adunarii generale 2.5.1 Natura juridica a hotararilor adunarii generale. Adunarea generala adopta hotarari,in conditiile de cvorum si majoritate prevazute de lege,in functie de obiectul deliberarii. In ceea ce priveste natura juridica a hotararilor adunarii generale ,problema este controversata,si nu poate fi dezbatuta in aceasta lucrare.3 2.5.2 Obligativitatea hotararilor. Hotararile luate de adunarea generala cu respectarea legii si a actului constitutiv sunt obligatorii pentru toti asociatii 2.5.3. Publicitatea privind hotararile. Pentru a fi opozabile tertilor, hotararile adunarii generale trebuie publicate,in conditiile legii. 2.5.4 Anularea hotararilor. Hotararile aduarii generale adoptate cu incalcarea legii ori a actelor constitutive ale societatii,pot fi anulate pe cale judecatoreasca. Potrivit art.132 alin.9 din Legea nr.31/1990,cererea de anulare a hotararii adunarii generale se judeca in Camera de consiliu. Dispozitiile citate au caracter imperativ,fiind menite sa protejeze confidentialitatea informatiilor privind activitatea societatii. In consecinta,solutionarea cererii in sedinta publica atrage nulitatea hotararii.4

1 2

Pentru analiza unosr cazuri ,a se vedea R.N. Catana,Abuzul de majoritate,in RDC nr.6/2002,p.93 si urm. In lipsa dovezii convocarii adunarii generale,cat si a precizarilor obligatorii referitoare la prezenta si moralitate a votarii,deliberarile adunarii generale sunt lipsite de validitate(C.S.J.,s. com.,dec. nr. 157/1996,in RDC nr.9/1996,p.155) 3 Pentru o expunere a problemei , a se vedea analiza unor cazuri , a se vedea I.L. Georgescu,op. cit.,vol2,p.363 si urm. 4 In acest sens , a se vedea:C.S.J.,s. com.,dec. nr.5112/2001,in Curierul Judiciar nr4/2002,p.76; C.S.J.,s. com.,dec. nr.3285/2001,in PR nr.3/2002,p.93;C.S.J.,s. com.,dec. nr. 2610/2002,cu Nota critica de M.Scheaua, in RRDA nr.3/2003,p.87. Autorul considera ca legea urmareste o judecata accelerate a cererii, pentru a nu plana prea mult incertitudinea in viata societatii. In consecinta, prin judecarea cererii in sedinta publica se incalca o regul administrative.

Hotararea irevocabila de anulare a hotararii adunarii generale trebuie mentionata in registrul comertului si publicata in Monitorul Oficial. De la data publicarii,hotararea este opozabila tuturor actionarilor(art.132 alin.10 din Legea nr.31/1990)

3.Administrarea si conducerea societatilor comerciale 3.1 Notiuni generale. Vointa sociala a oricarei societati comerciale exprimata de adunarea generala este adusa la indeplinire prin actele persoanelor sau organelor anume investite,care realizeaza administrarea si conducerea societatii. Cu privire la administrarea si conducerea societatilor comerciale, Legea nr.31/1990 cuprinde dispozitii privind fiecare forma de societate comerciala. 3.2 Statutul juridic al administratorilor. Rolul important pe care il au administratorii in viata societatii comerciale impune reglementarea statutului lor juridic. 3.2.1Calitatea de administrator. In mod obisnuit,in calitatea de administrator este numita o persoana fizica. In cazul in care o persoana juridica este numita administrator,ea este obligata sa isi desemneze un reprezentant personal,persoana fizica,prin care sa isi implineasca functia. 3.2.2Conditiile cerute pentru numirea administratorului.Avand in vedere rolul care i revin administratorului in gestiunea societatii , persoana care este desemnata in aceasta calitate trebuie sa indeplinesca conditiile cerute de lege.(trebuie sa le specific??) 3.2.3. Desemnarea administatorilor. Potrivit Legii nr.31/1990 administratorii sunt desemnati la constituirea societatii sau ulterior, de catre adunarea generala. 3.2.4. Durata functei administratorilor..Realegea administratorilor. Legea nr.31/1990 reglementeaza durata functiei si conditiile realegerii administratorilor. 3.2.5. Publicarea numirii administratorilor. In scopul cunoasterii de catre terti a persoanelor care administreaza si reprezinta societatea , legea instituie anumite formalitati de publicitate. 3.2.6 Remunerarea administratorilor. Activitatea administratorului este in principui o activitate remunerata. 3.2.7 Natura juridica a raporturilor dintre administrator si societatea comerciala. Problema naturii juridice a raportului dintre adminisrator si societate este controversata.1

A se vedea: I.L.Georgescu,op.cit.,vol2,p484-493; S.David,F.Baias,op. cit.,in Dreptul nr.8/1992,p13 si urm.; E. Munteanu, Unele aspecte privind statutul juridic al administratorilor societatii comeciale(2), in RDC nr.4/1997,p.7682; Claudia Rosu Natura juridical a raporturilor dintre administrator si societatea comerciala, in RDC nr.4/2001,p.80si urm.

3.2.8. Obligatiile administratorului. Legea nr.31/1990 stabileste obligatiile care revin administratorului societatii.Unele obligarii privesc,insasi constituirea societatii,iar altele functionarea societatii.(enumar??) 3.2.9.Puterile administratorului. Din dispozitiile Legii nr.31/1990, rezulta ca puterile administratorului sunt foarte largi;el poate indeplini toate operatiunile de gestiune si reprezentare pe care le reclama realizarea scopului societatii. 3.2.10 Incetarea din functie a administratorului. Functia de administrator al societatii inceteaza prin: expirarea duratei mandatului,revocarea administratorului,renuntarea administratorului,moartea,incapacitatea administratorului. 3.3. Raspunderea administratorilor. 3.3.1. Precizari prealabile. Legea nr.31/1990 reglementeaza raspunderea administratorului societatii comerciale. Administratorul raspunde fata de societate pentru prejudiciile cauzate prin actele sale patrimoniului societatii(art.73 alin.1 din Legea nr.31/1990) ,dar nu raspunde fata de terti. 3.3.2. Natura juridica a raspunderii administratorului. Obligatiile si raspunderea administratorilor sunt reglementate in art.72 din Legea nr.31/1990 de dispozitiile referitoare la mandat si de cele special prevazute in aceasta lege. Deci rasounderea administratorilor este diferita. Administratorii raspund fata de societate pentru nerespectarea obligatiilor prevazute in contractul de mandat, reprezentand o raspundere civila contractuala.Acestia raspund si pentru nerespectarea obligatiilor prevazute in sarcina lor de legea privind societatile comerciale. 3.3.3. Raspunderea civila a administratorilor. Aceasta raspundere este supusa principiilor generale ale raspunderii civile si diospozitiilor speciale cuprinse in Legea nr.31/1990. 3.3.4. Raspunderea penala a administratorilor. Potrivit Legea nr.31/1990,unele fapte savarsite de administratorii societatii sunt incriminate si pedepsite ca infractiuni. In Titlul 8 al legii(art.271275) sunt prevazute infractiunile, precum si sanctiunile corespunzatoare.1

Cu privire la aceasta raspundere , a se vedea D.Clocotici,In legatura cu raspunderea penala,contraventionala ori prin aplicarea unor amenzi civile,in cazul incalcarii dispozitiilor legale care reglementeaza activitatile comerciale, in RDC nr.4/1991,p.27 si urm.;V, Pasca ,Consideratii cu privire la infractiunile prevazute de Legea nr.31/1990, in Dreptul nr.1/1992,p.49si urm.;C.Barsan,V.Dobrinoiu,A.Ticlea,M.Toma,C.Tufan,op. cit.,vol.2,p343;A. Ungureanu, Infractiuni referitoare la constituirea ,functionarea fuziunea dizolvarea si lichiditatea societatilor comerciale,in RDC nr.4/1995, nr.5/1995 ,nr.6/1995, nr.2/1996 ,nr.3/1996,nr.4/1995;V. Pasca , Infractiunea de bancruta , in Dreptul nr.6/1995,p.34 si urm; A. Ungureanu,Noua reglementare a infractiunilor inscrise in Legea nr.31/1990 privind societatile comerciale, modificata si completata prin O.U.G. nr. 32/1990,aprobata prin Legea nr.195/1991, in RDC nr.3/1998,p.62 si urm.

Cap II. Controlul gestiunii societailor comerciale 2.1 Notiuni generale privind controlul de gestiune
2.1.1Precizari prealabile.Buna functionare a unei societai comerciale impune necesitatea asigurarii unui control asupra actelor si operaiunilor realizate de organelle de administrare si conducere a societaii. In societaile pe aciuni,in comandita pe aciuni i cu raspundere limitata,datorita complexitatii activitaii lor,controlul gestiunii se realizeaza de organe specializate,care sunt cenzorii societaii si auditorul financiar.In societaile in nume ccolectiv si in comandit simpl controlul gestiunii se realizeaza de catre asociai. 2.1.2Principiile exercitarii controlului gestiunii societatii comerciale.In privina organelor de control al gestiunii,art.160 din Legea nr. 31/1990 face anumite distincii. Situaiile financiare anuale ale societilor comerciale supuse obligaiei legale de auditare vor fi audiate de catre auditoria financiari,personae fizice sau juridice,in conditiile legii (art. 160 alin. 1 din lege). Societtile comerciale supuse obligaiei legale de auditare financiara sunt stabilite prin Ordinul Ministrului Finanelor Publice nr. 1752/2005 pentru aprobarea reglementarilor contabile conforme cu directivele europene.1 Societaile pe aciuni care opteaza pentru sistemul dualist de administrare sunt supuse obligatoriu auditului financiar. 2.2 Cenzorii societii 2.2.1Precizari prealabile.Controlul gestiunii societii prin intermediul cenzorilor este reglementat de lege pentru societatatea pe aciuni,in comandit pe aciuni i cu raspundere limitat. Societatea pe actiuni i in comadit pe aciuni,care nu sunt supuse obligaiei legale de auditare vor avea trei cenzori si un supleant,daca prin actul constitutiv nu se prevede un numar mai mare iar societatile cu raspundere limitata pot avea unul sau mai multi cenzori. In toate cazurile,numarul cenzorilor trebuie sa fie impar.(art. 159 din Legea nr. 31/1990). In caz de deces,impiedicare fizica sau legala,incetare ori renuntare la mandate al unui censor,acesta va fi inlocuit de supleant. 2.2.2Desemnarea cenzorilor .Cenzorii societii sunt desemnai in condiiile legii. In societatea pe actiuni sau in comandita pe actiuni,cenzorii sunt stabiliti prin actele constitutive,care trebuie sa prevada actele de identificare ale cenzorilor(art. 8 din Legea nr.31/1990).2

1 2

M. Of. nr. 1080/30. 11.2005 In cazul constituirii societatii prin subscriptie publica,cenzorii se numesc de adunarea constitutiva(art.28 din Legea nr. 31/1990)

In societatea cu raspundere limitata cenzorii sunt numiti prin actul constitutive ori se aleg de adunarea asociatilor(art. 199 din Legea nr. 31/1990). In toate cazurile,durata mandatului cenzorilor este de trei ani,putand fi realesi.Legea cere ca cenzorii s aisi exercite personal mandatul. 2.2.3.Drepturile si obligatiile cenzorilor.Drepturile cenzorilor.Aceste drepturi sunt menite sa asigure informarea cenzorilor privind activitatea societatii. Cenzorii au dreptul sa participle la adunarile administratorilor,fara sa aiba drept de vot.De asemenea,cenzorii au dreptul sa obtina in fiecare luna de la adminstratori o situatie despre mersul operatiunilor comerciale. In scopul protejarii intereselor societatii,legea interzice cenzorilor sa comunice asociatilor in particular datele referitoare la operatiile societatii.(art. 164 din Legea nr. 31/1990). 2.2.4.Obligatiile cenzorilor.Mandatul de censor implica anumite obligatii..Cenzorii sunt obligati sa supravegheze gestiunea societatii,sa verifice daca situatiile financiare sunt legal intocmite si in concordanta cu registrele.Ei trebuie sa verifice daca registrele sunt regulat tinute si daca avaluarea patrimoniului societatii s-a facut potrivit regulilor stabilite pentru intocmirea situatiilor financiare. Cenzorii sunt obligati sa aduca la cunostinta adunarii generale neregularitatile din activitatea societatii si incalcarea actelor statutare si a dispozitiilor legale.Orice actionar are dreptul sa reclame cenzorilor faptele despre care crede ca trebuie cenzurate. 2.2.5Modul de lucru al cenzorilor.Cenzorii vor intocmi impreuna raportul privind situatiile financiare anuale destinate adunarii generale.Tot impreuna vor delibera si asupra propunerilor asupra repartizarii profitului.In cazul existentei unei neintelegeri intre cenzori fiecare dintre ei intocmeste un raport pe care il va prezenta adunarii generale. Potrivit legii,cenzorii vor trece intr-un registru special deliberarile lor,precum si constatarile facute in timpul exercitarii mandatului lor (art. 165 din Legea nr. 31/1990). 2.2.6Raspunderea cenzorilor.Ca si raspunderea administratorilor ,raspunderea cenzorilor poate fi civila sau penala.1Cenzorii raspund solidar pentru nerespectarea obligatiilor prevazute de art 73 din Legea nr 31/1990. Actiunea si raspunderea civila contra cenzorilor se exercita in conditiile art. 155 din Legea nr. 31/1990. Raspunderea penala a cenzorilor este reglementata de art.276 si art. 277 din Legea nr. 31/1990.

2.3 Auditorii financiari 2.3.1Auditul si auditorul financiar.Activitatea de audit financiar si statutul auditorului financiar sunt regelementate de O.U.G nr. 75/1999 privind activitatea de audit financiar.1
1

A se vedea V Patulea,Continutul notinii de raspundere juridica a cenzorilor,in Dreptul nr. 4/1996, p 63.

Auditul financiar reprezinta activitatea de verificare a situatiilor financiare ale societatilor comerciale de catre auditorii financiari,in conformitate cu standardele de audit internationale. Auditorul financiar este persoana fizica sau juridical care dobandeste aceasta calitate prin atribuire de catre Camera Auditorilor Financiar in Romania,in conditiile ordonantei. Auditorul isi exercita activitatea in mod independent;el nu poate avea raporturi de munca sau civile cu societatea comerciala auditata si nici un fel de alte interese materiale sirecte sau indirecete in raport cu societatea,cu exceptia onorariului cuvenit. 2.3.2Desemnarea auditorului financiar.Primul auditor financiar este desemnat prin actuv constitutive sau,in cazul constituirii societatii pe actiuni prin subscriptie publica,de catre adunarea constitutive(art. 7 din Legea nr. 31/1990). Cu privire la persoana auditorului financiar si a auditorilor interni,ca si orice schimbare a 2 acestora,trebuie indeplinite formalitatile de inregistrare in registrul comertului(art.160 din Legea nr. 31/1990). 2.3.3Drepturile si obligatiile auditorului financiar.Auditorul financiar si auditori interni au anumite drepturi si obligatii. Auditorii interni sunt obligati sa supravegheze gestiunea societatii,sa verfice daca situatiile financiare anuale sunt legal intocmite si in concordanta cu registrele(art. 163 din Legea nr. 31/1990),sa aduca la cunostinta membrilor consiliului de administratie sau dupa caz adunarii generale,neregulile pe care le constata in administrarea societatii. Potrivit legii ,orice actionar are dreptul sa reclame auditorilor interni faptele despre care crede ca trebuie verificate,cu obligatia auditorilor interni de a le verifica si comunica constatarile lor, in conditiile stabilite de art.164 alin. 3 din Legea nr, 31/1990. 2.3.4Raspunderea auditorului financiar . Auditorul financiar raspunde pentru prejudiciile cauzate societatii.Raspunderea auditorului financiar se angajeaza in aceleasi conditi cu raspunderea membrilor consiliului de administratie,respective ai directoratului si cenzorilor societatii (art. 155 din Legea nr. 31/1990).

STUDII DE CAZ

1.O societate comerciala pe actoiuni,constituita cu cinci actionari si cu un capital social de 50.000 lei divizat in 500 de actiuni a cate 100 lei fiacre,decide sa-si majoreze capitalul social cu suma de 70.000 lei prin emisiune de noi actiuni.

M Of. Nr. 256/4.06.1999.Ordonanta a fost modificata si completata si apoi republicata in M. Of. Nr. 598/22.07.2003. 2 O. Capatana,Societatile comerciale,p 348-349.

Prezentand situatia financiara a societatii,administratorul precizeaza ca 100 din actiunile emise deja nu au fost integral platite. Ce va decide adunarea generala extraordinara a actionarilor? Motivati solutia. Interpretare: Potrivit art. 92 alin (3) din Legea nr. 31/1990,republicata si modificata,capitalul social nu va putea fi majorat si nu vor putea emite noi actiuni pana cand nu vor fi fost complet platite cele din emisiunea precedent.Adunarea generala extraordinara va trebui sa respinga prpunerea de majorare a capitalului pana la achitarea integral a celor 100 de actiuni.

2. Societatea comerciala Mobilrom SA s-a constituit cu 10 actionari si un capital social de 50.000 lei,divizat in 50 de actiuni la purator a cate 1.000 lei fiecare.S-a constatat ca termenul de plata pentru 10 actiuni s-a implinit fara ca actiunile sa fie platite in intregime. Deoarece actiunile sunt la purtator,cum vom putea fi identificati debitorii actionari?

Interpretare: Potrivit art. 92 alin (2) din Legea nr. 31/1990,republicata si modificata,actiunile neplatite in intregime sunt intodeauna nominative.Deoarece administratorul are obligatia de a verfica indeplinirea obligatiei de varsamant,se vor identifica actionarii care nu sunt la zi cu varsarea aportului subscris si vor putea fi urmariti la plata.