ECOGRAFIA

Definitie: Ecografia este o tehnica imagistica bazata pe ultrasunete, de investigatie, de diagnostic, de urmarire (a sarcinii, a evolutiei postoperatorii, a efectelor unor tratamente), de imagistica interventionala pentru a dirija punctii, biopsii si explorari chirurgicale. Este o metoda relativ ieftina, rapida, neinvaziva si usor de efectuat si repetat. Investigatia propriuzisa utilizeaza o sonda care se aplica pe pielea pacientului, sau este introdusa intr-o cavitate naturala, observand continutul organelor studiate pe ecranul de control. Sonda este dotata cu un emitator de ultrasunete care traverseaza organele si sunt reflectate atunci cand intalnesc o modificare a densitatii tesuturilor. Ultrasunetele sunt unde sonore cu o frecventa mai mare decat cea pe care o percepe urechea umana (mai mare de ! !!! "z). #iteza de propagare a undelor sonore depinde de structura materiei pe care o traverseaza, adica de densitatea ei, deci de proprietatile fizice ale mediului prin care trec undele respective. Ecograful este denumirea aparatului folosit in diagnosticul ultrasonografic. Este alcatuit din$ - compartiment electric % genereaza curenti utilizati la formarea ultrasunetelor - transductorul % generator si receptor al ultrasunetelor - receptorul de imagine % are rol de a prelua impulsurile electrice generate de transductor& permite amplificarea impulsurilor electrice atunci cand este voltajul mic& filtreaza semnalele electrice cu intensitate redusa care produc zgomot de fond - ansamblul de conversie - compartimentul de stocare si prelucrare a informatiei - compartimentul de vizualizare a imaginii Modalitati de inscriere ecografica - modul A reprezinta grafic o singura linie de informatie in spatiu cu profunzimea de la care provine - modul B sta la baza obtinerii imaginii ecografice bidimensionale& este metoda cea mai uzual folosita in explorarile ultrasonografice - modul M este o modalitate de examinare in dinamica folosita predominant in ecocardiografie - Ecografia Doppler - se bazeaza pe efectul 'oppler care consta in modificarea lungimii de unda a unui fascicul de ultrasunete dupa reflectarea lui de catre o sursa aflata in miscare fata de receptor - Ecografia tridimensionala cu ajutorul careia sa realizeaza vizualizarea voumetrica a structurilor anatomice Terminologie in ecografie (ornind de la codificarea conventionala a imaginii ecografice pe fond negru pe displa)-ul ecografului in sectiunile examinate, vor fi vizualizate structurile biologice reflectogene cu nuante de gri cuprinzand nuante progresive de la negru pana la alb.

Structurile biologice lichidiene (vezica urinara, vezica biliara, vase de sange), care nu produc reflectia ultrasunetelor vor fi redate pe ecran in culoarea neagra& aceste structuri se numesc transsonice. Structurile biologice solide cu densitate mare (calculi, oase), produc o reflexie intensa a ultrasunetelor, vor fi redate pe ecran in culoarea alba. *ceste structuri se numesc hi erecogene! Structurile biologice cu densitati parenchimatoase (ficat, splina, rinichi) vor reflecta diferit ultrasunetele, in functie de densitatea lor, pe mai multe paliere de ecogenitate. (rimul palier corespunde structurilor dense cu continut crescut de tesut conjunctiv (fascii, capsule de organe, pereti vasculari). *l doilea palier de ecogenitate este reprezentat de structurile glandulare (tiroida, pancreas, endometru, placenta). *l treilea palier de ecogenitate este reprezentat de parenchimul splenic, urmat de cel hepatic. Ecogenitatea parenchimelor poate fi omogena sau neomogena. +rganele cu continut aeric (stomac, intestin) nu pot fi examinate prin metoda ecografica deoarece acestea nu vor reflecta ultrasunetele (densitatea foarte mica). "regatirea acientului: - examinarea se face pe nemancate cu un repaus alimentar de , ore. - vezica urinara se goleste cu --. ore inainte (examinarea se face cu vezica urinara in semirepletie sau repletie) - la pacientii cu meteorism abdominal se administreaza antispastice, pro/inetice si absorbante. - la pacientii constipati se administreaza laxative usoare Structuri pe care le putem vizualiza la ecograf$ Ficatul - dimensiune 0 diametrul antero-posterior al lobului hepatic stang este de . cm 0 diametrul antero-posterior al lobului hepatic drept este de 1. % 12 cm la femei, si 12-13 cm la barbati - contur % pe ficat lasa amprenta aorta si vezica biliara& orice alta amprenta este patologica - structura % palier de ecogenitate -& mai hipoecogena decat splina 4u se vede pe ecografie hepatita acuta si hepatita cronica non-alcoolica 5icatul gras (steatoza hepatica) % ficatul apare de structura neomogena cu zone intens hipoecogene (zonele de grasime) care dau aspectul de sare si piper& ficatul poate fi marit in dimensiuni. 6iroza % structura ficatului este neomogena& acumularea de colagen (structuri fibroase) dau aspect intens ecogen& ficatul este mai mic decat cel normal 7etastazele hepatice % au ecogenitate diferita de cea a ficatului, au contur neregulat, pot fi hipo sau hiper ecogene. 6ele care provin din tubul digestiv dau aspect hiperecogen iar cele din san, ovar, pancreas si rinichi sunt hipoecogene. 4eoplasmul hepatic primitiv % zona bine delimitata cu contur neregulat, frecvent hiperecogen.

6histul hepatic % zona foarte bine delimitata, contur regulat (margini nete), rotund, descris ca si cu compasul. In interior este total lipsit de ecouri& avand continut lichidian da imagine neagra, complet omogena. *bcesul hepatic % continut lichidian, dar neomogen in interior, adica cu ecouri neregulate. Colecistul si caile biliare - volumul % a jeun (pe nemancate) 18 cm-& dupa golire ,-9 cm-. - perete % grosime medie . mm& peste 2 mm este semn patologic - structura clar, transsonic, fara ecou :itiaza biliara - in interiorul vizicii biliare apar una sau mai multe formatiuni ecogene Caile biliare 6aile intrahepatice nu se vad in mod normal :a caile biliare se observa diametrul, care nu are voie sa depaseasca 1! mm, si prezenta sau absenta calculilor. 6olecistita acuta % distensia colecistului, ingrosarea peretelui si contur dublu ;umorile de cai biliare % sunt relativ bine delimitate, cu ecouri in interior. "ancreas - forma % de virgula, de litera S sau de litera < - textura % neomogena - lungime - capul$ ,2-- cm& corpul si coada$ cm - ecogenitate % mai mare sau egala cu a ficatului& coada nu se vede de stomac. (ancreatita acuta % pancreas global marit, mai transparent decat ficatul, in interior fara ecouri (ancreatita cronica % pancreas marit in volum, sonotransparent, cu zone intens ecogene= ;umorile de pancreas % zona imprecis delimitata, contur neregulat, interiorul tumorii este mai putin ecogen decat restul pancreasului. # lina - examinarea splinei se face cu pacientul in decubit lateral drept, cu mana ridicata deasupra capului - ajuta in diagnosticul splinei mari si dureroase - daca splina este marita in contextul unei ciroze, atunci ficatul este mai mic si vena porta este destinsa - daca splina este marita in contextul unei boli de sistem (leucemie), ficatul este mare sau normal - splina are ecogenitate mai mare decat cea a ficatului Rinichii - conturul este dat de interfata capsulei - parenchimul apare sub forma unui ecou fin, omogen - calicele, pelvisul si vasele mari % zone centrale cu ecouri dense - corticala rinichiului da ecou (alb), iar medulara este sono-transparenta (neagra)

:a ecograf se pot observa anomalii congenitale ca de exemplu rinichiul in potcoava, rinichiul ectopic, cel polichistic care este mult marit cu multiple formatiuni chistice de diverse dimensiuni. ;umorile rinichiului % adenocarcinomul este cea mai frecventa tumora& necrozeaza dand zone solide, cu ecouri albe in interior. ;umora >ilms % este bine delimitata, margini neregulate, cu ecouri interioare de intensitate redusa. :imfoamele % seamana cu chistul& nu se poate face diagnostic diferential $e%ica urinara - se vizualizeaza plina& volumul vezicii urniare este de 2!! ml - continutul fiind lichidian, trec ultrasunetele, da imaginea neagra& suprafata interioara este neteda& structura interna este omogena 6alculii din vezica urinara dau imagine hiperecogena (alba) si sunt mobili odata cu schimbarea pozitiei pacientului. ;umorile vezicale dau imagine hiperecogena, nu sunt mobile la miscarea pacientului "rostata - Capsula % da ecouri netede, continue, rare - nteriorul % da ecouri fine, regulate, subtiri (rostatita % influenteaza capsula, ecoul capsulei va fi neregulat. 6alculul % ecouri dense in interiorul prostatei *denomul de prostata % nu modifica ecoul capsulei, ecourile interne sunt in numar mai mare sub forma unei mase compacte simetrice 6ancerul de prostata % ecourile capsulare nu mai sunt netede, se deformeaza si cele interne, apare o masa solida compacta asimetrica, neregulata Uterul - In mod normal este nelocuit - in primele 1. zile ale ciclului menstrual are pereti subtiri, dupa a 1.-a zi (care corespunde ovulatiei) peretele se ingroasa pregatindu-se pentru o posibila sarcina - sarcina se poate vizualiza prin ecografie transabdominala la 3 saptamani de amenoree cand sacul gestational masoara 2-3 mm, iar intravaginal la 2 saptamani de amenoree cand sacul gestational masoara -- mm. A endicita acuta - in centru da imagine hipoecogena (continut lichidian) care este inconjurat de un inel hiperecogen (mucoasa si submucoasa) care la randul sau prezinta un al doilea inel hipoegogen al muscularei. - peretele apendicular este ingrosat cu peste 8 mm, este necompresibil, cu stergerea stratificarii normale - in lumen se pot evidentia zone hiperecogene cu con de umbra posterioare care sunt apendicoizii

Tiroida - ecogenitate palier - chist % sonotransparent, zona foarte bine delimitata - tumorile maligne nu se pot deosebi ecografic de cele benigne - gusa multinodulara % se prezinta sub forma a numerosi nodului cu ecogenitate diferita de ea a tiroidei, cu entrul sonotransparent #anul - se examineaza cu pacienta in decubit dorsal, cu mana de partea sanului de examinat ridicata. - se pot observa chisturi si noduli - chisturile sunt foarte bine delimitate, au contur regulat, continut omogen transsonic - tot ce nu seamana cu aceasta formatiune (chist) ridica suspiciunea de tumora maligna si se recomanda mamografie, ulterior ?74 si biopsie