Sunteți pe pagina 1din 75

BOLI AUTOIMUNE

GENERALITATI
Caracteristica esentiala a sistemunlui imun este de a face distinctia dintre self si nonself

Printre populatiile de celule care mediaza aceasta discriminare, rolul major le revine limfocitelor T care recunosc peptidele antigenice in asociere cu MHC (complexul major de histocompatibiliate)

MHC(complexul major de histocompatibiliate)


MHC cls. I- pe suprafata tuturor celulelor nucleate din organism, prezinta epitopii rezultati din fragmentarea antigenelor exogene limfocitelor Tc MCH cls. II- pe suprafata celulelor prezentatoare de antigen (APC): monocit, macrofag, limfocit B, celule dendritice prezinta epitopii rezultati din fragmentarea antigenelor exogene limfocitelor Th

Limfocitele T
reactioneaza la: Peptidele straine asociate cu MHC propriu ! Nu la peptidele proprii asociate cu MHC propriu, caz in care se produce o blocare functionala a sistemului imun- toleranta, anergie

Autoimunitatea
Autoimunitatea este o reactie imuna dobandita dirijata impotriva propriilor structuri, provoaca leziuni ale tesuturilor vorbim de boli autoimune- care sunt rezultatul ruperii tolerantei fata de self, a disfunctiei mecanismelor care impiedica sau inhiba raspunsurile autoimune

TOLERANTA IMUNOLOGICA
= un proces activ care duce la deletia sau inactivarea limfocitelor T si B autoreactive, se realizeaza prin 3 mecanisme: 1. Toleranta centrala- in organele limfoide centrale (timus) 2. Anergia clonala se produce in organele limfoide secundare 3. Activarea unor mecanisme supresoare limfocitelor T supresoare- inhiba potentialul citotoxic al celulelor reactive

AUTOIMUNITATE= REACTIE IMUNA


specificitate de recunoatere a epitopilor autohtoni intr n componena unui singur organ sau esut sau n componena mai multor organe diferite reaciile imune vor fi cu specificitate de organ i/sau fr specificitate de organ - sistemice

EFECTORII AUTOIMUNITATII
autoanticorpi unele populaii celulare ca: limfocitele T celulele NK macrofagele

Autoanticorpii
Autoanticorpii apartin claselor de IgM si IgG,
si pot fi orientati spre diferite molecule ce apartin organismului, cu care formeaza complexe immune, care apoi sunt deversate in circulatie si se depoziteaza in peretii vaselor sau in glomerulii renali. Imunglobuline secretate de celulele B activateplasmocite- de tip IgG sau IgM Se pot gasi in serul pacientilor aparent sanatosi, si numarul lor poate creste cu varsta Nu se asociaza intotdeauna cu efecte nefavorabile

Autoanticorpii
Efecte patogene prin: Efecte citotoxice- mediate celular sau dependente de complement) Blocarea prin aglutinare sau mascara ale functiilor unor molecule Activarea fagocitozei opsonice a macrofagelor

AFECTIUNE Tiroidita Hashimoto Anemia pernicioasa Sterilitatea masculina Diabetul juvenil Sdr. Goodpasture
Miastenia gravis Anemia hemolitica autoimuna

ANTIGENE IMPLICATE Receptori pt. thyrotropina Factor intrinsec Castle Ag de pe spermatozoizi Citoplasma cel Langerhans Membrana bazala glomerulara Rec pt acetilcolina Antigene eritrocitare Antigene mitocondriale Molecule de IgG Acidul dezoxiribonucleic si nucleoproteine

Ciroza biliara primitiva Poliartrita reumatoida Lupusul eritematos sistemic

Celulele autoreactive
limfocitele T limfocitele B macrofagele celulele NK uneori chiar i granulocitele PMN

Factorii predispozani i determinani ai bolilor autoimune


Factorii genetici -genele HLA Vrst i sex - la personele vrstnice, - femeile prezint un risc crescut Infeciile cu unii germeni patogeni - posed antigene asemntoare cu antigenele proprii - mimetism antigenic. Medicamentele - procainamida (LES)

MECANISME IMUNOLOGICE
ALTERARI ALE PROTEINELOR SELF Combinarea cu haptene (ex. dermatita de contact) Modificari degenerative sau infectioase ANTIGENE SECHESTRATE
spermatozoizii proteinele cristalinului sistemului nervos, tiroidei bilei

MECANISME IMUNOLOGICE
REACTIVITATEA INCRUCISATA(cross-reactions) antigenelor streptococice - cardita reumatismala, reumatism articular acut PERTURBAREA TOLERANTEI IMUNEdeficitul imunologic SUPERANTIGENELE- activare policlonala a LT autoreactive

With organ specificity

Autoimmune Diseases

Hashimotos Thyroiditis Autoimmune atrophic Gastritis Pernicious Anemia Addisons disease

Myasthenia gravis Goodpastures Sd. Diabetes

Autoimmune hemolytic Anemia

Sjgrens Sd.

Thrombocytopenia idiopathic Purpura

Ulcerative Colitis
Primitive Biliary Cirrhosis Systemic Lupus erythematous Dermatomiositis Sclerodermia Rheumatoid Arthritis

Systemic

BOLI AUTOIMUNE SPECIFICE DE ORGAN


1.Boli autoimmune tiroidiene: Boala Basedow Tiroidita autoimuna Hashimoto 2. Boli autoimmune neuromusculare: Miastenia gravis 3. Boli autoimmune ale sistemului nervos: Scleroza in placi

BOLI AUTOIMUNE NESPECIFICE DE ORGAN


Artrita reumatoida Lupus eritematos Sindromul Sjgren Dermatomiozita si Polimiozita Sclerodermia

BOLI AUTOIMUNE CU O POZITIE PARTICULARA


Bolile buloase: Pemfigusul Pemfigoid bulos Lupus discoid Psoriazisul Dermatita herpetiforma Vitiligo

Boli autoimune tiroidiene


Tiroidita autoimun Hashimoto
reacie autoimuncontra celulelor tiroidei (anti-tireoglobulin, anti-peroxidaza tiroidian/T4) mai frecvent la femeile ntre 3060 ani se caracterizeaz prin infiltraii limfocitare difuze ale acestui organ atrezie a celulelor paremchimatoase i fibroz, de unde i denumirea de "gu limfadenoid" hipotiroidism

Boli autoimune tiroidiene


Boala Basedow
gu hiperplazic difuz asociat frecvent cu manifestri extratiroidiene (n special cu exoftalmii i mixedem peritibial) reacia autoimun este ndreptat contra receptorului TSH (hormonului de stimumulare a tiroidei), anticorpii produi provocnd stimularea continu, necontrolat, de hormoni tiroidieni hipertiroidism

Boli autoimmune neuromusculare


Miastenia gravis afeciune neuromuscular caracterizat printr-un blocaj post-sinaptic a transmiterii influxului nervos la placa motorie rar slbiciune muscular nedureroas distrofie sau miastenie exclusiv ocular, fr lezarea funcional a muchilor netezi autoanticorpi antireceptori de acetilcolin

Alte boli autoimune organ-specifice


Pancitopenii (H, L, Tr) autoimune Anemia pernicioasa (Biermer) factorul intrinsec Diabet insulino-dependent (cel B din pancreas) B. Addison (receptorii pt ACTH si microsomii) Scleroza in placi (proteina bazica mielinica din creier, si maduva) Sd Guillain-Barr (nervi periferici ganglioside)

Scleroza in placi
leziuni de demielinizare ale nevraxului si inflamatii diseminate in substanta alba a SNC manifestarile sunt de tipul:
pareze, paralizii, parestezii, tulburari oculare incontinenta sfincteriana tulburari psihice

BOLI AUTOIMUNE NESPECIFICE DE ORGAN


Colagenozele sunt un grup de afeciuni sistemice care au ca principali reprezentani artrita reumatoid i lupusul eritematos sistemic

Poliartrita reumatoid
boal inflamatorie cronic, sistemic, ce afecteaz n primul rnd articulaiile, dar i alte organe piele, cord, plmn. sinovit iniial exudativ, ulterior proliferativ nesupurativ cu localizare periferic, simetric i care n timp duce la distrucia cartilajului articular sau chiar la anchiloz

Poliartrita reumatoid
afectare articulara artrita simetrica de tip inflamatorarticulatii mici-: durere tumefactie sensibilitate la atingere redoare generalizata (matinala) impotenta functionala pana la anchiloza

Poliartrita reumatoid
Muchi (80%) Mduva hematogen (80%) Oase (56%) Piele (35%) miopatie, miozit anemie normocitar cronic, limfom nonHodgkin (foarte rar) osteopenie, eroziuni manifestri vasculitice manifestri ale vasopatiei funcionale noduli reumatoizi percardit, miocardit sclerit, episclerit, uveit, cataract, sindrom Sjgren proteinurie, insuficien renal, amiloidoz pleurit, fibroz interstitial neuropatie senzorial, motorie periferic, mononeuritis multiplex asociere cu diabet zaharat de tip 1

Inim (39%) Ochi (30%) Rinichi (25%) Plmn (19%) Sistem nervos (14%) Glande endocrine (8%)

Explorari
FR > 1/80 (nu are sensibilitate mare), stabileste prognosticul Rdg. maini bilateralingustarea spatiului articular, eroziuni, osteoporoza juxtaarticulara, contur complet deformat Biopsia sinoviala Lichidul articular- nr crescut de PMN

Criterii de diagnostic (ACR)- minim 4


Redoare matinala >1h, >6 sapt Tumefiere >3artic, >6 sapt Tumefiere artic. carpiene, metacarpiene, interfalangiene prox >6 sapt Tumefiere artic. simetrica Modificari radiologice tipice (osteoporoza, eroziuni) Nodulii reumatoizi FR

Tratament
Simptomatic antialgic AINS COX-2 inhibitori Prednison Medicamente care influenteaza evolutia bolii Metotrexat anticorpii monoclonali (AcMo) anti TNF recombinani- Infliximab (Remicade)

LUPUS ERITEMATOS SISTEMIC

Definitie
Afectiune cu etiologia necunoscuta, in care tesuturile sunt lezate prin Autoanticorpi si Complexe Imune

Etiologie-

Epidemiologie
90% sunt Femei, virsta 20-30 ani
Mai frecventa la populatia neagra, urmata de hispanici, asiatici Prevalenta 15-50/100.000 (SUA)

Fiziopatologie
Lez. Induse de AutoAb, CI

1. Hiperactivitatea limfocite T, B 2. Indusa genetic

3. Mediul: virusuri, bact, medicamente

Fiziopatologie
Indusa genetic:
- mai frevcent la monozigoti - mai frevcent in familiile cu un bolnav - mai frevcent la cei cu defect sau deletia alele clasei III C4AQO - mai frevcent la homozigotii cu defecte ale C - haplotipul B8.DR3.DQw2.C4AQO predispuse la SLE in populatia nord Europeana Predispozitie gnetica pentru lupus indus medicamentos: dependenta de acetilarea medicamentului

Fiziopatologie
-

Asociat cu HLA-DR2 sau DR3 (gene ale autoimunitatii) Cz 1 (1q23) contine gene pt. FcRIIA; si 1q4142 contine gene poli (ADN-ribosil) polimerazei (PARP) predispuse la defecte ale repararii ADN si deficitul apotozei AutoAb asociati unor manifestari ale SLE

Fiziopatologie
Factori imunologici:
-

IFN 1 (cz 9p21): sunt 13 isoforme de IFN-1 care activeaza programul ly T de secretie a IFN-2 (fost ) Receptorii Toll (rol in sist imunitar innascut si permite realizarea imunitatii cistigate; functii stimulative si inhibitorii) Cel. Dendritice plasmacitoide (sursa IFN1)

Fiziopatologie
Factori de mediu:
-

UV-B si mai rar UV-A (70% dintre pts sunt fotosensibili) Substante Chimice (hidralazina, isoniazida, clorpromazina, D-penicilamina, practolol, metildopa, quinidina, IFN-, hidantoina, etosuximide, contraceptive orale) Infectii virale/retrovirale Hormonii sexuali (la femei, in perioada procreativa)

Lupus discoid

Morfopatologie
Lezarea membranei bazale (epiderm) Ruperea jonctiunii derm-epiderm Infiltrat mononuclear in jurul vaselor Hiperkeratoza Depozite de IgG si C (80-100%) si pot sa fie prezente si in tes. normale din jur (pina 50%) Vasculita leucocitoclastica Glomerulonefrita prin depozitarea CIC sau formarea lor in situ in mesangiu sau in membrana bazala glomerulara (depozitarea Ig si C in afara mesangiu prognostic sever)

Forme clinice
Lupus eritematos sistemic Lupus eritematos discoid lez. cutanate desfigurante (atrofie centrala cutanata) 20% Lupus eritematos subacut lez. cutanate de tip vasculitic

Simptome
Debut Un organ (ulterior multisistemice)

Multisistemice (mai frecvent: oboseala, stare de rau, febra, anorexie, scadere in greutate)
Severitatea: usoara severa

Simptome
Musculare, articulare, osoase: - mialgii, artralgii (maj. pts): artrita intermitenta mai ales simetrica : interfalangiene proximale, metacarpofalangiene, carpiene, genunchi etc tenosinovite miopatii inflamatorii (sau secundare trat: hipopotasemiei, corticoterapiei, hidroxiclorochinei etc) Necroze ischemice la niv. osos: sold, genunchi, umar (post-corticoterapie)

Simptome
Cutanate si mucoase:
-

Rash fotosensibil fluture nivelul obrajilor Fara cicatrici (numai in lupusul discoid) Telenagectazii Depilare (tranzitorie, definitiva in leziunile de lupus discoid) Rar: urticarie, bule, eritem multiform, lichen plan, paniculita (= lupus profund) Leziuni de tip vasculitic (SLE sistemic, discoid, lupus cutanat subacut): purpura, noduli subcutanati, infarcte la nivelul unghiilor, ulcere, urticarie vasculitica, paniculita, gangrena degetelor Mucoase: Ulcere la nivelul mucoasei bucale, nazale

Simptome

Renale:
pts dezv. Glomerulonefrita (maj. pts au depozite de Ig in glomeruli) - Manifestata ca o g-n focala, pina scleroza renala - Precoce asimptomatice sau edem nefrotic - Hematurie, cilindrurie, proteinurie, pina la Insuficienta renala
-

Simptome
Neurologice:
-

orice zona: meningita, maduva spinarii, nervi centrali si periferici Unic sau multiplii Asociat lezarii altor organe Tulburari cognitive usoare (cel mai frecvent), cefalee (tip migrena sau nespecifica), contracturi Rar: psihoza, stari confuzionale acute, tulburari de demielinizare,tulb cerebrvasculare, menigita aseptica, mielopatie, mono-polineuropatie, polineuropatie acuta demielinizanta (Guillan-Barr), hemoragie subarahnoidiana, depresie, anxietate

Simptome
Vasculare:
tromboze in orice vase (Ab anti fosfolipide: anticoagulant (LA), anticardiolipina favorizeaza coagularea fara vasculita) - Vasculita - Emboli cerebrali (din endocardita LibmanSacks) - Lez. Vasculare cerebrale si prin CIC si hiperlipidemie (indusa de terapia cu corticoterapie) in afectiunea cronica
-

Simptome
Hematologice:
- Anemie cronica la majoritatea pts - hemolitica rar la cei cu

Test Coombs + - Leucopenie (limfopenie) - Trombocitopenie (rar cu purpura) - Rar Ab anti-factori coagulare (VIII, IX) singerari

Simptome
Cardiopulmonare:
-

Pericardita Miocardita tulb. ritm Endocardita (Libman-Sacks) Pleurita pleurezie Lez. Pulm: cel mai frecvent Infectii, dar si Pneumonita lupica, Fibroza pulm, Hipertensiune pulm (rar), Hemoragie intraalveolara masiva (rar), Sd. Detresei respiratorii (rar)

Simptome
Gastrointestinale:
Greata, diaree, disconformt abd Peritonita Vasculita niv. Int Pseudoobstructie int Lez. similare sclerodermiei (tulb. motilitate) Pancreatita acuta (prin boala, terapia cu corticoizi sau azatioprina) - Cresterea transaminazelor (fara lez. hepatice semnificative)
-

Simptome
Oculare:
-

Vasculita retiniana Conjunctivita Episclerita, Nevrita nn optic Sd. sicca

- orbire

Investigatii
Ab anti nucleari (ANA): + la > 95% (sunt + si la normal, alte boli imune, infectii vi, infectii cr, medicamente). ANA neg. nu exclude, dar putin probabil Ab anti ADN dublu catenat (Ab anti dsDNA) si anti Sm

Investigatii
C scazut (semn de activitate a bolii) CH50 functia hemolitica totala a C C3, C4 nivele scazute CH50 mult scazut+ C3 normal = deficit innascut a C (asociat frecvent cu SLE cu ANA neg) Anemie (normocroma, normocitara, uneori hemolitica), leucopenie, limfopenie, trombocitopenie VSH corelat cu activitatea bolii (uneori) Proteinurie, hematurie, creatinina serica poate (investigarea renala obligatorie periodic la pts)

Autoanticorpi
Incidenta

Antinucleari 98% Anti-ADN 70% Anti-Sm Anti-RNP 30% 30%

Importanta clinica Ag diagnostici nucleu ADN (ds) Spf, lez. renale, index activit. Prot. cuplate la ARN nucl. Prot. Legate de U1ARN

spf
In sd. Overlap cu SLE, polimiozita, sclerodermie, b. mixta tes. conj. Ar proteja de lez. renale

Autoanticorpi
Incidenta

Anti-Ro (SS-A)

30%

Ag Prot. Cuplate la y1-y5 ARN

Importanta clinica Sd. Sjgren, lupus subacut cut., deficitele de C, lupus cu ANA- neg, lupus neonatal, bloc congenital, Lez. renale Asociat cu Anti-Ro totdeauna Sd. Sjgren Rar nefrita SLE indus medicamentos

Anti-La (SS-B) Antihistone

10%

Fosfoproteina

70%

Histone

Autoanticorpi
Incidenta

Ag
Fosfolipide

Importanta clinica 3 tipuri: lupusAnticoagulant (LA) Anticardiolipin (aCL) Fals + sifilis (BFP)

AntiFosfolipid

50%

Anti60% eritrocit Anti30% trombocite


Antilimfocite 70%

Eritocite

Hemoliza (nu la toti)

Suprafata si Trombocitopenie citoplasma (15%) Tr Supraf. Ly. Leucopenie, anomalii ly T

Autoanticorpi
Incidenta

Ag
Suprafata neuroni si a ly Prot. P ribosomala

Importanta clinica
Lez. difuza a SNC la titruri mari Lez. SNC, psihoza, depresie

Antineuronali

60%

Anti20% ribosomali P

Criteriile ARA de diagnostic ale LES(1997): 4 criterii (dg. + 98% spf si 97% sensib.) 1. Eritem facial (malar, respectnd anul nazolabial) 2. Lupus discoid (eritem, hiperkeratoz, atrofie) 3. Fotosensibilitate 4. Ulceraii nedureroase orale sau nazofaringiene 5. Artrit neeroziv (afecteaz dou sau mai multe articulaii periferice cu durere, tumefacie, exsudat) 6. Serozita: pleurita/pleurezie i/sau pericardita

Criteriile ARA de diagnostic ale LES(1997): 4 criterii (dg. + 98% spf si 97% sensib.) 7. Anomalii renale: proteinurie persistent (>3g/zi) i cilindri celulari 8. Tulburri neuropsihice: convulsii, psihoze (cu excluderea etiologiei toxice sau metabolice) 9. Tulburri hematologice: anemie hemolitic, leucopenie, limfopenie 10. Anomalii imunologice: celule LE, anti dsADN, anti Sm, VDRL fals pozitiv > 6 luni 11. Anticorpi antinucleari la titruri crescute

Diagnostic diferential
Artrita reumatoida Alte boli autoimune Dermatite Boli neurologice: scleroza multipla Boli psihiatrice Boli hematologice: purpura trombocitara idiopatica

Evolutie
Spre remisie rar
25% au SLE usor - fara risc vital ciclica (perioade de activare si remisie)

Tratament
Nu exista un tratament curativ Forme usoare:
preferabil fara corticosteroizi NSAD COX-2 inhibitori Antimalarice: hidroxiclorochin (400 mg/zi) Creme solare Topic sau intralezional: cortico, quinacrina, retinoizi, dapsona la cel indus medicamentos oprirea medicament (rar cura scurta de corticoizi)

Tratament
Forme severe (renale, neurologie etc): Corticosteroizi: - 1-2 mg/kg/zi (la debut in 2-3 doze, la 8-12 ore; eventual puls terapie cu metilprednisolon 1000 mg/zi iv, citeva zile - si ulterior matinal, in zile alternative cu corticoizi cu durata scurta: prednison, prednisolon, metilprednisolon cu doze de intretinere: cea mai mica fara simptome)

Tratament
Forme severe (renale, neurologie etc): Reducerea efectelor sec. ale corticoiziilor: vaccinare supliment Vit D, Calciu, Calcitonina, Bifosfonati asocierea cu alte terapii

Tratament
Forme severe (renale, neurologie etc): Agenti citotoxici (imunosupresive): Azatioprina 2-3 mg/kg/zi p.o., Clorambucil, Ciclofosfamida
10 -15 mg/kg/zi iv la 4 sapt si 1,5-2,5 mg/kg/zi p.o., Metotrexat 5-20 mg/zi, o data/sapt, p.o. sau s.c., Mofetil Micofenolat [CellCeptR, cp a 500mg] - 12,5 g/zi, p.o.) reduc doza necesara de corticoizi: dubla, tripla asociere (ciclofosfadia + azatioprina) mai ales in formele renale (cortico + ciclofosfamida iv - cel mai eficient, cel mai toxic) se incearca reducerea dozelor cind boala este controlata, pina la suprimarea lor

Tratament
Forme severe (renale, neurologie etc): Anticoagulante (warfarina) Ig iv transplant renal alograf (risc mare de rejet) plasmafereza (asociata cu citotoxice) ciclosporina

Tratamente noi
Forme usoare: dihidroepiandrosteron Rituxan (Ab Mo anti Ly B - anti CD20) Blocarea activarii ly B cu anti-Blys (membra a superfamiliei TNF) inducerea tolerantei fata de ADN AbMo anti TNF - deziluzie

Prognostic
Prognostic bun la cei cu lupus indus medicamentos (medicamentele se pot administra la cei cu lupus idiopatic) Remisie (frecvent tranzitorie) la 20% Supravietuirea la 2 ani: 90-95% la 5 ani: 71-80% la 10 ani: 63-75% Prognostic sever ; lez. renala (mortalitate 50% la 10 ani), lez. SNC Prognostic mai rezervat la cei cu valori mici ale C, trombocitopenie Deces prin: boala activa, infectii in prima decada si prin tromboembolii in a doua decada

Sindromul Sjgren
inflamatia cronica cu infiltrare limfocitara a glandelor salivare si lacrimale, ce duce la scaderea secretiei lor exocrine. Keratoconjunctivita: uscaciunea ochilor, senzatie de corp strain intraocular, arsuri, vedere incetosata, nu pot plange Xerostomia:gura uscata, disfagie pt.solide, necesitatea continua de a bea lichide Afectarea glandelor exocrine Manifestari extraglandulare Date imunologice: FR, Ac anti-nucleari, hipergamaglobulinemie, autoanticorpi de tip Ro/SSA i La/SSB

DERMATOMIOZITA SI POLIMIOZITA
Afectarea musculara printr-un process inflamator nesupurativ, degenerativ infiltrat limfocitar care duce la atrofii si contracturi musculare

SCLERODERMIA
Boala cronica a tesutului conjunctiv caracterizata printr-o obliterare a arterelor mici si capilarelor cu fibroza si leziuni degenerative care intereseza pielea si posibil unele viscere- sistemic i localizat Sindromul Raynaud 95%- semn precoce Sclerodactilia-degete subtiri, fixate in flexie Tegumente initial edematiate apoi devin indurate, infiltrate, cu aspect ceros, rigid, pierderea elasticitatii, a pliurilor; facies de icoana bizantina-aspect imobil

SCLERODERMIA
Afectare articulara: artralgii, mialgii Afectarea esofagului: disfagie ,dureri, pirozis, diminuarea undelor peristaltice;esofag de sticla Afectarea tub digestiv: dureri abdominale, greturi, malabsorbtie Afectare hepatica:icter colectatic, ciroza biliara primitiva Pulmonar- suferinta de tip interstitial cu dispnee Cardiac- tulburari de ritm, tulburari de conducere, insuficienta cardiaca

TERAPIA
AINS Corticoterapia Imunomodulatoare de tip citostatic (metotrexat, ciclofosfamida, azatioprina) Imunomodulatoare (ciclosporina, tacrolimus) Au fost introdui n terapie AcMo fa de antigenele membranale limfocitare

BOLI BULOASE AUTOIMUNE


Grup de afectiuni caracterizate de eruptii buloase cu sediu intraepithelial (pemfigus) sau subepitelial (pemfigoid) Aparitia de bule mari sub tensiune, in pielea apparent sanatoasa disseminate pe trunchi, gat, member, pielea paroasa a capului, cavitatea bucala. Acesta se rup usor, iar zona exulcerata tinde sa se extinda acoperindu-se de cruste seroase Diagnosticul se face prin imunoflorescenta directa si indirecta Ac anti cement intercelular Ac anti membrana bazala

VITILIGO
o acromie dobandita, placi albe sidefii, bine delimitate, neregulate, care apar pe pielea anterior normala, la periferie sunt hiperpigmentate observat frecvent la copii scolari character eruptiv si evolutie rapida localizate la nivelul fetei, extremitati, periorbital, organe genitale Ac anti melanocite