de ghips suprapui, Ludwig Fick a remarcat c dac fora este aplicat la partea inferioar a cilindrului supraiacent, faa de contact

se scobete, pe cnd dac este aplicat la partea inferioar a cilindrului subiacent, se rotunjete. Astfel se explic dezvoltarea unei caviti glenoide i a unui condil articular. Experiena a fost continuat de A. Roud, care a modificat distana dintre nivelul suprafeelor articulare i punctele de inserie a muchilor. Pentru aceasta se iau dou

..'''.;'.'.-'i . - ':.tvv''':: '.v'.V.v'/-' " ." ';'.:.'%:

* Fig. 15 Seciune longitudinal ntr-un deget de embrion de om, lung de 27 mm. ncepe s se profi,, S&.leze viitoarea articulaie metacarpofalangian.

.'':.::y."-'.;:." " :l-.\:;';;:'.

bastoane de lemn dreptunghiulare, terminate la capete cu o mas realizat dintr-un amestec de piatr ponce i ghips. Cele dou bastoane snt puse cap la cap i nconjurate de un manon de cauciuc, care reprezint capsula articular. Dou fire de srm fixate aproape de suprafaa articular a bastonului supraiacent snt trecute pe nite scripei fixai la distan de suprafaa articular a bastonului subiacent (fig. 17 A). Micrile de traciune alternativ de o parte i de alta a celor dou fire realizeaz, prin frecare pe bulonul supraiacent, o suprafa concav, deci o cavitate glenoid i pe bastonul subiacent o suprafa convex, deci un condil articular (fig. 17 B). Dac firele se fixeaz pe bastonul supraiacent, la o distan mai mare de suprafaa articular, iar scripeii la o distan mai mic de suprafaa articular a bastonului subiacent, se formeaz o suprafa convex pe bastonul supraiacent i o suprafa concav pe cel subiacent (fig- 17 C). Aceast experien demonstreaz c exist o relaie funcional ntre lungimea braelor de prghie i forma suprafeelor articulare. Constatarea rrnne perfect valabil n condiiile simple ale experienei, dar biologic nu se verific totdeauna. De exemplu, la peti, articulaia aripii nottoare cu centur prezint cnd o cavitate, cnd un condil, deoarece geneza mecanic a articulaiilor este cu mult mai complex, datorit interveniei unor factori biomecanici multipli. Miogeneza. Muchii striai ai corpului omenesc se formeaz tot pe seama mezenchimului, ca i oasele i articulaiile. O bun parte din muchi se constituie din poriunea mijlocie a foiei interne a somitului (fig. 18), n zona n

3 Aparatul locomotor

33

care acesta vine n contact cu coarda dorsal i unde are loc procesul de difereniere a mezodermului. Celulele din aceast regiune se difereniaz, lund o form special, i poart numele de mioblaste, iar