Uniunea Europeana

Uniunea Europeana este o organizatie a tarilor

europene dedicata cresterii integrarii economice si intarirea cooperarii inre state. Uniunea Europeana are sediul in Bruxelles, Belgia. Uniunea Europeana a fost infintata oficial la 1 noiembrie 1993. Este cea mai recenta organizatie de cooperare europeana care a inceput cu Comunitatea Europeana de Carbune si Otel din 1951 care a de enit Comunitatea Europeana in 19!". #embrii acestei organizatii au fost$ Belgia, #area Britanie, %anemarca, &ranta, 'ermania, 'recia, (rlanda, (talia, )uxembourg, Olanda, *ortugalia si +pania. (n 1991 gu ernele celor 1, state membre au semnat -ratatul Uniunii Europene .care a mai fost numit si -ratatul #aastric/t0. 1cesta a transformat Comunitatea Europeana in Uniunea Europeana.(n 1992 1ustria, +uedia si &inlanda au intrat si ele astfel numarul total de membrii a a3uns la 15. Uniunea Europeana are mai multe obiecti e. (n special ea munceste pentru a promo a si extinde cooperarea intre membrii in unele regiuni, inclusi in probleme economice, sociale si legate de comert, politica externa, securitate si probleme 3udiciare. 1lt obiecti ma3or a fost implementarea Uniunii Economice si #onetare .UE#0, care a stabilit o singura moneda pentru membrii UE. (n afara de UE#, progresul spre aceste obiecti e e lent. 1bilitatea Uniunii Europeane de a4si atinge obiecti ele a fost limitata de neintelegeri intre statele membre, probleme economice si politice externe si presiune din partea noilor democratii est europene de a de eni membre. Crearea Uniunii Europene

)a sfarsitul anilor 567, sc/imbarile politice a facut ca Comunitatea Europeana sa cresca cooperarea si integrarea. Odata cu prabusirea comunismului in Europa de Est, statele ex4comuniste au cerut Comunitatii Europene spri3in politic si economic. CE a /otarat sa a3ute multe din aceste tari dar sa nu le primeasca imediat ca membre. O exceptie a constituit4o 'ermania de Est care a fost integrata automat o data cu reunificarea 'ermaniei. %atorita acestor sc/imbari rapide 'ermania de 8est si &ranta au cerut o conferinta intragu ernamentala pentru a cauta o mai mare unitate. O conferinta intragu ernamentala este o intalnire intre membrii, prin care se incepe procesul sc/imbarii tratatelor Comunitatii Europene. O alta astfel de sedinta a a ut loc in 1969 pentru a pregati un program si o structura pentru uniunea monetara, prin care membrii ar trebui sa adopte o singura moneda. *rimul #inistru britanic #argaret -/atc/er s4a opus acestei unitati, dar in 1997 9o/n #a3or a de enit prim ministru si a adoptat o pozitie mai toleranta in legatura cu unitatea europeana. 1ceste conferinte au inceput munca la o serie de intelegeri care au de enit -ratatul Uniunii Europene.

-ratatul Uniunii Europene a creat Uniunea Europeana si a a ut intentia de a extinde integrarea politica, economica si sociala dintre statele membre. %upa discutii lungi a fost acceptat de catre Consiliul European la #aastric/t, Olanda, in decembrie 1991. 1stfel scopul principal al Uniunii Europene a fi Uniunea Economica si #onetara .UE#0. +ub UE# membrii UE trebuie sa adopte o singura moneda pana in 1999. -ratatul #aastric/t desemeana impunea niste criterii stricte pe care statele membre trebuiau sa le indeplineasca inainte de a intra in UE#. %easemenea tratatul a creat noi structurii proiectate pentru a crea politici de securitate si straine mai integrate si pentru a incura3a o cooperarea mai mare intre gu erne in ceea ce pri este c/estiuni 3udiciare si legate de politie. +tatele membre au acordat organelor de gu ernare ale Uniunii Europene mai multa autoritate in anumite domenii, inclusi cele legate de mediu, sanatate, educatie si protectia consumatorului. :oul tratat a starnit multa opozititie si ingri3orare din partea cetatenilor UE. #ulti oameni erau ingri3orati din pricina UE# care ar inlocui monedele nationale cu o singura moneda europeana. #area Britanie a refuzat sa accepte o parte din elementele tratatului si astfel ea nu a face parte din UE# si nu a participa la Capitolul +ocial, un articorl din -ratatul #aastric/t care subliniaza obiecti e in politica sociala si cea legata de anga3ati. 1legatorii danezi au refuzat ratificarea printr4un referendum, in timp ce alegatorii francezi au fost in fa oarea -ratatului printr4o mica ma3oritate. 'ermania a fost o pro ocare deoarece functia de membru in UE incalca Constitutia. (ntr4o sedinta de urgenta a Consiliului European %anemarca a refuzat mai multe articole ale -ratatului. %in pricina acestor intarzieri UE n4a fost inaugurata oficial decat abia in noiembrie 1993. ;eactiile populare impotri a unor aspecte si consecinte ale -ratatului #aastric/t a dus la o alta conferinta intragu ernamentala care a inceput in martie 199!. 1ceasta conferinta a produs -ratatul de la 1msterdam care re izuia -ratatul #aastric/t si alte documente de baza ale UE. 1ceste sc/imbari a eau rolul de a face Uniunea Europeana mai atracti a oamenilor de rand.

-ratatul de la 1msterdam cerea membrilor sa coopereze in creearea de slu3be pe tot teritoriul Europei, prote3area mediului, imbunatatirea sanatatii publice si respectarea drepturilor consumatorilor. (n plus, -ratatul oferea indepartarea barierelor de a calatori si imigra intre statele membre cu exceptia #ari Britani, (rlandei si %anermarca. %easemenea -ratatul dadea posibilitatea admiterii statelor Est Europene ca membre. -ratatul a fost semnat de membrii UE la , octombrie 199". Uniunea Monetara

(ncercarea Uniunii Europene de a crea o singura moneda pentru Europa, cum se spunea si in -ratatul #aastric/t, a fost contro ersata de la inceput. %e exemplu unele tari europene, cum a fost #area Britanie, s4 au temut ca acest lucru le a ameninta identitatea nationala si autoritatea gu ernului. (n ciuda acestor temeri multe state membre au incercat sa indeplineasca obiecti ele economice necesare unei monezi unice$ 1. rata de inflatie a unei tari sa nu fie cu 1,5 mai mare decat media primelor 3 tari cu inflatia cea mai mica. ,. deficitul bugetului unei tari sa nu depaseasca 3 la suta din *(B si datoria gu ernului sa nu depaseasca !7 la suta.

3. dobanda pe termen lung a unei tari sa nu fie cu , la suta mai mare decat media primelor trei tari cu
dobanda cea mai mica 2. o tara nu trebuie sa de alorizeze moneda fata de moneda altei tari membre UE cu cel putin , ani inainte de UE#.

#a3oritatea tarilor au gasit a fi foarte greu satisfacerea tuturor criterilor. #asurile de a reduce inflatia si dobanzile mari au dus la cresterea soma3ului, in timp ce eforturile de a controla deficitele gu ernamentale foarte des au dus la cresterea taxelor. Cum termenul limita pentru UE# se apropia neintelegerile cu pri ire la conditile limita pentru a participa cresteau. Cu toate acestea UE a decis in mai 1996 sa adopte o moneda unica . euro) pentru 11 din cele 15 tari membre incepand cu 1 ianuarie 1999. 1ceasta /otarare a creat deasemenea si Banca Centrala Europeana care trebuie sa se ocupe de noua moneda si de politica monetara a UE. -arile care au adoptat euro4ul au fost$ 1ustria, Belgia, &inlanda, &ranta, 'ermania, (talia, (rlanda, )uxembourg, Olanda, +pania si *ortugalia. #area Britanie, +uedia si %anemarca satisfaceau conditile pentru a se alatura adoptiei monedei unice dar s4au decis sa nu participe. 'recia spera sa faca parte dar nu indeplinea conditiile necesare. )a 1 ianuarie 1999 cele 11 tari au inceput sa foloseasca euro pentru transferuri electronice de bani si conturi dar in acelasi timp foloseau si moneda proprie pentru alte scopuri. (n ,77, Banca Centrala Europeana a incepe sa scoata monezile si bancnotele euro. Extinderea Uniunii Europene *ana in 1995 toate tarile ex4comuniste au cerut sa fie membre UE. (nsa UE era ingri3orata de stabilitatea institutilor europene in aceste tari si tranzitia lor la economia de piata. -arile din Europa de Est a eau economiile mult mai putin dez oltate decat cele din Europa de 8est, care fac intrarea lor in UE dificila. Extinderea ar necesita o ree aluare a programelor UE. +tatele mai bogate se temeau ca or fi ne oite sa bage mai multi bani in fondurile UE in timp ce tarile mai sarace se temeau ca partea lor din fondurile alocate de UE pentru agricultura si dez oltare regionala ar fi puternic afectate. (n ciuda acestor gri3i, in 199" UE a fost de acord ca situatia economica si politica din tari ca$ Ce/ia, *olonia, Estonia, Ungaria si +lo enia este in asa fel incat negocierile pentru aderare pot sa inceapa iar statutul de membru sa ina dupa ,777. Celelalte tari Est Europene au fost puse pe un indefinit stand4b<. %ar comertul dintre est si est si4a dat drumul dupa 1997, tarile din est incepand sa in esteasca in acestea iar UE dandu4le a3utor. UE si tari indi iduale au format legaturi si au semnat acorduri formale pentru cooperari politice si culturale. UE a mai fost de acord in 1996 sa inceapa negocierile pentru statutul de membru cu Cipru= in acelasi timp a suspendat cererea -urciei din pricina ingri3orarilor cu pri ire la drepturile omului si a opozitiei 'reciei. Viitorul Uniunii Europene UE a parcurs un drum lung din 1951. :umarul tarilor membre a crescut la 15 si poate creste pana la ,1 pana in ,717. 1 creat un corp comun de legi, practici si politici si un ni el de cooperarea intre membrii foarte mare. *rogresul sau insa n4a fost constant, periode de acti itate au fost despartite de multi ani de somnolenta. 1cest lucru de datoreaza in special din pricina a doua debateri care au fost aduse mai aproape odata cu propunerea integrarii tarilor din Europa de Est. *rima este de a da prioritate >adancirii? sau >largirii? uniunii, adica de a se concentra asupra integrarii actualilor membrii mai mult sau de a integrarii altor noi. 1 doua c/estiune este supranationalismul impotri a intergu ernalismului. Cu toate ca supranationalismul a fost acceptat gu ernele nationle n4au rut sa cedeze controlul organelor UE asupra unor domenii politice sensibile cum ar fi politica externa si sistemul 3udiciar. Cea mai imediata pro ocare pe care UE trebuie sa o infrunte este succesul monedei unice, dar in mare parte iitorul euro4ului depinde in cat de acceptabil se do edeste a fi institutiilor financiare si pietelor lumii. *e termen lung extinderea in est ar trebui sa imbunatateasca iitorul monedei prin extinderea pietei unice si prin stimularea cresterii economiei si a comertului.