Alimente alcaline si acide

FRUCTE ALCALINE FRUCTE ACIDE

stafide, curmale, smochine, ananas, mere si cidru caise, piersici, cirese, avocado, struguri, banane coapte, capsuni, grape-fruit, mango, pepene galben/rosu, nectarine, masline negre, papaya, pere,
LEGUME ALCALINE

toate conservele, gemuri, dulceturi, fructe zaharisite, glazurate, fructe uscate conservate cu sulfura, fructe proaspete consumate, zahar, banane verzi, masline verzi, prune
LEGUME ACIDE

ciuperci, mazare verde, broccoli, conopida, rosii varza rosie si alba, ceapa, usturoi, praz, salata verde, sfecla, morcovi, cartofi, spanac, anghinare, castraveti, andive, patrunjel, pastrnac, ardei, dovleac, ridichi, soia boabe, in, bostan, nap, vinete, leguminoase ncoltite
CEREALE ALCALINE

ardei iute, asparagus, rubarbar, toate tipurile de fasole si linte cu exceptia celor germinate *
CEREALE ACIDE

cereale proaspete, orz verde alimente neutre dar care absorb aciditatea digestiva: pine prajita, pine mai veche de 2 zile (contin mai putin gluten care genereaza exces de mucus n corp).
LACTATE ALCALINE

produse de patiserie, pine alba, pine integrala sau graham, amidon, aluaturi, popcorn, malai, paste fainoase, gris, orez (alb, brun, basmati), faina de ovaz, orez, orz, secara, fulgi de cereale *
LACTATE ACIDE

lapte smntnit, kefir, zer, unt, frisca, lapte proaspat (vaca, capra), iaurt simplu nepasteurizat sau lapte prins
ALIMENTE GTITE ALCALINE

Parmezan, brnzeturi fermentate, cascaval, telemea nghetata, iaurt ndulcit sau iaurt cu fructe, lapte fiert, lapte praf, smntna fermentata
ALIMENTE GTITE ACIDE

legume fierte, coapte, mncaruri sau ghiveci de legume, dar fara rosii sau bulion, supe de zarzavat si de radacinoase fara carne
DULCIURI ALCALINE

Alimente foarte acide: mncaruri ce contin rosii fierte, bulion sau pasta de rosii, supele n care a fiert carnea, supele cu adaos de vegeta, spanac gatit, conserve
DULCIURI ACIDE

suc de trestie de zahar, zahar din trestie uscat sirop de orez brun, (mierea n cantitati mari poate forma si acizi)
PRODUSE ANIMALE ALCALINE

dulciuri, prajituri, biscuiti, napolitane, ciocolata, ndulcitori sintetici (zaharina,aspartam, sorbitol), miere artificiala sau prelucrata cu zahar, fructoza, lactoza
PRODUSE ANIMALE ACIDE

oua de prepelita, oua de rata

BUTURI ALCALINE

mezeluri, toate tipurile de carne de mamifere, pasare, peste, gelatina, grasime, icre, oua de gaina
BUTURI ACIDE

sucuri de legume radacinoase, ceaiuri de plante nendulcite, apa plata si apa de izvor sunt considerate neutre, desi n realitate au un pH usor acid (ntre 6-7)
DIVERSE - ALCALINE

toate bauturile alcoolice, racoritoare sintetice, cola, cafea, cacao, sifon

DIVERSE - ACIDE

aproape toate condimentele, produse din lucerna, alge ghimbir, amalaki, sare de mare, drojdie de bere (calup)
ALIMENTE ULEIOASE ALCALINE

muraturi facute cu otet, maioneze, sare rafinata, sosuri, ketchup, pasta de rosii, mustar (pasta), curry aditivi alimentari sintetici: arome, coloranti, glutamat, conservanti ca: benzoat, otet, saramura, fum
ALIMENTE ULEIOASE ACIDE

ulei presat la rece de floarea soarelui sau masline ulei de peste, ulei de primula, migdale, smburi de dovleac, alune,susan, castane,nuca de cocos proaspata
OBICEIURI CARE ALCALINIZEAZ CORPUL

ulei rafinat de floarea soarelui sau de masline, fructe oleaginoase si seminte coapte sau prajite, nuci, fistic
OBICEIURI CARE PRODUC ACIDOZ

somnul, relaxarea, sauna, exercitiul fizic, meditatia, exercitiile de respiratie, buna dispozitie, bucuria, fericirea, calmul
1

fumatul, aromatizanti si parfumuri sintetice, somn insuficient, medicamentele de sinteza, suprasolicitarea, supararea, mnia, stresul,ura,revolta

Dintre alimentele care genereaza aciditate, grupa cerealelor si a leguminoaselor constuie o parte importanta din piramida alimentatiei. Ele se recomanda a fi consumate mpreuna cu alimente alcaline pentru a realiza un echilibru n digestie. Doua grupe aparte de alimente sunt:
Alimentele alcaline sau neutre care genereaza aciditate Alimentele acide care genereaza alcalinitate

zahar, dulciuri, majoritatea produselor de cofetarie si patiserie preparate cu faina alba si zahar, alimente bogate n glucide cum ar fi orezul

lamie, grape-fruit, otet de mere diluat n apa muraturi usor fermentate cum sunt castravetii de vara n saramura sau varza murata n primele 3 luni. Aceste alimente, prin acizii slabi pe care i contin, favorizeaza digestia si scad hipersecretia de acid din stomac.

Majoritatea fructelor au o reactie chimica acida n laborator, dar nu acelasi lucru se petrece n corpul uman, pentru ca n realitate ele devin alcaline prin metabolizare. n schimb mierea si zaharul sunt alcaline, dar din cauza continutului mare de glucide formeaza acizi. Hiperaciditatea O stare prelungita de oboseala, uneori pna la epuizare, poate fi semnul unor deficiente sau maladii de natura foarte diferita. Este stiut ca lipsa de vitamine, de fier sau alte minerale, schimbarile de vreme sau lipsa luminii datatoare de energie pot avea drept consecinta o stare de oboseala. Dar si apneea ce nsoteste sforaitul din timpul somnului duce la o epuizare n timpul zilei. Mai putin cunoscut este faptul ca si o sinuzita cronica este nsotita de oboseala sau ca, la femei, o epuizare de durata poate anunta un infarct miocardic. Dar oboseala mai poate avea o cauza ct se poate de neasteptata. "Ploaia acida a facut vlva n urma cu ctiva ani, omul acid va face n viitor". Afirmatia i apartine publicistului Norbert Treutwein, autorul cartii "Hiperaciditate - bolnav fara motiv", sustinator al teoriei dupa care, datorita unei hiperaciditati cronice, omul nu numai ca este lipsit de vlaga si morocanos, dar si distruge cu totul sanatatea. Autorul crede ca migrenele si reumatismul, cancerul, infarctul miocardic si diabetul, psihozele si nevrozele sunt ntotdeauna nsotite de o aciditate crescuta. La orice adult sanatos sunt n functie mecanisme de reglare, care stabilesc un echilibru ntre continutul acid si cel bazic din organism. La pacientii cu acidoza (cresterea aciditatii si reducerea rezervei alcaline din snge) este vorba ntr-adevar de o stare patologica. Pe baza valorii pH se poate stabili ct de acid sau ct de bazic este sngele, dar si urina. Pe o scala de la 1 pna la 14, punctul de neutralitate se afla la 7. Sngele nostru are valori pH de 7,35 pna la 7,45, este asadar usor bazic. Valorile din urina pot oscila ntre 4 la oamenii foarte bolnavi si 8 la sugari. n general, starea de boala este asociata cu acizii, starea de sanatate cu bazele si mineralele alcaline. Dat fiind ca rinichii contribuie la eliminarea acizilor, la oamenii mai n vrsta, la care functia renala ncepe sa fie ngradita, hiperaciditatea este o problema serioasa. mbatrnirea - se mai spune - nu este nimic altceva dect intoxicarea continua cu depunerile acide, pe care organismul nu mai reuseste sa le neutralizeze. Exista n corp mai multe sisteme lichidiene interconectate si fiecare are pH-ul sau: 1. pH-ul digestiv n functie de alimentele consumate si de secretiile digestive, pH-ul poate varia aici de la 2 (acidul clorhidric din stomac), pna la 9 (sucul pancreatic). Dintre toate sistemele de pH amintite sistemul digestiv se dezechilibreaza cel mai usor si de aceea el reprezinta o cheie n mentinerea sanatatii. ntr-un mod similar Ayurveda considera focul digestiv Agni drept cheia sanatatii si a bolii. De aceea vom acorda un spatiu mai larg alimentatiei. 2. pH-ul sngelui si limfei Prin cele aproximativ 5 l de snge si 2 l de limfa, aceste lichide dreneaza si hranesc restul de aproximativ 60-70 de kg de tesuturi ale unui adult. De aceea au rol de tampon pentru pastrarea unei aciditati normale n tesuturi. 3. pH-ul tesuturilor La cei sanatosi tesuturile au un pH apropiat de cel al sngelui, dar la cei bolnavi, care semnaleaza dureri reumatice, migrene, la cei obezi, cu diabet, boli cardiovasculare sau cancer, pH-ul tesuturilor este cu siguranta acid. Spre deosebire de snge care trebuie sa-si pastreze un pH constant, tesuturile pot fi convertite n adevarate rezervoare ale rezidurilor acide.
2