IMUNOLOGIA TUMORILOR

Cancerul este o boala genetica

Cancerul este o boala multifactoriala aparuta in urma dereglarii expresiei unor gene implicate in functionarea normala a celulei.
Mutatiile genelor care controleaza diviziunea/proliferarea si moartea celulara pot rupe echilibrul natural ce asigura homeostazia tisulara.

Cancerul reprezinta o acumulare de alterari genetice

INTRODUCERE
Cancerizarea sau transformarea celulelor se datoreaza unor mutatii multiple, la nivelul genomului, care provoaca: - o proliferare continua necontrolata - alterarea functiilor normale ale celulelor - abolirea apoptozei La baza transformarii se afla modificarile survenite la nivelul a doua categorii de gene: activarea oncogenelor si inactivarea antioncogenelor, prin diferite mutatii acompaniate de anomalii de reparare a ADN-ului Celulele maligne sunt nemuritoare, se pot cultiva in vitro sub forma de linii standardizate

Genele cancerului
Oncogene
proto-oncogena, al carui rol normal in celula consta in promovarea diviziunii celulare si care, in urma unor modificari cantitative sau calitative, este susceptibila de a deveni o gene transformanta actiune dominanta

Genele supresoare
categorie de gene care, in urma pierderii functiei lor, contribuie la progresia tumorala actiune recesiva

Genele de reparare a ADN-ului

sistemul nucleotide excision repair Sistemul base excision repair (BER) Sistemul mismatch repair genes (MMD).

Oncogenele

Protooncogena
PDGF-R

Functia TK-receptor

modificare translocatie amplificare

cancer Leucemia MM glioblastom

Erb B1(EGF-R) TK receptor

ErbB2 (Her)
PRAD1 K,N,H-ras C-myc Bcl-2 mdm2 abl

TK-receptor
Ciclul celular transductie Factor de transcriere Inhiba apoptoza Inactiveaza p53 apoptoza

amplificare
amplificare mutatie Translocatie,a mplificare translocatie amplificare translocatie

Mamar,CCR
mamar Tumori solide Limfom Burkitt,CCR Limfom folicular sarcoame LMC

Genele supresoare
Pierderea functiei prin alterarea ambelor alele pierderea heterozigotiei Intervin in: a) reglarea ciclului celular : gena Rb1, p53, p16 b) reglarea transductiei semnalului : gena NF1 (17q), gena APC, DPC4, SMAD2, receptorul TGF-beta tip II c) controlul relatiei celula-celula : gena E caderina(16q) d) controlul apoptozei : p53 e) neclasificate: BRCA 1 (17q), BRCA2 (13q), VHL

Genele de reparare ale ADNului

sistemul nucleotide excision repair Xeroderma pigmentosum
Sistemul base excision repair Sistemul mismatch repair genes

GENERALITATI
Cancerele se pot dezvolta din aproape orice tesut din organism: Carcinoame- tesut epitelial Sarcoame- tesut mezenchimal:muscular, adipos Limfoame- tumori solide ale tesutului limfoid Leucemii- proliferari maligne ale limfocitelor sau a altor celule hematopoetice Celulele transformate -fenotipic diferite fata de cele normale- ar trebiu sa fie considerate de organism ca straine si in consecinta sa induca un raspuns imun antitumoral

Caracteristici ale tumorilor benigne i maligne

Tumori benigne
sunt bine delimitate; exist un plan de delimitare ntre esutul normal i cel tumoral au form regulat; consisten moale,elastic; nu invadeaz esuturile vecine i nu metastazeaz; nu recidiveaz dup efectuarea corect a exciziei chirurgicale; au caracter expansiv-compresiv; sunt bine difereniate apar ca celule mature mitoze rare adeziunea celular se pstreaz

Tumori maligne
sunt imprecis delimitate; nu exist un plan de delimitare ntre esuturile normale i cele tumorale; au suprafaa neregulat, prezint zone de necroz n centrul tumorii; au consisten dur; invadeaz i metastazeaz n situsuri de proliferare departe de esutul de origine difereniere sczut sau inexistent celule cu dimensiuni mari celule tinere cu mitoze atipice conin puine structuri specializate nucleoli proemineni raport supraunitar (nucleu/citoplasm) nuclei - hipercromie, hipercromazie pierderea inhibiiei de cretere dependent de densitatea celular

SUPRAVEGHEREA IMUNOLOGICA
Teorie aparuta in 1960 Se stie ca una din functiile importante ale imunitatii este capacitatea de aparare contra celulelor care poseda pe suprafata lor structuri diferite fata de cele normale, indiferent daca aceste structuri self alterate sunt consecinta unei infectii intracelulare, a imbatranirii sau a alterarii proteinelor ca urmare a unor mutatii genetice Conform acestei teorii imunitatea celulara mediata de limfocitele T, joaca un rol esential in controlul dezvoltarii tumorilor, deoarece disting selful de non-self Sistemul imun asigura astfel o stricta supraveghere, eliminand orice celula potential canceroasa, prevenind progresia la o tumora clinic manifesta

ARGUMENTE PRIVIND EXISTENTA UNUI RASPUNS IMUN ANTITUMORAL

Prezenta unor infiltrate celulare mononucleare in jurul unor tipuri de tumori, formate din limfocite (LT), celule NK si macrofage care apar in absenta unor stimuli binecunoscuti ai inflamatiei (infectie, necroza) Regresia spontana a unor leziuni sugereaza posibiliatea edificarii unui raspuns antitumoral eficient, cu atat mai mult cu cat aceste tumori prezinta de regula infiltrate mononucleare importante

ARGUMENTE PRIVIND EXISTENTA UNUI RASPUNS IMUN ANTITUMORAL

In ganglionii limfatici sateliti se produce adesea o proliferare limfocitara (hiperplazia ganglionilor), ceea ce sugereaza stimularea imunitatii de catre tumora Recent au fost izolate din infiltratul limfocitar si din ganglionii sateliti LT citotoxice care recunosc si reactioneaza in vitro cu celulele tumorale La indivizii cu imunodepresie dezvoltarea tumorilor de origine virala este mult mai frecventa

ANTIGENELE TUMORALE
Existenta antigenelor tumorale a putut fi demonstrata experimental prin transplantarea unor tumori induse chimic sau viral de la un animal la altul din aceeasi specie Induse chimic Induse viral Induse chimic sau de UV-au fost evidentiate doua tipuri de antigene Antigene de transplantare specifice tumorilorTSTA, Antigene asociate tumorilor- TAA, care nu sunt exprimate exclusiv de catre celulele canceroase

ANTIGENELE TUMORALE INDUSE CHIMIC TSTA- TUMOUR SPECIFIC TRANSPLANTATION ANTIGEN

Sunt unice, caracteristice pentru o singura tumora, aparuta la un singur individ si cu o singura localizare Ele nu pot produce reactii incrucisate fata de o alta tumora, chiar daca este identica si generata de expunerea la acelasi carcinogen Pe langa aceste antigene exista si alte tipuri de antigene comune care dau reactii incrucisate intre tumori

ANTIGENELE TUMORALE INDUSE VIRAL

Toate tipurile de tumori induse de acelasi virus au aceleasi antigene de transplantare indiferent de aspectul lor morfologic sau de localizare Informatia genetica responsabila de aparitia lor este continuta in genomul viral si este identica in toate celulele infectate de virusul respectiv Imunizarea unui animal fata de o tumora indusa viral va conferi rezistenta fata de toate tipurile morfologice de tumori induse de acelasi virus, nu insa de cele induse de un alt virus oncogen Virusurile oncogene pot fi: cu ADN oncodnavirusuri sau cu ARN retrovirusuri

VIRUSURILE ADN
Exista mai multe familii de virusuri ADN implicate in dezvoltarea tumorilor experimentale si/sau umane: papova(virusurile papiloma, polioma si virusul simian SV40), adeno-la rozatoare- si herpes In marea majoritate a acestor tumori infectia virala este non-productiva, deoarece ADN-ul viral este integrat si mentinut indefinit in genomul celulei gazda pe care o transforma In nucleul, citoplasma sau pe membrana celulelor transformate se gasesc mai multe antigene proteice codificate viral, dar care nu sunt componente structurale ale particulelor de virus

VIRUSURILE ARN
Pot induce tumori fie rapid virusurile acut transformante, fie in timp mai indelungat virusuri transformante lent.
RETROVIRUSURILE ACUT TRANSFORMANTE Produc rapid transformarea celulelor normale in celule neoplazice Poseda anumite elemente genetice responsabile de aceasta actiune, denumite oncogene virale (v-onc) Transformarea maligna a celulei se produce prin transcrierea v-onc intr-un ARNm si apoi traducerea intr-o proteina-oncoproteina-.

EXEMPLE DE TUMORI INDUSE VIRAL

virus Tumora indusa
Limfom Burkit, carcinom rinofaringian Cancere anogenitale, ORL hepatocarcinoame
hepatocarcinoame Leucemii, limfoame Sarcom Kaposi Limfoame nonHodgkin

alte afectiuni
Momonucleoza infectioasa Displazii epiteliale
Hepatite cr., ciroze Hepatite cr., ciroze Parapareza spastica SIDA Deficite imunitare

v. Epstein-Barr
Papilomavirus v. Hepatitic B

v. Hepatitic C
Retrovirusuri (HTLV-1,2) HIV CMV

MARKERI TUMORALI
Pe langa antigenele tumorale specifice, exista si alti constituenti celulari care apar tot sub numele de antigene tumorale, deoarece prin injectarea lor la alte specii genereaza producerea de anticorpi specifici Aceste molecule nu induc o reactie imuna la gazda tumorii Sunt utili pentru diagnosticul tumorilor maligne, aprecierea prognostica

MARKERI TUMORALI
Pot fi clasificati dupa locul unde se testeaza in solubili si celulari Unii se pot detasa de pe suprafata celulelor, fenomen frecvent intalnit, putand fi identificati si in circulatie, altii sunt componenti intracelulari secretati sau eliberati din tumora

MARKERI TUMORALI
Markeri solubili - detectati prin metode imunologice sensibile RIA sau ELISA produsi normali (hormoni, enzime, proteine, factori de crestere) substante oncofetale, carcinoembrionare (CEA, AFP) paraproteine, imunglobuline monoclonale (mieloame, limfoame) proteine sintetizate de oncogene sau mutante ale antioncogenelor componente ale membranelor celulare glicozilate anormal Markeri celulari constituenti prezenti in cantitati mari pe membranele celulelor canceroase si sunt utilizati in diagnosticul citologic si/sau histologic.

SUPRAVEGHEREA IMUNOLOGICA
Teorie aparuta in 1960 Se stie ca una din functiile importante ale imunitatii este capacitatea de aparare contra celulelor care poseda pe suprafata lor structuri diferite fata de cele normale, indiferent daca aceste structuri self alterate sunt consecinta unei infectii intracelulare, a imbatranirii sau a alterarii proteinelor ca urmare a unor mutatii genetice Conform acestei teorii imunitatea celulara mediata de limfocitele T, joaca un rol esential in controlul dezvoltarii tumorilor, deoarece disting selful de non-self Sistemul imun asigura astfel o stricta supraveghere, eliminand orice celula potential canceroasa, prevenind progresia la o tumora clinic manifesta

ARGUMENTE PRIVIND EXISTENTA UNUI RASPUNS IMUN ANTITUMORAL

Prezenta unor infiltrate celulare mononucleare in jurul unor tipuri de tumori, formate din limfocite (LT), celule NK si macrofage care apar in absenta unor stimuli binecunoscuti ai inflamatiei (infectie, necroza) Regresia spontana a unor leziuni sugereaza posibiliatea edificarii unui raspuns antitumoral eficient, cu atat mai mult cu cat aceste tumori prezinta de regula infiltrate mononucleare importante

ARGUMENTE PRIVIND EXISTENTA UNUI RASPUNS IMUN ANTITUMORAL

In ganglionii limfatici sateliti se produce adesea o proliferare limfocitara (hiperplazia ganglionilor), ceea ce sugereaza stimularea imunitatii de catre tumora Recent au fost izolate din infiltratul limfocitar si din ganglionii sateliti LT citotoxice care recunosc si reactioneaza in vitro cu celulele tumorale La indivizii cu imunodepresie dezvoltarea tumorilor de origine virala este mult mai frecventa

MECANISME EFECTOARE ANTITUMORALE

1.LIMFOCITELE T
LT helper pentru a se induce reactia antitumorala este esentiala activarea acestora activarea se produce in urma prezentarii antigenelor tumorale cuplate cu MCH cls II de pe celulele prezentatoare de antigen LT citotoxice recunosc antigenele atunci cand sunt prezentate cuplate cu MCH cls I Prezenta LT tumoral specifice a fost demonstrata I diferite tipuri de cancere se gasesc in infiltratul limfocitar intratumoral si in ganglionii limfatici sateliti LT imunologic active pot sa intre in interiorul tumorilor si au capacitatea de a impiedica cresterea si metastazarea acestora

2. CELULELE NK
Sunt capabile sa lizeze in vitro o mare varietate de tipuri tumorle din liniile de cultura Nu au receptori specifici pentru antigen, dar poseda mai multe grade de selectivitate sunt citotoxice fata de celulele tumorale sau infectate viral fata de celulele canceroase in functie de originea acestora manifesta grade diferite de citoliza sunt eficiente fata de celulele tumorale care nu exprima MCH cls I

3.CELULELE LAK (lymphokine activated lymphocytes)

Sunt LT cu o capacitete crescuta (in prezenta IL12 are loc o exprimare crescuta a CAM ) de a liza alte celule inclusiv tumorale, care sunt de regula rezistente la actiunea NK 4.MONOCITELE/MACROFAGELE Experimental s-a constatat ca stimularea macrofagelor prelungeste timpul de latenta al tumorilor activitate citotoxica Pe de alta parte macrofagele pot sa stimuleze cresterea tumorilor prin stimularea vascularizarii, a stromei, a celulelor tumorale Echilibru intre efectele benefice si nocive

5. ANTICORPI ANTI-TUMORALI
Pe baza reactivitatii lor po fi clasificati in 3 grupe: 1. Reactioneaza doar cu propria tumora (anticorpi fata de antigene unice) 2. Reactioneaza cu tumori inrudite 3. Reactioneaza cu antigene proprii distribuite larg atat pe celule normale cat si maligne Nu s-a putut demonstra ca acesti anticorpi au un rol protector, de regula nu sunt tumoral specifici Marea majoritate a celulelor cancerose sunt rezistente la activitatea citolitica a complementului isi repara rapid leziunile membranare provocate de acesta Pot masca antigenele de pe suprafata tumorilor factori blocanti, sustragandu-le astfel activitatii citotoxice a limfocitelor T efectoare facilitare imunologica

Invazia celulelor tumorale

Mecanisme ale invaziei:
1. Multiplicarea rapid a celulelor
maligne ce conduc la cretere i infiltrare realizat prin presiune mecanic;

2. Scderea adezivitii celulelor

tumorale nsoit de o cretere a motilitii acestora;

3. Degradarea esutului gazd de

ctre enzimele degradative produse de celulele tumorale (proteoliz);

Metastazarea celulelor tumorale

Proces secvenial:
1. penetrarea vaselor de snge;

2. eliberarea i supravieuirea celulelor tumorale (emboli) n circulaie; 3. oprirea i aderarea embolilor tumorali la vasele de snge, n organe la distan; 4. extravazarea n esut adiacent i proliferarea celulelor tumorale; 5. expansiunea tumoral;

MECANISMELE DE SCAPARE DE REACTIILE IMUNE ANTITUMORALE

1. mecanisme dependente de organismul gazda
Conform teoriei supravegherii imunologice sistemul imun joaca un rol esential in distrugerea celulelor alterate genetic, care ar putea da nastere tumorilor maligne prezenta intotdeauna a imunodeficientei, in special limfocitara T in timpul dezvoltarii malignitatilor Pro incidenta leucemiilor si limfoamelor este de 10.000 ori mai mare la persoanele cu deficite imune secundare sau congenitale Contra absenta incidentei crescute a tipurilor obisnuite de tumori (mamare, pulmonare, gastro-itestinale), cu exceptia bolilor limfoproliferative la cei cu imunodepresie

MECANISMELE DE SCAPARE DE REACTIILE IMUNE ANTITUMORALE

Mecanisme dependente de tumora tumorile evita recunoasterea si distrugerea de catre sistemul imun= mecanisme de scapare 1)Antigenitatea scazuta sau absenta a tumorilor se datoreaza mutatiilor sau deletii ale genelor ca codifica antigenele tumorale interiorizarii moleculelor (modularii) produsa de anticorpii antitumorali desprinderea lor de pe suprafata celulelor anticorpi blocanti si/sau complexe imune blocante mascareaantigenelor Tumori dezvoltate in zone privilegiate gonade, SNC unde nu au acces efectorii imunitatii

MECANISMELE DE SCAPARE DE REACTIILE IMUNE ANTI-TUMORALE

2)Alterarea exprimarii moleculelor MHC si CAM s-a constatat ca tumorile cu potential ridicat de metastazare nu exprima una din alelele MHC cls I avand drept consecinta, absenta distrugerii lor de catre LTc (sau exprima aberant MHC cls II), aceeasi evolutie o au si tumorile formate din celule lipsite de molecule de adeziune (CAM).

MECANISMELE DE SCAPARE DE REACTIILE IMUNE ANTI-TUMORALE

3) Producerea de factori supresori Citokine supresoare produse de catre celulele tumorale:TGF- (factor de crestere transformant )- un inhibitor puternic al LTc si a macrofagelor Celulele supresoare specifice si nespecifice LT specifice au un rol important in suprimarea raspunsului imun antitumoral Macrofagele au frcvent o activitate imunosupresoare nespecifica prin prostaglandine PGE2 Pe masura ce tumora se dezvolta apar si LT CD4 tolerante, care suprima functia celulelor efectoare Inducerea tolerantei fata de tumora este generata de lipsa LTh specifice pentru tumora respectiva, fie de prezenta LTh care induc in mod specific anergia

MECANISMELE DE SCAPARE DE REACTIILE IMUNE ANTI-TUMORALE

4)furisarea celulelor tumorale Transplantarea experimentala a unui numar mare de celule tumorale duce la rejetarea acestora, pe cand cea a unui numar mic de celule este acceptata, urmata de cresterea tumorii si moarte Numarul mic de celule este trecut cu vederea de catre sistemul imun, iar in momentul cand tumora s-a dezvoltat destul de multpentru a fi vazuta edificarea unui raspuns imun este depasita In timp celulele tumorale sufera mutatii ale genelor ce codifica antigenele reducand astfel sansa recunoasterii lor de catre sistemul imun

STIMULAREA CRESTERII TUMORALE DE CATRE SISTEMUL IMUN

S-a constatat ca in cazul tumorilor slab imunogene, cum sunt majoritatea cancerelor spontane, o reactie imuna de mica amploare le stimuleaza dezvoltarea, probabil prin furnizarea unor factori de crestere secretati de LTh si macrofage Citokinele produse in cursul raspunsului imun alaturi de cele secretate de celulele tumorale influenteaza jocul intre supraexprimarea si subexprimarea unor molecule de adeziune de pe suprafata celulelor tumorale, molecule care faciliteaza invazia si metastazarea: stabilirea contactului cu epiteliul vascular, aderarea la acesta migrarea si invazia in tesuturile situate la distanta