Sunteți pe pagina 1din 75

Politici de marketing 2 TRUE/FALSE 1. O forma a marketingului direct este si marketingul rin catalog. 2. O forma a marketingului direct este telemarketingul.

!. Posta "ocala este o forma a telemarketingului. F A A

#. Strategia de tragere resu une ca roducatorul sa$si directione%e acti"itatile de romo"are mai intai catre distri&uitori' entru a$i con"inge sa reia rodusul si sa$ l romo"e%e in continuare ana la consumatorii finali. F (. Strategia de im ingere resu une ca roducatorul isi canali%ea%a acti"itatile de romo"are mai intai catre consumatorii finali' entru ai con"inge sa ac)i%itione%e rodusul. F *. Latimea canalului de marketing se refera la numarul ni"elelor de intermediari care le foloseste o firma. F e

+. ,arketingul direct este element al mi-ului de comunicare de marketing' care resu une comunicarea directa cu consumatorii indi"iduali' alesi cu gri.a' care are ca sco rimirea unui ras uns imediat din artea consumatorilor' cat si culti"area relatiilor e termen lung cu acestia. A /. Orice efort de informare re re%inta o comunicare. F A

0. Un canal de distri&utie este numit si canal de marketing.

11. 2istri&utia fi%ica re re%inta miscarea si mani ularea &unurilor de la locul unde acestea sunt roduse la cel in acre sunt consumate 3utili%ate4. A 11. 5omertul en detail resu une totalitatea acti"itatilor oca%ionate de "an%area &unurilor sau ser"iciilor direct catre consumatorii finali ' entru u%ul lor ersonal. A 12. E-ista doua ti uri rinci ale de intermediari 6 negustorii si mi.locitorii functionali 3 agenti si &rokeri4 . A 1!. E-ista trei ti uri ma.ore de "an%atori en gros6 angrosisti ro riu$%isi ' agenti si &rokeri 're re%entantele roducatorilor. A 1#. 2urata unei cam anii o&isnuite este de #$* luni ' insa ea oate "aria de la o situatie le alta. F 1(. Fortele de "an%are se mai numesc si "an%ari ersonale. A

1*. Su ortul u&licitar re re%inta o conditie de &a%a entru eficienta unei cam anii de u&licitate rin afisa.. F 1+. Orice efort de informare re re%inta o comunicare. F

1/. 5omertul en gros 3 cu ridicata4 re re%inta totalitatea acti"itatilor e care le im lica "an%area &unurilor si ser"iciilor catre cei care le cum ara entru a le re"inde sau le folosi in sco ul o&tinerii unui rofit. A 10. 5analele de cum araturi la domiciliu sunt o forma de marketing direct rin intermediul tele"i%iunii. A 21. 7i ermaga%inul re re%inta un maga%in de dimensiuni foarte mari ' care com&ina comertul cu amanuntul reali%at rin maga%inele gen su ermarket ' maga%inele care ofera o gama "ariata de ser"icii si maga%inele de o%it. A 21. 5el mai otri"it ti de u&licitate care tre&uie folosit in tim ul eroadei de de&ut al ciclului de "iata al unui rodus este u&licitatea de informare. A 22. 8radul de inde endenta al intermediarilor re re%inta 'un criteriu de diferentiere a intermediarilor ' foarte im ortant in formularea oliticii de marketing a distri&utiei. A 2!. 2u a natura ietei' u&licitatea firmelor roducatoare' comerciale sau restatoare de ser"icii oate fi destinata6consumatorilor indi"iduali9 utili%atorilor nationali9 diferitelor de categorii de intermediari. F 2#. Adancimea canalului de distri&utie este data de distanta s atiala dintre roducator si consumatorul final. F 2(. Panourile de afisa. ot fi fi-e 3am lasamente fi-e4 sau normele. F 2*. La ni"elul unei intre rinderi roducatoare' sistemul logistic include urmatoarele trei com onente ma.ore6distri&utia fi%ica' acti"itati de sustinere a roductiei ' a ro"i%ionarea. A 2+. Lanturi e &a%a de "oluntariat sunt gru uri de angrosisti inde endenti s onsori%ati de un "an%ator detailist' care cum ara si gestionea%a marfa im reuna. F 2/. Ela&orarea cam aniei romotionaleinclude6 sta&ilirea e-istentei conditiilor fa"ora&ile romo"arii9 determinarea structurii romo"arii9 sta&ilirea tintelor romo"arii9 selectionarea mesa.ului9 alocarea fondurilor &anesti necesare9 antici area re%ultatelor romo"arii9organi%area acesteia. A 20. Su ort u&licitar tre&uie sa se tina seama de enetratia su ortului si afinitatea su ortului. A !1. O strategie romotionala defensi"a resu une utili%area masi"a a tuturor mi.loacelor romotionale si un &uget considera&il 9 o asemenea strategie este s ecifica firmelor cu un im ortant otential material si financiar si se .ustifica numai in masura in care e-ista siguranta o&tinerii unei cote de iata ridicate. !1. :n functie de influenta e-ercitata asu ra cererii' u&licitatea oate fi destinata influentarii6 cererii rimare ' cererii secundare. F !2. Pu&licitatea factuala une accentul e reliefarea caracteristicilor clare ale rodusului. A 33. Pu&licitatea cu rinde toate actiunile care au dre t sco re%entarea indirecta 3ne ersonala4 orala sau "i%uala$ a unui mesa. in legatura cu un rodus' un se"iciu sau firma' de catre orice sustinator 3 latitor 4 indentificat. A

!#. 5onflictul "ertical are loc intre firme la acelasi ni"el al canalului.

!(. Un canal scurt este un canal de marketing indirect cu un ni"el de itermediari. A !*. A-ul romotional 3 u&licitar4 re re%inta elementul si)ologic motor al continutului u&licitatii9 el este re re%entat de ideea esentiala' care se doreste a fi transmisa' entru a ser"ii la redarea realitatii si)ologice a rodusului ' adica la re re%entarea acestuia in mintea utili%atorului' e care intentionam sa$l con"ingem asu ra o ortunitatii ac)i%itionarii marfii res ecti"e. A !+. Afisul este un su ort u&licitar care se adresea%a in e-clusi"itate marelui u&lic' fiind com us din te-t' ilustratie si slogan u&licitar. F !/. Sloganul u&licitar 3com onenta esentiala a te-tului4 este formula relati" lunga' usor de retinut si ca a&ila sa atraga atentia9 include ' de regula marca rodusului sau a firmei. F !0. Pentru a atinge di"erse segmente de iata' un roducator oate folosi simultan mai multe canale de marketing' cu fiecare canal antrenand un gru diferit de intermediari. Acest conce t oarta numele de canal de marketing multi lu. F #1. ;egustorii sunt ro rietarii roduselor e care le re"and' in tim ce mi.locitorii functionali detin titlul de ro rietate asu ra roduselor. F ,ULT:PLE 57O:5E 1. ;u este functie a canalului de marketing6 a. cum ararea &. acordarea ra&aturilor entru acti"itatile romotionale 2. ;u este functie a canalului de marketing6 a. finantarea c. &. antici area reactiei clientilor d. c. d. in"entarierea negocierea

asigurarea ser"iciilor romo"area

!. Este functie a canalului de marketing6 a. cercetarea c. antici area reactiei concurentilor &. acordarea ra&aturilor entru d. nici un ras uns nu este corect acti"itatile romotionale #. Princi alele categorii de institutii rofilate e distri&utie sunt6 a. roducatorii si agentii c. angrosistii' detailistii' agentii &. angrosistii si detailistii d. roducatorii' angrosistii' detailistii (. Formele de desfacere care necesita maga%ine sunt6 a. automatele comerciale c. comerciali%area la domiciliu &. inc)irierea roduselor d. nici un ras uns nu este corect *. 2in categoria formelor de desfacere care nu necesita maga%ine face arte urmatoarea gru are6 a. comanda rin osta' com le-ele c. inc)irierea roduselor' comanda rin osta' comerciale' comerciali%area la automatele comerciale' comerciali%area la domiciliu' inc)irierea roduselor domiciliu &. automatele comerciale' inc)irierea d. clu&urile de de o%ite' comerciali%area la

roduselor' ucigasii de clasa' comerciali%area la domiciliu

domiciliu' automatele comerciale' inc)irierea roduselor

+. 5are sunt functiile e care nu le im lica distri&utia fi%ica6 a. mani ularea c. trans ortul &. de o%itarea d. gru area /. 2in functiile e care le im lica distri&utia fi%ica nu face arte6 a. sistemul informational c. de o%itarea &. mani ularea d. nici un ras uns nu este corect

0. Pentru a utea ras unde cat mai &ine la fundamentarea strategiior de distri&utie' sistemul informational in logistica de marketing tre&uie sa inde lineasc urmatoarele conditii6 a. sa asigure de lasarea ra ida a c. sa asigure reci%ia cores un%atoare a informatiei intre elementele sistemului informatiilor transmise si sa reali%e%e logistic al distri&utiei si reci%ia sistemati%area si re%entarea datelor intr$o cores un%atoare a informatiilor forma accesi&ila si cores un%atoare modului transmise in care "or fi utili%ate &. sa asigure de lasarea ra ida a d. sa asigure de lasarea ra ida a informatiei informatiei intre elementele sistemului intre elementele sistemului logistic al logistic al distri&utiei si sa reali%e%e distri&utiei' sa asigure reci%ia sistemati%area si re%entarea datelor intr$ cores un%atoare a informatiilor transmise si o forma accesi&ia si cores un%atoare sa reali%e%e sistemati%area si re%entarea modului in care "or fi utili%ate datelor intr$o forma accesi&ila si cores un%atoare modului in care "or fi utili%ate 11. 5are din urmatoarea nu este functie im licata in de o%itare6 a. sortarea &unurilor c. astrarea &unurilor &. e- edierea &unurilor d. mani ularea 11. 5are din urmatoarele nu este functie im licata in de o%itare6 a. rece tionarea &unurilor c. sortarea &unurilor &. formarea &unurilor d. nici un ras uns nu este corect 12. Pentru a se asigura selectarea celei mai otri"ite modalitati de trans ort nu se iau in consideratie cerinte recum6 a. costul trans ortului c. sortarea &unurilor &. durata trans ortului d. siguranta in res ectarea termenelor 1!. :n alegerea rutei de tras ort se tine seama de cerinte recum6 a. reducerea tim ului c. reducerea tim ului si a distantei ana la destinatie &. reducerea distantei ana la d. nici un ras uns nu este corect destinatie 1#. 5e ti de u&licitate este necesara in erioada de de&ut a ciclului de "iata al unui rodus6 a. u&licitatea de conditionare c. u&licitatea de reamintire &. u&licitatea de informare d. u&licitatea de informare si u&licitatea de

conditionare 1(. 2u a ti ul mesa.ului difu%at u&licitatea oate fi' u&licitate6 a. de rodus' de marca' institutionala c. directa' cu efect imediat' intar%iata &. factuala' de natura emotionala d. nici un ras uns corect 1*. :n functie de influenta e-ercitata asu ra cererii' u&licitatea oate fi destinata influentarii6 a. cererii rimare si cererii secundare c. cererii rimare si cererii selecti"e &. cererii directe si cererii indirecte d. cererii curente si cererii intar%iate 1+. Princi alul media de transmitere a mesa.elor u&licitare este6 a. radioul c. tele"i%iunea &. resa d. cinematograful 1/. 5are este a"anta.ul rinci al oferit de resa cotidiana6 a. durata de "iata foarte scurta c. o calitate de regula su erioara eriodicelor &. fla-i&ilitatea d. o selecti"itate socio$ rofesionala a mesa.ului transmis 10. Presa eriodica asigura6 a. o selecti"itate socio$ rofesionala a mesa.ului transmis &. o calitate de regula inferioara cotidianelor c. fle-i&ilitate d. re roducerea ti ografica de o calitate mediocra a mesa.elor

21. 2eci%ia de utili%are a resei ca su ort entru "e)icularea mesa.elor u&licitare se fundamentea%a e &a%a caracteristicilor diferitelor u&licatii. Aceste caracteristici se refera la6 a. difu%area teritoriala' momentul a aritiei' c. se-ul cititorilor' "arsta cititorilor' momentul se-ul cititorilor' "arsta cititorilor' tira.ul de a aritie' difu%area teritoriala' gradul de unei u&licatii' categoriile de s ectatori ur&anitate al cititorilor' tira.ul unei otentiali u&licatii &. difu%area teritoriala' momentul a aritiei' d. se-ul cititorilor' "arsta cititorilor' gradul de ur&anitate al cititorilor' afluenta articularitatile u&licului care de s ectatori' se-ul cititorilor' "arsta frec"entea%a cinematografele' gradul de cititorilor ur&anitate al cititorilor' difu%area teritoriala 21. Selectia cinematografelor in care urmea%a sa fie roiectate filmele u&licitare se efectuea%a in general tinand cont de6 a. tarifele care se ractica entu difu%are c. momentul a aritiei cinematografelor &. "arsta cititorilor d. se22. 2in categoria filmelor cu caracter de u&licitate fac arte6 a. filmul de documentare comerciala si c. filmul de reamintire si filmul filmul u&licitar ro riu$%is u&licitar ro riu$%is &. filmul de documentare comerciala si d. nici un ras uns corect filmul de reamintire 2!. Radioul este6 a. un alt su ort al u&licitatii rin media c. unul dintre cele mai defensi"e mi.loace de "e)iculare a u&licitatii &. su ortul u&licitar care a cunoscut d. un alt su ort al u&licitati rin media care e- ansiunea cea mai ra ida in are o selecti"itate in general sca%uta a societatea moderna destinatarilor mesa.elor

2#. Tele"i%iunea re re%ita6 a. su rtul u&licitar care a cunoscut e- ansiunea cea mai lenta in societatea moderna &. su ortul u&licitar care are costuri moderate de reali%are si difu%are a rogramelor u&licitare

c. unul dintre cele mai ofensi"e mi.loace media care da im resia de contact cu destinatarul mesa.ului d. unul dintre cele mai ofensi"e mi.loace media care are ca rinci al a"anta. select"itatea in general ridicata a destinatarilor mesa.elor

2(. 2u a modul de re%entare se deose&esc urmatoarele ti uri de afise6 a. afise normale' afise reti arite' afise e c. afise normale' afise colorate' afise scrise' sticla' afise efemere afise grafice &. afise reti arite' afise e sticla' afise d. afise reti arite' afise e sticla' afise anormale' afise e su orturi metalice emailate' afise e su orturi metalice 2*. 2in unct de "edere al duratei' se disting6 a. afise %ilnice' sa tamanale' c. afise normale' de durata lunare' anuale &. afise efemere' de durata d. afise e termen lung' e termen mediu' e termen scurt 2+. 5a su ort u&licitar' in functie de caracteristicile sale esentiale' catalogul se re%inta in trei "ariante. 5are din urmatoarele "ariante nu e-ista in realitate6 a. catalog de ros ectare c. catalog de lucru &. catalog de reamintire d. catalog de restigiu 2/. :n sco ul astrarii interesului consumatorilor entru un rodus/ser"iciu' este utili%ata6 a. u&licitatea de conditionare c. u&licitatea de reamintire &. u&licitatea de informare d. u&licitatea com arati"a 20. 5are din urmatoarele este o "arianta de catalog' ca su ort u&licitar6 a. catalog de informare c. catalog de reclamatii &. catalog de lucru d. catalog de rodus !1. 5are ti de catalog inde lineste un rol de "itrina' de in"entar al ofertei unei firme sau a unui mare maga%in' constituind un e-celent su ort u&licitar entru "an%area ra ida a roduselor9 este ilustrat' iar e fiecare agina contine o scoatere in relief a roduselor ale caror returi sunt deose&it de atracti"e6 a. catalogul de ros ectare c. catalogul de informare &. catalogul de lucru d. catalogul de restigiu 5are ti de catalog se caractei%ea%a rintr$o descriere detaliata' strict comerciala' a marfurilor oferite s re "an%are' a dimensiunilor si erformantelor acestora6 &. catalogul de lucru !2. Una din urmatoarele modalitati face arte din randul celor de sta&ilire a &ugetelor romotionale6 a. metoda anali%ei marginale c. a&ordarea actiuni si res onsa&ili &. te)nica rocenta.ului din "an%ari d. nici un ras uns nu este corect

!!. S ecialistii in marketing "or sta&ili &ugetele de u&licitate in functie de c)eltuielile de romo"are facute de concurentii lor rin6 a. te)nica o&iecti"e si sarcini c. te)nica rocenta.ului din "an%ari &. metoda aritatii com etiti"e d. metoda anali%ei marginale !#. ;u sunt metode s ecifice acti"itatilor s eciali%ate de romo"are6 a. demonstratia c. lo&&<$ul &. e- o%itiile comerciale d. reducerea romotionala a retului !(. O metoda directa din acti"itatile s eciali%ate de romo"are este6 a. e- o%itiile comerciale c. lo&&<$ul &. a"anta.ul restituirii rodusului cum arat d. u&licitatea gratuita !*. 5oncursurile romotionale sunt forme de6 a. relatii u&lice c. acti"itati s eciali%ate de romo"are &. e"identiere romotionala in maga%in a d. u&licitate gratuita roduselor !+. Una dintre urmatoarele gru ari este formata integral din metode ale acti"itatilor s eciali%ate de romo"are6 a. u&licitatea' reducerea retului' c. marca' remiul' concursul remiul &. concursurile u&licitare' lo&&<$ d. esantionul' demonstratia' ul' etalarea la unctul de "an%are cu onul !/. 2emonstratia este metoda a6 a. relatiilor u&lice &. etalarii la unctul de "an%are

c. e"identierii romotionale in maga%in d. acti"itatii s eciali%ate de romo"are

!0. Tim&rele comerciale sunt forme de6 a. relatii u&lice c. etalare la unctul de "an%are &. u&licitate la locul "an%arii d. nici un ras uns corect #1. 2in categoria metodelor indirecte ale acti"itatilor s eciali%ate de romo"are face arte6 a. e- o%itia comerciala c. remiul &. a"anta.ul restituirii rodusului cum arat d. reclama roduselor #1. ,i.loacele utili%ate in acti"itatea de relatii u&lice sunt adresate6 a. u&licului e-tern c. u&licului intern &. asociatiilor rofesionale d. u&licului intern' u&licului e-tern #2. 5onstituie com onenta a retri&utiei fortelor de "an%are6 a. ra&aturile entru acti"itatile c. cost total=adaos romotionale

&. a"anta.ele su limentare

d. c)eltuieli nedeconta&ile

#!. ;u constituie com onenta a retri&utiei fortelor de "an%are6 a. a"anta.ele su limentare c. c)eltuielile deconta&ile &. recu erarea datoriilor d. suma "aria&ila ##. Agentii de "an%ari tre&uie sa fie moti"ati rin6 a. acordarea de recom ense de c. acordarea de recom ense de natura economica natura ersonala &. recunoasterea meritelor lor d. toate "ariantele sunt corecte #(. E"aluarea eriodica a erformantelor fiecarui agent de "an%are' entru a$l a.uta sa lucre%e mai &ine' se oate reali%a rin6 a. e"aluarea oficiala a erformantelor' c. e"aluarea oficiala a erformantelor' com aratii intre "an%arile curente si com aratii intre agentii de "an%ari ro rii cele "iitoare' com aratii intre agentii de si cei ai concurentei "an%ari &. com aratii intre "an%arile curente si d. com aratii intre agentii de "an%ari' cele trecute' e"aluarea neoficiala a e"aluarea oficiala a erformantelor' erformantelor com aratii intre "an%arile curente si cele din trecut #*. Acti"itatile de lo&&< re re%inta instrumente de romo"are s ecifice6 a. relatiilor u&lice c. "an%arii rin eforturi ersonale &. u&licitatii gratuite d. acti"itatilor s eciali%ate de romo"are

#+. Una din urmatoarele afirmatii nu este functie a canalului de marketing6 a. cercetarea &. in"entarierea c. conce tia marcii d. trans ortul #/. 5a functie a canalului de marketing' cercetarea inseamna6 a. ca mem&rii canalului sa caute informatii des re ietele tina &. ca mem&rii canalului sa cum ere &unuri de la furni%ori c. ca mem&rii canalului sa faca in"entare entru a se ada ta ciclurilor oferta si cerere d. ca mem&rii canalului sa sta&ileasca returile finale #0. 5a functie a canalului de marketing' in"entarierea resu une ca mem&rii canalului sa6 a. inde lineasca acti"itatile necesare entru a "inde rodusele consumatorilor si altor mem&ri ai canalului &. faca in"entare entru a se ada ta ciclurilor oferta$cerere c. furni%e%e ser"icii cum ar fi creditarea consumatorilor sau returnarea roduselor d. sta&ileasca returile finale (1. 5a functie a canalului de marketing' finantarea resu une ca mem&rii canalului sa6

a. &. c. d.

ras andeasca informatii des re oferta lor sta&ileasca returile finale' rin interactiune reci roca furni%e%e fondurile necesare entru acti"itatile canalului furni%e%e seer"icii cum ar fi creeditarea consumatorilor sau returnarea roduselor

(1. 5oncentrarea ietei tinta intr$o anumita %ona se numeste6 a. densitatea ietei c. marimea ietei tinta &. natura ietei tinta d. ras andirea ietei tinta (2. :n cadrul ne"oilor ietei tinta nu se are/au in "edere6 a. frec"enta cum ararii &. cantitatea cum ararii c. natura ietei tinta d. ser"iciile e care le "or cere cum aratorii (!. 2intre caracteristicile rodusului care sunt im ortante la alegerea canalului nu se remarca6 a. marimea si greutatea rodusului &. marca rodusului c. erisa&ilitatea d. masura in care rodusul este controlat de roducator (#. 5analele directe nu se folosesc a. atunci cand un rodus este erisa&il &. atunci cand rodusul necesita multe inter"entii c. atunci cand rodusele fa&ricate entru anumiti cum aratori cer o comunicare continua intre cum arator si roducatori d. entru rodusele re%istente si ne erisa&ile ((. ;u re re%inta categorie de institutii rofilate e distri&utie a. engrosistii &. detailistii c. agentii d. roducatorii (*. O unitate de desfacere cu amanuntul este definita ca fiind6 a. unitatea in care rodusele se "and unor intermediari &. unitatea in care rodusele se "and consumatorului sau utili%atorului final c. unitatea in care rodusele se "and roducatorilor d. nici una din cele de mai sus (+. ;u re re%inta functie a unitatilor de distri&utie cu amanuntul6 a. cum ararea $ "an%area c. inc)eierea tran%actiilor &. de o%itarea d. trans ortul (/. Organi%atiile de desfacere cu amanuntul ot fi clasificate tinand cont de6 a. moti"atiile si gusturile cum aratorilor carora se adresea%a &. natura si utilitatea roduselor comerciali%ate c. forma de ro rietate si caracteristicile o eratiilor e care le desfasoara d. traditiile si o&iceiurile cum aratorilor carora se adresea%a

(0. :ntre rinderile de desfacere cu amanuntul care se afla in ro rietatea si conducerea directa a roducatorului se ot incadra intr$una din urmatoarele categorii' e-clusi"6 a. maga%inele s eciali%ate &. com le-ele comerciale c. su ermaga%inele d. de o%ite *1. :n functie de o&iect' u&licitatea oate fi6 a. u&licitate de rodus' u&licitate de marca' u&licitate institutionala &. &ulicitate de rodus' u&licitate de ret' u&licitate de distri&utie c. u&licitate locala' u&licitate regionala' u&licitate nationala d. u&licitate uternica' u&licitate atragatoare' u&licitate credi&ila *1. Printre formele articulare ale u&licitatii de rodus nu se numara6 a. u&licitatea de conditionare c. u&licitatea su&liminala &. u&licitatea com arati"a d. u&licitatea de reamintire *2. Una dintre urmatoarele com onente nu se include in randul mediilor ma.ore de transmitere a mesa.elor u&licitare a. cinematograful c. anuntul u&licitar &. tele"i%iunea d. resa *!. Printre su orturile utili%ate in u&lictatea e-teiroara' nu se includ6 a. afisele c. insemnele luminoase &. anourile u&licitare d. agendele *#. 5a su ort u&licitar' in functie de caracteristicile sale esentiale' catalogul se re%inta in trei "ariante. 5are din urmatoarele "ariante nu e-ista in realitate> a. catalogul de ros ectare c. catalogul de lucru &. catalogul de reamintire d. catalogul de restigiu *(. Una din urmatoarele forme nu este forma de desfacere care nu necesita maga%in. 5are este aceasta> a. comanda rin osta c. automatele comerciale &. casele de comen%i d. comerciali%area roduselor la domiciliu **. Una din urmatoarele afirmatii referitoare la distri&utia rin intermediul agentilor nu este ade"arata. 5are este aceasta> a. distri&utia rin intermediul agentilor se utili%ea%a entru a sugera acele agentii sau firme crae rstea%a un ser"iciu s eciali%at contri&uind la eficienta desfacerilor &. a ortul acetui ti de distri&utie se &a%ea%a e o anumite rutinare a acti"itatilor c. a ortul agentilor la distri&utie se &a%ea%a e reducerea numarului tran%actiilor facute direct de roducator d. a ortul agentilor la distri&utie se &a%ea%a e reducerea cantitatilor la care se refera fiecare tran%actie

*+. 5are din urmatoarele ser"icii nu sunt oferite de agentii distri&utiori> a. culegerea si difu%area informatiilor de e si e iata &. li"rarea marfii c. creearea marca si am&ala.ul rodusului d. desfasurarea de acti"itati de romo"are a desfacerilor */. Una din urmatoarele afirmatii este ade"arata6 Agentiile a. nu sunt in nici un moment ro rietare ale &unurilor distri&uite &. creea%a am&ala.ul roduselor distri&uite c. ela&orea%a cam aniile romotionale entru rodusele e care le reiau entru distri&utie d. definesc marcarea roduselor distri&uite *0. 5e ti uri de unitati nu organi%ea%a roducatorii entru a$si romo"a cat mai energic rodusele si entru a se asigura de &una desfasurarea acti"itatile de ser"ice> a. oficii si &irouri de desfacere c. de o%ite &. filiale3 sucursale4 de desfacere d. maga%ine s eciali%ate +1. 5are din urmatoarele unitati cu ridicata detinute de roducatori detin stocuri> a. sucursalele c. &irourile de desfacere &. oficiile de desfacere d. nici una din cele mentionate +1. Princi alele o&iecti"e ale distri&utiei fi%ice constau in6 a. scaderea costurilor si cresterea ser"iciilor &. cresterea costurilor si scaderea ser"iciilor c. mentinerea costurilor si a ser"iciilor la ni"elurile e-istente d. cresterea costurilor si a ser"iciilor +2. Functiile e care le im lica distri&utia fi%ica sunt6 a. sistemul informational in logistica de marketing' mani ularea' marcarea' trans ortul &. sistemul informational in logistica de marketing' am&alarea' de o%itarea' trans ortul c. sistemul informational in logistica de marketing' mani ularea' de o%itarea' determinarea retului d. sistemul informational in logistica de marketing' mani ularea' de o%itarea' trans ortul +!. 5are din urmatoarele afirmatii referitoare la flu-ul informational nu este corecta> a. flu-ul informational in circuitul distri&utiei il formea%a ansam&lul de date ce sunt "e)iculate in legatura cu de lasarea roduselor de la roducator la intermediar si a oi la consumator &. flu-ul informational este mi.locit de documnte de e-e diere ale rodusului' cele de decontare rin &anca a contr"alorii roduselor si ser"iciilor de trans ort c. flu-ul informational se desfasoara intr$un singur sens d. flu-ul informational este su&ordonat flu-ului roduselor si ser"iciilor si are menirea sa$i regateasca si sa$i asigure reali%area in conditii o time

+#. 5are din urmatoarele conditii nu tre&uie sa fie inde linita de flu-ul informational in logistica de marketing> a. sa asigure de lasarea ra ida a informatiei intre elementele sistemului logistic al distri&utiei &. sa cree%e conditiile o time entru ela&orarea roiectelor de am&alare si marcare c. sa asigure reci%ia cores un%atoare a informatiilor transmise d. sa reali%e%e sistemati%area si re%entarea datelor dintr$o forma accesi&ila si cores un%atoare modului in care "or fi utili%ate +(. 5are din urmatoarele afirmatii referitoare la mani ulare nu este corecta> ,ani ularea.... a. nu este determinata de caracteristicile roduselor &. este im ortanta in eficienti%area acti"itatilor de de o%itare c. efectuata corect' oate creste ca acitatea de folosinta si de o%itare a materialelor d. oate reduce tim ii morti in mainuirea &unurilor catre consumatori +*. 5are dintre urmatoarele afirmatii referitoare la de o%itare nu este corecta> a. de o%itare ri"este roiectare si alegerea s atiilor de de o%itare &. de o%itarea nu ri"este constructia de o%itelor si nici organ%iarea acti"itatii in interiorul acestoa c. de o%itarea nu se limitea%a la sim la stocare a &unurilor d. de o%itarea im lica o serie de functii ++. 5are din urmatoarele functii nu este functie imi lcata de de o%itare> a. rece tionarea &unurilor c. sortarea &unurilor &. identificarea &unurilor d. sta&ilirea retului &unurilor +/. 5are dintre urmatoarele afirmatii refritoare la trans ort nu este corecta> a. trans ortul re re%inta una din acti"itatile rinci ale lae distri&utiei fi%ice &. acti"itatea de trans ort se inscrie intre rinci alii factori ce influentea%a miscarea marfurilor c. trans ortul nu se desfasoara e intregul circuit al flu-ului distri&utiei d. acti"itatea de trans ort are im act asu ra tutror celorlalte com nente ale lantului logistic +0. 5are dintre urmatoarele cerinte nu se ia in considerare entru a se asigura selectarea celei mai otri"ite modalitati de trans ort> a. costul trans ortului c. durata trans ortului &. marca mi.locului de trans ort d. dis oni&ilitatea mi.loacelor de trans ort /1. :n urma rocesului de e"aluare a "ariantelor de distri&utie' roducatorul "a utea decide6 a. adancimea canalului de distri&utie' am lasarea o tima a unitatilor de distri&utie' rogramele o timale de roductie' noile metode de im&unatire a ro rietatilor de distri&utie &. latimea canalului de distri&utie' lungimea canalului' am lasarea o tima a unitatilor de distri&utie' rogramele o timale de roductie' noile metode de im&unatire a ro rietatilor de distri&utie c. adancimea canalului de distri&utie' am lasarea nerecomandata a unitatilor de distri&utie' rogramele cele mai sla&e de roductie' noile metode de im&unatire a

ro rietatilor de distri&utie d. nici una din enumerarile de mai sus /1. Una din afirmatiile de mai .os referitoare la u&licitate nu este corecta. ,entionati$ o. a. u&licitatea este un com le- de acti"itati rin care un mesa. cu semnificatie comerciala ri"ind un rodus sau o firma este re%entat u&licului rin resa' radio' tele"i%iune' "ideo' afise' cinematograf sau osta. &. u&licitatea cu rinde toate actiunile care au dre t sco re%entarea indirecta 3ne ersonala4 orala sau "i%uala a unui mesa. in legatura cu un rodus' un ser"iciu sau firma' de catre orice sustinator 3 latitor4 identificat c. rin actiunile de u&licitate intre rinderea urmareste sa asigure de%informarea u&licului in legatura cu acti"itatea' cu rodusele si ser"iciile sale' cu marcile su& care acestea sunt re%entate e iata' sa$l con"inga si sa$l determine in renunte la efectuarea actului de cum arare. d. u&licitatea "i%ea%a' e termen lung' modificari de com ortament la ni"elul diferitelor categorii de consumatori' ca si mentinerea fidelitatii acestora fata de oferta intre rinderii.

/2. :n roiectarea continutului' in alegerea formelor si mi.loacelor utili%ate in reali%area u&licitatii' orice firma tre&uie sa ai&a in "edere cate"a caracteristici ale u&licului' in calitate de rece tor de informatii u&licitare. :ntre acestea nu se include6 a. dorinta u&licului de a fi tratat ca un artener acti" si e-igent in dialogul cu agentii ietei &. manifestarea unor dis oni&ilitati diferentiate de reactie a u&licului fata de fenomenul u&licitar c. omogenitatea incontesta&ila si ermanenta a u&licului consumator d. ca acitatea u&licului de a$si e- rima ro riile idei si e-igente fata de acest gen de acti"itate /!. 5are dintre urmatoarele rinci ii nu este s ecific u&ilictatii> a. rinci iul selectiei argumentelor &. rinci iul con"ergentei mi.loacelor c. rinci iul determinarii returilor in functie de concurenta d. rinci iul uniformitatii u&licitatii /#. Actiunile de u&licitate tre&uie sa se conforme%e unor cerinte s ecifice. Acestea sunt6 a. loialitatea c. "eridicitatea &. decenta d. con.ugate' toate cele de mai sus /(. E-ista o serie de roduse si ser"icii entru a caror "an%are este necesara o u&licitate care sa se incadre%e in anumite reguli cu caracter s ecial. :n aceasta categorie' nu se includ6 a. rodusele farmaceutice si medicamente &. &auturile alcoolice si tutun c. rodusele alimentare d. cursurile de fomare rofesionala

/*. E-ista o serie de recomandari im use de ractica in domeniul u&licitatii' care urmaresc e"itarea roducerii unor erori in rocesul de comerciali%are. Una dintre recomandarile de mai .os este incorecta. 5are este aceasta> a. continutul oricarui anunt u&licitar tre&uie sa se fonde%e e cunoasterea e-acta si de detaliu a tuturor elementelor rin care se defineste rodusul su us atentiei &. in acti"tatea de u&licitate tre&uie e"itata imitatia c. in acti"itatea de u&licitate este de mare im ortanta res ectarea denumirii roduselor' inter rinderilor si marcilor d. in situatia roduselor care im un conditii de securitate' u&licitatea nu este o&ligata sa le res ecte intocmai. /+. 5are din urmatoarele nu este forma a u&lictatii de rodus 3ser"iciu4> a. u&licitatea de informare c. u&licitatea institutionala &. u&licitatea de conditionare d. u&licitatea de reamintire //. 2u a aria geografica de ras indire a mesa.ului' u&licitatea oate fi6 a. de marca' de rodus' institutionala &. locala' nationala' regionala' internationala c. factuala' emotionala' cu efect imediat d. destinata consumatorilor indi"iduali' utili%atorilor internationali' diferitelor categorii de intermediari /0. Agentul finantator al unei actiuni de u&licitate nu oate fi6 a. roducatorul c. consumatorul &. intermediarul d. distri&uitorul 01. 5are din urmatoarele elemente nu este com onenta a anuntului u&licitar> a. te-tul c. marca &. ilustratia d. sloganul 01. :ntre a"anta.ele oferite de resa cotidiana ca mi.loc media nu se include6 a. fle-i&ilitatea &. restigiul c. osi&ilitatea de a sta ani si diri.a e- unerea anunturilor d. selecti"itatea socio$ rofesionala a mesa.ului transmis 02. Presa eriodica nu asigura6 a. selecti"itate socio$ rofesionala a mesa.ului transmis &. fle-i&ilitate c. rece ti"itate in general s orita din artea destinatarului "i%at d. o calitate de regula su erioara cotidianelor 0!. 5are din urmatorii factori nu este s ecific determinarii eficientei cinematografului ca su ort u&licitar> a. filmul c. reteaua de distri&utie &. ro rietarul cinematografului d. s ectatorii 0#. 5are din urmatoarele caracteristici nu este a"anta. oferit de radio ca mi.loc media>

a. sta&ilitatea &. selecti"itatea u&licului ascultator c. fle-i&ilitatea in alegerea momentelor de difu%are a mesa.elor u&licitare d. costurile moderate 0(. Tele"i%iunea este unul din cele mai ofensi"e mi.loace media dintr$o serie de moti"e' e-clusi"6 a. im resia de contact cu destinatarul mesa.ului &. osi&ilitatea unei difu%ari re etate c. costurile ridicate de reali%are si difu%are a rogramelor u&licitare d. fle-i&ilitatea satisfacatoare 0*. Selectia cinematografelor in care urmea%a sa fie roiectate filmele u&licitare se efectuea%a in general tinand cont de6 a. am lasarea cinematografului &. afluenta de s ectatori c. numarul de sali de cinema' din totalul celor e-istente in %ona d. con.ugate' toate cele de mai sus. 0+. :n ri"inta s ectatorilor carora li se adresea%a filmul u&licitar' sunt necesare o serie de informatii care sa ser"easca la fundamentarea deci%iei de lansare a unei cam anii u&licitare rin cinematograf' res ecti"6 a. "arsta s ectatorilor c. frec"enta "i%ionarii filmelor in salile de cinema &. numarul de s ectatori d. toate cele de mai sus im reuna. 0/. 2u a modul de re%entare' afisele nu sunt6 a. normale c. reti arite &. interioare d. e sticla 00. :n cadrul unei cam anii u&licitare rin fisa.' am lasamentele se sta&ilesc in fucntie de elemtenel caracteristice acestora' care' in ansam&lul lot' confera o anumita "aloare u&licitara locului ales. Astfel' se au in "edere6 a. numarul de trecatori si sensul de miscare al acestora &. "i%i&ilitatea si iluminatul am lasamentului c. o%itia am lasamentului in ra ort cu altele d. toate cele de mai sus im reuna 111. ;u este te)nica de determinare a &ugetului u&licitatii6 a. a&ordarea o&iecti"e si sarcini c. metoda anali%ei marginale &. te)nica rocenta.ului din "an%ari d. metoda aritatii com etiti"e

111. Una din urmatoarele afirmatii cu ri"ire la acti"itatile s eciali%ate de romo"are nu este corecta. ,entionati$o6 Acti"itatile s eciali%ate de romo"are...... a. re re%inta o categorie care include toate actiunile romotionale care nu sunt incadrate in mod a arte in u&licitate sau in eforturile ersonale de "an%are si care sunt menite a stimula cererea consumatorilor sau eficienta "an%atorilor &. ot fi gru ate in metode directe' care urmaresc s orirea imediata a "an%arilor si metode indirecte' care urmaresc cresterea in "iitor a "an%arilor

c. cu rind acti"itati recum6 concursul' cu onul' demonstratia' esantionul' remiul' a"anta.ul restituirii rodusului' reducerea romotionala a retului' tim&rele comerciale' remiul care se autofinantea%a' etalarea la unctul de "an%are' e"identierea romotionala in maga%in' targuri si e- o%itii d. re re%inta o te)nica de romo"are in masa a roduselor ce resu une sta&ilirea unor relatii &une cu diferite organisme u&lice' rin o&tinerea unei u&licitati fa"ora&ile din artea acestora' crearea unei imagini de firma cores un%atoare si reintam inarea sau de%mintirea %"onurilor si a stirilor nefa"ora&ile. 112. Una din urmatoarele categorii de te)nici nu este utili%ata in acti"itatea de relatii u&lice. ,entionati$o. a. te)nici de rimire &. te)nici de redare c. te)nici utili%ate in relatiile cu mass media d. te)nici legate de e"ocarea unor e"enimente s eciale 11!. ;u sunt instrumente s ecifice relatiilor u&lice6 a. discursurile c. materialele de identificare a firmei &. e"enimentele s eciale d. "an%arile rin eforturi ersonale 11#. ;u re re%inta deci%ie referitoare la relatii u&lice6 a. sta&ilirea o&iecti"elor fortelor de "an%are &. alegerea mesa.elor si mi.loacelor de transmitere core sun%atoare c. a licarea lanului de relatii u&lice d. e"aluarea re%ultatelor a licarii lanului de relatii u&lice. 11(. 5are din urmatoarele acti"itati nu este mod in care lucrea%a agentii de "an%ari cu clientii> a. "an%area de la agentul de "an%ari la cum arator sau gru ul de cum aratori &. "an%area de la ec)i a de "an%ari la cum aratori c. "an%area de la roducator direct la cum aratorul final d. "an%area rin intermediul conferintelor sau/seminariilor 11*. :n cadrul sta&ilirii marimii fortei de "an%are' metoda "olumului de munca necesar nu are si urmatoarea eta a6 a. gru area clientilor e categorii de marime' in functie de "olumul anual de "an%ari &. determinarea marimii esantionului re re%entati" c. sta&ilirea frec"entelor de "i%itare entru fiecare categorie de clienti in arte d. determinarea numarului mediu de "i%ite de "an%ari e care il oate face intr$un an un agent de "an%ari 11+. ;u constituie com onenta a retri&utiei fortelor de "an%are6 a. suma fi-a c. suma "aria&ila &. c)eltuielile nedeconta&ile d. a"anta.ele su limentare 11/. :n functie de influenta e-ercitata asu ra cererii' u&licitatea oate fi destinata6 a. cererii rimare si cererii selecti"e c. cererii rimare si cererii deri"ate &. cererii interne si cererii e-terne d. cererii directe si cererii indirecte

110. Pre%entarile' remiile' reducerile' cu oanele sunt incluse in6 a. relatii u&lice &. "an%arile ersonale c. romo"area "an%arilor d. marketing direct 111. Telemarketingul este o forma a6 a. "an%arilor ersonale &. romo"arii "an%arilor c. marketingului direct d. relatiilor cu u&licul 111. ;u este forma de marketing direct6 a. concursul &. telemarketingul c. osta directa d. marketingul on$line 112. Este ade"arat ca6 a. marketingul direct se refera doar la marketingul on$line &. marketingul direct este similar cu "an%arile directe c. marketingul direct are ca forma si telemarketingul d. nici un ras uns corect 11!. Pu&licitatea com arati"a este forma a u&licitatii6 a. informati"e &. de con"ingere c. de reamintire d. nici un ras uns corect 11#. Acordarea de stimulente e termen scurt' cu sco ul de a incura.a clientii sa incerce sa ac)i%itione%e un anumit rodus sau ser"iciu acum' re re%inta6 a. u&licitate &. romo"area "an%arilor c. relatii u&lice d. marketing direct 11(. Pac)etele de roduse cu ret redus sunt instrumente ale6 a. u&licitatii &. relatiilor u&lice c. romo"arii "an%arilor d. marketingului direct 11*. ;u este metoda entru sta&ilirea &ugetului total entru u&licitate6 a. metoda intinde$te cat ti$e la uma &. metoda o&iecti"elor si sarcinilor c. metoda re"i%iunii "an%arilor d. metoda aritatii com etiti"e

11+. Organi%area unei manifestari ani"ersare a unei firme se inscrie in sfera6 a. u&licitatii &. relatiilor u&lice c. marketingului direct d. "an%arilor ersonale 11/. Una din urmatoarele com onente nu a artine formelor articulare ale u&licitatii6 a. u&licitatea institutionala &. u&licitatea de informare c. u&licitatea de conditionare d. u&licitatea de reamintire 110. Telemarketerul re re%inta agentul care ros ectea%a iata si6 a. face "an%ari rin telefon &. romo"ea%a rodusele la tele"i%or c. face "an%ari rin internet d. nici un ras uns corect 121. ;u este as in rocesul de "an%are ersonala6 a. rea&ordarea &. a&ordarea c. osta&ordarea d. re%entatea si demonstrarea 121. ?an%arile ersonale 3directe4 se refera la6 a. "an%area rin agenti de "an%ari &. marketingul direct c. marketingul rin cataloage d. nici un ras uns corect 122. ,arketingul rin osta este forma s ecifica a6 a. u&licitatii &. romo"arii "an%arilor c. marketingului direct d. relatiilor cu u&licul 12!. ;u este forma a marketingului direct6 a. marketingul telefonic &. romo"area "an%arilor c. marketingul rin cataloage d. marketingul rin intermediul tele"i%iunii 12#. ;u este forma a marketingului direct6 a. marketingul rin osta &. marketingul rin formule c. marketingul rin tele"i%iune d. telemarketingul

12(. 5analul de distri&utie care consta din unul sau mai multi roducatori' angrosisti si detailisti inde endenti' fiecare fiind o entitate se arata care incearca sa$si ma-imi%e%e ro riile rofituri fara a tine cont de rofiturile sistemului ca intreg' se numeste canal de distri&utie6 a. "ertical &. contractual c. con"entional d. administrat 12*. 5onflictul ori%ontal din cadrul canalului are loc6 a. intre firme de la acelasi ni"el al canalului &. intre firme de la ni"ele diferite ale canalului c. a si & d. doar intre firme de la ni"elul su erior al canalului 12+. 5onflictul din cadrul canalului de distri&utie oate fi6 a. conflict ori%ontal &. conflict "ertical c. a si & d. conflict con"entional 12/. Flu-urile care conectea%a institutiile dintr$un canal de distri&utie sunt6 a. flu-ul fi%ic de roduse &. flu-ul de informatii c. flu-ul de ro rietate d. toate "ariantele de mai sus 120. @rokerii6 a. sunt agenti care nu iau in osesie &unurile tran%actionate &. sunt comercianti care iau in osesie &unurile tran%actionate c. sunt intermediari' fara a lua in osesie &unurile tran%actionate d. sunt detailisti care au in osesie &unurile tran%actionate 1!1. Un canal de marketing indirect este canalul6 a. cu un singur intermediar &. fara nici un intermediar c. cu unul sau mai multi intermediari d. care se numeste si distri&utie in"ersa 1!1. Un canal de distri&utie re re%inta6 a. un conce t ec)i"alent cu cel de distri&utia marfurilor &. de lasarea &unurilor si ser"iciilor de la roducatori la consumatori aco erind golurile ma.ore de tim ' loc si osesie c. totalitatea roceselor de relucrare la care sunt su use marfurile' intraseul lor s re consumatori d. toate "ariantele sunt corecte

1!2. :n ceea ce ri"este un canal de distri&utie este ade"arat ca el se refera6 a. numai la intermediarii im licati in distri&utia marfurilor &. numai la roducatori si consumatori c. la toate "erigile care contri&uie la distri&utia roduselor' dar este o&ligatoriu sa e-iste cel utin un intermediar d. la toate "erigile care contri&uie la distri&utia rodusului' inclusi" roducatorul si consumatorul final 1!!. Un canal de marketing direct are6 a. un singur intermediar &. un numar mic de intermediari c. nici un intermediar d. un ni"el de intermediari 1!#. Toate institutiile dintr$un canal de distri&utie sunt conectate rin mai multe ti uri de flu-uri. 5e gru a nu cu rinde flu-urile canalului de distri&utie6 a. flu-ul fi%ic de roduse' flu-ul de lati' flu-ul de informatii &. flu-ul de ro rietate' flu-ul de informatii' flu-ul de romo"are c. flu-ul de romo"are' flu-ul de ro rietate' flu-ul returilor d. flu-ul de informatii' flu-ul de romo"are' flu-ul de lati 1!(. 5onflictele intre diferitele ni"eluri ale aceluiasi canal re re%inta6 a. un conflict ori%ontal &. un conflict lateral c. un conflict "ertical d. un conflict in lungime 1!*. Un conflict care are loc intre firme de la acelasi ni"el al canalului re re%inta6 a. un conflict ori%ontal &. un conflict lateral c. un conflict "ertical d. un conflict in largime 1!+. ;u este forma a sistemului "ertical de marketing6 a. S?, institutional &. S?, contractual c. S?, con"entional d. S?, administrat 1!/. 5e ti de sistem "ertical de marketing com&ina stadii succesi"e ale roductiei si distri&utiei su& un singur ro rietar6 a. S?, con"entional &. S?, contractual c. S?, institutional d. S?, administrat 1!0. Asociatiile coo eratiste ale detailistilor sunt o forma a sistemului "ertical de marketing6 a. con"entional

&. institutional c. administrat d. contractual 1#1. Organi%atiile franci%a sunt o forma a sistemului "ertical de marketing6 a. contractual &. administrat c. con"entional d. institutional 1#1. 5analele )i&rid de marketing6 a. se mai numesc si sisteme de distri&utie multicanal &. sunt cele in care doua sau mai multe com anii de la acelasi ni"el al canalului se unesc entru a urmari o noua o ortunitate de marketing c. sunt mai lungi decat canalele ori%ontale si cele "erticale d. nici un ras uns corect 1#2. Sistemul de distri&utie multicanal a are6 a. cand o singura firma infiintea%a doua sau mai multe canale de marketing entru a a.unge la unul sau mai multe segmente de clienti &. cand mai multe firme infiintea%a im reuna doua canale de marketing entru a a.unge la unul sau mai multe segmente de clienti c. cand doua firme infiintea%a im reuna mai multe canale de marketing entru a a.unge la doua segmente de clienti d. cand doua sau mai multe com anii de la acelasi ni"el al canalului se unesc entru a urmari o noua o ortunitate de marketing 1#!. Returnarea am&ala.elor de catre clienti catre roducator entru a fi reciclate re re%inta6 a. distri&utie interna &. distri&utie directa c. distri&utie e-terna d. distri&utie in"ersa 1##. Asocierea dintre doi angrosisti si atru detailisti' in "ederea organi%arii mai eficiente a distri&utiei marfurilor' re re%inta6 a. integrare "erticala &. integrare ori%ontala c. integrare multicanal d. integrare laterala 1#(. 2intre functiile logisticii marfurilor fac arte6 a. rocesarea comen%ilor' trans ortul' de o%itarea' negocierile &. de o%itarea' trans ortul' u&licitatea' managementul stocurilor c. rocesarea comen%ilor' managementul stocurilor' de o%itarea' trans ortul d. managementul stocurilor' negocierile' trans ortul' de o%itarea 1#*. 5e gru a cu rinde doar comercianti en detail6 a. su ermarekturile' maga%inele discount' agenti' lanturi e &a%a de

"oluntariat &. coo erati"e en detail' lanturi de maga%ine' conglomerate comerciale' &rokeri c. re re%entantele roducatorilor' su ermarketurile' )i ermarketurile' maga%inele discount d. maga%ine off$ rice' de o%itele clu&' organi%atiile franci%a' conglomerate comerciale 1#+. ;u este forma a marketingului direct6 a. telemarketingul &. marketingul on$line c. marketingul rin osta d. relatiile cu u&licul 1#/. 2intre metodele de sta&ilire ale &ugetului total entru u&licitate nu face arte6 a. metoda rocenta.ului din "an%ari &. metoda o&iecti"elor si sarcinilor c. metoda cost total lus adaos d. metoda aritatii com etiti"e 1#0. Strategia de im ingere resu une6 a. directionarea rodusului' rin canalele de distri&utie' ana la consumatorii finali &. in"estitii mari in u&licitate si romo"are catre consumatori entru a crea o cerere din artea consumatorului si de la distri&uitori c. acordarea de ra&aturi si &onificatii entru intermediari d. actiuni de romo"are a "an%arilor directionate atat s re clienti cat si s re intermediari 1(1. 5e instrument de comunicare incura.ea%a cresterea e termen scurt a cum ararii de catre clienti6 a. u&licitatea &. romo"area "an%arilor c. relatiile u&lice d. "an%arile ersonale 1(1. 5are din urmatoarele gru e este formata integral din te)nici de romo"are a "an%arilor6 a. u&licitatea' mostrele' concursurile &. ac)ete cu ret redus' cu oanele' sam ling$ul c. cadourile romotionale' demonstratiile' relatiile u&lice d. o&iecte u&licitare' ac)ete cu ret redus' "an%arile ersonale 1(2. ;u este functie a de artamentelor de relatii u&lice6 a. a face lo&&< &. relatiile cu in"estitorii c. asigurarea roduselor d. afaceri u&lice 1(!. 5e gru a nu se refera in totalitate la com ensarea agentilor de "an%ari6 a. suma fi-a' suma "aria&ila' reduceri fiscale

&. a"anta.e su limentare' reduceri fiscale' suma fi-a c. suma "aria&ila' concedii de odi)na ne latite' suma fi-a d. suma "aria&ila' a"anta.e su limentare' suma fi-a 1(#. ,arketingul direct6 a. consta in re%entarea facuta de agentii de "an%ari ai firmei cu sco ul de a face "an%ari si de a de%"olta relatii cu clientii &. consta in legaturi directe cu anumiti clienti tinta' alesi cu gri.a entru a o&tine atat o "an%are imediata' dar si entru a culti"a o relatie de durata c. are ca sco construirea unor relatii &une cu diferitele ti uri de u&lic ale com aniei d. este un conce t ec)i"alent cu "an%arile directe 1((. Telemarketingul este o forma a marketingului direct care resu une6 a. marketing rin intermediul tele"i%iunii &. marketing on$line c. marketing telefonic d. nu este forma a marketingului direct 1(*. 2,A re re%inta6 a. Asociatia de ,arketing entru 2istri&utie &. Asociatia de ,arketing 2irect c. Asociatia 2ane%a de ,arketing d. nu este asociatie 1(+. 5once tul de stocare se refera la6 a. stationarea roduselor e o erioada c. sortarea roduselor in s atii s ecial determinata' intr$un anumit loc amena.ate &. rece tia roduselor rimite de la furni%ori d. a = & = c 1(/. :nstrumentul romotional care este im ersonal si oate a"ea im act asu ra unor mase largi de cum aratori' de e arii geografice e-tinse' ermitandu$i "an%atorului sa re ete acelasi mesa. de mai multe ori este6 a. relatiile u&lice c. u&licitatea &. marketingul direct d. romo"area "an%arilor 1(0. 5adourile romotionale sunt forme de6 a. relatii u&lice c. romo"area "an%arilor &. u&licitate d. marketing direct 1*1. Un canal scurt este un canal de marketing6 a. direct &. indirect cu un ni"el de intermediari

c. direct cu latime mica d. indirect' cu un singur intermediar

1*1. 5ea mai im ortanta com onenta a mi-ului logistic' su& as ectul costurilor generate' este6 a. de o%itarea c. gestonarea stocurilor &. am&alarea d. trans ortul 1*2. Lanturile de maga%ine sunt gru uri de doua sau mai multe maga%ine care6 a. sunt coordonate de un "an%ator c. se mai numesc si lanturi cor oratie en$gros

&. au un ro rietar comun

d. a = & = c

1*!. :nstrumentul romotional care are ca sco atragerea e termen scurt a consumatorilor este6 a. u&licitatea c. romo"area "an%arilor &. "an%arile ersonale d. marketingul direct

1*#. A elarea la intermediari se recomanda in ca%ul intre rinderilor roducatoare care6 a. se confrunta cu o cerere c. ot o&tine economii de scara in domeniul se%oniera distri&utiei &. dis un de resursele necesare d. sunt ca a&ile sa inde lineasca e-igentele construirii unei forte de "an%are clientilor' oferind ser"icii cu costuri mai mari ro rii decat cele ale intermediarilor 1*(. Este forma a romo"arii "an%arilor6 a. "an%area ersonala c. ac)ete de roduse cu ret redus &. telemarketingul d. relatiile u&lice 1**. Este o forma a marketingului direct a. folosirea e$mail$ului c. relatiile u&lice &. reducerile de ret d. demonstratia la locul "an%arii 1*+. :n sco ul astrarii interesului consumatorilor sau firma este utili%ata6 a. u&licitatea com arati"a &. u&licitatea de reamintire c. u&licitatea de conditionare d. u&licitatea de informare e. a = & = c = d entru un rodus' ser"iciu' marca

1*/. Lungimea canalului de marketing dintre roducator si cum aratorul final se diminuea%a rin6 a. scaderea distantei dintre roducator si cum aratorul final &. renuntarea de catre roducator la una dintre firmele similare care distri&uie rodusul sau c. concentrarea distri&utiei intr$o anumita %ona geografica d. renuntarea la un anumit ni"el din canalul de marketing e. a = & = c = d

1*0. 2es re sistemele administrate de distri&utie se oate afirma ca6 a. se &a%ea%a e rolul coerciti" al c. rolul .uridic al sistemului oate fi asumat doar de contractului roducatori &. sunt constituite din firme d. do&andirea calitatii de lider al sistemului este inde endente .uridic influentata nesemnificati" de imaginea firmei si cota sa de iata 1+1. Ofertele de ina oiere de &ani re re%inta o forma a6 a. u&licitatii c. relatiilor u&lice &. marketingului direct d. romo"arii "an%arilor 1+1. Promotiile comerciale se adresea%a6 a. cum aratorilor finali &. "an%atorilor cu amanuntul c. artenerilor de afaceri

d. mem&rilor fortelor de "an%ari e. a = & = c = d 1+2. Editarea unei re"iste de catre firma re re%inta un instrument comunicational care se inscrie in categoria6 a. u&licitate c. marketing direct &. romo"area "an%arilor d. relatii u&lice 1+!. 2in cadrul functiilor ma.ore ale logisticii face arte si rocesarea comen%ilor. Procesarea comen%ilor rin sc)im& electronic de date se face rin intermediul6 a. ET: c. E2: &. EF: d. E,: 1+#. Strategia de distri&utie care consta in difu%area roduselor multe canale de marketing este denumita marketing6 a. direct c. multicanal &. total d. glo&al rin doua sau mai

1+(. Oferirea de cate o firma a unor agende care au inscri tionat numele firmei cu oca%ia sar&atoririi a (1 de ani de la infiintare fac arte din categoria6 a. u&licitatii c. romo"arii "an%arilor &. relatiilor u&lice d. marketingului direct 1+*. Acordarea de stimulente e termen scurt' cu sco ul de a incura.a clientii sa incerce sau sa ac)i%itione%e un anumit rodus sau ser"iciu' re re%inta6 a. u&licitate c. relatii u&lice &. romo"area "an%arilor d. marketing direct 1++. Organi%atia en detail care resu une gru uri de detailisti inde endenti s onsori%ati de un "an%ator en$gros' dar care cum ara si gestionea%a marfa im reuna' formea%a6 a. coo erati"e en detail c. organi%atii franci%a &. conglomerate comerciale d. lanturi e &a%a de "oluntariat 1+/. 2istri&utia in"ersa se refera la6 a. returnarea materiilor rime nedorite c. de lasarea roduselor din fa&rica catre de la furni%ori re"an%atori si in final la clienti &. returnarea roduselor s arte sau d. returnarea doar a roduselor &une care mai nedorite de la clienti sau ot fi folosite de la clienti la firma re"an%atori

1+0. 5once tul de comunicare integrata de marketing resu une6 a. com ania com&ina cu atentie si coordonea%a multi lele sale canale de comunicare entru a transmite un mesa. clar' consistent si con"ingator des re organi%atie si rodusele sale &. com ania utili%ea%a mai intai u&ilicitatea si ulterior toate celelalte forme de romo"are6 relatiile u&lice' "an%arile directe si marketing direct c. com ania reali%ea%a culti"area unor relatii e termen lung cu clientii

d. a = & = c 1/1. 5omunicarea a"and dre t sco "an%area unui rodus' dar transmiterea mesa.ului comunicational se face rin crearea unor stiri este forma de6 a. u&licitate c. relatii u&lice &. "an%are directa d. marketing direct 1/1. :nstrumentul romotional care duce la a aritia unei largi game de relatii interumane' care resu une o im licare ersonala e termen lung si este considerat instrumentul de romo"are cel mai costisitor al com aniilor6 a. u&licitatea c. "an%arile directe &. relatiile u&lice d. marketing direct 1/2. Este forma a marketingului direct6 a. "an%arile directe &. romo"area "an%arilor c. marketingul online d. re%entarea roduselor e. a = & = c = d 1/!. ?aria&ila cantitati"a cu actiune e termen scurt si care generea%a a"anta.e economice si materiale imediate este6 a. u&licitatea c. relatiile u&lice &. marketing direct d. romo"area "an%arilor 1/#. Producatorii unei marci de "arf care o&tin o coo erare comerciala s ri.in de la re"an%atori folosesc un sistem de marketing6 a. "ertical institutional c. "ertical administrat &. "ertical contractual d. ori%ontal uternica si

1/(. 5are dintre sistemele de marketing "ertical resu une com&inarea stadiilor succesi"e ale roductiei si distri&utiei su& o singura conducere6 a. S?, institutional c. S?, administrat &. S?, contractual d. S?, con"entional 1/*. Producatorii unei marci de "arf care o&tin o coo erare comerciala s ri.in de la re"an%atori folosesc un sistem de marketing6 a. "ertical institutional c. "ertical administrat &. "ertical contractual d. ori%ontal 1/+. Este forma de u&licitate6 a. marketing direct &. marketing online c. o&iecte u&licitare d. "an%area ersonala e. nici o "arianta de mai sus nu este corecta uternica si

1//. 2istri&utia se refera la a. colectarea' ordonarea' e"aluarea c. acti"itatile care fac rodusele dis oni&ile si "alorificarea informatiilor entru consumatori' atunci cand si acolo unde ei doresc sa le ac)i%itione%e &. determinarea cailor rin care se d. ela&orarea strategiei de marketing oate o&tine si anali%a informatia utila 1/0. Un canal de distri&utie este a. un gru de ersoane sau organi%atii care directionea%a flu-urile de roduse de la roducatori la consumatori &. gru ul de roduse sau organ%atii care transfera ser"iciile catre consumatori

c. metoda de sta&ilire a retului d. te)nica de determinare a ideilor de roduse noi

101. Prin ce ti de canal de distri&utie se "and &unurile de im&racaminte sau a aratura electronica> a. roducatori $ consumatori c. roducatori $ negustori angrosisti $ negustori detailisti $ consumatori &. roducatori $ negustori detailisti d. roducatori $ age&nti sau &rokeri $ negustori $ consumatori angrosisti $ negustori detailisti $ consumatori 101. Prin ce ti de canal de distri&utie se "and rodusele de mo&ila> a. roducatori $ consumatori c. roducatori $ negustori detailisti $ consumatori &. roducatori $ negustori d. roducatori $ agenti sau &rokeri $ negustori angrosisti $ negustori detailisti $ angrosisti $ negustori detailisti $ consumatori consumatori 102. 5analul de distri&utie roducator $ consumatori a. arata miscarea directa a &unurilor de la c. este s ecific distri&utiei roduselor roducatori la consumatori' fiind denumit si alimentare canal de marketing direct &. se foloseste entru "an%area roduselor d. destinat "an%arii a araturii )arAare electronice 10!. 5analul direct de distri&utie a roduselor industriale a. este cel mai fe%a&il entru multi c. foloseste distri&uitori industriali roducatori de &unuri industriale' entru ca ei au utini cum aratori si acestia sunt adesea a ro iati din unct de "edere geografic &. foloseste agenti d. foloseste atat agenti' cat si distri&utiori industriali 10#. 2istri&utia duala sau multi la resu une a. folosirea intermediarilor in c. utili%area a doua sau mai multe canale de canalul de distri&utie distri&utie entru distri&uirea acelorasi roduse' in acelasi segment de iata &. "an%area rin canal de d. unirea a doua sau mai multe fa%e ale unui canal distri&utie direct de marketing su& aceeasi conducere

10(. 2iscre antele cantitati"e si asortamentale sunt re%ol"ate rin a. controlul acti"itatii de marketing c. romo"are roduselor &. studii de iata corecte d. acti"itatile de sortare facute de intermediari intr$ un canal de distri&utie 10*. Acti"itatile de sortare a. sunt acti"itati de romo"are &. sunt functii care ermit mem&rilor canalului sa isi im arta rolurile si sa isi se are sarcinile 10+. Acumularea re re%inta a. se ararea di"erselor roduse intr$o relati"a armonie de gru uri omogene &. de%"oltarea unei &anci sau a unui in"entar de roduse similare c. contri&uie la sta&ilirea corecta a returilor d. re re%inta metoda de cercetare a ietei

c. di"i%area unor mari cantitati similare in loturi mai mici d. rocesul de com&inare a roduselor in colectii sau asortimente

10/. 5lasificarea re re%inta a. se ararea di"erselor roduse intr$o c. di"i%area unor mari cantitati similare in relati"a armonie de gru uri omogene loturi mai mici &. de%"oltarea unei &anci sau a unui d. rocesul de com&inare a roduselor in in"entar de roduse similare colectii sau asortimente 100. Re arti%area re re%inta a. de%"oltarea unei &anci sau a unui in"entar de roduse similare &. se ararea di"erselor roduse intr$o relati"a armonie de gru uri omogene

c.

rocesul de com&inare a roduselor in colectii sau asortimente d. di"i%area unor mari cantitati similare in loturi mai mici

211. 8ru area re re%inta a. di"i%area unor mari cantitati similare in loturi mai mici &. se ararea di"erselor roduse intr$o relati"a armonie de gru uri omogene

c.

rocesul de com&inare a roduselor in colectii sau asortimente d. de%"oltarea unei &anci sau a unui in"entar de roduse similare

211. Liderul unui canal de marketing nu oate fi a. consumatorul final c. detailist &. angrosist d. roducator 212. :ntegrarea canalului e "erticala re re%inta a. de%"oltarea unei &anci sau a unui c. se ararea di"erselor roduse intr$o in"entar de roduse similare relati"a armonie de gru uri omogene &. com&inarea a doua sau mai multe fa%e ale d. com&inarea instituiilor la acelasi ni"el unui canal de distri&utie su& acceasi al o eratiei conducere 21!. Un sistem "ertical de marketing este a. canalul de distri&utie directa c. un canal de marketing in care un singur mem&ru

&. canalul de distri&utie de ti roducator $ negustor $ cum arator

al canalului coordonea%a sau conduce acti"itatile canalului entru reali%area eficientei' a costurilor sca%ute entru distri&utie si satisfacerea segmentului de iata al consumatorilor d. un sistem de distri&utie s ecific doar roduselor agricole

21#. Una din urmatoarele nu re%inta forma a unui sistem "ertical de marketing a. sistemul "ertical de marketing c. sistemul "ertical de marketing cor orati" administrat &. sistemul "ertical de marketing d. sistemul "ertical de marketing multinational contractual 21(. 5ele trei ni"ele im ortante de aco erire a ietei sunt6 a. distri&utia intensi"a' distri&utia c. distri&utia intensi"a' distri&utia e-clusi"a' distri&utia selecti"a e-clusi"a' distri&utia interna &. distri&utia intenis"a' distri&utia d. distri&utia interna' distri&utia e-)austia' distri&utia selecta e-ogena' distri&utia selecti"a. 21*. Painea' %iarele' se "and rin distri&utie a. e-)austi"a c. intensi"a &. e-ogena d. selecti"a 21+. ;otiunea de romo"are a. este un com le- de acti"itati rin care un c. include toate acti"itatile de marketing mesa. cu semnificatie comerciala ri"ind menite a stimula si creea cererea' rin un rodus' ser"iciu sau o firma este comunicatiile informati"e si ersuasi"e re%entat u&licului rin mass media ale intre rinderii cu iata &. im lica contacul direct' indi"iduali%at' d. re re%inta acti"itatea de a crea rintre rincare o ersoana cauta sa determine e oamnei o stare de s irit fa"ora&ila cum aratorii otentiali sa cum ere intre rinderii anumite &unuri sau ser"icii 21/. Pu&licitatea a. include toate acti"itatilede marketing menite a crea si stimula cererea' rin comunicatiile informati"e si ersuas"ie lae intre rinderii cu iata c. im lica contactul direct' indi"iduali%at' rin care o ersoana cauta sa determine e cum aratorii otentiali sa cum ere anumite &unuri sau ser"icii &. este un com le- de acti"itati rin care un mesa. d. re re%inta acti"itatea de a crea cu semnificatie comerciala ri"ind un rodus' rintre oameni o stare de s irit ser"iciu sau o firma este re%entat u&licului fa"ora&ila unei intre rinderi rin mass media

210. Relatiile u&lice a. re re%inta un com le- de acti"itati rin care un mesa. cu semnificatie comerciala ri"ind un rodus' ser"ciu sau firma este re%entat u&licului rin

c. re re%inta acti"itatea de a crea rintre oameni o stare de s irit fa"ora&ila unei intre rinderi

mass media &. sunt acti"itati care contri&uie la stimularea "an%arilor

d. im lica contactul direct' indi"iduali%at' rin care o ersoana cauta sa termine e cum aratorii otentiali sa cum ere anumite &unuri sau ser"icii al romo"arii determinarea canalului de distri&utie o tim rdicarea eficientei com etiti"e a eforturilor de marketing entru cucerirea unui segment al ietei

211. Una din urmatoarele nu re re%inta sco a. diseminarea ideilor c. &. influentarea si con"ingerea d. consumatorilor

211. 5a acitatea unei ersoane sau unuigru de ersoane de a transmite idei' ganduri' sentimente' o inii' la o alta ersoana sau gru ' in asa fel incat sa se oate ao&tine un anumit ras uns' inseamna a. relatii u&lice c. flu- al comunicatiilor romotionale &. u&licitate d. comunicare 212. Trasatura nedorita a sistemului de comunicatie este a. codificarea c. %gomotul &. canalul de transmitere d. decodificarea 21!. ;u este ti de comunicatie romotionala6 a. comunicatia singulara sau c. comunicatia intraorgani%ationala s ecifica &. comunicatia selecti"a d. comunicatia de masa 21#. ;u re re%inta o&iecti" al romo"arii6 a. s orirea "an%arilor &. mentinerea sau cresterea o%itiei intre rinderii e iata

c. scaderea "olumului "an%arilor d. educarea si informarea ietei

21(. 5onditiile fa"ora&ile romo"arii nu resu un a. tendintele de crestere a ne"oilor de &a%a e c. e-istenta unor serii de moti"e care le satisface rodusul emotionale in actul de cum arare &. osi&ilitatile de &anali%are a rodusului d. e-istenta unor resurse financiare suficiente 21*. Un canal de distri&utie6 a. este un conce t ec)i"alent cu cel de distri&utie a marfurilor &. este numit canal de marketing

c. este format doar din roducator si consumator

d. re re%inta ansam&lul o eratiunilor de "an%are$ cum arare a unui anumit rodus

21+. Un canal de marketing include6 a. numai roducatorul si consumatorul &. toate "erigile care contri&uie la distri&utia rodusului

c. numai intermediarii im licati in distri&utia marfurilor d. toate "erigile care contri&uie la distri&utia rodusului' inclusi" consumatorul final

21/. Un canal direct este un canal care are6 a. un singur intermediar c. doi intermediari &. nici un intermediar d. un numar mic de intermediari 210. 5are din urmatoarele functii rinci ale nu a artin acti"itatilor de sortare6 a. acumularea c. im artirea &. re arti%area d. gru area 221. Prin ce functie rinci ala a acti"itatilor de sortare rodusele sunt com&inate in colectii sau asortimente astfel incat cum aratorii sa le ai&a dis oni&ile intr$un anume loc6 a. clasificarea c. re arti%area &. acumularea d. gru area 221. :ntegrarea canalului de distri&utie oate fi6 a. integrarea canalului laterala c. integrarea canalului e diagonala &. integrarea canalului e d. nici un ras uns corect ori%ontala 222. 5om&inarea institutiilor la acelasi ni"el al organi%atiei su& o singura conducere re re%inta6 a. integrarea canalului e c. integrarea canalului e ori%ontala diagonala &. integrarea canalului e "erticala d. integrarea "erticala totala 22!. Sistemul "ertical de marketing administrat6 a. com&ina toate fa%ele unui canal de c. este cel mai o ular ti de sistem marketing' de la roducatori la "ertical de marketing' legaturile consumatori' su& o singura osesie interorgani%atio$ nale se formea%a rin contracte &. mem&ri canalului sunt inde endenti' d. nu este forma a sistemului "ertical de dar un ni"el inalt al conduceri marketing interorgani%ationale este reali%at de coordonarea neoficiala 22#. Este sistem "ertical de marketing' sistemul6 a. contractual c. colateral &. coordonat d. con"entional 22(. Sunt sisteme de marketing "ertical' sistemele6 a. contractual' coordonat' c. contractual' administrat' administrat con"entional &. contractual' cor orati"' d. contractual' coordonat' administrat con"entional

22*. ?arianta strategica de distri&utie care resu une difu%area larga a roduselor e toate ietele de desfacere dis oni&ile' se numeste6 a. distri&utie selecti"a c. distri&utie ro rie &. distri&utie directa d. distri&utie intensi"a 22+. ?arianta strategica de distri&utie care resu une folosirea numai a unei iete de desfacere' e o larga arie geografica' se numeste6 a. distri&utie selecti"a c. distri&utie directa &. distri&utie e-clusi"a d. distri&utie indirecta 22/. 5are din urmatoarele re re%inta un mi.loc u&licitar6 a. ti ariturile rin osta c. remiul &. targurile si e- o%itiile d. tim&rele comerciale 220. Reducerile romotionale de returi sunt forme de6 a. u&licitate c. romo"area "an%arilor &. manifestare romotionala d. u&licitate la locul "an%arii 2!1. ?an%area rin eforturi ersonale6 a. im lica contactul indirect' rin care o c. re re%inta acti"itatea de a crea ersoana cauta sa determine e rintre oameni o stare de s irit cum aratorii otentiali sa cum ere anumite fa"ora&ila unei intre rinderi &unuri sau ser"icii &. se adresea%a im ersonal unei mase de d. se adresea%a unor consumatori consumatori indi"iduali' in "ederea influentarii cererii acestora 2!1. ;u este forma a marketingului direct6 a. telemarketingul &. marketingul on$line c. marketingul rin osta d. relatiile cu u&licul 2!2. ,arketingul direct6 a. consta in re%entarea facuta de agentii de "an%ari ai firmei cu sco ul de a face "an%ari si de a de%"olta relatii cu clientii &. consta in legaturi directe cu anumiti clienti tinta' alesi cu gri.a entru a o&tine atat o "an%are imediata' dar si entru a culti"a o relatie de durata c. are ca sco construirea unor relatii &une cu diferitele ti uri de u&lic ale com aniei d. este un conce t ec)i"alent cu "an%arile directe 2!!. 5once tul de comunicare integrata de marketing resu une6 a. com ania com&ina cu atentie si coordonea%a multi lele sale canale de comunicare entru a transmite un mesa. clar' consistent si con"ingator des re organi%atie si rodusele sale &. com ania utili%ea%a mai intai u&ilicitatea si ulterior toate celelalte forme de romo"are6 relatiile u&lice' "an%arile directe si marketing direct c. com ania reali%ea%a culti"area unor relatii e termen lung cu clientii d. a = & = c

2!#. 5are din urmatoarele nu este as ect al marketingului direct care ii confera acestuia unicitatea> a. ersonali%area c. resu une intotdeuna e-istenta unei &a%e de clienti &. caracterul direct d. generali%area 2!(. ;u oate fi considerat instrument in marketingul direct6 a. telefonul c. fa-ul &. catalogul de romo"are d. anoul u&licitar 2!*. 5ea mai mare ro&lema u&lica cu care se confrunta industria marketingului direct este6 a. in"adarea intimitatii c. rotectia mediului &. res onsa&ilitatea sociala d. oluarea fonica 2!+. Este te)nica a marketingului direct6 a. relatiile u&lice c. u&licitatea &. telemarketingul d. in"estitiile directe 5ea mai mare asociatie de marketing direct care lucrea%a &a%andu$se e &a%e de date si are ca sco garantarea intimitatii consumatorilor ri"ind mesa.ele care a.ung rin te)nicile de marketing direct este6 &. 2,A Princi ala te)nica de comunicatie in marketingul direct 3tinand cont atat de c)eltuielile totale in marketingul direct' cat si de "an%arile in marketingul direct4 este6 &. marketingul telefonic ;u este caracteristica a marketingului direct rin osta6 c. gradul de ras uns foarte mare din artea u&licului tinta Sco ul utili%arii unor te)nici de marketing direct este6 d. toate "ariantele sunt corecte

Mesajul publicitar format, de regula, din 5-8 cuvinte, care semnaleaza produsul sau marca sa si care asociaza mesajului publicitar cele mai sugestive caracteristici (atribute) de natura promotionala se numeste:: a. slogan Sunt metode specifice activitatilor de promovare a vanzarilor: . demonstratia la locul de vanzare, !. publicitatea gratuita, ". evidentierea promotionala in magazin, #. panourile promotionale, 5. catalogul de lucru, $. sloganul, %. esantionul, 8. ilustratia, &. stirea si zvonul, '. articolul de specialitate a. , ", % (tunci cand o singura firma infiinteaza doua sau mai multe canale de mar)eting pentru a ajunge la unul sau mai multe segmente de clienti, ea are: sistem de distributie multicanal Sistemul de mar)eting contractual este un sistem: : c. vertical *uponul este o metoda specifica:: a. promovarii vanzarilor *analele directe nu se folosesc:: a. pentru produsele rezistente si neperisabile Sistemul de mar)eting contractual este un sistem:: c. vertical *ooperarea a doua firme cu acelasi obiect de activitate care urmaresc realizarea unui proiect comun, care ar fi prea costisitor sau riscant pentru a fi desfasurat de fiecare organizatie separat formeaza:: c. un sistem de mar)eting orizontal

+roducatorii unei marci de varf care obtin o cooperare comerciala puternica si sprijin de la revanzatori folosesc un sistem de mar)eting:: c. vertical administrat ,ganizarea unei manifestari pentru a sarbatori 5' de ani de la infiintarea intreprinderii face parte din te-nicile : b.relatiilor publice .elemar)eterul reprezinta agentul care prospecteaza piata si:: d. face vanzari prin telefon /u este forma a sistemului vertical de mar)eting:: a. S0M conventional 1n functie de obiect, publicitatea poate fi: b. publicitate factuala *e grupa cuprinde doar comercianti en detail:: b. magazine off-price, depozitele club, organizatiile franciza, conglomerate comerciale 2ste faza a sistemului teoretic care sta la baza procesului de comunicatie promotionala: raspuns b. colectarea si trierea ideilor 3eturnarea ambalajelor de catre clienti catre producator pentru a fi reciclate reprezinta: a. distributie inversa *e canal de mar)eting are numarul cel mai mic de nivele de intermediari: : b. canalul direct *ompaniile petroliere care sunt proprietare ale sondelor, conductelor, rafinariilor, terminalelor si statiilor-service sunt e4emplul tipic de:: d. integrare verticala totala 5orma platita de prezentare si promovare nepersonala de idei, bunuri sau servicii facuta de catre un sponsor identificat, cu efecte psi-ologice pe termen lung, reprezinta: este b.publicitate /u este functie a departamentelor de relatii publice:: a. afaceri publice +renume 6i nume: 3(70(/ .......... /u este forma a mar)etingului direct: a. promovarea vanzarilor *uponul este o metoda specifica:d. promovarii vanzarilor Mar)etingul direct: d.consta in legaturi directe cu anumiti clienti tinta, alesi cu grija pentru a obtine atat o vanzare imediata, dar si pentru a cultiva o relatie de durata /u este adevarat urmatorul enunt referitor la publicitatea comparativa: c.are ca principal obiectiv stimularea cererii pentru un produs, serviciu sau marca, punand accentul pe conditiile de prezentare ale acestora *omunicarea avand drept scop vanzarea unui produs, in care transmiterea mesajului comunicational se va face prin crearea unor stiri, este forma de: b. relatii publice +rezentarile, premiile, reducerile, cupoanele sunt incluse in:: c.promovarea vanzarilor *are din urmatoarele grupe este formata integral din te-nici de promovare a vanzarilor: rasp a.pac-ete cu pret redus, cupoanele, sampling-ul *onceptul de comunicare integrata de mar)eting presupune:b.compania combina cu atentie si coordoneaza multiplele sale canale de comunicare pentru a transmite un mesajclar, consistent si convingator despre organizatie si produsele sale 8n canal de mar)eting indirect este canalul:b.cu unul sau mai multi intermediari 8na din urmatoarele componente nu apartine formelor particulare ale publicitatii:a. publicitatea institutionala (cordarea de stimulente pe termen scurt, cu scopul de a incuraja clientii sa incerce sa ac-izitioneze un anumit produs sau serviciu acum, reprezinta:: a.promovarea vanzarilor 2ste sistem vertical de mar)eting, sistemul:a. contractual , forma a mar)etingului direct este si mar)etingul prin catalog. . , forma a mar)etingului direct este telemar)etingul.. +osta vocala este o forma a telemar)etingului.5 9atimea canalului de mar)eting se refera la numarul nivelelor de intermediari pe care le folosesteo firma.5 Mar)etingul direct este element al mi4ului de comunicare de mar)eting, care presupune comunicarea directa cu consumatorii individuali, alesi cu grija, care are ca scop primirea unui raspuns imediat din partea consumatorilor, cat si cultivarea relatiilor pe termen lung cu acestia.. 8n canal de distributie este numit si canal de mar)eting.. :istributia fizica reprezinta miscarea si manipularea bunurilor de la locul unde acestea suntproduse la cel in care sunt consumate (utilizate).. *omertul en detail (cu amanuntul) presupune totalitatea activitatilor ocazionate de vanzarea bunurilor sau serviciilor direct catre consumatorii finali, pentru uzul lor personal. . 24ista doua tipuri principale de intermediari: negustorii si mijlocitorii functionali (agenti si bro)eri)..

24ista trei tipuri majore de vanzatori en gros: angrosisti propriu-zisi, agenti si bro)eri, reprezentantele producatorilor. . *omertul en gros (cu ridicata) reprezinta totalitatea activitatilor pe care le implica vanzarea bunurilor si serviciilor catre cei care le cumpara pentru a le revinde sau a le folosi in scopu obtinerii unui profit.. *analele de cumparaturi la domiciliu sunt o forma de mar)eting direct prin intermediulteleviziunii.. :urata unei campanii obisnuite este de #-$ luni, insa ea poate varia de la o situatie la alta.5 5ortele de vanzare se mai numesc si vanzari personale.. Suportul publicitar reprezinta o conditie de baza pentru eficienta unei campanii de publicitate prin afisaj. 5 ;ipermagazinul reprezinta un magazin de dimensiuni foarte mari, care combina comertul cu amanuntul realizat prin magazinele gen supermar)et, magazinele care ofera o gama variata de servicii si magazinele depozit.5 *el mai potrivit tip de publicitate care trebuie folosit in timpul perioadei de debut a ciclului de viata al unui produs este publicitatea de informare.. <radul de independenta a intermediarilor reprezinta un criteriu de diferentiere a intermediarilor,foarte important in formularea politicii de mar)eting a distributiei.. :upa natura pietei, publicitatea firmelor producatoare, comerciale sau prestatoare de serviciipoate fi destinata: consumatorilor individuali= utilizatorilor nationali= diferitelor categorii deintermediari.5 (dancimea canalului de distributie este data de distanta spatiala dintre producator si consumatorulfinal.5 +anourile de afisaj pot fi fi4e (amplasamente fi4e) sau normale.5 9a nivelul unei intreprinderi producatoare, sistemul logistic include urmatoarele trei component majore: distributia fizica, activitati de sustinere a productiei, aprovizionarea.. 9anturi pe baza de voluntariat sunt grupuri de angrosisti independenti sponsorizati de un vanzatordetailist, care cumpara si gestioneaza marfa impreuna.5 2laborarea campaniei promotionale include: stabilirea e4istentei conditiilor favorabile promovarii= determinarea structurii promovarii= stabilirea tintelor promovarii= selectionarea mesajului= alocarea fondurilor banesti necesare= anticiparea rezultatelor promovarii= organizarea acesteia.. Suport publicitar trebuie sa tina seama de penetratia suportului si afinitatea suportului.. , strategie promotionala defensiva presupune utilizarea masiva a tuturor mijloacelor promotionale si un buget considerabil= o asemenea strategie este specifica firmelor cu un important potential material si financiar si se justifica numai in masura in care e4ista siguranta obtinerii unei cote de piata ridicate.5 1n functie de influenta e4ercitata asupra cererii, publicitatea poate fi destinata influentarii: cererii primare, cererii secundare.5 +ublicitatea factuala pune accentul pe reliefarea caracteristicilor clare ale produsului.. +ublicitatea cuprinde toate actiunile care au drept scop prezentarea indirecta (nepersonala) > oralasau vizuala > a unui mesaj in legatura cu un produs, un serviciu sau firma, de catre orice sustinator(platitor) identificat.. *onflictul vertical are loc intre firme la acelasi nivel al canalului.5 8n canal scurt este un canal de mar)eting indirect cu un nivel de intermediari.. ,rice efort de informare reprezinta o comunicare.5 (4ul promotional (publicitar) reprezinta elementul psi-ologic motor al continutului publicitatii= eleste reprezentat de ideea esentiala, care se doreste a fi transmisa, pentru a servi la redarea realitatiipsi-ologice a produsului, adica la reprezentarea acestuia in mintea utilizatorului, pe care intentionam sa-l convingem asupra oportunitatii ac-izitionarii marfii respective.. (fisul este un suport publicitar care se adreseaza in e4clusivitate marelui public, fiind compus din te4t, ilustratie si slogan publicitar. 5 Sloganul publicitar (componenta esentiala a te4tului) este o formula relativ lunga, usor de retinut si capabila sa atraga atentia= include, de regula, marca produsului sau a firmei. 5

+entru a atinge diverse segmente de piata, un producator poate folosi simultan mai multe canale de mar)eting, cu fiecare canal antrenand un grup diferit de intermediari. (cest concept poarta numele de canal de mar)eting multiplu.. /egustorii sunt proprietarii produselor pe care le revand, in timp ce mijlocitorii functionali detin titlul de proprietate asupra produselor.5 /u este functie a canalului de mar)eting:b. acordarea rabaturilor pentru activitatile /u este functie a canalului de mar)eting:b. anticiparea reactiei clientilor 2ste functie a canalului de mar)eting:a. cercetarea *are sunt functiile pe care nu le implica distributia fizica:d. gruparea :in functiile pe care le implica distributia fizica nu face parte:d. nici un raspuns nu este corect *are din urmatoarea nu este functie implicata in depozitare:d. manipularea *are din urmatoarele nu este functie implicata in depozitare:d. nici un raspuns nu este corect +entru a se asigura selectarea celei mai potrivite modalitati de transport nu se iau in consideratie cerinte precum:c. sortarea bunurilor &. 1n alegerea rutei de trasport se tine seama de cerinte precum: a. reducerea timpului c. reducerea timpului si a distantei pana la destinatie b. reducerea distantei pana la destinatie d. nici un raspuns nu este corect * '. *e tip de publicitate este necesara in perioada de debut a ciclului de viata al unui produs: a. publicitatea de conditionare c. publicitatea de reamintire b. publicitatea de informare d. publicitatea de informare si publicitatea de conditionare ? . :upa tipul mesajului difuzat publicitatea poate fi, publicitate: a. de produs, de marca, institutionala c. directa, cu efect imediat, intarziata b. factuala, de natura emotionala d. nici un raspuns corect ? !. 1n functie de influenta e4ercitata asupra cererii, publicitatea poate fi destinata influentarii: a. cererii primare si cererii secundare c. cererii primare si cererii selective b. cererii directe si cererii indirecte d. cererii curente si cererii intarziate * ". +rincipalul media de transmitere a mesajelor publicitare este: a. radioul c. televiziunea b. presa d. cinematograful ? *are este avantajul principal oferit de presa cotidiana:b. fle4ibilitatea +resa periodica asigura:a. o selectivitate socio-profesionala amesajului transmis :ecizia de utilizare a presei ca suport pentru ve-icularea mesajelor publicitare se fundamenteaza pe baza caracteristicilor diferitelor publicatii. (ceste caracteristici se refera la: c. se4ul cititorilor, varsta cititorilor,momentul de aparitie, difuzareateritoriala, amplasamentul disponibil,tirajul unei publicatii Selectia cinematografelor in care urmeaza sa fie proiectate filmele publicitare se efectueaza in general tinand cont de: a. tarifele care se practica pentu difuzare :in categoria filmelor cu caracter de publicitate fac parte:a. filmul de documentare comerciala sifilmul publicitar propriu-zis 3adioul este:a. un alt suport al publicitatii prin media c. unul dintre cele mai defensive mijloacede ve-iculare a publicitatii *a suport publicitar, in functie de caracteristicile sale esentiale, catalogul se prezinta in trei variante. *are din urmatoarele variante nu e4ista in realitate:b. catalog de reamintire 1n scopul pastrarii interesului consumatorilor pentru un produs@serviciu, este utilizata:c. publicitatea de reamintire !!. *are din urmatoarele este o varianta de catalog, ca suport publicitar: a. catalog de informare c. catalog de reclamatii b. catalog de lucru d. catalog de produs

? !". *are tip de catalog indeplineste un rol de vitrina, de inventar al ofertei unei firme sau a unui mare magazin, constituind un e4celent suport publicitar pentru vanzarea rapida a produselor= este ilustrat, iar pe fiecare pagina contine o scoatere in relief a produselor ale caror preturi sunt deosebit de atractive: a. catalogul de prospectare c. catalogul de informare b. catalogul de lucru d. catalogul de prestigiu ( !#. *are tip de catalog se caracterizeaza printr-o descriere detaliata, strict comerciala, a marfurilor oferite spre vanzare, a dimensiunilor si performantelor acestora: a. catalogul de prospectare c. catalogul de informare b. catalogul de lucru d. catalogul de prestigiu ? !5. 8na din urmatoarele modalitati face parte din randul celor de stabilire a bugetelor promotionale: a. metoda analizei marginale c. abordarea Aactiuni si responsabiliB b. stabilirea unui procent din cifra de afaceri d. nici un raspuns nu este corect ? !$. /u sunt metode specifice activitatilor specializate de promovare: a. demonstratia c. lobbC-ul b. esantionul d. reducerea promotionala a pretului * !%. , metoda directa din activitatile specializate de promovare este: a. e4pozitiile comerciale c. lobbC-ul b. avantajul restituirii produsului cumparat d. publicitatea gratuita ? !8. *oncursurile promotionale sunt forme de: a. relatii publice c. activitati specializate de promovare b. evidentiere promotionala in magazin a produselor d. publicitate gratuita * !&. 8na dintre urmatoarele grupari este formata integral din metode ale activitatilor specializate de promovare: a. publicitatea, reducerea pretului, premiul c. marca, premiul, concursul b. concursurile publicitare, lobbC-ul, etalarea la punctul de vanzare d. esantionul, demonstratia, cuponul : "'. :emonstratia este metoda a: a. relatiilor publice c. evidentierii promotionale in magazin b. etalarii la punctul de vanzare d. activitatii specializate de promovare : " . .imbrele comerciale sunt forme de: a. relatii publice c. etalare la punctul de vanzare b. publicitate la locul vanzarii d. nici un raspuns corect : "!. Mijloacele utilizate in activitatea de relatii publice sunt adresate:

a. publicului e4tern c. publicului intern b. asociatiilor profesionale d. publicului intern, publicului e4tern : "". *onstituie componenta a retributiei fortelor de vanzare: a. rabaturile pentru activitatile promotionale c. cost totalDadaos b. avantajele suplimentare d. c-eltuieli nedecontabile ? "#. /u constituie componenta a retributiei fortelor de vanzare: a. avantajele suplimentare c. c-eltuielile decontabile b. recuperarea datoriilor d. suma variabila ? "5. 2valuarea periodica a performantelor fiecarui agent de vanzare, pentru a-l ajuta sa lucreze mai bine, se poate realiza prin: a. evaluarea oficiala a performantelor, comparatii intre vanzarile curente si cele viitoare, comparatii intre agentii de vanzari c. evaluarea oficiala a performantelor, comparatii intre agentii de vanzari proprii si cei ai concurentei b. comparatii intre vanzarile curente si cele trecute, evaluarea neoficiala a performantelor d. comparatii intre agentii de vanzari, evaluarea oficiala a performantelor, comparatii intre vanzarile curente si cele din trecut : "$. 8na din urmatoarele afirmatii nu este functie a canalului de mar)eting: a. cercetarea b. inventarierea c. conceptia marcii d. transportul * "%. *a functie a canalului de mar)eting, cercetarea inseamna: a. ca membrii canalului sa caute informatii despre pietele tina b. ca membrii canalului sa cumpere bunuri de la furnizori c. ca membrii canalului sa faca inventare pentru a se adapta ciclurilor oferta si cerere d. ca membrii canalului sa stabileasca preturile finale ( "8. *a functie a canalului de mar)eting, inventarierea presupune ca membrii canalului sa: a. indeplineasca activitatile necesare pentru a vinde produsele consumatorilor si altor membri ai canalului b. faca inventare pentru a se adapta ciclurilor oferta-cerere c. furnizeze servicii cum ar fi creditarea consumatorilor sau returnarea produselor d. stabileasca preturile finale ? "&. *a functie a canalului de mar)eting, finantarea presupune ca membrii canalului sa: a. raspandeasca informatii despre oferta lor b. stabileasca preturile finale, prin interactiune reciproca c. furnizeze fondurile necesare pentru activitatile canalului d. furnizeze servicii cum ar fi creditarea consumatorilor sau returnarea produselor * #'. *analele directe nu se folosesc:

a. atunci cand un produs este perisabil b. atunci cand produsul necesita multe interventii c. atunci cand produsele fabricate pentru anumiti cumparatori cer o comunicare continua intre cumparator si producatori d. pentru produsele rezistente si neperisabile : # . , unitate de desfacere cu amanuntul este definita ca fiind: a. unitatea in care produsele se vand unor intermediari b. unitatea in care produsele se vand consumatorului sau utilizatorului final c. unitatea in care produsele se vand producatorilor d. nici una din cele de mai sus ? #!. 1ntreprinderile de desfacere cu amanuntul care se afla in proprietatea si conducerea directa a producatorului se pot incadra intr-una din urmatoarele categorii, e4clusiv: a. magazinele specializate b. comple4ele comerciale c. supermagazinele d. depozite : #". 1n functie de obiect, publicitatea poate fi: a. publicitate de produs, publicitate de marca, publicitate institutionala b. publicitate de produs, publicitate de pret, publicitate de distributie c. publicitate locala, publicitate regionala, publicitate nationala d. publicitate puternica, publicitate atragatoare, publicitate credibila ( ##. +rintre formele particulare ale publicitatii de produs nu se numara: a. publicitatea de conditionare c. publicitatea subliminala b. publicitatea comparativa d. publicitatea de reamintire * #5. 8na dintre urmatoarele componente nu se include in randul mediilor majore de transmitere a mesajelor publicitare: a. cinematograful c. anuntul publicitar b. televiziunea d. presa * #$. +rintre suporturile utilizate in publictatea e4terioara, nu se includ: a. afisele c. insemnele luminoase b. panourile publicitare d. agendele : #%. *a suport publicitar, in functie de caracteristicile sale esentiale, catalogul se prezinta in trei variante. *are din urmatoarele variante nu e4ista in realitateE a. catalogul de prospectare c. catalogul de lucru b. catalogul de reamintire d. catalogul de prestigiu ? #8. +rincipalele obiective ale distributiei fizice constau in: a. scaderea costurilor si cresterea serviciilor b. cresterea costurilor si scaderea serviciilor c. mentinerea costurilor si a serviciilor la nivelurile e4istente d. cresterea costurilor si a serviciilor ( #&. 5unctiile pe care le implica distributia fizica sunt: a. sistemul informational in logistica de mar)eting, manipularea, marcarea, transportul b. sistemul informational in logistica de mar)eting, ambalarea, depozitarea, transportul c. sistemul informational in logistica de mar)eting, manipularea, depozitarea, determinarea pretului

d. sistemul informational in logistica de mar)eting, manipularea, depozitarea, transportul : 5'. *are din urmatoarele afirmatii referitoare la flu4ul informational nu este corectaE a. flu4ul informational in circuitul distributiei il formeaza ansamblul de date ce sunt ve-iculate in legatura cu deplasarea produselor de la producator la intermediar si apoi la consumator b. flu4ul informational este mijlocit de documente de e4epdiere ale produsului, cele de decontare prin banca a contravalorii produselor si serviciilor de transport c. flu4ul informational se desfasoara intr-un singur sens d. flu4ul informational este subordonat flu4ului produselor si serviciilor si are menirea sa-i pregateasca si sa-i asigure realizarea in conditii optime * 5 . *are din urmatoarele afirmatii referitoare la manipulare nu este corectaE Manipularea.... a. nu este determinata de caracteristicile produselor b. este importanta in eficientizarea activitatilor de depozitare c. efectuata corect, poate creste capacitatea de folosinta si depozitare a materialelor d. poate reduce timpii morti in manuirea bunurilor catre consumatori ( 5!. *are dintre urmatoarele afirmatii referitoare la depozitare nu este corectaE a. depozitare priveste proiectare si alegerea spatiilor de depozitare b. depozitarea nu priveste constructia depozitelor si nici organziarea activitatii in interiorul acestora c. depozitarea nu se limiteaza la simpla stocare a bunurilor d. depozitarea implica o serie de functii ? 5". *are din urmatoarele functii nu este functie implicata de depozitareE a. receptionarea bunurilor c. sortarea bunurilor b. pastrarea bunurilor d. stabilirea pretului bunurilor : 5#. *are dintre urmatoarele afirmatii referitoare la transport nu este corectaE a. transportul reprezinta una din activitatile principale ale distributiei fizice b. activitatea de transport se inscrie intre principalii factori ce influenteaza miscarea marfurilor c. transportul nu se desfasoara pe intregul circuit al flu4ului distributiei d. activitatea de transport are impact asupra tuturor celorlalte componente ale lantului logistic * 55. *are dintre urmatoarele cerinte nu se ia in considerare pentru a se asigura selectarea celei mai potrivite modalitati de transportE a. costul transportului c. durata transportului b. marca mijlocului de transport d. disponibilitatea mijloacelor de transport ? 5$. 8na din afirmatiile de mai jos referitoare la publicitate nu este corecta. Mentionati-o. a. publicitatea este un comple4 de activitati prin care un mesaj cu semnificatie comerciala privind un produs sau o firma este prezentat publicului prin presa, radio, televiziune, video, afise, cinematograf sau posta. b. publicitatea cuprinde toate actiunile care au drept scop prezentarea indirecta (nepersonala) > orala sau vizuala > a unui mesaj in legatura cu un produs, un serviciu sau firma, de catre orice sustinator (platitor) identificat c. prin actiunile de publicitate intreprinderea urmareste sa asigure dezinformarea publicului in legatura cu activitatea, cu produsele si serviciile sale, cu marcile sub care acestea sunt prezentate pe piata, sa-l convinga si sa-l determine in renunte la efectuarea actului de cumparare. d. publicitatea vizeaza, pe termen lung, modificari de comportament la nivelul

diferitelor categorii de consumatori, ca si mentinerea fidelitatii acestora fata de oferta intreprinderii. * 5%. 1n proiectarea continutului, in alegerea formelor si mijloacelor utilizate in realizarea publicitatii, orice firma trebuie sa aiba in vedere cateva caracteristici ale publicului, in calitate de receptor de informatii publicitare. 1ntre acestea nu se include: a. dorinta publicului de a fi tratat ca un partener activ si e4igent in dialogul cu agentii pietei b. manifestarea unor disponibilitati diferentiate de reactie a publicului fata de fenomenul publicitar c. omogenitatea incontestabila si permanenta a publicului consumator d. capacitatea publicului de a-si e4prima propriile idei si e4igente fata de acest gen de activitate * 58. *are dintre urmatoarele principii nu este specific publicitatiiE a. principiul selectiei argumentelor b. principiul convergentei mijloacelor c. principiul determinarii preturilor in functie de concurenta d. principiul uniformitatii publicitatii * 5&. (ctiunile de publicitate trebuie sa se conformeze unor cerinte specifice. (cestea sunt: a. loialitatea c. veridicitatea b. decenta d. conjugate, toate cele de mai sus : $'. 24ista o serie de produse si servicii pentru a caror vanzare este necesara o publicitate care sa se incadreze in anumite reguli cu caracter special. 1n aceasta categorie, nu se includ: a. produsele farmaceutice si medicamente b. bauturile alcoolice si tutun c. produsele alimentare d. cursurile de fomare profesionala * $ . *are din urmatoarele nu este forma a publictatii de produs (serviciu)E a. publicitatea de informare c. publicitatea institutionala b. publicitatea de conditionare d. publicitatea de reamintire * $!. :upa aria geografica de raspindire a mesajului, publicitatea poate fi: a. de marca, de produs, institutionala b. locala, nationala, regionala, internationala c. factuala, emotionala, cu efect imediat d. destinata consumatorilor individuali, utilizatorilor internationali, diferitelor categorii de intermediari ? $". (gentul finantator al unei actiuni de publicitate nu poate fi: a. producatorul c. consumatorul b. intermediarul d. distribuitorul * $#. *are din urmatoarele elemente nu este componenta a anuntului publicitarE a. te4tul c. marca b. ilustratia d. sloganul * $5. 1ntre avantajele oferite de presa cotidiana ca mijloc media nu se include: a. fle4ibilitatea b. prestigiul c. posibilitatea de a stapani si dirija e4punerea anunturilor

d. selectivitatea socio-profesionala a mesajului transmis : $$. +resa periodica nu asigura: a. selectivitate socio-profesionala a mesajului transmis b. fle4ibilitate c. receptivitate in general sporita din partea destinatarului vizat d. o calitate de regula superioara cotidianelor ? $%. *are din urmatorii factori nu este specific determinarii eficientei cinematografului ca suport publicitarE a. filmul c. reteaua de distributie b. proprietarul cinematografului d. spectatorii ? $8. Selectia cinematografelor in care urmeaza sa fie proiectate filmele publicitare se efectueaza in general tinand cont de: a. amplasarea cinematografului b. afluenta de spectatori c. numarul de sali de cinema, din totalul celor e4istente in zona d. conjugate, toate cele de mai sus : $&. 1n privinta spectatorilor carora li se adreseaza filmul publicitar, sunt necesare o serie de informatii care sa serveasca la fundamentarea deciziei de lansare a unei campanii publicitare prin cinematograf, respectiv: a. varsta spectatorilor c. frecventa vizionarii filmelor in salile de cinema b. numarul de spectatori d. toate cele de mai sus impreuna. : %'. 1n cadrul unei campanii publicitare prin afisaj, amplasamentele se stabilesc in functie de elementele caracteristice acestora, care, in ansamblul lor, confera o anumita valoare publicitara locului ales. (stfel, se au in vedere: a. numarul de trecatori si sensul de miscare al acestora b. vizibilitatea si iluminatul amplasamentului c. pozitia amplasamentului in raport cu altele d. toate cele de mai sus impreuna : % . 8na din urmatoarele categorii de te-nici nu este utilizata in activitatea de relatii publice. Mentionati-o. a. te-nici de primire b. te-nici de predare c. te-nici utilizate in relatiile cu mass media d. te-nici legate de evocarea unor evenimente speciale ? %!. /u sunt instrumente specifice relatiilor publice: a. discursurile c. materialele de identificare a firmei b. evenimentele speciale d. vanzarile prin eforturi personale : %". /u reprezinta decizie referitoare la relatii publice: a. stabilirea obiectivelor fortelor de vanzare b. alegerea mesajelor si mijloacelor de transmitere corespunzatoare c. aplicarea planului de relatii publice d. evaluarea rezultatelor aplicarii planului de relatii publice ( %#. /u constituie componenta a retributiei fortelor de vanzare: a. suma fi4a c. suma variabila b. c-eltuielile nedecontabile d. avantajele suplimentare

? %5. 1n functie de influenta e4ercitata asupra cererii, publicitatea poate fi destinata: a. cererii primare si cererii selective c. cererii primare si cererii derivate b. cererii interne si cererii e4terne d. cererii directe si cererii indirecte ( %$. +rezentarile, premiile, reducerile, cupoanele sunt incluse in: a. relatii publice b. vanzarile personale c. promovarea vanzarilor d. mar)eting direct * %%. .elemar)etingul este o forma a: a. vanzarilor personale b. promovarii vanzarilor c. mar)etingului direct d. relatiilor cu publicul * %8. /u este forma de mar)eting direct: a. concursul b. telemar)etingul c. posta directa d. mar)etingul on-line ( %&. 2ste adevarat ca: a. mar)etingul direct se refera doar la mar)etingul on-line b. mar)etingul direct este similar cu vanzarile directe c. mar)etingul direct are ca forma si telemar)etingul d. nici un raspuns corect * 8'. +ublicitatea comparativa este forma a publicitatii: a. informative b. de produs c. de reamintire d. nici un raspuns corect ? 8 . (cordarea de stimulente pe termen scurt, cu scopul de a incuraja clientii sa incerce sa ac-izitioneze un anumit produs sau serviciu acum, reprezinta: a. publicitate b. promovarea vanzarilor c. relatii publice d. mar)eting direct ? 8!. +ac-etele de produse cu pret redus sunt instrumente ale: a. publicitatii b. relatiilor publice c. promovarii vanzarilor d. mar)etingului direct * 8". ,rganizarea unei manifestari aniversare a unei firme se inscrie in sfera: a. publicitatii b. relatiilor publice c. mar)etingului direct d. vanzarilor personale ? 8#. 8na din urmatoarele componente nu apartine formelor particulare ale publicitatii de produs: a. publicitatea institutionala

b. publicitatea de informare c. publicitatea de conditionare d. publicitatea de reamintire ( 85. .elemar)eterul reprezinta agentul care prospecteaza piata si: a. face vanzari prin telefon b. promoveaza produsele la televizor c. face vanzari prin internet d. nici un raspuns corect ( 8$. /u este pas in procesul de vanzare personala: a. preabordarea b. abordarea c. postabordarea d. prezentatea si demonstrarea * 8%. 0anzarile personale (directe) se refera la: a. vanzarea prin agenti de vanzari b. mar)etingul direct c. mar)etingul prin cataloage d. nici un raspuns corect ( 88. Mar)etingul prin posta este forma specifica a: a. publicitatii b. promovarii vanzarilor c. mar)etingului direct d. relatiilor cu publicul * 8&. /u este forma a mar)etingului direct: a. mar)etingul telefonic b. promovarea vanzarilor c. mar)etingul prin cataloage d. mar)etingul prin intermediul televiziunii ? &'. /u este forma a mar)etingului direct: a. mar)etingul prin posta b. mar)etingul prin formule c. mar)etingul prin televiziune d. telemar)etingul ? & . *analul de distributie care consta din unul sau mai multi producatori, angrosisti si detailisti independenti, fiecare fiind o entitate separata care incearca sa-si ma4imizeze propriile profituri fara a tine cont de profiturile sistemului ca intreg, se numeste canal de distributie: a. vertical b. contractual c. conventional d. administrat * &!. *onflictul orizontal din cadrul canalului are loc: a. intre firme de la acelasi nivel al canalului b. intre firme de la nivele diferite ale canalului c. a si b d. doar intre firme de la nivelul superior al canalului ( &". *onflictul din cadrul canalului de distributie poate fi: a. conflict orizontal

b. conflict vertical c. a si b d. conflict conventional * &#. 5lu4urile care conecteaza institutiile dintr-un canal de distributie sunt: a. flu4ul fizic de produse b. flu4ul de informatii c. flu4ul de proprietate d. toate variantele de mai sus : &5. ?ro)erii: a. sunt agenti care nu iau in posesie bunurile tranzactionate b. sunt comercianti care iau in posesie bunurile tranzactionate c. sunt intermediari, fara a lua in posesie bunurile tranzactionate d. sunt detailisti care au in posesie bunurile tranzactionate * &$. 8n canal de mar)eting indirect este canalul: a. cu un singur intermediar b. fara nici un intermediar c. cu unul sau mai multi intermediari d. care se numeste si distributie inversa * &%. 8n canal de distributie reprezinta: a. un concept ec-ivalent cu cel de distributia marfurilor b. deplasarea bunurilor si serviciilor de la producatori la consumatori acoperind golurile majore de timp, loc si posesie c. totalitatea proceselor de prelucrare la care sunt supuse marfurile, in traseul lor spre consumatori d. toate variantele sunt corecte ? &8. 1n ceea ce priveste un canal de distributie este adevarat ca el se refera: a. numai la intermediarii implicati in distributia marfurilor b. numai la producatori si consumatori c. la toate verigile care contribuie la distributia produselor, dar este obligatoriu sa e4iste cel putin un intermediar d. la toate verigile care contribuie la distributia produsului, inclusiv producatorul si consumatorul final : &&. 8n canal de mar)eting direct are: a. un singur intermediar b. un numar mic de intermediari c. nici un intermediar d. un nivel de intermediari * ''. .oate institutiile dintr-un canal de distributie sunt conectate prin mai multe tipuri de flu4uri. *e grupa nu cuprinde flu4urile canalului de distributie: a. flu4ul fizic de produse, flu4ul negocierilor, flu4ul de informatii b. flu4ul de proprietate, flu4ul de informatii, flu4ul de promovare c. flu4ul de promovare, flu4ul de proprietate, flu4ul preturilor d. flu4ul fizic de produse, flu4ul de promovare, flu4ul negocierilor * ' . *onflictele intre diferitele niveluri ale aceluiasi canal reprezinta: a. un conflict orizontal b. un conflict lateral c. un conflict vertical

d. un conflict in lungime * '!. 8n conflict care are loc intre firme de la acelasi nivel al canalului reprezinta: a. un conflict orizontal b. un conflict lateral c. un conflict vertical d. un conflict in largime ( '". /u este forma a sistemului vertical de mar)eting: a. S0M institutional b. S0M contractual c. S0M conventional d. S0M administrat * '#. *e tip de sistem vertical de mar)eting combina stadii succesive ale productiei si distributiei sub un singur proprietar: a. S0M conventional b. S0M contractual c. S0M institutional d. S0M administrat * '5. (sociatiile cooperatiste ale detailistilor sunt o forma a sistemului vertical de mar)eting: a. conventional b. institutional c. administrat d. contractual : '$. ,rganizatiile franciza sunt o forma a sistemului vertical de mar)eting: a. contractual b. administrat c. conventional d. institutional ( '%. *analele -ibrid de mar)eting: a. se mai numesc si sisteme de distributie multicanal b. sunt cele in care doua sau mai multe companii de la acelasi nivel al canalului se unesc pentru a urmari o noua oportunitate de mar)eting c. sunt mai lungi decat canalele orizontale si cele verticale d. nici un raspuns corect ( '8. Sistemul de distributie multicanal apare: a. cand o singura firma infiinteaza doua sau mai multe canale de mar)eting pentru a ajunge la unul sau mai multe segmente de clienti b. cand mai multe firme infiinteaza impreuna doua canale de mar)eting pentru a ajunge la unul sau mai multe segmente de clienti c. cand doua firme infiinteaza impreuna mai multe canale de mar)eting pentru a ajunge la doua segmente de clienti d. cand doua sau mai multe companii de la acelasi nivel al canalului se unesc pentru a urmari o noua oportunitate de mar)eting ( '&. :intre functiile logisticii marfurilor fac parte: a. procesarea comenzilor, transportul, depozitarea, negocierile b. depozitarea, transportul, publicitatea, managementul stocurilor c. manipularea fizica, managementul stocurilor, depozitarea, transportul d. managementul stocurilor, negocierile, transportul, depozitarea

* '. *e grupa cuprinde doar comercianti en detail: a. supermare)turile, magazinele discount, agenti, lanturi pe baza de voluntariat b. cooperative en detail, lanturi de magazine, conglomerate comerciale, bro)eri c. reprezentantele producatorilor, supermar)eturile, -ipermar)eturile, magazinele discount d. magazine off-price, depozitele club, organizatiile franciza, conglomerate comerciale : . /u este forma a mar)etingului direct: a. telemar)etingul b. mar)etingul on-line c. mar)etingul prin posta d. relatiile cu publicul : !. *e instrument de comunicare incurajeaza cresterea pe termen scurt a cumpararii de catre clienti: a. publicitatea b. promovarea vanzarilor c. relatiile publice d. vanzarile personale ? ". *are din urmatoarele grupe este formata integral din te-nici de promovare a vanzarilor: a. publicitatea, mostrele, concursurile b. pac-ete cu pret redus, cupoanele, sampling-ul c. cadourile promotionale, demonstratiile, relatiile publice d. obiecte publicitare, pac-ete cu pret redus, vanzarile personale ? #. *e grupa nu se refera in totalitate la compensarea agentilor de vanzari: a. suma fi4a, suma variabila, reduceri fiscale b. avantaje suplimentare, reduceri fiscale, suma fi4a c. suma variabila, concedii de odi-na neplatite, suma fi4a d. suma variabila, avantaje suplimentare, suma fi4a * 5. Mar)etingul direct: a. consta in prezentarea facuta de agentii de vanzari ai firmei cu scopul de a face vanzari si de a dezvolta relatii cu clientii b. consta in legaturi directe cu anumiti clienti tinta, alesi cu grija pentru a obtine atat o vanzare imediata, dar si pentru a cultiva o relatie de durata c. are ca scop construirea unor relatii bune cu diferitele tipuri de public ale companiei d. este un concept ec-ivalent cu vanzarile directe ? $. .elemar)etingul este o forma a mar)etingului direct care presupune: a. mar)eting prin intermediul televiziunii b. mar)eting on-line c. mar)eting telefonic d. nu este forma a mar)etingului direct * %. *onceptul de stocare se refera la: a. stationarea produselor pe o perioada determinata, intr-un anumit loc c. sortarea produselor in spatii special amenajate b. receptia produselor primite de la furnizori d. a D b D c

( 8. 1nstrumentul promotional care este impersonal si poate avea impact asupra unor mase largi de cumparatori, de pe arii geografice e4tinse, permitandu-i vanzatorului sa repete acelasi mesaj de mai multe ori este: a. relatiile publice c. publicitatea b. mar)etingul direct d. promovarea vanzarilor * &. *adourile promotionale sunt forme de: a. relatii publice c. promovarea vanzarilor b. publicitate d. mar)eting direct * !'. 8n canal scurt este un canal de mar)eting: a. direct c. direct cu latime mica b. indirect cu un nivel de intermediari d. indirect, cu un singur intermediar ? ! . *ea mai importanta componenta a mi4ului logistic, sub aspectul costurilor generate, este: a. depozitarea c. gestionarea stocurilor b. ambalarea d. transportul : !!. 9anturile de magazine sunt grupuri de doua sau mai multe magazine care: a. sunt coordonate de un vanzator en-gros c. se mai numesc si lanturi corporatie b. au un proprietar comun d. a D b D c ? !". 1nstrumentul promotional care are ca scop atragerea pe termen scurt a consumatorilor este: a. publicitatea c. promovarea vanzarilor b. vanzarile personale d. mar)etingul direct * !#. (pelarea la intermediari se recomanda in cazul intreprinderilor producatoare care: a. se confrunta cu o cerere sezoniera c. pot obtine economii de scara in domeniul distributiei b. dispun de resursele necesare construirii unei forte de vanzare proprii d. sunt capabile sa indeplineasca e4igentele clientilor, oferind servicii cu costuri mai mari decat cele ale intermediarilor : !5. 2ste forma a promovarii vanzarilor: a. vanzarea personala c. pac-ete de produse cu pret redus b. telemar)etingul d. relatiile publice * !$. 2ste o forma a mar)etingului direct a. folosirea e-mail-ului c. relatiile publice b. reducerile de pret d. demonstratia la locul vanzarii ( !%. 1n scopul pastrarii interesului consumatorilor pentru un produs, serviciu, marca sau firma este utilizata: a. publicitatea comparativa b. publicitatea de reamintire c. publicitatea de conditionare d. publicitatea de informare e. a D b D c D d ? !8. 9ungimea canalului de mar)eting dintre producator si cumparatorul final se diminueaza prin:

a. scaderea distantei dintre producator si cumparatorul final b. renuntarea de catre producator la una dintre firmele similare care distribuie produsul sau c. concentrarea distributiei intr-o anumita zona geografica d. renuntarea la un anumit nivel din canalul de mar)eting e. a D b D c D d : !&. ,fertele de inapoiere de bani reprezinta o forma a: a. publicitatii c. relatiilor publice b. mar)etingului direct d. promovarii vanzarilor : "'. +romotiile comerciale se adreseaza: a. cumparatorilor finali b. vanzatorilor cu amanuntul c. partenerilor de afaceri d. membrilor fortelor de vanzari e. a D b D c D d ? " . 2ditarea unei reviste de catre firma reprezinta un instrument comunicational care se inscrie in categoria: a. publicitate c. mar)eting direct b. promovarea vanzarilor d. relatii publice : "!. Strategia de distributie care consta in difuzarea produselor prin doua sau mai multe canale de mar)eting este denumita mar)eting: a. direct c. multicanal b. total d. global * "". ,ferirea de cate o firma a unor agende care au inscriptionat numele firmei cu ocazia sarbatoririi a 5' de ani de la infiintare fac parte din categoria: a. publicitatii c. promovarii vanzarilor b. relatiilor publice d. mar)etingului direct ? "#. (cordarea de stimulente pe termen scurt, cu scopul de a incuraja clientii sa incerce sau sa ac-izitioneze un anumit produs sau serviciu, reprezinta: a. publicitate c. relatii publice b. promovarea vanzarilor d. mar)eting direct ? "5. ,rganizatia en detail care presupune grupuri de detailisti independenti sponsorizati de un vanzator en-gros, dar care cumpara si gestioneaza marfa impreuna, formeaza: a. cooperative en detail c. organizatii franciza b. conglomerate comerciale d. lanturi pe baza de voluntariat : "$. *onceptul de comunicare integrata de mar)eting presupune: a. compania combina cu atentie si coordoneaza multiplele sale canale de comunicare pentru a transmite un mesaj clar, consistent si convingator despre organizatie si produsele sale b. compania utilizeaza mai intai publicitatea si ulterior toate celelalte forme de promovare: relatiile publice, vanzarile directe si mar)eting direct c. compania realizeaza cultivarea unor relatii pe termen lung cu clientii d. a D b D c ( "%. *omunicarea avand drept scop vanzarea unui produs, dar transmiterea mesajului comunicational

se face prin crearea unor stiri este forma de: a. publicitate c. relatii publice b. vanzare directa d. mar)eting direct * "8. 1nstrumentul promotional care duce la aparitia unei largi game de relatii interumane, care presupune o implicare personala pe termen lung si este considerat instrumentul de promovare cel mai costisitor al companiilor: a. publicitatea c. vanzarile directe b. relatiile publice d. mar)eting direct * "&. 2ste forma a mar)etingului direct: a. vanzarile directe b. promovarea vanzarilor c. mar)etingul online d. prezentarea produselor e. a D b D c D d * #'. 0ariabila cantitativa cu actiune pe termen scurt si care genereaza avantaje economice si materiale imediate este: a. publicitatea c. relatiile publice b. mar)eting direct d. promovarea vanzarilor : # . +roducatorii unei marci de varf care obtin o cooperare comerciala puternica si sprijin de la revanzatori folosesc un sistem de mar)eting: a. vertical institutional c. vertical administrat b. vertical contractual d. orizontal * #!. *are dintre sistemele de mar)eting vertical presupune combinarea stadiilor succesive ale productiei si distributiei sub o singura conducere: a. S0M institutional c. S0M administrat b. S0M contractual d. S0M conventional ( #". +roducatorii unei marci de varf care obtin o cooperare comerciala puternica si sprijin de la revanzatori folosesc un sistem de mar)eting: a. vertical institutional c. vertical administrat b. vertical contractual d. orizontal * ##. 2ste forma de publicitate: a. mar)eting direct b. mar)eting online c. obiecte publicitare d. vanzarea personala e. nici o varianta de mai sus nu este corecta 2 #5. :istributia se refera la: a. colectarea, ordonarea, evaluarea si valorificarea informatiilor c. activitatile care fac produsele disponibile pentru consumatori, atunci cand si acolo unde ei doresc sa le ac-izitioneze b. determinarea cailor prin care se poate obtine si analiza informatia utila d. elaborarea strategiei de mar)eting *

#$. 8n canal de distributie este: a. un grup de persoane sau organizatii care directioneaza flu4urile de produse de la producatori la consumatori c. metoda de stabilire a pretului b. grupul de produse sau organzatii care transfera serviciile catre consumatori d. te-nica de determinare a ideilor de produse noi ( #%. +rin ce tip de canal de distributie se vand bunurile de imbracaminte sau aparatura electronicaE a. producatori - consumatori c. producatori - negustori angrosisti negustori detailisti - consumatori b. producatori - negustori detailisti consumatori d. producatori - agenti sau bro)eri negustori angrosisti - negustori detailisti - consumatori ? #8. +rin ce tip de canal de distributie se vand produsele de mobilaE a. producatori - consumatori c. producatori - negustori detailisti consumatori b. producatori - negustori angrosisti negustori detailisti - consumatori d. producatori - agenti sau bro)eri negustori angrosisti - negustori detailisti - consumatori ? #&. *analul de distributie producator - consumatori: a. arata miscarea directa a bunurilor de la producatori la consumatori, fiind denumit si canal de mar)eting direct c. este specific distributiei produselor alimentare b. se foloseste pentru vanzarea produselor -arFare d. destinat vanzarii aparaturii electronice ( 5'. *analul direct de distributie a produselor industriale: a. este cel mai fezabil pentru multi producatori de bunuri industriale, pentru ca ei au putini cumparatori si acestia sunt adesea apropiati din punct de vedere geografic c. foloseste distribuitori industriali b. foloseste agenti d. foloseste atat agenti, cat si distributiori industriali ( 5 . :istributia duala sau multipla presupune: a. folosirea intermediarilor in canalul de distributie c. utilizarea a doua sau mai multe canale de distributie pentru distribuirea acelorasi produse, in acelasi segment de piata

b. vanzarea prin canal de distributie direct d. unirea a doua sau mai multe faze ale unui canal de mar)eting sub aceeasi conducere * 5!. :iscrepantele cantitative si asortamentale sunt rezolvate prin: a. controlul activitatii de mar)eting c. promovare produselor b. studii de piata corecte d. activitatile de sortare facute de intermediari intr-un canal de distributie : 5". (ctivitatile de sortare: a. sunt activitati de promovare c. contribuie la stabilirea corecta a preturilor b. sunt functii care permit membrilor canalului sa isi imparta rolurile si sa isi separe sarcinile d. reprezinta metoda de cercetare a pietei ? 5#. (cumularea reprezinta: a. separarea diverselor produse intr-o relativa armonie de grupuri omogene c. divizarea unor mari cantitati similare in loturi mai mici b. dezvoltarea unei banci sau a unui inventar de produse similare d. procesul de combinare a produselor in colectii sau asortimente ? 55. *lasificarea reprezinta: a. separarea diverselor produse intr-o relativa armonie de grupuri omogene c. divizarea unor mari cantitati similare in loturi mai mici b. dezvoltarea unei banci sau a unui inventar de produse similare d. procesul de combinare a produselor in colectii sau asortimente ( 5$. 3epartizarea reprezinta: a. dezvoltarea unei banci sau a unui inventar de produse similare c. procesul de combinare a produselor in colectii sau asortimente b. separarea diverselor produse intr-o relativa armonie de grupuri omogene d. divizarea unor mari cantitati similare in loturi mai mici : 5%. <ruparea reprezinta: a. divizarea unor mari cantitati similare in loturi mai mici c. procesul de combinare a produselor in colectii sau asortimente b. separarea diverselor produse intr-o relativa armonie de grupuri omogene

d. dezvoltarea unei banci sau a unui inventar de produse similare * 58. 9iderul unui canal de mar)eting nu poate fi: a. consumatorul final c. detailist b. angrosist d. producator ( 5&. 1ntegrarea canalului pe verticala reprezinta: a. dezvoltarea unei banci sau a unui inventar de produse similare c. separarea diverselor produse intr-o relativa armonie de grupuri omogene b. combinarea a doua sau mai multe faze ale unui canal de distributie sub acceasi conducere d. combinarea institutiilor la acelasi nivel al operatiei ? $'. 8n sistem vertical de mar)eting institutional este: a. canalul de distributie directa c. un canal de mar)eting in care un singur membru al canalului coordoneaza sau conduce activitatile canalului pentru realizarea eficientei, a costurilor scazute pentru distributie si satisfacerea segmentului de piata al consumatorilor b. canalul de distributie de tip producator - negustor - cumparator d. un sistem de distributie specific doar produselor agricole * $ . 8na din urmatoarele nu prezinta forma a unui sistem vertical de mar)eting: a. sistemul vertical de mar)eting corporativ c. sistemul vertical de mar)eting administrat b. sistemul vertical de mar)eting multinational d. sistemul vertical de mar)eting contractual ? $!. *ele trei nivele importante de acoperire a pietei sunt: a. distributia intensiva, distributia e4tensiva, distributia selectiva c. distributia intensiva, distributia e4clusiva, distributia interna b. distributia intenisva, distributia e4-austia, distributia selecta d. distributia interna, distributia e4ogena, distributia selectiva ( $". /otiunea de promovare: a. este un comple4 de activitati prin care un mesaj cu semnificatie comerciala privind un produs, serviciu sau o firma este prezentat publicului prin mass media b. implica contacul direct, individualizat, prin care o persoana cauta sa determine pe cumparatorii potentiali sa cumpere anumite bunuri sau servicii

c. include toate activitatile de mar)eting menite a stimula si creea cererea, prin comunicatiile informative si persuasive ale intreprinderii cu piata d. reprezinta activitatea de a crea printre oameni o stare de spirit favorabila intreprinderii * $#. +ublicitatea : a. include toate activitatile de mar)eting menite a crea si stimula cererea, prin comunicatiile informative si persuasvie lae intreprinderii cu piata b. este un comple4 de activitati prin care un mesaj cu semnificatie comerciala privind un produs, serviciu sau o firma este prezentat publicului prin mass media c. implica contactul direct, individualizat, prin care o persoana cauta sa determine pe cumparatorii potentiali sa cumpere anumite bunuri sau servicii d. reprezinta activitatea de a crea printre oameni o stare de spirit favorabila unei intreprinderi ? $5. 3elatiile publice: a. reprezinta un comple4 de activitati prin care un mesaj cu semnificatie comerciala privind un produs, servciu sau firma este prezentat publicului prin mass media b. sunt activitati care contribuie la stimularea vanzarilor c. reprezinta activitatea de a crea printre oameni o stare de spirit favorabila unei intreprinderi d. implica contactul direct, individualizat, prin care o persoana cauta sa termine pe cumparatorii potentiali sa cumpere anumite bunuri sau servicii * $$. 8na din urmatoarele nu reprezinta scop al promovarii: a. diseminarea ideilor c. determinarea canalului de distributie optim b. influentarea si convingerea consumatorilor d. ridicarea eficientei competitive a eforturilor de mar)eting pentru cucerirea unui segment al pietei * $%. *apacitatea unei persoane sau unui grup de persoane de a transmite idei, ganduri, sentimente, opinii, la o alta persoana sau grup, in asa fel incat sa se poata obtine un anumit raspuns, inseamna: a. relatii publice c. flu4 al comunicatiilor promotionale b. publicitate d. comunicare : $8. /u reprezinta obiectiv al promovarii: a. sporirea vanzarilor c. scaderea volumului vanzarilor b. mentinerea sau cresterea pozitiei intreprinderii pe piata d. educarea si informarea pietei * $&. *onditiile favorabile promovarii nu presupun: a. tendintele de crestere a nevoilor de baza pe care le satisface produsul c. e4istenta unor serii de motive emotionale in actul de cumparare b. posibilitatile de banalizare a produsului d. e4istenta unor resurse financiare suficiente ? %'. 8n canal de distributie: a. este un concept ec-ivalent cu cel de

distributie a marfurilor c. este format doar din producator si consumator b. este numit canal de mar)eting d. reprezinta ansamblul operatiunilor de vanzare-cumparare a unui anumit produs ? % . 8n canal de mar)eting include: a. numai producatorul si consumatorul c. numai intermediarii implicati in distributia marfurilor b. toate verigile care contribuie la distributia produsului d. toate verigile care contribuie la distributia produsului, inclusiv consumatorul final : %!. 8n canal direct este un canal care are: a. un singur intermediar c. doi intermediari b. nici un intermediar d. un numar mic de intermediari ? %". *are din urmatoarele functii principale nu apartin activitatilor de sortare: a. acumularea c. impartirea b. repartizarea d. gruparea * %#. +rin ce functie principala a activitatilor de sortare produsele sunt combinate in colectii sau asortimente astfel incat cumparatorii sa le aiba disponibile intr-un anume loc: a. clasificarea c. repartizarea b. acumularea d. gruparea : %5. 1ntegrarea canalului de distributie poate fi: a. integrarea canalului laterala c. integrarea canalului pe diagonala b. integrarea canalului pe orizontala d. nici un raspuns corect ? %$. *ombinarea institutiilor la acelasi nivel al organizatiei sub o singura conducere reprezinta: a. integrarea canalului pe orizontala c. integrarea canalului pe diagonala b. integrarea canalului pe verticala d. integrarea verticala totala ( %%. Sistemul vertical de mar)eting administrat: a. combina toate fazele unui canal de mar)eting, de la producatori la consumatori, sub o singura posesie b. membri canalului sunt independenti, dar un nivel inalt al conduceri interorganizationale este realizat de coordonarea neoficiala c. este cel mai popular tip de sistem vertical de mar)eting, legaturile interorganizationale se formeaza prin contracte d. nu este forma a sistemului vertical de mar)eting ? %8. 2ste sistem vertical de mar)eting, sistemul: a. contractual c. colateral b. coordonat d. conventional ( %&. Sunt sisteme de mar)eting vertical, sistemele: a. contractual, coordonat, administrat c. contractual, administrat, conventional b. contractual, corporativ, administrat d. contractual, coordonat, conventional ? 8'. *are din urmatoarele reprezinta un mijloc publicitar: a. tipariturile prin posta c. premiul

b. targurile si e4pozitiile d. timbrele comerciale ( 8 . 3educerile promotionale de preturi sunt forme de: a. publicitate c. promovarea vanzarilor b. manifestare promotionala d. publicitate la locul vanzarii * 8!. 0anzarea prin eforturi personale: a. implica contactul indirect, prin care o persoana cauta sa determine pe cumparatorii potentiali sa cumpere anumite bunuri sau servicii b. se adreseaza impersonal unei mase de consumatori c. reprezinta activitatea de a crea printre oameni o stare de spirit favorabila unei intreprinderi d. se adreseaza unor consumatori individuali, in vederea influentarii cererii acestora : 8". /u este forma a mar)etingului direct: a. telemar)etingul b. mar)etingul on-line c. mar)etingul prin posta d. relatiile cu publicul : 8#. Mar)etingul direct: a. consta in prezentarea facuta de agentii de vanzari ai firmei cu scopul de a face vanzari si de a dezvolta relatii cu clientii b. consta in legaturi directe cu anumiti clienti tinta, alesi cu grija pentru a obtine atat o vanzare imediata, dar si pentru a cultiva o relatie de durata c. are ca scop construirea unor relatii bune cu diferitele tipuri de public ale companiei d. este un concept ec-ivalent cu vanzarile directe ? 85. *onceptul de comunicare integrata de mar)eting presupune: a. compania combina cu atentie si coordoneaza multiplele sale canale de comunicare pentru a transmite un mesaj clar, consistent si convingator despre organizatie si produsele sale b. compania utilizeaza mai intai pubilicitatea si ulterior toate celelalte forme de promovare: relatiile publice, vanzarile directe si mar)eting direct c. compania realizeaza cultivarea unor relatii pe termen lung cu clientii d. a D b D c ( 8$. *are din urmatoarele nu este aspect al mar)etingului direct care ii confera acestuia unicitateaE a. personalizarea c. presupune intotdeauna e4istenta unei baze de clienti b. caracterul direct d. generalizarea : 8%. /u poate fi considerat instrument in mar)etingul direct: a. telefonul c. fa4ul b. catalogul de promovare d. panoul publicitar : 88. 2ste te-nica a mar)etingului direct: a. relatiile publice c. publicitatea b. mar)etingul prin cataloage d. investitiile directe ? 8&. +rincipala te-nica de comunicatie in mar)etingul direct (tinand cont atat de c-eltuielile totale in mar)etingul direct, cat si de vanzarile in mar)etingul direct) este: a. mar)etingul .0 cu raspuns direct c. mar)etingul direct prin posta b. mar)etingul telefonic d. mar)etingul prin catalog

? &'. /u este caracteristica a mar)etingului direct prin posta: a. permite o selectare a publicului tinta c. gradul de raspuns foarte mare din partea publicului tinta b. mesajul transmis poate fi personalizat d. promovarea este fle4ibila * & . 1n functie de dimensiunile canalului de distributie, o varianta de strategie de distributie este: a. distributie directa c. distributie prin aport propriu b. distributie selectiva d. distributie inversa ( &!. 1n functie de amploarea distributiei, o varianta de strategie de distributie este: a. distributie directa c. distributie inversa b. distributie selectiva d. distributie e4clusiv prin intermediari ? &". 9ungimea canalului este reprezentata de: a. numarul de verigi intermediare prin care trec marfurile de la producator la utilizatorul final b. numarul utilizatorilor prin care se asigura distributia unui produs in cadrul fiecarei etape (secvente) a rutei acestuia c. masura aproprierii distribuitorului de punctele efective de utilizare (consum) ale produsului d. distanta spatiala dintre producator si consumatorul final ( &#. :istributia fizica reprezinta: a. un concept mai cuprinzator decat cel de distributie c. numarul de verigi intermediare prin care trec marfurile de la producator la utilizatorul final b. miscarea si manipularea bunurilor de la locul unde sunt produse la cel in care sunt consumate sau utilizate d. un concept mai cuprinzator decat cel de canal de distributie ? &5. (dancimea canalului de distributie este data de: a. numarul de verigi intermediare prin care trec marfurile de la producator la utilizatorul final b. masura aproprierii distribuitorului de punctele efective de utilizare (consum) ale produsului c. numarul utilizatorilor prin care se asigura distributia unui produs in cadrul fiecarei etape (secvente) a rutei acestuia d. intensitatea distributiei ? &$. *omponenta logisticii comerciale care antreneaza circa !@" din totalul costurilor logisticii si reprezinta una dintre activitatile de baza ale procesului distributie (cea mai importanta din perspectiva costurilor generate): a. manipularea produselor c. flu4urile informationale b. depozitarea produselor d. transportul produselor : &%. *analul de distributie reprezinta: a. intregul proces de productie de la materia prima la produsul finit b. un concept ec-ivalent cu cel de distributie a marfurilor c. o combinatie de utilitati si functiuni asigurate de firmele ce constituie itinerarul deplasarii marfurilor din punctele de productie in cele de consum (utilizare)

d. numai intermediarii implicati in distributia marfurilor * &8. 1n functie de rolul indeplinit in canalele de mar)eting si de flu4urile in care sunt prezenti, participantii la procesul de distributie pot fi clasificati in urmatoarele categorii majore: a. participantii primari, ofertantii de servicii functionale, furnizorii de servicii de sprijin b. ofertantii de servicii de sprijin, participantii primari, furnizorii de servicii functionale c. ofertantii de servicii de consultanta, participantii primari, furnizorii de servicii financiare si de asigurari d. ofertantii de servicii financiare, participantii primari, furnizorii de servicii de asigurari ( &&. 5ace parte din mediile publicitare: a. suportul publicitar c. mesajul publicitar b. cinematograful d. a4ul promotional ? !''. +rogramul promotional debuteaza cu: a. analiza e4ploratorie de piata c. fi4area obiectivelor programului promotional b. fi4area obiectivelor calitative ale programului promotional d. determinarea bugetului programului * !' . +ublicitatea comerciala, in literatura de specialitate, indeplineste functiile sale dupa principiul (.1.:.(. care inseamna: a. atentie, interes, dorinta, ac-izitionare c. ac-izitionare, investigare, decizie, atentie b. atentie, intertie, decizie, ac-izitie d. ac-izitionare, interes, dorinta, atentie ( !'!. Sociologia moderna asociaza activitatilor desfasurate prin intermediul mass-mediei cinci functii distincte. *are sunt acesteaE a. functia antena, functia de amplificare, functia focar, functia prisma, functia ecou c. functia satelit, functia de amplificare, functia focar, functia prisma, functia ecou b. functia de simplificare, functia de amplificare, functia satelit, functia focar, functia prima d. functia antena, functia de amplificare, functia focar, functia prima, functia satelit ( !'". *ele trei tipuri principale de detailisti off-price sunt: a. magazinele universale, depozitele-club, punctele de desfacere ale fabricilor b. magazinele independente, punctele de desfacere ale fabricilor, depozitele-club c. magazinele universale, supermagazinele, -ipermagazinele d. detailistii off-price independenti, punctele de desfacere ale fabricilor, magazinele specializate ? !'#. 1dentidicati strategiile folosite de catre o organizatie, in functie de nivelul obiectivelor urmarite

prin desfasurarea activitatii promtionale: a. strategia promovarii imaginii sale globale, strategia promovarii e4clusive a produsului (serviciului) oferit pietei b. strategia diferentiata, strategia nediferentiata, strategia concentrata c. strategia defensiva, strategia ofensiva d. strategia controlata, strategia concentrata, strategia promovarii e4clusive a produsului ( !'5. :urata unei campanii promotionale obisnuite este de: a. #-$ luni c. !-# luni b. "-$ luni d. !-$ luni ? !'$. *a functie a canalului de mar)eting, asigurarea serviciilor presupune ca membrii canalului sa: a. furnizeze serviciile necesare pentru activitatile canalului c. indeplineasca activitatile necesare pentru a vinde produsele consumatorilor si altor membri ai canalului b. raspandeasca informatii despre oferta lor d. furnizeze servicii cum ar fi creditarea consumatorilor sau returnarea produselor : !'%. (socierea dintre trei angrosisti si sase detailisti, in vederea organizarii mai eficiente a distributiei marfurilor, reprezinta: a. integrare orizontala c. integrare laterala b. integrare verticala d. integrare multicanal ? !'8. :in cadrul functiilor majore ale logisticii face parte si procesarea comenzilor. +rocesarea comenzilor prin sc-imb electronic de date se face prin intermediul: a. 2M1 c. 251 b. 2:1 d. 2.1 ? !'&. +ublicitatea directa se poate realiza prin: a. prin plasarea unui afis in zone publice c. prin e4pedierea la adresa partenerului de afaceri prin posta a mesajelor publicitare sub forma scrisorilor, pliantelor, prospectelor sau cataloagelor b. prin cadouri publicitare oferite de o firma partenerilor de afaceri in variate ocazii sau imprejurari d. toate variantele * ! '. 5ormele de desfacere care necesita magazine sunt: a. automatele comerciale c. comercializarea la domiciliu b. comanda prin cataloage d. nici un raspuns nu este corect : ! . :in categoria formelor de desfacere care nu necesita magazine face parte urmatoarea grupare: a. comanda prin posta, comple4ele

comerciale, comercializarea la domiciliu, inc-irierea produselor c. comanda prin cataloage, comanda prin posta, automatele comerciale, comercializarea la domiciliu b. automatele comerciale, inc-irierea produselor, ucigasii de clasa, comercializarea la domiciliu d. cluburile de depozite, comercializarea la domiciliu, automatele comerciale, inc-irierea produselor * ! !. Site-ul Feb reprezinta un instrument de promovare specific: a. relatiilor publice c. vanzarii prin eforturi personale b. publicitatii gratuite d. activitatilor specializate de promovare ( ! ". +anourile de afisaj pot fi: a. amplasamente fi4e sau normale c. amplasamente fi4e sau mobile b. normale, de durata d. efemere, de durata * *ea mai mare problema publica cu care se confrunta industria mar)etingului direct este:c. invadarea intimitatii 8na din afirmatiile de mai jos referitoare la publicitate nu este corecta. Mentionati-o:b. prin actiunile de publicitate intreprinderea urmareste sa asigure informarea publicului in legatura cu activitatea, cu produsele si serviciile sale, cu marcile sub care acestea sunt prezentate pe piata, sa-l convinga si sa-l determine sa renunte la efectuarea actului de cumparare 3eturnarea ambalajelor de catre clienti catre producator pentru a fi reciclate reprezinta: a.distributie inversa 8n conflict care are loc intre firme de la acelasi nivel al canalului reprezinta:c. un conflict orizontal 2ste metoda de stabilire a bugetului alocat publicitatii:a.metoda paritatii competitive :upa tipul mesajului difuzat publicitatea poate fi, publicitate: : b.factuala, de natura emotionala *a suport publicitar, in functie de caracteristicile sale esentiale, catalogul se prezinta in trei variante. *are din urmatoarele variante e4ista in realitateEb. catalogul de prestigiu Mijloacele utilizate in activitatea de relatii publice sunt adresate: b. publicului intern, publicului e4tern 1n functie de obiect, publicitatea poate fi: c. publicitate institutionala 3eactia destinatarului mesajului transmisa emitatorului acestuia reprezinta:d. feed-bac)-ul (ctiunile de publicitate trebuie sa se conformeze unor cerinte specifice. (cestea sunt:a.conjugate, toate cele de mai sus *are din urmatoarele nu este aspect al mar)etingului direct care ii confera acestuia unicitateaE d. generalizarea 5orma platita de prezentare si promovare nepersonala de idei, bunuri sau servicii facuta de catre un sponsor identificat, cu efecte psi-ologice pe termen lung, reprezinta: d.publicitate ,rganizarea unei prezentari multi-media urmate de un spectacol cu raze laser pentru a face cunoscuta lansarea produsului *arlsberg pe piata romaneasca face parte din:b.relatii publice +rincipala te-nica de comunicatie in mar)etingul direct (tinand cont atat de c-eltuielile totale in mar)etingul direct, cat si de vanzarile in mar)etingul direct) este:a. mar)etingul telefonic *ea mai mare problema publica cu care se confrunta industria mar)etingului direct este:c. invadarea intimitatii 8na din afirmatiile de mai jos referitoare la publicitate nu este corecta. Mentionati-o:b. prin actiunile de publicitate intreprinderea urmareste sa asigure informarea publicului in legatura cu activitatea, cu produsele si serviciile sale, cu marcile sub care acestea sunt prezentate pe piata, sa-l convinga si sa-l determine sa renunte la efectuarea actului de cumparare

3eturnarea ambalajelor de catre clienti catre producator pentru a fi reciclate reprezinta:a.distributie inversa 8n conflict care are loc intre firme de la acelasi nivel al canalului reprezinta: c.un conflict orizontal 2ste metoda de stabilire a bugetului alocat publicitatii:a.metoda paritatii competitive :upa tipul mesajului difuzat publicitatea poate fi, publicitate:b.factuala, de natura emotionala *a suport publicitar, in functie de caracteristicile sale esentiale, catalogul se prezinta in treivariante. *are din urmatoarele variante e4ista in realitateEb. catalogul de prestigiu Mijloacele utilizate in activitatea de relatii publice sunt adresate: b.publicului intern, publicului e4tern 1n functie de obiect, publicitatea poate fi:c. publicitate institutionala 3eactia destinatarului mesajului transmisa emitatorului acestuia reprezinta:d. feed-bac)-ul (ctiunile de publicitate trebuie sa se conformeze unor cerinte specifice. (cestea sunt: ras a.conjugate, toate cele de mai sus *are din urmatoarele nu este aspect al mar)etingului direct care ii confera acestuia unicitateaEd. generalizarea 5orma platita de prezentare si promovare nepersonala de idei, bunuri sau servicii facuta de catre un sponsor identificat, cu efecte psi-ologice pe termen lung, reprezinta: este rasp d.publicitate ,rganizarea unei prezentari multi-media urmate de un spectacol cu raze laser pentru a face cunoscuta lansarea produsului *arlsberg pe piata romaneasca face parte din:b.relatii publice +rincipala te-nica de comunicatie in mar)etingul direct (tinand cont atat de c-eltuielile totale in mar)etingul direct, cat si de vanzarile in mar)etingul direct) este: a.mar)etingul telefonic O trasatura nedorita a sistemului de comunicatie este zgomotul care poate sa apara: a. la nivelul fiecarei verigi a procesul de comunicatie Unii dealeri Renault din Bucuresti s-au plans de alti dealeri din oras care le fura din vanzari fiind prea agresivi in stabilirea preturilor si promovare, vanzand si in afara teritoriilor desemnate. Acest tip de conflict se numeste: : c. conflict orizontal Una dintre urmatoarele componente se include in randul mediilor majore de transmitere a mesajelor publicitare:b. cinematograful Atunci cand o singura firma infiinteaza doua sau mai multe canale de marketing pentru a ajunge la unul sau mai multe segmente de clienti, ea are: b. sistem de distributie multicanal are dintre urmatoarele principii nu este specific pubilicitatii!a. principiul determinarii preturilor in functie de concurenta "arketingul direct:b. consta in legaturi directe cu anumiti clienti tinta, alesi cu grija pentru a obtine atat o vanzare imediata, dar si pentru a cultiva o relatie de durata are din urmatoarele grupe este formata integral din te#nici de promovare a vanzarilor:b. pac#ete cu pret redus, cupoanele, sampling-ul Una din urmatoarele componente nu apartine formelor particulare ale publicitatii:d. publicitatea institutionala $ublicitatea factuala:a. pune accentul pe reliefarea caracteristicilor clare ale produsului %irma oca- ola a organizat in domeniul bauturilor racoritoare, cu ocazia lansarii produsului &iet oke cel mai mare dineu oficial. Aceast dineu este te#nica de:d. relatii publice 'electia cinematografelor in care urmeaza sa fie proiectate filmele publicitare se efectueaza

in general tinand cont de:d. tarifele care se practica pentru difuzare $rincipala te#nica de comunicatie in marketingul direct (tinand cont atat de c#eltuielile totalein marketingul direct, cat si de vanzarile in marketingul direct) este:a. marketingul telefonic e tip de sistem vertical de marketing combina stadii succesive ale productiei si distributiei sub un singur proprietar:c. '*" institutional +u este caracteristica a marketingului direct prin posta:c. gradul de raspuns foarte mare din partea publicului tinta Acordarea de stimulente pe termen scurt, cu scopul de a incuraja clientii sa incerce sau sa ac#izitioneze un anumit produs sau serviciu, reprezinta:c. promovarea vanzarilor 'tocarea informatiei de catre receptorul mesajului, care inseamna conservarea elementelor esentiale ale mesajului, asa cum au fost intelese, ,in memorie,, in vederea unei utilizari viitoare reprezinta:d. efectul comunicarii Un conflict care are loc intre firme de la acelasi nivel al canalului reprezinta:c. un conflict orizontal O unitate de desfacere cu amanuntul este definita ca fiind:b. unitatea in care produsele se vand consumatorului sau utilizatorului final $rintre formele particulare ale publicitatii de produs se numara:b. publicitatea de conditionare 1n functie de obiect, publicitatea poate fi:e. publicitate de produs, publicitate de marca, publicitate institutionala /u este forma a mar)etingului direct: c.relatiile cu publicul *adourile promotionale sunt forme de:c. promovare a vanzarilor *anal de mar)eting reprezinta: b.un grup de persoane sau organizatii care directioneaza flu4urile de produse de la producatori la consumatori 3eactia destinatarului mesajului transmisa emitatorului acestuia reprezinta: a.feed-bac)-ul (sociatiile cooperatiste ale detailistilor sunt o forma a sistemului vertical de mar)eting b.contractual 24ista o serie de produse si servicii pentru a caror vanzare este necesara o publicitate care sa se incadreze in anumite reguli cu caracter special. 1n aceasta categorie, nu se includ:b. produsele alimentare 3adioul reprezinta:b. un alt suport al publicitatii prin media /u este adevarat urmatorul enunt referitor la publicitatea comparativa:b.are ca principal obiectiv stimularea cererii pentru un produs, serviciu sau marca, punand accentul pe conditiile de prezentare ale acestora 8n canal de mar)eting indirect este canalul:d.cu unul sau mai multi intermediari , trasatura nedorita a sistemului de comunicatie este zgomotul care poate sa apara:d.la nivelul fiecarei verigi a procesul de comunicatie /u este metoda pentru stabilirea bugetului total pentru publicitate: a.metoda previziunii vanzarilor 1n functie de obiect, publicitatea poate fi:a. publicitate institutionala *a suport publicitar, in functie de caracteristicile sale esentiale, catalogul se prezinta in trei variante. *are din urmatoarele variante e4ista in realitateE c.catalogul de prestigiu Sistemul de mar)eting contractual este un sistem:b.vertical

Articolul specific activitii de relaii publice, destinat unei publicaii profil, este -articolul de importan caracteristic; Ansamblul activitilor promoionale realizate sub forma unor programe si campanii specifice corespunde -comunicaiei formale;

Aciunile specifice comunicaiei promoionale corespund: -comunicaiei formale; Atenuarea efectelor sezonalitii asupra vnzrilor produsului reprezint un obiectiv specific interveniei publicitii la nivel: c) conativ; A conferi ntreprinderii o valoare civic i moral, prin evidenierea personalitii acesteia, reprezint obiectivul: d) comunicaiei instituionale Alegerea unui univers de produse de referin cruia urmeaz s i se asocieze produsul promovat corespunde: d) principiului identificrii Afirmaia potrivit creia promovarea vnzrilor presupune utilizarea acelor mi!loace care au rolul de a stimula, pe termen scurt, cererea pentru un produs i de a asigura crearea de trafic la punctul de vnzare corespunde: d) abordrii comerciale
Afirmaia potrivit creia tehnica promovrii vnzrilor este un ansamblu de instrumente promoionale cu o arie de aplicabilitate vast, ce depete cu mult sfera strict comercial, corespunde: c) abordrii tehnice;

Avanta!ele deosebit de importante oferite participanilor la o operaiune promoional de tipul unui !oc sau al unui concurs promoional i care nu pot fi obinute de toi cei care le solicit, ci numai de un numr redus de indivizi poart denumirea de: d) avanta!e ipotetice
Articolul de profil implic: c) realizarea sa de ctre o persoan din interiorul firmei i difuzarea printr-o publicatie cunoscut publicului;

Articolul de importan caracteristic: conine pn la trei mii de cuvinte aprnd ntr-o publicaie de profil; Avanta!ele obinute la cererea cumprtorului care prezint anumite probe- ce dovedesc ac"iziionarea produsului promovat - poart denumirea de b ) avantaje
ulterioare;

Asigurarea consumatorului Bn legCturC cu calitatea Di fia&ilitatea rodusului' informarea acestuia Bn legCturC cu originea mCrfii' rin indicarea mCrcii fa&ricantului' re re%intC rolul6 d) mrcii garanie.

Apelnd la marca distribuitorului, productorul urmrete: b) s mpart riscurile cu distribuitorul; Alctuirea unor programe comunicaionale care s includ decizii coerente cu privire la utilizarea metodelor i te"nicilor de comunicare reprezint, in momentul de fa o tendin ma!or n evoluia mar#etingului, conducnd la apariia conceptului de- -comunicaie integrat de mar#eting; Ansamblul valorilor declarate de organizaie, ce corespund modului n care aceasta i propune s fie perceput de publicul-int, alctuiete: -imaginea dorit de organizaie;
Ansamblul opiniilor mai mult sau mai puin structurate cu privire la o organizaie alctuiete: d) imaginea format.

(bordarea potrivit cGreia publicitatea are rolul de a interveni Hn calitate de stimul, pentru a crea acel dezec-ilibru care permite motivaIiilor sG depG6eascG frJnele ce stau in calea cumprrii, corespunde: b) teoriei motivaiilor; Atunci cnd, n procesul de comunicare, emitorul apreciaz c demersul su va avea un impact mai puternic dac se bazeaz pe norme, valori, interdicii sau pre!udeci, mesa!ul vizeaz receptorul aflat n starea de spiri a) printe; Atunci cnd, prin intermediul unei publiciti normative, educative, emitorul e$plic ce anume trebuie fcut, cum trebuie acionat, arat ce este bine s cumperi, acesta: a) i atribuie starea de spirit printe;
Abordarea publicitar potrivit creia, pentru a determina receptorul s adopte comportamentul dorit de anuntor, mesajele emise evideniaz faptul c marca promovat i permite s se ncadreze n normele unui grup, are la baz: d) modelul veblenian.

Atragerea ateniei publicului-tint asupra caracteristicilor unui produs e$istent pe piat reprezint un obiectiv al demersurilor comunicaionale a crui realizare presupune intervenii la nivel; a) cognitiv Atunci cnd comunicarea se realizeaz prin intermediul proceselor de scrierectire, gndire i vorbire-ascultare, forma de comunicare specific poart denumirea de: c) comunicare verbal; Atunci cnd organizaia i propune ca, prin intermediul comunicrii, s determine creterea frecvenei de cumprare a produsului marca %&%, aceasta realizeaz o comunicare de tip: c) comercial; Atunci cnd organizaia i propune ca prin intermediul comunicrii, s determine consolidarea imaginii organizaiei n rndul mediului administrativpolitic, aceasta realizeaz o comunicare de tip: d) corporativ 'onul de reducere oferit consumatorului prin intermediul unui produs diferit de cel care face obiectul promovrii poart denumirea de -bon de reducere ncruciat; 'azndu-se pe e$periena distribuitorilor i pe rezultatele studiilor efectuate de-a lungul anilor n marile magazine, specialitii n merc"andising au formulat o serie de reguli ce se recomand a fi respectate (recizai care dintre recomandrile de mai !os enun corect una dintre aceste-reguli: -este bine ca implantarea raioanelor s se fac n funcie de sensul de circulaie dominant; 'onul de reducere ncruciat reprezint o te"nic de promovare a vnzrilor utilizat atunci cnd sunt avute n vedere obiective precum: -prima cumprare i ncercarea unor noi variante de produs; 'ugetul care prevede c"eltuielile necesare afirmrii identitii organizaiei i gestionrii demersurilor comunicaionale absolut necesare organizaiei poart denumirea de: c) buget de funcionare;
Bugetul care prevede cheltuielile necesare organizrii i desfurrii aciunilor punctuale, de comunicare pe termen scurt sau mediu, realizate n scopul obinerii unei imagini favorabile a organizaiei, poart denumirea de: d) buget operaional.

)onferina de pres se organizeaz, de obicei: c) pentru comunicarea unor tiri importante;


Care dintre urmtoarele elemente nu face parte din planul unei campanii de relaii publice: c) stabilirea aciunilor; msurarea produciei;

)ea mai uoar modalitate de evaluare a programelor de relaii publice este: a) )ea mai utilizat metod de evaluare a programelor de relaii publice este: -msurarea e$punerii la mesa!; )omunicaia care se desfoar necontrolat prin intermediul personalului, produselor, distribuiei etc poart denumirea de: -comunicaie informal; )atalogul de prestigiu reprezint: c) o ediie publicitar deosebit menit s evidenieze poziia firmei i a produselor
firmei sale;

)onceperea aciunilor de publicitate astfel nct s nu se profite de ncrederea sau lipsa de cunoatere a publicului este o cerin specific acestui gen de operaiuni, impusa de: b) loialitatea mesa!ului publicitar )atalogul care se refer la produsele i serviciile cele mai scumpe, de cea mai bun calitate, la unicatele pe care le ofer firma, poart denumirea de b) catalog de prestigiu; )atalogul ce se caracterizeaz printr-o descriere detaliat, strict comercial, a mrfurilor oferite spre vnzare, a dimensiunilor i performanelor acestora, poart denumirea de: c) catalog de lucru;

)oncursurile promoionale reprezint o te"nic de promovare a vnzrilor n care: intervenia "azardului este e$clus; )ea mai eficient component a activitii promoionale n cazul promovrii unui bun industrial o reprezint:b) forele de vnzare; )el care organizeaz o operaiune de promovare a vnzrilor, avnd ca int consumatorii i urmrind crearea de trafic la punctul de vnzare este:b) comerciantul; )a form particular de marc, grifa are un statut aparte, fiind mai ales: -un mod de identificare i de referin social; )u ocazia srbtorilor de iarn, compania * un cunoscut productor de buturi rcoritoare, pune la punct o campanie de promovare a vnzrilor prin care se ofer consumatorilor +,, litri de produs (entru a permite adugarea cantitii suplimentare de produs, toate buturile rcoritoare ale companiei, comercializate n mod obinuit formatul de - litri, beneficiaz de o condiionare special - un ambala! promoional de -,, litri )are este denumirea te"nicii de promovare a vnzrilor utilizat de compania *. d) ofert produs n plus )e tip de prezentare a produselor n liniarul de vnzare are dezavanta!ul c, n condiiile n care consumatorul are tendina de a privi suprafaa de e$punere mai nti pe orizontal, nu permite dect un singur contact vizual cu produsul e$pus. prezentarea vertical; )reterea cantitilor cumprate la nivelul coului mediu reprezint unul dintre obiectivele unei operaiuni de promovare a vnzrilor ce vizeaz consumatorii i se realizeaz la iniiativa: c) comerciantului; )onsumatorii care, dei au o marc preferat, sunt sensibili la ofertele promoionale, fiind dispui s ac"iziioneze o alt marc - ns ocazional i cu condiia ca avanta!ul promoional s fie suficient de atractiv - poart denumirea de: d) consumatori infideli )onsumatorii care cumpra de regul aceeai marc, bazndu-se pe e$perienta anterioar i ferindu-se n general s accepte ofertele promoionale ale mrcilor concurente fac parte din categoria: -fidelilor din rutin;
Conceptul de comunicaie de marketing a aprut;

d) in ultimele decenii ale secolului al &&-lea,


)onsidernd urmtoarele metode i te"nici de comunicare - / (ublicitate media; (ublicitatea prin tiprituri; 0 (rimele i cadourile promoionale: 1 2arca: , (articiparea la trguri i e$poziii; 3 4esignul produsului; 5 Ambala!ul produsului; 6 7tilizarea forei de vnzare; 8 9ogoul; /+ :ponsorizarea; // 2ecenatul; /- :tilul ar"itectonic - precizai care dintre gruprile de mai !os include doar metode i te"nici de natur promoional c) 3, 5, 8,11; Considernd urmtoarele metode i tehnici de comunicare: 1. Publicitatea media 2. Publicitatea prin tiprituri; 3. Primele i cadourile promoionale; 4. Marca; 5.Participarea la trguri i expoziii; 6. Designul produsului; 7. Ambalajul produsului: 8.Utilizarea for ei de vnzare; 9. Logoul; 10. Sponsorizarea; 11. Mecenatul; 12. Stilul arhitectonic, preciza i care dintre gruprile de mai jos include doar metode i tehnici de natur continu. c) 6, 7, 9,

12; )oerena, consensul i continuitatea demersurilor comunicaionale sunt argumente importante n favoarea: -abordrii strategice a comunicaiei de mar#eting; )reterea cantitilor consumate reprezint un obiectiv al demersurilor comunicaionale, a crui realizare presupune intervenii la nivel c) conativ;

Care dintre urmtoarele metode de determinare a bugetului de comunicare este criticat de unii specialiti, ntruct indic, n opinia acestora, o atitudine pasiv din partea anuntorului? -alinierea la bugetele practicate de principalii concureni,

*oordonarea Hntregului proces de realizare a unei campanii promoIionale, asigurarea unei bune corelGri a activitGIilor din cadrul tuturor compartimentelor ageniei de publicitate, reprezint atribuii ce revin specialistilor din cadrul compartimentului: a) relaii cu clienii )onducerea aciunilor de promovare a ageniei de publicitate, ca i pregtirea primelor contacte cu un nou client, intr n atribuiile celor de ;a compartimentul: -relaii publice - dezvoltare; )are dintre urmtoarele situaii reflect o abordare corect a relaiei dintre promovare i comunicare n mar#eting. -ntre promovare i comunicare n mar#eting e$ist un raport de la parte la ntreg; )a orice alt tip de organizaie, prestatorii de servicii comunic inclusiv prin intermediul unor elemente precum comportamentul personalului, amena!are interioar a spaiului de lucru, sau stilul ar"itectonic al cldirii n care funcioneaza ;ndicai natura comunicrii specifice situaiilor n care nu e$ist preocupri de valorificare a valenelor comunicaionale ale acestor elemente: -comunicare informal nonverbal; )a rspuns la e$igenele impuse de noua orientare ctre mar#etingul societal, in cea de-a doua !umtate a secolului al &&-lea apare o nou form de comunicare, permind organizaiei s-i afirme individualitatea, prin evidenierea performanelor obinute i a personalitatii pe care i-o confer propria cultur ;ndicai despre ce form de comunicare este vorba: c) comunicare corporativ de tip formal; )ompaniile care, prin procesul de comunicare, urmresc s construiasc i s susin o imagine global care s coincid cu imaginea comercial a organizaiei, opteaz pentru: -o strategie de comunicaie comercial; )ompaniile care produc< comercializeaz mai multe produse i doresc s-i construiasc discursul n !urul a cel puin dou dintre acestea, opteaz pentru:-o strategie de comunicaie cu obiect multiplu )oordonarea tuturor activitilor care contribuie la formarea imaginii globale a organizaiei reprezint una dintre responsabilitile:d) directorului de comunicare )ulegerea i transmiterea de informaii din rndul i spre diferitele categorii de anga!ai reprezint una dintre responsabilitile: c) serviciului de informare intern; )are dintre urmtoarele asociaii profesionale, activnd n domeniul publicitii, urmrete s reprezinte, n acelai timp, interesele ageniilor de publicitate, ale clienilor acestora i ale mass media. a) ;AA;
Din perspectiva definirii intei de comunicaie, mediul de reedin reprezint un criteriu:c) geografic;

4in perspectiva definirii intei de comunicaie, stilul de via reprezint un criteriu:b) psi"ografic; 4ezvoltarea imaginii unui produs sau a unei mrci reprezint un obiectiv specific interveniei publicitii la nivel:a) afectiv
Diferenierea dintre mecanismul cumprrii i cel al alegerii se face prin intermediul:&4 criteriului specificitii;

4emonstraiile reprezint o te"nic de promovare a vnzrilor eficient cnd produsul se afl n faza ciclului de via de:a4 lansare9

4istribuirea de eantioane reprezint o te"nic de promovare a vnzrilor ce poate avea efecte considerabile n cazul n care marca promovat se afl de: a4 lansare9
Demersul de natur comunicaional, riguros planificat, realizat pe o perioad determinat de timp sub forma unor campanii n cadrul crora, cu ajutorul unor tehnici precum publicitatea, promovarea vnzrilor, relaiile publice sau fora de vnzare, se acioneaz in vederea realizrii unor obiective legate de notorietatea sau imaginea unui produs, ori pentru stimularea publicului int de a adopta un anumit comportament de cumprare, cu scopul de a contribui la maximizarea profitului organizaiei, poarta denumirea de:d)

activitate promoional. 4emersurile comunicaionale coerente - realizate att pe plan comercial, ct i in plan corporativ - prin care o organizaie valorific propriul capital comunicaional astfel nct s fie favorizat realizarea obiectivelor prevzute n planurile de mar#eting, definesc conceptul de:-comunicaie global de mar#eting; 4irectorului de comunicare i revine, printre altele, i una dintre urmtoarele responsabiliti:-transmite, pe plan intern, n numele direciei generale, valorile i obiectivele organizaiei; =videnierea performanelor te"nice nregistrate de firm este un obiectiv de comunicaie ce nu poate fi avut n vedere n cazul:-mecenatului; =$primarea personalitii mrcii, prin evidenierea conceptului i a identitatiin acesteia, reprezint obiectivul:-comunicaiei de marc; =fectele unei operaiuni de promovare a vnzrilor care au ca principal surs cumpraturile efectuate de consumatorii obinuii care profit de oferta promoional, dar care ar fi cumprat marca i n condiii normale poart denumirea de:b) efecte de transfer intern; =ditorul unei reviste de specialitate ofer cititorilor care au cumprat un abonament anual posibilitatea de a primi gratuit, odat cu abonamentul, un obiect promoional (recizai care este denumirea te"nicii la care a apelat editorul:d) te"nica lotului cu prim =videnierea superioritii te"nologice i a performanelor te"nice nregistrate de firm reprezint un obiectiv specific:c) sponsorizrii de credibilitate; =laborarea coninutului mesa!elor publicitare i propunerea modalitilor de prezentare Di realizare final> a mesa!elor, reprezint> atribuii ce revin, n cadrul unei agen?ii de publicitate, speciali@tilor din cadrul compartimentului:b) rela?ie; Aormarea unor atitudini care determin consumatorul s recepteze i s interpreteze mesa!ele doar n msura n care acestea i ntresc convingerile are ca efect:-distorsiunea selectiv; Aidelizarea clienilor atrai prin utilizarea acelor te"nici de promovare a vnzrilor care se bazeaz pe principiul acumulrii sau a acelora care permit crearea unei relaii pozitive ntre marc i consumator, reprezint un obiectiv ce poate fi avut n vedere n cazul n care marca promovat se gsete n etapa de:-cretere a ciclului su de via; Auncia mrcii de autentificare a produsului permite firmei s revendice crearea unui produs, acesta fiind rolul esenial al:d) mrcii-garanie
Faptul c produsul nu poate beneficia de notorietatea i imaginea unei mrci existente este unul dintre dezavantajele:mrcii-produs;

Auncia mrcii de semn de proprietate i de difereniere este evident mai ales atunci cnd este vorba de:c) marca umbrel; Aolosirea de denumiri asemntoare prin sonoritate sau prin ortografiere cu denumirea unei mrci e$istente poarta denumirea de:b) paronimie; Aabricanii de produse de nalt te"nologie obinuiesc s-i recruteze reprezentanii forei de vnzare din rndul specialitilor care posed solide

cunotine te"nice; astfel, ca urmare a modului n care vor fi percepui de receptori, in cadrul procesului de comunicare, acetia vor determina sc"imbarea atitudinii receptorului prin declanarea mecanismului:a)asimilrii interne;
Factorii ntmpltori, precum urgena servirii, utilizarea specific, sau mrimea comenzii, reprezint variabile de segmentare, utilizate n definirea intei demersurilor comunicaionale, n cazul n care publicul vizat este alctuit din:d) organizaii.

Brifa este o form particular de marc ce se aplic n general:c) obiectelor de lu$;


Impactul aparaturii video a condus:-la intensificarea aciunilor de relaii publice;

;n cazul n care comunicaia urmrete s rspund nevoii de difereniere social a consumatorului sau de afirmare a apartenenei la un anumit grup, poziionarea comunicaional este:b) simbolic; ;n cazul n care comunicaia pune accent pe valoarea imaginar a produsului poziionarea comunicaional este:b) psi"ologic; ;n calitate de mesa! publicitar, o scrisoare de publicitate personal trebuie s ndeplineasc urmtoarea condiie:-s fie redactat din punctul de vedere al destinatarului i nu din cel al e$peditorului; ;ntre caracteristicile diferitelor publicaii folosite ca suport pentru ve"icularea publicitii nu se nscrie:-tipul mesa!ului publicitar difuzat ;ntre formele prin care se concretizeaz publicitatea gratuit se nscrie:-interviuri ale factorilor de decizie ai ntreprinderii pentru pres, radio i televiziune; ;n conceperea unei campanii de publicitate, principiul convergenei mi!loacelor impune;-ca modalitile de e$punere a argumentului publicitar ales s fie adaptate atit fiecrui suport de ve"iculare a publicitii ct i publicului vizat de campania publicitar; ;nocuitatea este criteriul de selecie a motivaiei ca a$ psi"ologic conform cruia aceasta c) va evita stimularea unor motivaii suplimentare cu caracter negativ ;
In alegerea axului psihologic bazat pe un element de frnare trebuie s se in seama de unul din urmtoarele criterii:criteriul universalitii;.

;n scopul pstrrii interesului consumatorilor pentru un produs, serviciu, marc si firm este utilizat:d) publicitatea de reamintire ;n cazul in care modalitatea de utilizare a produselor este esenial, te"nica de promovare adaptat acestei situaii este:c)organizarea unei demonstraii promoionale; ;ndicai ce te"nic de reducere de pre prezint inconvenientul c solicit ntr-o mai mare msur consumatorul, acesta fiind obligat s pstreze probele de cumprare i s le e$pedieze la adresa indicat de productor:b)oferta de rambursare; ;n cazul oferirii primelor cu a!utorul punctelor-cadou, unul dintre avanta!e l prezint faptul c:c) se elimin problemele legate de ambalarea i de dimensionarea obiectului-prim; ;n categoria !ocurilor cu caracter promoional intr i acele operaiuni n cadrul crora desemnarea ctigtorilor nu se realizeaz numai pe baza "azardului, fiind necesar o anumit implicare din partea participanilor C asemenea operaiune poart denumirea de:c) !oc-concurs;
In cazul n care modalitatea de utilizare a produsului este esenial, tehnica de promovare a vnzrilor adaptat acestei situaii este:d) organizarea unei demonstraii promoionale.

;n cazul unei operaiuni de promovare a vnzrilor, avnd ca obiectiv creterea cantitilor cumprate, pot fi utilizate cu succes te"nici precum:a)lotul omogen, oferta gratuit, prima colecie prin acumulare;

;n perioada care urmeaz unei operaiuni de promovare a vnzrilor are loc o scdere a vnzrilor sub nivelul mediu, datorat stocurilor neepuizate nc de consumatori Acest fenomen este cunoscut sub denumirea de:c) efecte de depresiune; ;n general, prima direct nu este preferat primei colecie prin acumulare deoarece:-n cazul primei colecie prin acumulare valoarea obiectului oferit crete odat cu valoarea ac"iziiei;
In cazul unei operaiuni de promovare a vnzrilor organizat n etapa de lansare a unei noi mrci i avnd ca obiectiv stimularea primei cumprri a acesteia pot fi utilizate cu succes tehnici precum:c)preul de ncercare, ofertade rambursare integral i distribuirea de eantioane;

;n cadrul caracteristicilor de calitate ale unei mrci, simbolurile utilizate in promovarea imaginii de marc confer:c) personalitate;

In cazul n care, n procesul de comunicare, dou sisteme diferite i asum, pe rnd, rolul de emitor, respectiv de receptor, este vorba de:comunicare intergrup;

;n cazul n care un individ !oac rolul emitorului, adresndu-se receptorului n numele organizaiei din care face parte, sau pe care o reprezint, procesul care se desfoar este specific:c) comunicrii organizaionale; ;n cazul n care mesa!ele emise de anuntor difer de la o campanie la alta, n funcie de obiectivele urmrite, te"nicile de comunicare utilizate sunt de natur:a) promoional ;n cazul n care anuntorul transmite publicului-int un mesa! al crui coninut rmne nesc"imbat pe parcursul ntregului ciclu de via al produsului care fac obiectul comunicrii, te"nicile de comunicare utilizate sunt de natur:c) continu; ;n cazul demersurilor de mar#eting al cror obiectiv ma!or l reprezint creterea volumului vnzrilor produselor, aciunile de natur comunicaional ntreprinse de organizaie se desfoar n sfera: -comunicaiei comerciale; ;n cazul demersurilor de mar#eting al cror obiectiv ma!or l reprezint creterea valorii corporative a organizaiei, aciunile de natur comunicaional ntreprinse se desfoar n sfera:d) comunicaiei corporative ;maginea difuzat a unei organizaii ia natere ca urmare a:-emiterii, de ctre o organizaie, a unor mesa!e de natur formal; ;n cadrul procesului de comunicare, sc"imbarea atitudinii receptorului, prin declanarea mecanismului de asimilare intern, este condiionat ded) credibilitatea sursei ;n cadrul procesului de comunicare, sc"imbarea atitudinii receptorului, prin declanarea mecanismului acordului, este condiionat de;-puterea sursei; ;n cazul n care n cadrul procesului de comunicare, receptorul percepe sursa mesa!ului ca fiindu-i asemntoare i familiar, sc"imbarea atitudinii sale se realizeaz ca urmare a declanrii procesului:b) identificrii; ;n cazul n care, n cadrul procesului de comunicare, receptorul percepe sursa mesa!ului ca avnd puterea de a oferi recompense, sc"imbarea atitudinii sale se realizeaz ca urmare a declanrii procesului:c) acordului ;n cadrul procesului de comunicare, sc"imbarea atitudinii receptorului este superficial, n condiiile n care emitorul este perceput e$clusiv prin prisma caracteristicilor care-i confer:b) putere;

;n cadrul procesului de comunicare, se recomand prezentarea celor mai puternice argumente la nceputul mesa!ului atunci cnd:c)receptorul manifest un grad sczut de interes cu privire la coninutul mesa!ului; ;n cazul mesa!elor referitoare la produse a cror ac"iziionare presupune un grad redus de implicare din partea cumprtorului, se recomand ca cele mai puternice argumente s fie plasate:-la nceputul mesa!ului; ;ndicai n ce situaie se recomand plasarea celor mai puternice argumente la mi!locul mesa!ului:d) niciodat ;n procesul de comunicare n cazul problemelor care presupun un grad ridicat de implicare personal din partea receptorului, este bine ca cel care formuleaza concluziile s fie:b) receptorul; ;n cazul receptorilor cu un nivel de inteligen mai sczut, se poate obine modificare mai important a opiniei acestora n direcia dorit, dac cel ce formuleaz concluziile este:a) emitorul;
In cazul n care produsul care face obiectul comunicrii se difereniaza, considerabil n raport cu produsele concurente, iar receptorul mesajului este implicat puternic n procesul de cumprare, rspunsul acestuia se ierarhizeaz potrivit succesiunii de secvene:-nvei - simi - acionezi;

:n ca%ul Bn care rodusul care face o&iectul comunicCrii nu se diferenEia%C foarte mult Bn ra ort cu rodusele concurente' iar im licarea rece torului mesa.ului Bn rocesul de cum Crare este redusC' rCs unsul acestuia se ierar)i%ea%C' de regulC' otri"it succesiunii de sec"enEe6c) nvei - acionezi - simi;

;deea potrivit creia publicitatea poale crea refle$e condiionate, sau se poate folosi de refle$ele de!a dobndite de indivizi, corespunde:a)abordrii comportamentale; ;n cazul n care anuntorul i propune s provoace cumprarea impulsiv a produsului care face obiectul comunicrii, mesa!ul vizeaz receptorul aflat n starea de spirit:b) copil liber,
In cazul n care se dorete determinarea modului n care au fost realizate obiective ce presupun intervenii la nivel afectiv, instrumentele de evaluare sunt de tipul:-testelor proiective;

;dentificarea mecanismului comportamental care se declaneaz in urma difuzrii unui mesa! publicitar i stabilirea a ceea ce trebuie spus pentru ca acest mecanism s funcioneze n favoarea produsului promovat, constituie obiective ale celor care, ntr-o agenie de publicitate, lucreaz la compartimentul c) planificare; ;n cazul n care, n procesul de comunicare, receptorul mesa!ului este c"iar emitorul acestuia, este vorba de:-comunicare intrapersonal ; ;n funcie de natura obiectivelor urmrite, comunicarea n mar#eting are drept componente:b) comunicarea comercial i comunicarea corporativ; Dn anul /65, n : 7 A este nfiinat agenia E F AGerH:ons )onsiderat precursorul ageniei de publicitate moderne (rin modul su de funcionare, aceasta urmrea:-s satisfac mai bine nevoile anuntorilor, nemulumii de modul n care erau concepute anunurile lor publicitare; ;maginea social a organizaiei se formeaz n funcie de:-competitivitatea ofertei de munc a organizaiei, ;maginea comercial a organizaiei se formeaz n funcie de:d)modul n care sunt percepute produsele< mrcile produselor de ctre consumatori ;n relaia dintre organizaie i anga!ai, comunicarea specific mar#etingului are mai ales rolul:c)de a crea un bun climat n interiorul organizaiei ;
Indicai n care dintre urmtoarele tipuri de canale de comunicare se ncadreaz specialitii independeni care pot face aprecieri cu privire la productor i la produsele sale:-canale de comunicare expert;

;nscrierea mesa!ului n memoria permanent a receptorului este un obiectiv al aciunii de comunicaie conform fenomenului: d) reinerii selective. 9a editarea unui catalog, o importan deosebit trebuie s se acorde unuia dintre urmtoarele elemente:-ilustraiei; 9imitarea erorilor de cumprare i mai ales nerepetarea acestora reprezint una dintre funciile specifice:-mrcii;
La iniiativa lui Volney B. Palmer, n S.U.A. a aprut cea dinti societate de intermediere de pe piaa publicitii. Aceasta funciona ca reprezentant al unor publicaii, oferind potenialilor anuntori spaiul publicitar necesar promovrii produselor. Indicai anul n care a aprut aceast societate:b) 184l;

2ecanismul de traducere a ideilor n simboluri sau semne reprezint:a) codificarea; 2arca ndeplinete funcia de garantare a calitii pentru:c) consumator; 2esa!ul n cadrul cruia se fac referiri doar la atuurile produsului care face obiectul comunicrii, trecndu-se sub tcere eventualele sale slbiciuni, poart denumirea de:c) mesa! unilateral 2esa!ul n cadrul cruia obiectul comunicrii este susinut prin prezentarea atuurilor sale, dar care admite, in acelai timp, faptul c e$ist i n rndul competitorilor o serie de aspecte favorabile, poart denumirea de:d) mesa! bilateral 2odul n care este apreciat valoarea financiar a organizaiei de ctre comunitatea economic i financiar, reprezint fundamentul:-imaginii financiare;
Mesajele n cadrul crora elementele de atractivitate se refer la caracteristicile obiective ale produselor/ serviciilor poart denumirea de:a) mesaje raionale

2esa!ele in cadrul crora elementele de atractivitate se refer la caracteristicile psi"ologice i simbolice ale obiectului comunicrii poart denumirea de:b) mesa!e emoionale; 2i!loacele electronice de comunicare Ibenzi audio, benzi video, )4-uri etc ) fac parte din categoria:-canalelor de comunicare nepersonale; Eu fac parte din formele de publicitate direct>:d) publicitatea la locul vnzrii Eumeroase instituii financiar-bancare acord o importan tot mai mare unor elemente precum ar"itectonica i designul spaiului de lucru, transformndu-le in adevrate mi!loace de comunicare Jaiffeisen 'an#, de pild, pentru a sugera transparena, a pus la punct un concept original - acela de %sucursal< agenie modelK avnd la baz structura unui supemagazin ;ndicai care este, n astfel de situatii , natura comunicrii:c) comunicare formal nonverbal; Cbiectivele unei campanii de relaii publice care urmresc s conving publicul sunt:d) motivationale Crientarea continutului mass-media n direcia evidenierii inovaiilor corespunde functiei publicitatii de:c) focar; Cferirea de agende i calendare reprezint un instrument promoional specific:publicitii prin tiprituri;
O reducere a preului de vnzare al produsului cu 10 % corespunde, n condiiile meninerii unei marje brute de profit de -, %, unei creteri necesare a cifrei de afaceri de:b)50%;

Cfertele de rambursare fac parte din categoria:d) reducerilor temporare de pre Cfertele speciale presupun:-comercializarea produsului promovat la un pre inferior celui practicat n mod obinuit, fr a se preciza nivelul reducerii;

Obiectul oferit gratuit de ctre organizatorul unei operaiuni promoionale cu scopul realizrii anumitor obiective de comunicaie, n condiiile n care primirea sa nu este condiionat de achiziionarea produsului promovat, poart denumirea de:d) cadou promoional.

C operaiune de promovare a vnzrilor caracterizat prin implicarea personal a participanilor ntr-o competiie pe parcursul creia trebuie s-i dovedeasc inteligena, ndemnarea, spiritul de observaie, creativitatea, subtilitatea sau intuiia, la sfritul creia ctigtorii obin premii importante ca valoare, poart denumirea de:c) concurs; Crice aciune de sponsorizare presupune e$istena a trei elemente i anume: anuntorul, inta i evenimentul;

Cpinia specialitilor care au artat c te"nicile de promovare a vnzrilor pot fi utilizate de un anuntor n vederea influenrii comportamentului consumatorului i a orientrii atitudinii fa de marc ntr-un sens favorabil corespunde:a) abordrii comunicaionale;
Opinia pe care publicul larg, mass media sau puterea public o au cu privire la integrarea companiei n viaa comunitii, la contribuia adus rezolvrii problemelor de interes general, reprezint fundamentul:d) imaginii instituionale.

(rocesul de comunicaie este eficient dac:-impactul dintre mesa! i receptor i feedbac#-ul sunt pregtite i garantate (recizai care din urmtoarele afirmaii sunt adevrate:d) selectivitatea publicului asculttor reprezint unul din avanta!ele radioului ca mediu publicitar (entru a putea determina o relaie de autoritate fa de publicul vizat, o surs de comunicaie trebuie s fie:d) suficient de puternic (rescriptorii i preconizatorii sunt dou categorii de public care pot fi incluse n:inta de comunicaie; (ublicitatea emoional accentueaz:c)e$ploatarea resorturilor psi"ologice;
Principiul uniformitii publicitii are n vedere faptul c:c)publicitatea, n oricare din formele ei, nu poate fi adaptat la specificul si personalitatea fiecrui consumator (utilizator) potenial;

(olivalena, ca i criteriu de selecie a motivaiei ca a$ psi"ologic, implic este raspuns c)generarea unor motivaii suplimentare cu caracter pozitiv; (ublicitatea factual accentueaz:-caracteristicile evidente ale produsului (rima oferit consumatorului pentru efectuarea, n cadrul suprafeei comerciale, a unor cumprturi care depesc o anumit sum se numete rasp a)prim asociat; (unerea n valoare a mrcii la locul vnzrii, prin obinerea unor poziii prefereniale - n captul gondolei, de pild - este unul dintre obiectivele avute n vedere de un productor care organizeaz o operaiune de promovare a vnzrilor, viznd:c) distribuitorii; (entru consumator, funcia ludic a mrcii corespunde:-satisfaciei i plcerii pe care un consumator o poate resimi n procesul cumpararii (rincipalul domeniu de intervenie a sponsorizrii l constituie:c) sportul; (unctul de vedere potrivit cruia promovarea vnzrilor reprezint o modalitate de aciune ce permite realizarea unor obiective de mar#eting stabilite cu precizie pe termen scurt, mediu i lung corespunde:b) abordrii de mar#eting; (recizai n care dintre urmtoarele situaii este vorba despre reduceri de pre de natur promoional:d) comercializarea, pe o perioad limitat de timp, a unui produs la un pre inferior celui practicat n mod obinuit, fr a se preciza ns nivelul reducerii
Preul de ncercare face parte din categoria:-reduceri temporare de preuri.

(recizai care din urmtoarele afirmaii sunt adevrate:-n cazul procesului de comunicare, emitorul mesa!ului ateapt un rspuns de la receptor;

(entru a avea for promoional, o marc trebuie s aib mai multe caliti )are dintre urmtoarele atribute nu se refer la marc.d) adaptabilitate (recizai care dintre urmtoarele afirmaii este adevrat:b)credibilitatea unui mecena depinde de discreia cu care realizeaz demersul comunicaional; (recizai care dintre urmtoarele afirmaii este adevrat:c) n cazul sponsorizrii anuntorul caut s ias n eviden, e$ploatnd sistematic evenimentul - n special prin mass media;
Precizai care este natura demersului unui anuntor care pltete pentru ca numele su s apar pe panourile din jurul unui teren de sport?-achiziionare de spaiu publicitar

Preocu area unei organi%aEii de a emite mesa.e ersuasi"e' care sC acEione%e' su& forma unor im ulsuri' fie Bn sensul Bm ingerii rodusului cCtre consumator' fie Bn "ederea atragerii u&licului$EintC cCtre rodus' oartC denumirea de6 c) promovare; Pornind de la ideea c, nainte de toate, consumatorul dorete o garantare a rezultatelor pe care le poate obine n urma utilizrii /consumului produsului care face obiectul comunicrii, unii specialiti recurg, n conceperea mesajelor, la explicaii, demonstraii, sfaturi sau recomandri. Aceast abordare a demersurilor comunicaionale are la baz:-modelul marshallian;

(rocesul fundamentrii strategiei globale a comunicaiei de mar#eting are ca punct de plecare:a) fi$area coordonatelor imaginii globale a organizaiei; (rezentarea unor aspecte de natur obiectiv cu privire la activitatea si performanele unei organizaii presupune realizarea unor intervenii la nivel:a) cognitiv (recizai care este criteriul n funcie de care pot fi identificate dou forme de comunicare: comunicarea personal i comunicarea organizaional c) natura i obiectivele emitorului; (otrivit opiniei lui (atric# dLMumieres, n dezvoltarea sistemului comunicaiilor de mar#eting, era industrial corespunde:b)perioadei n care a aprut i s-a dezvoltat comunicarea comercial raional; (otrivit opiniei lui (atric# dLMumieres, n dezvoltarea sistemului comunicaiilor de mar#eting, era de mar#eting corespunde:c)perioadei n care s-a dezvoltat comunicarea comercial emoional;
Pentru a-i exprima identitatea, o organizaie are la dispoziie o ntreag gam de elemente, precum: logoul, antetul, codurile vestimentare, designul exterior i interior al cldirilor. Aceste elemente sunt reunite sub denumirea de:c) sistem de identificare vizual;

ReacEia destinatarului mesa.ului transmisC emiECtorului acestuia re re%intC6 c)

feedback-ul;
Rolul romo"Crii "Fn%Crilor Bn fa%a de maturitate a ciclului de "iaEC a rodusului este6 d)

susinerea vnzrilor
Rolul romo"Crii "Fn%Crilor Bn fa%a de creDtere a ciclului de "iaEC a rodusului este6 -

ctigarea fidelitii consumatorilor;


Reducerile de reE re re%intC instrumentul tactic adec"at fa%ei ciclului de "iaEC al rodusului de6d) declin Reprezentarea vizual a numelui de marc prin intermediul unor elemente figurative reprezint:a) logotipul Re re%entarea "i%uala a mCrcii rin intermediul unor figuri geometrice re re%intC6 b)

emblema;
Reunirea su& un nume comun a mai multor roduse formFnd u%ual o gamC unica este o caracteristicC a6-mrcii - gam;

Redresarea imaginii unei mrci reprezint un obiectiv al demersurilor comunicaionale, a crui realizare presupune intervenii la nivel:b) afectiv; RCs un%Fnd cerinEelor s ecifice orientCrilor "ec)iului conce t de marketing' demersurile comunicaEionale ale organi%aEiilor s$au Bnscris' Bn rima .umCtate a secolului al GG$lea' Bn sfera6 -comunicrii comerciale raionale;

:emnificaia atribuit mesa!ului de ctre receptor reprezint: b) decodificarea; :emnul distinctiv adoptat de ctre productor pentru a deosebi produsele sale de restul produselor similare este:c) marca de producie;

Specialitii apreciaz c sponsorizarea i mecenatul sunt dou tehnici promoionale care se asemn prin faptul c:b) n ambele cazuri anuntorul se asociaz unui eveniment sau creeaz el nsusi un eveniment n scopul de a comunica;

:tabilirea bugetului demersurilor comunicaionale ca un procenta! din cifra de afaceri previzionat nu se recomand n cazul:b)campaniilor promoionale organizate cu ocazia lansrii unor noi produse :incronizarea diferitelor momente ale organizrii unei campanii, stabilirea unei legturi ntre diferitele compartimente implicate n realizarea acesteia, fac parte din atribuiile care revin, n cadrul unei agenii de publicitate, celor de la compartimentul; c) trafic; Nransformarea suprafeelor redacionale i a timpilor de emisie n spaiu publicitar reprezint:-evaluarea monetar a campaniei de relaii publice; Nransmiterea unor informatii apte sa reflecte, s ateste i s confere consisten stilurilor de viata si gandirii dominante n societate corespunde funciei publicitii de:c) ecou;
Testele de notorietate sunt utilizate pentru evaluarea:a) gradului de cunoatere al produsului;

Nransmiterea ctre o audien determinat a unor noi modele de comportament sau de limba! corespunde funciei publicitii de:b) prism;
Tehnica prin care productorul opereaz reduceri permanente de preuri, oferind n fiecare sptmn sau lun, cte un articol diferit la un pre redus, poart denumirea de:-tehnica "mrcilor de apel";

Te)nica reducerii directe a reEului de "Fn%are cCtre consumator' racticatC la iniEiati"a roducCtorului' care indicC e am&ala. ni"elul reducerii' Bn mCrime a&solutC sau rocentual' oartC denumirea de6c) reducere imediat; Te)nica ce resu une comerciali%area gru atC a douC' trei sau a mai multor roduse diferite ale aceluiaDi fa&ricant' la un reE romoEional' oartC denumirea de6 -te"nica

lotului mi$t;

Tehnica prin care se ofer consumatorului posibilitatea de a cumpra, odat cu produsul promovat - comercializat la preul su obinuit - un alt produs, diferit de primul, la un pre redus, extrem de avantajos, face parte din categoria: c)
primelor si cadourilor promotionale

Te)nicile de romo"are a "Fn%Crilor care au mai ales rolul de a con"inge clienEii otenEiali de calitCEile reale ale unui rodus nou' rin Bnde Crtarea anumitor o&stacole care ot BntFr%ia sau c)iar Bm iedica afirmarea rodusului 3 recum o&iceiurile de consum sau e-istenEa unor idei reconce ute4 intrC Bn categoria6

d) operaiunilor viznd ncercarea gratuit a produselor. Nipul de e$punere care prezint avanta!ul c, n funcie de nivelul de amplasare a mrfii, permite dou sau trei contacte vizuale cu produsul poart denumirea de:c) prezentare n "W"; Nransmiterea mesa!elor care permit derularea proceselor de management i de e$ecuie, specifice oricrei organizaii, se realizeaz prin intermediuO:comunicaiilor manageriale;
Transmiterea mesajelor care permit realizarea obiectivelor prevzute n planurile de marketing ale organizaiei are loc prin intermediul:b)comunicaiilor de marketing;

Te)nicile de merc)andising "i%ea%C' rintre altele' o serie de as ecte recum asigurarea dis oni&ilitCEii constante a fiecCrui rodus solicitat Di re%entarea roduselor Bntr$o manierC atracti"C. Acestea sunt e- resia rolului merc)andisingului Bn ra ort cu6a) consumatorul

7nul din obiectivele vizate prin intermediul publicitii de condiionare l reprezinta:a) evidentierea conditiilor de prezentare ale produsului 7nul dintre obiectivele vizate prin intermediul publicitii de informare l reprezint:c)stimularea cererii poteniale pentru un produs ;

Unitatea de msur utilizat de specialitii n merchandising pentru a evalua lungimea spaiului ocupat n cadrul suprafeei de vnzare de anumite produse,categorii de produse sau mrci poart denumirea de;a) liniar;

7tilizarea unui prenume al produsului care l difereniaz de restul de produse fcnd parte din aceeai gam este specific: d) mrcii-surs.
Un roducCtor de detergenEi BDi ro une sC reali%e%e o o eraEiune romotionala folosind o te)nicC de reducere tem orarC a reEului. Astfel' roducCtorul decide sa ofere consumatorului o reducere de reE cu !1 H6 din cantitatea de detergent comerciali%atC Bn am&ala.ul #(1 de grame' 1!( de grame "or fi oferite gratuit.Preci%aEi care este denumirea te)nicii utili%ate6 c) ofert gratuit; Un post de televiziune organizeaz o aciune promoional n rndul telespectatorilor, oferind ca premiu un autoturism. Participanii la operaiune sunt invitai la un garaj unde se ofer fiecruia cte o cheie de automobil; posesorul cheii cu care va putea fi pornit motorul autoturismului va deveni ctigtorul acestuia.Precizai despre ce tehnic de promovare a vnzrilor este vorba:-joc cu rezultat imediat;

7tilizarea unui nume de marc identic din punct de vedere al formei i pronunrii cu cel al unui alt produs poart denumirea dea) omonimie; 7n obiectiv de natur comunicaional specific comunicrii comerciale, este:crearea unei imagini specifice mrcii produsului %&%; Pulnerabilitatea este criteriul de selecie al unui element de frnare ca a$ psi"ologic conform cruia acesta: c) nu va permite diminuarea unei frne extrem de puternice;

Un obiectiv de natur comunicaional, specific comunicrii corporative, este:d)consolidarea imaginii organizaiei n rndul opiniei publice.