REPREZENTAREA INFORMAIEI La nivel LOGIC (abstract)-soft "0"-zero logic "1"-unu logic La nivel(suport)FIZIC- ar!

"0volt#$%olt& -circuite logice co'bina(ionale(por(i) -circuite logice secven(iale(bistabili) )I*+,- .IGI/0bit0"cifra binar1" 1 bit b ia valori in "0#1& si este 2*I/+/3+ .3 4562,5 + cantita(ii !e I*FO,4+7I3 car!"0#1&08 CO. )I*+, 0secven(a (9ir) !in una sau 'ai 'ulte cifre binare a!ic1 !e bi(i b1bo0co! !e 8bi(i care ia valori :n 'ul(i'ea variantelor"00#01#10#11& 9i !eci co!" &08;80< b 8 b 1 b0---="000#001#010#011#100#101#110#111& co! !e >bi(i la care n08;8;80? b@bAb$b<b>b8b1b0-co! pe ?bi(i (are 8$A variante !e co!)n08;8;8;8;8;8;8;8 1 octet0? bi(i01 bBte 1 Coctet08 la puterea 10 octe(i0108< octe(i 14octet08 " " 0108< Cocte(i SISTEME DE NUMERAIE POZIIONALE D )I*+,# Z3CI4+L(.eci'al)#E3F+Z3CI4+L(Ee;a)#OC/+L#GGG *u'erele0CO.2,I !efinite pe o 'ul(i'e !e b---="8#10#1A#?GGG& si'boluri Hn care b0)+Z+ 6I6/342L2ID binarB!igit---="0#1& I !eci!igit---="0#1#8#>#<#$#A#@#?#J& I e;a !igit--="0#1#8#>#<#$#A#@#?#J#+#)#C#.#3#F&GGG KOZI7IIL3 :* CO. + CIF,3LO, se nu'esc ,+*G2,ID cantitatea *r e;pri'at1 !e cifra Cr#!e rang r !in co!ul pozi(ional Cn-1Cn-8GGGCrGGGC8C1C0 este *r0b la puterea r 0bLr in care# r---="n-1#n-8#GGG#8#1#0&este ,+*G2L iar b este )+Z+---=")#.#E#M#GGG& Canitatea total1 e;pri'at1 prin co! Hn baza b este un *245, *baza0*n-1 N *n-8 N GGGN *r NGGGN *8 N *1 N *0

CO,36KO*.3*7+ .I*/,3 ,3K,3Z3*/5,IL3 CO.2,ILO, E3F+ 0 1 8 > < $ A @ ? J + ) C . 3 F )I*+, 0000 0001 0010 0011 0100 0101 0110 0111 1000 1001 1010 1011 1100 1101 1110 1111 OC/+L 0 1 8 > < $ A @ ? 11 18 1> 1< 1$ 1A 1@ .3CI4+L 0 1 8 > < $ A @ ? J 10 11 18 1> 1< 1$

6e observ1 ca unei cifre e;a corespun! < bi(i#in binarG+ceasta trebuie avut Hn ve!ere la conversia unor co!uri#can! se scriu rela(iile !e ec ivalen(aG2* CO. )I*+, 63 .36CO4K2*3 :* G,2K2,I .3 < bi(i (!e la !reapta la stanga)G .aca ulti'ul grup are sub < bi(i se co'pleteaz1 cu zerouriGFiec1rui grup i se asociaz1 o cifr1 e;aG 3F34KL3 1110101010())0>$+(E) I )8+(E)0101100101010())

Reprezentarea numerelor in calculatoare Definitie: Sistemul de numeratie este format din totalitatea regulilor de reprezentare a numerelor cu ajutorul unor simboluri numite cifre. Sisteme de numeratie: - pozitionale (ex.sistemul zecimal, binar etc.) - nepozitionale ( ex. sistemul roman ) Un sistem de numeratie pozitional este caracterizat prin baza reprezinta numarul total de simboluri. !ifrele au o anumita pondere in functie de pozitia lor. Definitie: Un numar " format din parte intreaga si parte fractionara se poate reprezenta in baza b astfel: " xn-1 xn-#.................x$. x-1 x-#..................x-m pozitia implicita a %irgulei #

unde o xj & b j n-1, n-#,..........., -m iar %aloarea lui " xn-1 bn-1 ' xn-# bn-# ' ..........' x$ ' x-1 b-1 '......'x-m n-1 " xj bj -m (eprezentarea numerelor in calculatoare Sistemul de numeratie utilizat in calculatoarele numerice este sistemul binar (exista elemente fizice, sigure in functionare care au doua stari stabile). (eprezentarea numerelor in acest sistem prezinta mai multe forme in functie de solutia aleasa pentru rezol%area celor doua mari probleme: - pozitia %irgulei - reprezentarea numerelor algebrice ( cu semn ) )n functie de pozitia %irgulei exista doua reprezentari: - %irgula fixa - %irgula mobila *irgula fixa. )n calculator se lucreaza cu un numar finit de bi+i determinat de lungimea cu%intului ( multiplu de lungime de cu%int ). )n cazul reprezentarii in %irgula fixa , %irgula ocupa o pozitie stabilita initial prin proiectare si nu poate fi sc,imbata. ( -ozitia %irgulei este con%entionala si nu este realizata fizic ). ( .re importanta pentru structura dispoziti%ului aritmetic ). Se pot distinge trei cazuri

-rimele doua reprezentari sunt cele mai utilizate.(eprezentarea in %irgula fixa cu numere subunitare prezinta a%antajul ca: operatia de inmultire nu duce la depasire. *irgula mobila. "umerele reprezentate in %irgula mobila %or fi compuse din doua parti mantisa si exponent. -exponentul - indica ordinul de marime al numarului printr-o putere a lui b (b baza de reprezentare a numarului ). -mantisa - descrie marimea numarului in cadrul ordinului respecti%. /

" 0 b 1 unde 12 b 0 & 1 0- nr. subunitar reprez. in %.f. 1- nr. intreg reprez. in %.f. 1xemplu: in zecimal3 /1#,45 $./#145 1$/ /1#,45 $.$/#145 1$6 "umarul de bi+i alocati pentru mantisa sunt limitati ( fixati de structura ,ard) asa ca este bine sa incapa cit mai multe cifre semnificati%e. -entru aceasta mantisa trebuie normalizata, adica eliminate zerourile de dupa %irgula si ajustat exponentul in mod corespunzator. (eprezentarea numerelor cu semn. )n calculator nu exista posibilitatea de a introduce direct semnele ' si -, atasate numerelor poziti%e si negati%e. .ceasta a dus la modalitati speciale de reprezentare a numerelor in calculator, diferite de cele din algebra curenta. (eprezentarea semnului se face cu ajutorul unei cifre binare, denumita cifra de semn si asezata de obicei in prima pozitie.S-a facut con%entia ca: -cifra $ sa reprezinte numerle poziti%e -cifra 1 sa reprezinte numerele negati%e 1xista trei forme de reprezentare a numerelor cu semn: -cod direct ( marime si semn ) -cod in%ers ( complement fata de 1 ) -cod complementar ( complement fata de doi ) )n cazul numerelor in %irgula fixa ( subunitare ):

7ie un numar subunitar x coduri: - cod direct [x]d

xs x-1..........x-m . Sa descriem reprezentarea lui in cele trei $. x-1 x-#.............x-m pt. x $ 1. x-1 x-#...........x-m pt. x $

.re a%antajul ca este foarte asemanator cu scrierea naturala, insa din punct de %edere calculatorul prezinta unele deza%antaje legate in special de prelucrari.

- cod in%ers x-j

1- x-j 3

$. x-1 x-#..............x-m pt. x $ 1. x-1 x-#.............x-m pt. x $ j { -1,.............,-m} $ x-1 x-#...........x-m pt. x $ 1 x-1 x-# ........x-m pt x & $ [x] c # - x

[x]i

- cod complementar [x] c

Se obser%a ca numerele poziti%e se reprezinta la fel in toate cele trei coduri. -entru numerele negati%e formele de reprezentare difera, insa exista urmatoarele relatii: | x | ' [ x ]i x-1 ............x-m '1 x-1 .......... x-m 1. 11 ...........1 # - # -m [ x ] i # - | x | - # -m [ x ] c [ x ] i ' #-m 1xemplu: x $.$11 [ x ] i 1.1$$ | x | ' [ x ] i $.$11 ' 1.1$$ 1.111

1$$$$1 888888888 1.1111

[ x ] c 1$$$$ - $$11 $$11 11$1 Din aceste rela+ii rezulta si urmatoarele doua reguli de realizare a complementului fa+a de doi a unui numar : 1. Se realizeaza complementul fa+a de 1 si se aduna o unitate la pozi+ia cea mai pu+in semnificati%a. #. Se examineaza modulul numarului de la dreapta spre stanga. 9erourile si prima unitate in+alnite raman nesc,imbate. :oate celelalte cifre se neaga.

7ormatul de reprezentare a numerelor in calculator 71;)< 01= )n %irgula fixa calculatorul lucreaza pe = bi+i,

>pera+ii aritmetice binare. .dunarea si scaderea .dunarea in cod direct x x s x-1...............x-m ? ? s ?-1...............?-m !azul 1 - x,? au semne diferite: (egula: Se aduna complementul fata de 1 al modulului celui de-al doilea numar facind adunarea bit cu bit - cu excep+ia bitului de semn: a) Daca apare un transport de la pozi+ia c.m.s. se aduna 1 la pozitia c.m.p.s. si se da rezultatului semnul primului numar al adunarii ( cel care nu a fost complementat) b) Daca nu apare un transport de la bitul c.m..s. se ia complementul fa+a de 1 al rezultatului si se da acestuia semnul celui de-al doilea termen ( cel care a fost complementat ) 1xemplu: a) x $.1$1 1$1 ' $11 1$$$ '1 $.$$1 7ie doua numere:

? 1.1$$ x ' ? i ($)1$1 ' ($)$11

1xemplu: b)

1.$1$ $.$11

? $.1$1 x ' ? i 1.$1$ ' 1.$1$

$1$ ' $1$ 1$$

!azul # x,? au acelasi semn Se aduna | x | ' | ? | ( fara bitul de semn ) si se da rezultat semnul comun . | x | ' | ? | & 1 rezultat corect $.$11 ' $.$1$ $.1$1 | x | ' | ? | @ 1 eroare de depasire $.1$$ ' $.1$1 1.1$1 Scadere - se reduce la operatia de adunare, se neaga bitul de semn al scazatorului si se %a efectua adunarea. .dunarea si scaderea in cod in%ers .dunare - Se aduna bit cu bit incepind cu rangul c.m.p.s. inclusi% bitul de semn. 1%entualul transport care apare de la bitul de semn se aduna la cifra cea mai putin semnificati%a. x ? $.$1$ $.$11 [x]i [?]i 11$1 11$$ 888888 1$$1 1$1$ $1$1 xi'?i 11$$1 8888888 $$1$ $1$1

x'?

Scadere - Se complementeaza fa+a de 1 scazatorul si se aduna la descazut dupa regula stabilita anterior. x $1$1 3 ? $$11 $1$1 ' 11$$ 1$$$1 $1$1 ' 11$$ 1$$$1 ? i $$$1$ 11$$

1xemplu 13 - fie un nr. reprezentat in binar: x ? 1.$1$ 1.$11 (-#)d (-/)d 1.$$1 EC AxBi A?Bi $.1$1 $.1$$ (4)i (6)i $.11$

AzBi AxBi ' A?Bi AzBc 1.$1$ AzBd 1.1$1

(1) CD in cod direct ( 1.$$1 ' 1 )

1xemplu #3 x $.$$1$ ? $.$111 Ax ' ?Bd $.1$$1 Ax ' ?Bi 1.$1$1 ' 1 Ax ' ?Bd $.1$$1 Ax ' ?Bc 1.$111

AxBi A?Bi 1.$11$

1.11$1 AxBc 1.111$ 1.1$$$ A?Bi 1.1$$1 (i)

.dunarea numerelor in %irgula mobila ( % fixa )

.s.1.0 op 1

GsG1G0 op#

!s!1!0 rezultat

SISTEM INFORMATIC.REPREZENTAREA INFORMAIEI INTRODUCERE IN INFORMATICA ,anul I ,Fac.A&C K,3L2C,+,3+ LOGIC5 + I*FO,4+7I3I )I*+,3 OK3,+7II LOGIC3 3L343*/+,3D*O*#+*.#O, +ce9ti operatori se aplic1 unor variabile logice ;1#;8#GGGHn ca!rul unor func(ii logice f(;1#;8#GGG) Func(ia f 9i variabilele ;1#;8GGG iau valori in "0#1& OB0*O*;0f(;)func(ia *3G+7I3 este unar1 Hn sensul c1 se aplic1 unei singure variabile ;G =

Hn loc !e *O* se 'ai folose9te si'bolul "til!a" lui ; astfel G

B0P; sau o bar1 !easupra

O+*. si O, necesit1 cel pu(in 8 variabile logice ;1 si ;8D B0(;1)+*.(;8)0(;1)Q(;8)0(;1)R(;8) respectiv B0(;1)O,(;8)0;1N;80(;1)S(;8)G +ceste opera(ii au fost intro!use a;io'atic !e c1tre To n )oolle (sec F%III) propunUn! ur'1toarele reguli pentru cele trei opera(ii binare DptG *O*V P100 I P001 I ptG +*.V 0R000 I 0R100 I 1R000 I 1R101 I ptG O,--= 0N000 I 0N101 I 1N001 I1N101G .ac1 not1' cu ) 'ul(i'ea " 0#1& observ1' c1 variabilele ; # ;1 # ;8 #iau valori Hn )GFunc(ia F(;)0P; este FD)V)# iar F(;1#;8)#Hn cazurile +*. 9i O, sunt func(ii !efinite pe pro!usul cartezian )W) 9i Hn acest caz FD)W)V) G .ac1 func(ia este !e > variabile ea este !efinit1 pe pro!usul )W)W)0"000#001#010#011#100#101#110#111& etc care este o 'ul(i'e cu un nrG!e (8;8;8)0? ele'enteG:n cazul a < variabile boolleene ave' car!()W)W)W))01A etcG 3F34KL3 F1(;1#;8)0P;1N;8 va putea lua valorileD F(00)0P0N001I F(01)0P0N101I F(10)0P1N000N000I F(11)0P1N101

TABELUL DE ADEVR AL FUNCIILOR LOGICE BINARE +cest tabel !efine9te func(iaG:n cazul a n variabile#(;1#;8#GGG#;n)#tabelul con(ine(8 la puterea n)linii 9i (nN1)coloane !in care pri'ele (n)coloane con(in pro!usul #()W)WGGG)W)W)) 9i ulti'a coloan1 con(ine valorile func(ieiG 3F34KL3 ; 0 1 B 1 0

F1 0 0 1 1

F8 0 1 0 1

0 0 0 1

DIAGRAMELE KARNAUG ALE FUNCIILOR LOGICE ! F"#$,%&',F"#$,#&,#(',F"#$,#&,#(,#)' .iagra'1 C- constitue o alt1 reprezentare a valorilor func(iei !in tabelul !e a!ev1r G+ceast1 reprezentare este un !reptung i Hn interiorul c1ruia sunt plasate valorile func(iei iar pe cUte una !in laturile verticale 9i orizontale sunt scrise valorile celor "n"variabile ale func(iei repective#rezultUn! tabele !iferite Hn func(ie !e nu'1rul !e variabile"n" C+Z2L n08 :n acest caz func(ia ia < valoriD F(00)#F(01)#F(10) si F(11) care sunt plasate Hn !retung iul H'p1r(it Hn < celule astfel

F8 F1 0

0 F(0#0)

1 F(0#1)

F(1#0)

F(1#1)

C+Z2L n0>

1$

%alorile func(iei Hn acest caz suntDF(000)#F(001)#F(010)#F(011)#F(100)#F(101)#F110)#F(111)G3le sunt plasate Hn !iagra'a astfelD F8F> F1 0 00 F(000 ) F(100 ) 01 F(001) 11 F(011) 10 F(010)

F(101 )

F(111)

F(110)

+ten(ieXXX .I6/,I)27I+ %+LO,ILO, K3 L+/2,+ ;8;> /,3)2I3 F5C2/5 #C+ :* FIG2,+ :* O,.I*3+D;8;>V00V01V11V10 C+Z2L n0< :n acest caz pe o latur1 sunt !istribuite cele < co'bina(ii pentru perec ea ;1;8 iar pe cealalt1 latur1 pentru ;>;< ca Hn figura ur'1toareG

11

F>F< F1F8 00 01 00 01

00 F(0000) F(0100)

01 F(0001) F(0101)

11 F(0011) F(0111)

10 F(0010) F(0110)

11

11

F(1100)

F(1101)

F(1111)

F(1110)

10

10

F(1000)

F(1001)

F(1011)

F(1010)

6e ob(in astfel 1A celule Hn care sunt plasate cele 1A valori ale func(ieiDF(0000)#F(0001)#GGG#F(1111) +%+*/+T2L ,3K,3Z3*/5,II C- const1 Hn faptul c1 per'ite aplicarea unei 'eto!e inginere9ti !e proiectare a structurii sc e'elor circuitelor logice !e i'ple'entare ar! a func(iilor logice !ate prin tabelul !e a!ev1rG ,3K,3Z3*/+,3+ 4+/,IC3+L5 + /+)3L3LO, .3 +.3%5, YI .I+G,+43LO, C+,*+2GE ,eprezentarea 'atriceal1 per'ite transpunerea pe calculator a unor 'eto!e !e proiectare logic1 a circuitelor !estinate i'ple'ent1rii ar! a unor func(ii logice !ate prin tabele !e a!ev1rG PROBLEMA ANALIZEI CLC Problema analizei este formulatI astfel: - Se d: fie sc,ema logicI a !;!-lui de analizat, fie func+ia logicI care-l descrie3 - Se cere: tabelul de ade%Ir al !;!-lui , folosind sc,ema lui ori func+ia care-l descrie. Scopul analizei este de a %erifica mIsura Jn care !;!-ul de analizat rIspunde corect la di%erse combina+ii de %alori logice ale %ariabilelor de intrare.

1#

DacI, spre exemplu, %ariabilele (mIrimile) de intrare sunt x 1, x#, x/, iar mIrimea de ieKire a !;!-ului este ? f(x1,x#,x/), Jn care f( ) este cunoscutI se poate calcula se poate calcula rIspunsul la di%erse combina+ii aplicate la intrare: f($$$)3 f($$1)3 f($1$)3 f($11)3 f(1$$)3 f(1$1)3 f(11$)3 f(111).

Exemplul !" Se dI un !;! descris de func+ia logicI binarI numitI Lfunc+ie majoritate din /L, cu expresia: Denumirea acestei func+ii sugereazI comportarea !;!-lui, Ki anume: rIspunsul ? $ cMnd majoritatea intrIrilor sunt nule, iar cMnd majoritatea intrIrilor sunt unu rIspunsul este ? 1.
y = x1 x# + x1 x/ + x# x/

)ntroducMnd Jn expresia de mai sus cele = combina+ii de %alori ale intrIrilor rezultI urmItorul tabel: x" $ $ $ $ 1 1 1 1 x# $ $ 1 1 $ $ 1 1 x$ $ 1 $ 1 $ 1 $ 1 % & x" x#'x" x$'x# x$ $ $ $ 1 $ 1 1 1

:abelul ob+inut confirmI proprietI+ile men+ionate Ki analiza aratI cI !;!-ul dat prin func+ia de mai sus este Jntr-ade%Ir un !;! care prelucreazI logic informa+ia de %ot primitI de la un grup de / persoane Ki afiKMnd la ieKire rezultatul sub forma ? 1 numai dacI majoritatea au %otat cu L1L Ki afiKeazI ? $ Jn caz contrar.

PROBLEMA SIN(EZEI CLC Scopul )intezei este ob+inerea sc,emei logice de implementare cu por+i elementare(and, non, or) a unui !;! cu determinarea prealabilI a expresiei func+iei logice care descrie !;!-ul dorit. !erin+ele pri%ind !;!-ul dorit sunt exprimate prin intermediul tabelului de ade%Ir. Nn consecin+I, problema sintezei !;! se formuleazI astfel: - Se d: tabelul de ade%Ir al unui !;! care trebuie implementat ,ardOare (sau softOare)3 - Se cere: expresia func+iei logice a !;!-lui dorit Ki sc,ema logicI a acestuia. 1/

-entru rezol%area acestei probleme, cele mai uzuale metode sunt: metoda direct (bazatI pe tabelul de ade%Ir) Ki metoda *arnau+, (bazatI pe diagrame P-,).

Metoda direct de )intez a unui CLC .ceastI metodI permite ob+inerea unei func+ii logice ? (x 1,x#,x#,...,xn) pe baza tabelului de ade%Ir dat care con+ine N&#n linii Ki reflectI comportamentul dorit al !;!-lui care trebuie construit. :abelul dat con+ine m-N linii Jn care ieKirea ? 1. 0etoda directI se aplicI Jn # paKi: PASUL 1 7iecIrei linii pe care ? 1 i se ataKeazI cMte un produs al celor n %ariabile de intrare. (ezultI astfel m produse p1(x1...xn), p#(x1...xn),...,pm(x1,...,xn). Nn aceste produse o %ariabilI intrI negatI dacI pe linia respecti%I %aloarea ei este nulI. PASUL 2 > func+ie logicI care descrie un !;! al cIrui tabel de ade%Ir %a fi cel dat se ob+ine prin Jnsumarea celor m produse ob+inute la pasul 1: ? p1(x1....xn)'...'pm(x1...xn) :rebuie remarcat cI func+ia ob+inutI poate fi simplificatI aproape totdeauna pe baza teoremelor algebrei !;!. .ceastI procedurI este prea laborioasI pentru a fi folositI Jn ingineria proiectIrii logice a !;!. > metodI inginereascI care furnizeazI o structurI optimalI este bazatI pe dia+ramele *arnau+, ale !;!-lui care trebuie ob+inut. .ceastI metodI furnizeazI o func+ie cu un numIr minim de %ariabile Ki de opera+ii, ceea ce conduce la !;!-ul cel mai ieftin. Exemplul !# Se dI tabelul de ade%Ir din exemplul !". Se cere func+ia logicI aferentI determinatI prin metoda directI. Rezolvare: - Se determinI produsele aferente liniilor =, F, 5 Ki 6: linia = x1x#x/ linia F x1x#(x/) linia 5 x1(x#)x/ linia 6 (x1)x#x/ - Se determinI func+ia ca fiind suma produselor: ? x1x#x/ ' x1x#(Qx/) ' x1x#(Qx/) ' x1(Qx#)x/ ' (Qx1)x#x/

C*n+,a,a-.:
Se constatI cI func+ia datI Jn exemplul !", pentru acelaKi tabel de ade%Ir, este alta mult mai simplI care con+ine doar: 5 litere, / operatori ."D, / operatori >(. .stfel, costul implementIrii cu !;!-uri (por+i) este cel pu+in dublu Jn cazul func+iei din exemplul !#. 16

Metoda *arnau+, .lgoritmul aplicIrii acestei metode implicI parcurgerea urmItorilor paKi: PASUL 1 -e diagrama Parnaug, datI se identificI celulele unitare (care con+in 1) Ki se formeazI din ele grupuri dreptung,iulare de celule unitare adiacente. Gaza L Ki JnIl+imea , ale dreptung,iului trebuie sI fie puteri ale lui #: L&#a, ,&#b, unde a Ki b sunt Jntregi $ ,1 ,#,... "umIrul de celule din grup este Lx, Ki deci poate fi numai 1 sau # sau 6 sau = etc. Spre exemplu, dacI grupul con+ine o singurI celulI unitarI, a&b&.. A(EN/IE 00 Deoarece Jn cazul n&$ diagrama Parnaug, este datI pe un cilindru, celulele marginale pe generatoare (pe marginile din dreapta Ki stMnga) sunt adiacente, iar Jn cazul n&1 celulele de pe laturile opuse ale tabelului (diagramei) sunt adiacente deoarece tabelul este pe tor desenat. .ceste aspecte sunt prezentate Jn cartea: )acob 7., :ertiKco .. "Fundamente ale tiinei sistemelor i calculatoarelor" 1ditura RS-1()>" - 1HH=. PASUL 2 7iecIrui grup i se ataKeazI cMte un produs de 2n34a'b56 %ariabile. De aici rezultI cI pentru optimalitate trebuie formate grupuri de dimensiuni cMt mai mari posibil. PASUL3 Se identificI %ariabilele din fiecare grup cu regula: dacI o %ariabilI nu-Ki sc,imbI %aloarea Jn lungul (sau Jn latul) grupului, atunci intrI Jn produsul aferent grupului. *ariabila intrI negatI cMnd %aloarea nesc,imbatI este $ Ki in%ers, intrI nenegatI cMnd este 1. 7unc+ia logicI care descrie !;!-ul cIutat este suma produselor aferente grupurilor. Exemplul !$ Se cere Jntocmirea diagramei Parnoug, pentru func+ia "majoritate din 3" Ki prin metoda Parnoug, descrisI anterior sI se gIseascI structura optimalI care implicI costul cel mai mic de implementare cu !;!-uri, +inMnd cont cI pre+ul implementIrii unei por+i logice creKte Jn func+ie de numIrul de intrIri utilizate ale ei. Pa)ul " Diagrama Parnoug, este urmItoarea: x# x$ x" .. ." "" ". +rup $

14 +rup " +rup #

. "

$ $

$ 1

1 1

$ 1

-e diagramI se pot forma numai / grupuri egale caracterizate toate de a'b&". Pa)ul # 7iecIrui grup i se %a asocia cMte un produs de cMte n34a'b5&$3"&# %ariabile astfel: x1x# gr. # x1x/ gr. 1 x#x/ gr. / Pa)ul $ 7unc+ia logicI cIutatI %a fi: % & x"x#'x"x$'x#x$ -e baza acestei func+ii se poate Jntocmi sc,ema circuitului de implementare care %a necesita / por+i ."D cu cMte # intrIri Ki o singurI poartI >( cu / intrIri.

SIN(EZA 7NOR BLOC7RI 8E PREL7CRARE A IN9ORMA(IEI

SIN(EZA SEMIS7MA(OR7L7I 8E " bit Semisumatorul (SS) de un bit are ca intrIri cei # operanzi x, %T$,1U, iar ca ieKiri are tot # %ariabile binare: suma celor # intrIri x Ki %, notatI SS Ki respecti% transportul Jn rangul imediat superior, notat c de la denumirea de "carry", Jn englezI. 1l poate fi realizat ,ardOare printr-un !;! care are urmItorul tabel de ade%Ir:

x $ $ 1 1

: $ 1 $ 1

SS $ 1 1 $

c $ $ $ 1

.cest tabel reprezintI, de fapt, tabla adunIrii Jn binar. .plicMnd metoda directI de sintezI, rezultI cele # func+ii logice, SS4x;%5 Ki c4x;%5, care descriu !;!-ul de realizare ,ard a semisumatorului: SS & <x% ' <%x implementabilI printr-un ">( Ki respecti%

15

c & x% implementabilI printr-un ."D . ;IsIm Jn sarcina cititorului reprezentarea cu simbolurile cunoscute a sc,emei logice de implementare ,ardOare a circuitului. SIN(EZA S7MA(OR7L7I PE " bit Sumatorul pe un bit are / intrIri: cei # operanzi x, % Ki respecti% ci transportul din rangul precedent (indicii folosi+i sunt i de la )"-U: Ki respecti% o de la >U:-U:). )eKirile sumatorului sunt #: suma S4x;%;ci5 Ki respecti% transportul Jn rangul urmItor co4x;%;ci5. :abelul de ade%Ir al sumatorului pe un bit are = linii Ki 5 coloane:

ci $ $ $ $ 1 1 1 1

= $ $ 1 1 $ $ 1 1

% $ 1 $ 1 $ 1 $ 1

S $ 1 1 $ 1 $ $ 1

co $ $ $ 1 $ 1 1 1

.cest !;! poate fi realizat cu # semisumatoare: primul cu intrIrile x, % Ki ieKirile SS" & 4<x5>% ' 4<%5>x, respecti% c" & x>%, iar al doilea cu intrIrile ci respecti% SS" Ki ieKirile SS# & 4<ci5>4SS"5 ' 4<SS"5>4ci5, c# & ci >SS". )eKirile sumatorului astfel realizat sunt: S4x;%;ci5 & SS# & 4<ci5>4<x5>% ' 4<ci5>x>4<%5 ' ci >4x'<%5>4<x'%5 & 4<ci5>4<x5>% ' 4<ci5>x> 4<%5 ' ci >4<x5>4<%5 ' ci >x>%3 co4x;%;ci5 & c" ' c# & x>% ' ci >4<x>% ' <%>x5. .plicMnd metoda directI pe tabelul de mai sus, rezultI aceleaKi rela+ii logice dupI simplificIri. Minimizarea dia?ramelor *arnou+, prin introducerea @ariabilelor An dia+ramB

7ie func+ia de comuta+ie de n %ariabile f n(x1,V,xj-1,xj,xj'1,V,xn).Se poate demonstra prin induc+ie perfectI urmItoarea egalitate : fn(x1,V,xj-1,xj,xj'1,V,xn) xj fn-1(x1,V,xj-1,1,xj'1,V,xn) ' (Qxj) fn-1(x1,V,xj-1,$,xj'1,V,xn) Se obser%I cI cele douI func+ii f n-1(x1,V,xj-1,1,xj'1,V,xn) [i fn-1(x1,V,xj-1,$,xj'1,V,xn) sunt func+ii de n C 1 %ariabile , deci pot fi reprezentate prin douI tabele Parnaug, cu n C 1 %ariabile. 7ie urmWtoru exemplu de func+ie datW prin urmWtoarea diagramW Parnoug,: -aKii parcuKi pentru minimizarea unei func+ii prin introducerea %ariabilelor Jn diagramW :

1F

1. Se considerW Jn locul %ariabilelor introduce X $ X Ki se minimizeazW. #. Se considerW X1 X Jn locul unei %ariabile, celelalte X$Y ,unita+iile de%in indiferente, 9erourile rWmJn nesc,imbate Ki se minimizeazW. /. Se continuW paKii 1 Ki # pMnW se epuizeazW toate %ariabilele introduse.7unc+ia sau Jntre func+iile ob+inute la paKii anterior reprezintW func+ia minimW rezultatW. "! SI se construiascI tabela de ade%Ir pentru func+ia majoritate de / %ariabile. f majoritate 1 pt. min # intrWri au %al 1.*ezi cursul.

= $ $ $ $ 1 1 1 1

% $ $ 1 1 $ $ 1 1

z $ 1 $ 1 $ 1 $ 1

? $ $ $ 1 $ 1 1 1

f ( x , z, ? ) = x?z + x ?z + x? z + x?z = x?z + x ?z + x? = = x? + z ? + ?x = x? + z ( x + ? ) = x? + xz + ?z f ( x , ?, z ) = x? + xz + ?z = [ z( x ? ) + x? ] = ? x + xz + x ?z = x? + ?x + x ?z =

#! SI se minimizeze func+iile de comuta+ie folosind tabelele Parnaug,.

f ( x , ?, z ) = x? + x ? z + x ?z + xz

x% .. z . $ " 1 $!

." $ $

"" 1 1

". 1 1

pt! " f ( x , ?, z ) = x + ?z pt! .

f ( x , ?, z ) = ( x +z ) x + ? = xx + x ? + xz +z ? = = x +z ?

f ( x1 , x # , x / , x 6 ) = x1x # x / + x1 x # x / + x1 x / x 6 + x1x # x /

x" x# x$ x1 .. ." "" ".

.. ." "" ". $ $ 1 1 1 1 1 1 $ 1 $ $ $ 1 $ $

f ( x1 , x # , x / , x 6 ) = x1 x / + x / x 6 + x1x # x /

1! f ( x 1 , x # , x / , x 6 ) = x 1 x # x / x 6 + x 1 x # x / x 6 + x 1 x # x 6 + x 6 x" x# x$ x1 1=

.. ." "" ". .. 1 $ $ 1 ." $ 1 $ $ "" $ $ $ $ ". 1 $ $ 1 ! SI se minimizeze: x" x# x$ x1 .. ." "" ". .. 1 $ $ 1 ." $ - - "" $ 1 - $ ". $ $ $ $ C! x" x# x$ x1 .. .. 1 ." 1 "" $ ". 1

f ( x1 , x # , x / , x 6 ) = x # x 6 + x1x # x / x 6

f ( x1 , x # , x / , x 6 ) = x / x 6 x # + x # x 6

." "" ". - 1 1 1 1 $ 1 1 1 1 1 1

f ( x1 , x # , x / , x 6 ) = x # + x1 x / + x 6

D! Se dI tabela Parnaug,. SI se reducI dimensiunea tabelei introducMnd %ariabilele x /, x6 Jn tabelI Ki sI se ob+inI expresiile func+iilor:
f ( x 1 , x # , x / , x 6 ) = x 1x # + x # x / x 6 + x 1 x / x 6 + x 1x / x 6 + x 1 x / x 6

x" x# x$ x1 .. ." "" ".

.. ." "" ". 1 1 1 $ $ $ 1 $ $ $ 1 1 1 1 1 $

f ( x1 , x # , x / , x 6 ) = x1x # + x1 x 6 + x1x / x 6

7ie func+ia de comuta+ie de n %ariabile f(x1,x#, V , xn). Se poate demonstra prin induc+ie perfectI urmItoarea egalitate: fn(x1,V,xj-1,xj,xj'1,V,xn) xj fn-1(x1,V,xj-1,1,xj'1,V,xn) ' (Qxj) fn-1(x1,V,xj-1,$,xj'1,V,xn) x" x# x$ .. .
x6

."
x6

"" 1

".
f($,$,$) = x 6 f($,$,$,1) + x 6 f($,$,$,$) =

= x 6 $ + x 6 1 = x 6

f(1,1,$) = x 6 f(1,1,$,1) + x 6 f(1,1,$,$) = x 6 + x 6 =1

"

x6

x6

x6

1H

x# . "

x" .
x6

"
x/x 6
f # ( $,$ ) = x / f / ( $,$,1) + x / f ( $,$,1) = x / x 6 + x / x 6 = = x6 x/ + x/ = x6
f # (1,$ ) = x / f / (1,$,1) + x / f (1,$,$ ) = ...

x6

"! considerIm toate %ariabilele egale cu zero Ki exprimIm func+ia cu alipiri de 1. x" x# x$ .. . " #! x" x# x$ . " $!x6
$

." $ $

"" 1 1

". $

$ $

x1x #
$

.. 1 1

." 1 1

"" -

". $

x1 x 6
1

x1x # + x1 x 6 + x1x / x 6

x" x# x$ .. . " $ $

." $ $

"" 1

". $ 1

x1x / x 6

#$

x#

x" . . " $ $ " $ ' 1

x#

x" . . " 1 1 " $ ' 3

x#

x" . . " $ $ " 1 1

x1x # + x 6 x1 + x / + x 6 x1
f ( x1 , x # , x / ) = x # x / x 6 + x1x # x / x 6 + x1 x # x 6 + x1 x # x / x 6 + x1x # x / x 6 + x # x / x 6

x"x# x$x1 .. .. ." "" ". $ 1 1 1

." 1 $ $ $

"" 1 1 $ 1

". $ $ 1 $
f = x # x / x 6 + x1x # x / + x1x # x / + x # x / x 6 + + x1 x # x / + x1 x # x 6

x" x# x$ .. . x" x# x$ "

x6

."
x6

"" 1

". $ x" x# xx $ 6 x" x# x$

x6

x1x # x / + x1 x # x / + x 6 x1 x # + x # x / + x 6 ( x # x / + x1x # )

#1

.. . " $ 1

." $ $

"" 1 $

". $ $ ' . "

.. 1 -

." $ $

"" $

". $ 1 ' . "

..

."

x" x# . " .
x/ + x6

"
x /x 6

x/ x6

x/ + x6

MEMORAREA ELEC(RONICE A IN9ORMA/IEI BINARE

:)0-U; D1 .!!1S ;. 010>()1 Nn calculator se folosesc atMt suporturi magnetice cMt Ki electronice pentru stocarea pe o perioadI scurtI sau pe o perioadI JndelungatI a informa+iei binare. 0emoriile magnetice (,ard discZ-ul, discZette-le, etc.) nu fac parte din calculatorul propriu-zis, ele constituind componente periferice importante, dar care nu participI direct la procesul de prelucrare a informa+iei prin execu+ia instruc+iunilor din program. Nn procesul de execu+ie, programul se aflI Jntr-o memorie electronicI unde-i stocat sub formI de coduri binare de tip instruc+iune Ki de tip date. Nn decursul prelucrIrii procesorul extrage din memorie cMte un cod tip instruc+iune Ki-l aduce Jn procesor unde Jl interpreteazI Ki-l executI dupI care extrage din memorie urmItoarea instruc+iune etc. Durata execu+iei unei instruc+iuni, (i, are douI componente: Ti = Tprel + Tacces :impul de prelucrare (prel este folosit de procesor pentru decodificare Ki execu+ia opera+iei definite Jn codul respecti% al instruc+iunii. :impul de acces (acce) este timpul scurs din momentul la care procesorul solicitI de la memorie eliberarea unui anumit cod pe magistralI Ki pMnI la prezen+a lui pe magistralI (extrac+ia). .cest (acce) trebuie sI fie mai mic decMt perioada de tact, ( a ceasului procesorului. DacI frec%en+a de ceas a procesorului este ? 1$$ 0Rz, atunci timpul de acces la memorie trebuie sI fie sub $.$$1 microsecunde. -rogresul te,nologiilor de fabrica+ie a memoriei a condus la timpi de acces foarte mici.

##

:impul de acces foarte mare al memoriilor pe suport magnetic le-a fIcut de neutilizat ca memorii operati%e Jn calculatoarele actuale, la care %iteza de prelucrare a informa+iei binare este esen+ialI. ;>!.[)) \) !1;U;1 D1 010>()1. 0.])S:(.;1 0emoria electronicI din calculator este structuratI pe OC(E/I. 7iecare octet de memorie este o LOCA/IE la A8RESA cIreia se poate memora un cod binar de F biGi. .dresa fiecIrei loca+ii este exprimatI printr-un cod binar. DacI memoria respecti%I are o capacitate de 56 Pocte+i sunt necesare 56x1$#6 544/5 adrese distincte, adicI #15 adrese. -entru ob+inerea acestui numIr de coduri binare de adrese sunt necesari 15 bi+i, se spune cI aceasta este lungimea codului de adresare a memoriei. 1xprimate R1<. aceste adrese %or fi: $$$$R3 $$$1R3 $$$#R3 ... 3 7771R3 7777R. 7iecare loca+ie de cMte 1 octet este compusI din = celule de memorie de un bit realizatI pe baza unui circuit electronic elementar de memorie numit BIS(ABIL. Denumirea lui %ine de la faptul cI acesta poate rImMne Jn starea cu unu la ieKire sau cu zero la ieKire dupI Jnscriere, deci poate memora. !omunica+ia procesorului cu memoria externI M se face prin grupuri de linii de legIturI numite ma+i)trale. De exemplu pentru transmisia paralelI (simultanI), de la procesor la memorie, a celor 15 bi+i de adresI se foloseKte o magistralI de adrese care are 15 linii, ca Jn figura urmItoare. .ceste linii formeazI magistrala de adrese ( mA) pe care sunt transmise cItre memorie coduri sau "cuvinte" cu 15 ranguri: .14, .16, .1/, .1#, ..., ./, .#, .1, .$. Ma+i)trala de date este grupul de linii pe care se face sc,imbul de informa+ii ale celor # entitI+i ale tandemului procesor - memorie. -entru a transporta Jn paralel (simultan) to+i cei = bi+i dintr-o loca+ie, magistrala de date (m8) are opt linii. Spre deosebire de mA; pe m8 transmisia informa+iei se poate face Jn ambele sensuri:

PROCESOR / MEMORIE c0n1 2-*c.+*-ul 3CITE4TE3 l*ca56a a1-.+a,7 PROCESOR 8 MEMORIE c0n1 2-*c.+*-ul 3SCRIE3 9n l*ca56a a1-.+a,7 P.n,-u a a:.-,6;a <.<*-6a 1.+2-. 6n,.n56a 1. a +c-6. +au 1. a c6,6 c*1ul .#6+,.n, la a1-.+a -.+2.c,6:7 2-*c.+*-ul =*l*+.>,. * a ,-.6a <a?6+,-al7 nu<6,7 'agistrala !e co'enzi "'C' =*-<a,7 16n c.l 2u56n & l6n66! Z, "@-6,.' >6 ,. "-.a1' ca 9n u-<7,*a-.a +cA.<7 a ,an1.<ulu6 2-*c.+*-B <.<*-6.!
mA proce)or HmemorieH CACIE m mC m8 loca+ia 1 H MEMORIE M H RAM J ROM loca+ia " #/

"ota+iile din figurI au urmItoarele semnifica+ii: ma - magistrala de adrese3 m! - magistrala de comenzi3 mD - magistrala de date3 0 - memoria operati%I3 (.0 - random access memor?3 (>0 - read onl? memor?3 m - memorie internI directI a procesorului (cac,e) formatI din registre speciale Ki registre de ser%iciu (-!-ul, S--ul, etc)3 !)(!U):1 ;>])!1 S1!*1"[).;1 1;101":.(1. G)S:.G);) 7ie !;!-ul din figurI cu intrIrile 7t Ki =t care la momentul t iau %alori Jn G T$,1U Ki ieKirea Kt care la momentul t ia %alori tot Jn T$,1U. 7t =t CLC Kt & ?47t; =t5

Nn cazul !;! timpul nu inter%ine Jn comportarea logicI a circuitului, ci numai %alorile logice ale intrIrilor. DacI, de exemplu, perec,ea = Ki 7 au la momentul t %alori care determinI trecerea lui K din 1 Jn $ se %a considera cI aceastI trecere se face instantaneu. .ceastI presupunere nu influen+eazI interpretarea corecta a comportIrii !;!-lui. Nn realitate trecerea din 1 Jn $ a lui K nu are loc instantaneu, ci treptat Jntr-un inter%al de timp mic, dar totuKi finit. .cest proces de coborMre Jncepe la un moment anterior lui t pe care Jl notIm t3" Ki se terminI la t. !ircuitul logic sec%en+ial (!;S) se ob+ine dintr-un !;! pre%Izut cu cel pu+in un circuit de reac+ie. -rin reac+ie se Jn+elege o conexiune (circuit) prin care semnalul de ieKire este aplicat la una din intrIri. Nn aceste condi+ii, ieKirea Kt %a depinde nu numai de intrare ci Ki de %aloarea ieKirii la momentul precedent, ca Jn figura urmItoare Jn care fIcMnd =t&Kt3" rezultI Kt&?47t; Kt3"5, Jn care ? este func+ia logicI a !;!-ului cu care s-a realizat !;S-ul.

7t

CLC reac+ie !;S

Kt&?4=t; Kt3"5

#6

Un asemenea circuit, la care ieKirea K la momentul t (notatI Kt) depinde de Kt3" (care exprimI %aloarea lui K la momentul t3" se spune cI are proprietate de memorare. -(>-()1:.:1. -()"!)-.;^ \) D17)")[). G)S:.G);U;U) Bi)tabilul este un !;S elementar cu # stIri stabile (Kt&. Ki Kt&"). :recerea dintr-o stare Jn alta se poate comanda prin intermediul semnalelor de intrare. Proprietatea principal a bi)tabilului : Gistabilul are cel pu+in o %aloare a intrIrii (intrIrilor) pentru care Kt&Kt3". "u este interzisI neuni%ocitatea ca # %alori diferite ale aceloraKi intrIri sI pro%oace aceeaKi stare Kt. (egula este: Lla intrIri diferite ieKiri diferiteL. -rincipalele circuite bistabile au denumiri Ki reprezentIri acceptate la ni%el mondial. :ipurile cele mai uzuale de bistabili sunt: RS3 L*3 83 (. (eprezentarea unui bistabil se face prin: Simbol, tabel de stare Ki expresia ecuatiei de )tare respecti% a ?uncGiei lo+ice Kt&?4 5 care-i descrie func+ionarea Ki care se deduce din tabelul de stare a bistabilului dat. G)S:.G);U; (S Semnalele de intrare: SE( notat cu S Ki RESE( notat cu R. >pera+ia de "setare" a bistabilului semnificI aducerea Jn " a ieKirii acestuia, iar "resetarea" semnificI aducerea ieKirii lui Jn .. (abelul de )tare descrie func+ia de ieKire Kt&? a cIrui domeniu de defini+ie este T$,1UxT$,1U GxG Ki care ia %alori Jn T$,1,_t-1U: intrri ieMire St Rt Kt linia 1: memorare ` $ $ _t-1 linia #: resetare ` $ 1 1 linia /: setare ` 1 $ 1 linia 6: interzisI ` 1 1 1 intrri ieMire Kt3" St Rt Kt $ $ $ $ 010>(.(1 1 $ $ 1 $ $ 1 $ (1S1:.(1 1 $ 1 $ $ 1 $ 1 S1:.(1 1 1 $ 1 $ 1 1 1 )":1(9)S^ 1 1 1 1 Rede?inirea ?uncGiei de ieMire Ki con%ersia tabel de )tare ` tabel de ade@r:

#4

Deoarece Kt3" ia %alori tot Jn T$,1U se poate scrie Kt : GxGxG`T$,1U. .ceasta conduce la urmItorul tabel de ade%Ir al !;S-ului: 8ia+rama *3, a bistabilului (S este urmItoarea: Kt3" . " SR .. $ 1 ." $ $ "" 1 1 ". 1 1

Nn acest tabel se pot forma # grupuri: ]( 1 de 6 celule cu a'b # cIruia i se ataKeazI /-# 1 %ariabile adicI numai S3 ]( # de # celule cu a'b 1 cIruia i se ataKeazI un produs de /-1 # %ariabie Kt3"4<R5! .stfel rezultI ecuaGia de )tare a bistabilului (S:
Qt = St +Qt 1 Rt

.plicMnd de0organ se ob+ine:

_ t = S t _ t 1 ( t

7olosind JncI o data de0organ se ob+ine func+ia care permite implementarea numai cu ."D-uri Ki ">"-uri:
_ t = _ t = S t _ t 1 ( t

Simbolul de reprezentare Jn sc,emele logice ale circuitelor de calcul mai complexe, Jn care (S-ul este un element component, este un pItrat cu # intrIri (( Ki S) Ki # ieKiri (_ Ki Q_) astfel: R S K <K

Ob)er@aGie: pentru simplificarea scrierii, Jn continuare se %a omite indicele t la %ariabilele (, S, a, P, D, : Ki _. G)S:.G);U; aP (abelul de )tare L*: a $ $ 1 1 * $ 1 $ 1 K _t-1 $ 1
_ t 1

#5

Se obser%I cI intrarea de setare este acum L, iar cea de resetare este * Ki se mai obser%I cI a fost eliminatI starea de neuni%ocitate (pe linia 6 din tabelul de stare a (S-lui). Se poate constata cI substituind Jn ecua+ia (S-lui pe S Ki pe R cu S&L4<Kt3"5

,0CMt-1
se ob+ine o ecua+ie care satisface tabelul de stare al aP-lui. Deci aceasta este ecuaGia de )tare a aPlui: K&L4<Kt3"5'4 <*5Kt3" Din cele de mai sus rezultI cI !;S-ul care implementeazI ecua+ia de stare a (S-lui se poate construi Jn jurul unui (S la care se adaugI nonAN8 pentru formarea lui R&*Kt3" respecti% a lui S&L4<Kt3"5 prin introducerea a # reac+ii suplimentare una dupI K Ki alta dupI <K, ca Jn urmItoarea )c,em lo+ic a aP-lui.

P a

Simbolul aP-lui este similar cu cel al (S-lui cu deosebirea cI ( Ki S sunt Jnlocuite cu P respecti% a. BIS(ABIL7L 8 4dela%5 .cest bistabil are doar o intrare 8 Ki o ieKire K, care repetI intrarea: K&8. (abelul de )tare este: D _ $ $ 1 1 EcuaGia de )tare rezultI din cea a aP-lui prin Jnlocuirea L&8 Ki *&<8. DupI Jnlocuire rezultI K&84<Kt3" ' Kt3"5 Jn care paranteza este &". .ceasta demonstreazI cI !;S-ul care implementeazI un bistabil 8 se poate ob+ine dintr-un aP prin aplicarea unui semnal 8 la borna de

#F

intrare L Ki a celui negat non8 la borna de intrare *. Semnalul de intrare apare la ieKire cu JntMrzierea inerentI oricIrui circuit fizic Ki deci Kt'"&8t fapt pentru care se numeKte "delay".

BIS(ABIL7L ( 4tri++er5 .cest bistabil are o singurI intrare notata ( Ki urmItorul tabel de )tare: ( K $ _t-1 1 Q_t-1 DacI Jn ecua+ia aP-lui se face L&*&( rezultI ecua+ia care satisface tabelul de stare dat Ki prin urmare aceasta reprezintI ecuaGia de )tare a bistabilului (: K&(4<Kt3"5'4<(5Kt3" b (ezultI astfel cI !;S-ul de implementare a bistabilului ( con+ine un aP cu intrIrile legate Jntre ele la care se aplicI (. Simbolul este tot un dreptung,i cu o singurI bornI de intrare ( Ki # de ieKire: K Ki <K. !;S pentru !1;U;. D1 010>()1 D1 1 bit !;S-ul are o ieKire E prin care se poate citi 8A(A de 1 bit memoratI acolo anterior momentului primirii prin mC a comenzii de REA8 de la procesor. -e intrare celula trebuie sI poatI primi / semnale binare pro%enite de pe cele / magistrale ale procesorului: un semnal de adresI A3 un semnal de intrare date I3 un semnal de %alidarea scrierii N. :oate aceste semnale sunt binare Ki asigurI comunica+ia cu procesorul prin cele / magistrale. "ucleul acestei celule poate fi un (S comandat pe intrare cu S&AJIJN&AIN Ki respecti% cu R&AJ4<I5JN iar ieKirea celulei E&KJA unde K este ieKirea (S-lui din centrul celulei. Seminar "

Calculatoare
(1) *ariabile de comuta+ie:

1 daca x sau x ' ? $ daca x 1 daca x Ki x c ?

1 sau ? $ si ? 1 si ?

1, $. 1,

#=

$ daca x 1 daca x sau x $ daca x

$ sau ? 1, $.

$.

-roprietI+i 1) x ' $ x3 #) x ' 1 13 /) x c $ $3 6) x c 1 x3 4) x x3 5) x ' x 13 F) x c x $3 =) x (? ' z) x? ' xz3 H) x ' ?z (x ' ?)(x ' z)3 1$) distributi%itatea x(x ' ?) xx ' x? x ' x?3 11) x ' x? (x ' x)(x ' ?) x(x ' ?)3 1#) x ' x? x c 1 ' x? x(1 ' ?) x c 1 x. 1xemplu x 'x? x'x? x'? (x ' x )(x ' ?) 1(x ' ?) x'?

SI se demonstreze H

FBz 000 001 010 011 100 110 111

;NBz 0 0 0 1

(;NB)(;Nz)

#H

x( x ' ?) x? x x ' x? x? x? ' x z ' ?z x ?' x z x? ' x z - ?zc1 x? ' x z ' (x ' x )(?z) x? ' x z ' ?zx ' ?z x x?(1 ' z) ' x z(1 ' ?) x? ' x z. SI se calculeze complementarele func+iilor: ( x ' ?) c t
x ?
x +?

x'? x ?

-roprietatea de 0organ

( x + ?) c t = ( x + ?) + t =

( x '?)'

x '?' t

x + ? + z + x? = ( x + ? + z ) c x?

(x' ? 'z)c x? 'z ?

(x' ? 'z)( x ' ? )

?

x x 'x
?

'z x 'x ? ' ?

z 'z x 'x ? ' ? 'z ? ? ( x 'x'1'z)'z x

'z x .

(#)
( x + z )t + x z = ( x + z )t c x z

A ( x + z) + t BA x +z B (x'z' t )( x 'z)
x x + xz + t x + zx + zz + tz = xz + t x + zx + z + tz = x ( z + t ) + z ( x + [ +t) = x (z + t ) + z = z( x + ) [ ) + xt + z + x t.

(a ' c)(a ' d)(b ' c)(b ' d) ab ' cd (aa ' ac ' ad ' cd)(bb ' cb ' bd ' cd) (a(1 ' a ' cd) ' cd)(b(1 ' c ' d) ' cd) (a c 1 ' cd)(b c 1 ' cd) (a ' cd)(b ' cd) ab ' acd ' cbd ' cd ab ' cd.

:emI 1) (a +b)(a +c) = ab +ac 3 #) (a +b c c)(ac +b) = ab +bc /$

SI se simplifice: 1)
f ( x , ?) = x? + x? = ?( x + x ) = ?

#)
f ( x , ?, z) = xz + xz? = z( x + x?) = zA( x + x )( x + ?)B = z( x + ?) = zx + z?

/)
f ( x , ?, z ) = x?z + x ?z + x? z +x? z + x ? z = x?(z +z ) + x ?(z +z ) + x?z = x? + x ? + x?z = ?( x + xz ) + x ? = ?( x +z ) + x ? = x? + ?z + x ?.

:emI
f ( O , x , ?, z ) = x? + O ? + Ox + x?z f ( O , x , ?, z ) = ( ?z + O ) + O + ?z + Ox

SI se afle complementarele + simplificare:

f ( O , x , ?, z ) =( Ox c O )( Ox c x ) =( Ox c O ) +( Ox c x ) = ( Ox +O ) +( Ox +x ) =( Ox +O ) +( Ox +x ) = O +x

:emI !omplementare Ki simplificare:

f ( O , x , ?, z ) =( x ? +Oz )( O x +? z )

:abela de ade%Ir Ki sI se considere formulele \ mintermeni Ki produsul de maxtermeni pentru func+ii Ki pentru complementarele lor.
f[ ( x , ?) =( x +?) c x?

;B 00 01 10 11

f 0 1 1 0

/1

f1 ( x , ?) = x? +x ? sumI de produse f1 ( x, ?) = ( x + ?)( x + ?) produs de sume f1 ( x , ?) = x ? + x? f1 ( x , ?) = ( x + ?)( x + ?) = x ? + x?.

f ( x , ?, z ) = x? +x ? +?z

;Bz 000 001 010 011 100 101 110 111

f 0 1 0 0 1 1 1 1

d mintermeni
f ( x , ?, z) = x?z + x?z + x?z + x?z + x?z. f ( x , ?, z) = ( x + ? + z)( x + ? + z)( x + ? + z). f ( x , ?, z) = ( x c ? c z) + ( z?x) + ( x?z) f ( x , ?, z) = ( x + ? + z)( x + ? + z)( x + ? + z)( x + ? + z)( x + ? + z )

-entru acasI: f/ ( O , x , ?, z ) = O x c ? +x ?z 1) /# tabela

(a + b)(a + c) = a a + ac + ab + bc = a + ac + ac + bc =

(1 ' c) '

ab + bc = a + ab + bc = a

(1 ' b) ' bc

' bc

Aab '

cB

#)
(a + bc)(ac + b) = ab + bc a ac +ab +abcc + bbc = ab + bb c = ab + bc.

/)
f ( O , x , ?, z ) = x? + O ? + Ox + x?z

f (O ,x, ?, z) x?(1 ' z) + O? + Ox = x? + O? + Ox = ( O + O ) x? + O? + Ox = = Ox? +Ox? + O ? + Ox = O ? (x ' 1) ' Ox (1 ' ?) O ? +Ox. 6)

( ?z + O ) + O + ?z + Ox = ?z c O + O + ?z + Ox = ?zO + O + ?z = O + ?z

4)
( Ox c O )( Ox c x ) = ( Ox c O ) + ( Ox c x ) = Ox + O + Ox + x = Ox + O + x

5)
( x ? + Oz )( O x + ? z ) = ( O ? + Oz ) +( O x + ? z ) = x? zO + x ?z O

F)
f ( x , ?, z, O ) =O x? +x ?z

;Bz] 0000 0001 0010 0011 0100 0101 0110 0111 1000 1001 1010 1011 1100 1101 1110 1111

f 0 0 0 0 0 1 0 1 0 0 1 1 0 0 0 0

f ( x , ?, z, O ) =x ? zO +x ?z O +x?zO +x ?zO =x?O ( z +z ) +x ?z ( O +O ) = =x?O +x ?z

a ? e d + b c x" x# x$ x1 a b + //

*aloarea cifrei afiKate este datI de x1,V,x6 interpretatI ca VVeV.. binar. SI se determine minimizatele corespunzItoare func+iilor a Ki +. x" x# x$ x1 $ $ $ $ $ $ $ 1 $ $ 1 $ $ $ 1 1 $ 1 $ $ $ 1 $ 1 $ 1 1 $ $ 1 1 1 1 $ $ $ 1 $ $ 1 ci?ra . " # $ 1 C D F O a 1 $ b 1 1 c 1 1 d 1 $ e 1 $ ? 1 $ + $ $

a = x1 + x # + x / + x 6 x1 + x # + x / + x 6

)(

x"x# x$x1 .. .. ." "" ". 1 $ 1 1

." $ 1 1 1 pentru a

"" -

". 1 1 1 -

/6

TEOREM

x ? =x +? x +? =x ?

% 0

x % ? & x% ' Pz cu "."D: z P

x % z P

x? +Oz = x? +Oz = x? Oz =...

/x"."D

Cod binar Q cod Rra% ProprietateS douI numere succesi%e diferI printr-un singur bit. cod binar x$ x# x" x. $ $ $ $ $ $ $ 1 $ $ 1 $ $ $ 1 1 $ 1 $ $ $ 1 $ 1 $ 1 1 $ $ 1 1 1 1 $ $ $ 1 $ $ 1 1 $ 1 $ 1 $ 1 1 1 1 $ $ 1 1 $ 1 1 1 1 $ 1 1 1 1 %$ $ $ $ $ $ $ $ $ 1 1 1 1 1 1 1 1 cod Rra% %# %" %. $ $ $ $ $ 1 $ 1 1 $ 1 $ 1 1 $ 1 1 1 1 $ 1 1 $ $ 1 $ $ 1 $ 1 1 1 1 1 1 $ $ 1 $ $ 1 1 $ $ 1 $ $ $

$ 1 # / 6 4 5 F = H 1$ 11 1# 1/ 16 14

3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3

3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3

binar

]ra?

]ra?

binar

/4

Calculatoare
y = Ai Bi = suma T = Ai c Bi = transport

Ai

Bi

Ti 1

Si

Ti

0 0 0 0 1 1 1 1

0 0 1 1 0 0 1 1

0 1 0 1 0 1 0 1

0 1 1 0 1 0 0 1

0 0 0 1 0 1 1 1

+i)i /i-1 0 1 00 0 1 01 1 0 11 0 1 10 1 0 ptG 6i

+i)i /i-1 0 1 00 0 0 01 0 1 11 1 1 10 0 1 ptG /i

S i = Ai Bi Ti 1 + Ai Bi Ti 1 + Ai Bi Ti 1 + Ai Bi Ti 1

/5

Ti = Ti 1 Bi + Ai Bi + Ai Ti 1
Ai Bi
0 1 0 1
Ti 1

Ti 1
Ti 1

Ti 1

Si

S i = ( Ai Bi + Ai Bi )Ti 1 + ( Ai Bi + A1 Bi )Ti 1 = ( Ai Bi )Ti 1 + ( Ai Bi )T i 1

S i = STi 1 +S Ti 1

Intro!uceti valorile /i in tabelaD

Ai Bi
0 1 0 0 1

Ti 1
1

Ti 1 Ti

S i = Ti 1 ( A i B i + Ai Bi ) + T i 1 ( Ai B i + Bi A i ) = ( Ai Bi )Ti 1 + ( Ai Bi )T i 1

/F

Ti = Ti 1 ( Ai + Bi ) + Ai Bi

6e i'ple'enteaza su'atorul co'plet in functie !e sc e'a su'atorului

x
?

; B

Circuite 46I 6u'atorul !e < biti paraleli( @<?>)I .eco!ificator @<1$<( <D1A)I 4ultiple;orul @<1$0# 1# ># $# @G

6u'ator in zeci'al co!ificat binarB( Z%)) ppG reprezentarea fiecarui rang al unei cifre zeci'ale in binarBG ,angul se reprezinta pe o tetra!a( < biti)G

!B 15

$11$ unitati $$$1 zeci

] = $$$1 $11$

/=

15 "inar $$$1$$$$
15

!B Binar valoarea 8 unitatilor

reprezentarea nrG In ZC) este necesara can! ave' iesiri !in circuit pe tuburi 6u'ator co'plet paralel !e < biti( @<?>) Kentru nu'ere 'ai 'ari !e J este necesara corectieI pentru nrG^0J nu este necesaraG 0000-----------------------------------------0 1001-----------------------------------------J $$$1 $$$$ ZC) 1010())
1 $

1010 0110 10000 6u'ele corectate 6u'ele necorectate /c

S !/ S ! #
S !1 S!$

/
S/

S#

S1

S$

+ ) C

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

0 0 0 0 0 0 0 0 1 1 1 1 1

0 0 0 0 1 1 1 1 0 0 0 0 1

0 0 1 1 0 0 1 1 0 0 1 1 0

0 1 0 1 0 1 0 1 0 1 0 1 0

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

0 0 0 0 0 0 0 0 1 1 1 1 1

0 0 0 0 1 1 1 1 0 0 0 0 1

0 0 1 1 0 0 1 1 0 0 1 1 0

0 1 0 1 0 1 0 1 0 1 0 1 0 /H

. 3 F

0 0 0

1 1 1

1 1 1

0 1 1

1 0 1

0 0 0

1 1 1

1 1 1

0 1 1

1 0 1

T = T! + S !/ S !# + S !/ S !1
S = S ! +5

F6=/

F6=/

T =$ $$$$ T = 1 $11$

celula ele'entara !e a!unare 8 unitati zeci'ale reprezentate in ZC) !evine

6$

.eco!ificatorul

<D1A

# 6 co'binatii pentru 'ari'i !e intrare prestabilite 1A pentru functiile !e iesire

#A #B
#!

#$

!%

&$

&1

&#

--------------------------

&F

0 0 0 0 0 0

0 0 0 0 1 1

0 0 1 1 0 0

0 1 0 1 0 1

0 0 0 G G G

0 1 1 1 1 1

1 0 1 1 1 1

1 1 0 1 1 1

1 1 1 1 1 0

$ 1 # . . . . 7

61

6trobe0 0 3nable 1.eseable /e'a D 6a se i'ple'enteze functia D

y +x y z

' ( x, y , z ) = xy + x y + x yz = y + x y z

2tilizan! !eco!ificatorul >D?G In!icatieD in cazul co!ificatoarelor i'ple'entarea cu acest tip !e _ este utila can! ave' un nu'ar 'are !e functii !e iesire si un nu'ar relative 'are !e 'inter'eniG

Calculatoare SI se indice succesiunea de stIri Jn f(!;P)

$ A = Q B Q ! + Q! Q B

$B = Q A $! = QB

6#

sG curent1

sG ur'1toare

Q A QB
Q!
111 011 001 100 _

Q A QB
Q!
011 001 100 _ _

D
0 1

M(tN1) 0 1

( A =QB
) A =QB

( B = QA
)B =Q A

Q A QB
00 10 01

Q A QB
10 01 00

6/

+
( A =Q!

( B = QA
)B =Q A

( ! = QB
)! =Q A

) A = Q!

Q A QB Q!
000 100

Q A Q B Q!
100 111

T! = # 1 + # #
TB = # 1Q! + # # Q !
T A = # 1Q! + # # Q ! %RR&R

66

T 0 0 1 1

C 0 1 0 1

M(tN1) M(t) 0 1
Q (t )

Q A QB
Q!

Q A QB Q!
001 _ _

000 001 _

Se considerI

# 1 =13 # # = $.

SI se realizezeV unul de tip D Ki unul de tip :.

TC 00 01 10 11

M(tN1) M(t) 0 1 M(t)

. M 0

(T) 0 0 0 1

64

. 0 W W M 0 0

(C) 0 W 1 0 W 0

' (( ) =$ ' () ) = $

/ M 0 1

(C) 0 0 W 1 1 W M 0 1 / (T) 0 0 0 1 W 1

a : P :
/ 0 1 M(tN1) M(t)
Q (t )

SI se proiecteze un circuit monoimpuls folosind .S0

/ 0 1

M(tN1) M(t) M(t)

65

Q$

Q1
0 1

0 0 I+

1 1 -

Q$

Q1
0 1

0 + C

1 ) -

Q$

Q1
0 1

0 I+

Q$

Q1
0 1

0 I+ 0

1 0 -

Q1 (t +1)

Q$ (t +1)

Q$ (t +1) = Q $ #AQ 1 Q1 (t +1) = Q$ + #AQ1

Q$

Q1

6F

0 1

0 0

1 W

0) Q$

$1 = Q$ + # A Q1 $$ = #AQ $ Q 1

Q$

Q$
0 0 1 0 W 1 1 W

Q1

Q1
0 1

0 W #A
)1

1 1 W

(1
( 1 = Q$ ) 1 = $.

Q$

Q$
0 0 1 I+ W 1 0 W

Q1

Q1
0 1

0 W 1

1 1 W

($

)1

( $ = #AQ $ ) $ =1

6=

!alculatoare

"umarItor sincron cu succesiunea stIrilor. $$$ 1$$ 11$ 111 $11 $$$

Q$

Q1 Q#
0 1 00 + 01 3 11 C . 10 ) -

Q!

QB QA
0 1 00 0 01 0 11 1 1 10 0 -

6H

Q!

Q!

QB

QB
00 0 1 0 01 0 11 1 1 10 1 -

QA

QA
0 1

00 1 -

01 0

11 1 0

10 1 -

$! = Q A

tranzi(ia $ $ $ 1
1 $

` 0 1 W W

a W W 1 0

1 1

4$

Q!

Q!

QB QA
0 -

(A
W 1 W 0 -

QB
Q&
0 -

(B
W W W 1 -

1 -

W W

W -

Q!

QB

)A
W 1 W 0 W -

QA

)B
W 1 0 0 W -

41

W -

1 1

0 -

( A = QB ) A = Q!

( B = Q! ) B = Q!

(! =QB ) ! = QA

"umarItor sincron re%ersibil cu aP, 6 stIri: - # 1 comandI descrescItoare3 - ## comandI creascItoare.

QB QA
0 1 0 + ) 1 C .

b a

(A
0 0 #1 + # # 1 W 1 W W

(a

4#

b a 0

)A
0 W 1

#1 + # #

1 #1 + # # #1 + # #

)B

+ # # #1 = # # + #1

# # + # # #1 = # # + #1

( A = #1 + # # ) A = #1 + # #

b a 0 1 0 1 W W a

)B
0 0 1 W W 1

# # #1

# # #1

##

##

( B = # # #1 a + # # a ) B = # # #1 a + # # a

4/

#. !SS cu ?1, ?# sinc. \i _1 si _#. -t. S1S#V.

R.al6;a-.a c6-cu6,.l*- 1. c*<u,a,6. c*<C6na,6*nal. cu c6-cu6,. 6n,.?-a,. 1. ,62 LSI O 'e'orie ,O4 ('e'orie per'anenta) este un !ispozitiv care contine atat !eco!ificatorul cat si portile 6+2 necesare pentru realizarea unor functii !e co'utatieG Fi;area cone;iunilor intre iesirile !eco!ificatorului si intrarile portilor 6+2 !eci fi;area functiilor !e co'utatie realizate !e un astfel !e !ispozitiv se face prin bprogra'areac 'e'orieiG Inregistrarea infor'atiei intr-o 'e'orie ,O4 (progra'area 'e'oriei) se face prin fabricatie sau in cazul 'e'oriilor K,O4 cu a`utorul unui !ispozitiv special nu'it bprogra'ator !e K,O4-uricG6c e'a bloc a unei 'e'orii ,O4 esteD

# n m R&*

46

n intrari

' iesiri

0emoria are n intari. 7iecare combinatie de %alori a semnalelor de intrare se numeste adresa. 7iecare combinatie de %alori a semnalelor de iesire se numeste cu%int. "umarul de biti intr-un cu%ant este n fiind egal cu numarul de iesiri. 7iecare adresa reprezinta de fapt un mintermen realizat cu cele n semnale de intrare. Un cu%ant este selectat de o adresa unica si este format din %alorile functiilor de comutatie implementate pentru combinatia de %alori reprezentata de adresa respecti%e. Deci %or exista #n cu%inte memorate in (>0. *alorile obtinute la un moment dat la iesirile memoriei reprezinta cu%intul selectat de adresa aplicata la intrarile circuitului. Sa consideram de exemplu o memorie de # # # (>0. Structura interna ec,i%alenta a unei astfel de memorii este:
A$

A1

Decodificator$$ $1 # la 6 1$ 11

F 1

F#

Krin stabilirea legaturilor intre iesirile !eco!ificatorului si intrarile portilor 6+2 se stabilesc funtiile realizate !e catre acest circuit co'binationalG 6a consi!era' !e e;e'plu i'ple'entarea functiilorD ' 1 ( x, y ) = xy + x y si ' # ( x, y ) = x y + x y G 6e observa ca structura interna ec ivalenta a 'e'oriei ,O4 trebuie sa !evina
A$

A1

Decodificator$$ $1 # la 6 1$ 11

44

F 1

F#

In general i'ple'entarea unor functii !e co'utatie cu a`utorul unei 'e'orii K,O4 parcurge ur'atoarele etapeD in functie !e nu'arul !e functii care se realizeaza se stabileste lungi'ea 'ini'a a cuvantului !e 'e'orieI in functie !e nu'arul !e variabile pentru functiile !e co'utatie i'ple'entate se stabileste nu'arul 'ini' !e intrariI pe baza lungi'ii 'ini'e a cuvantului si a nu'arului !e intrari se allege un anu'it tip !e circuit ,O4I 6e observa ca B$ = A$ si B1 = $ si !eci este necesar sa se realizeze nu'ai un circuit co'binational care sa utilizeze functiile B4 , B6 , B/ , B# G ,ezulta ca se poate utiliza o 'e'orie K,O4 cu ur'atoarea tabela !a a!evarG
+8 0 0 0 0 1 1 1 1 +1 0 0 1 1 0 0 1 1 +0 0 1 0 1 0 1 0 1 F1 0 0 0 0 0 0 1 1 F8 0 0 0 0 1 1 0 1 F> 0 0 0 1 0 1 0 0 F< 0 0 1 0 0 0 1 0

2tilizarea 'e'oriilor ,O4 (K,O4) pentru i'ple'entarea functiilor !e co'utatie este avanta`oasa atunci can! se realizaeza un nu'ar relativa 'are !e functii !e co'utatie cu un nu'ar 'are !e variabile !e intrareG 6a incerca' sa utiliza' insa A 'e'orii !e tip ,O4 pentru realizarea conversiei !e la co!ul utilizat pentru reprezentarea caracterelor pe cartele perforate la un co! !e tipul celor pentru reprezentarea nu'erelor in calculatoarele nu'erice (+6CII)G Co!ul utilizat pentru reprezentarea caracterelor pe cartelele perforate utilizeaza 18 valori binare (biti)# fiecare valoare fiin! asociata unei linii !e pe cartelaG Co!urile utilizate pentru reprezentarea caracterelor in calculatoarele nu'erice sunt co!uri care utilizeaza ? bitiG ,ezulta ca o 'e'orie ,O4 utilizata pentru o astfel !e aplicatie ar trebui sa fie !e tipul <0JA ; ? ( #1# = 6$H5 )G .intre cele <0JA !e cuvinte !in 'e'orie sunt utile nu'ai <@ (8A litere# 10 cifre# 11 se'ne speciale)# celelalte cuvinte sunt associate unor a!rese 45

(co'binatii !e valori ale se'nalelor !e intrare) care nu vor fi aplicate nicio!ata la intrarea circuitului# cu alte cuvinte sunt co'binatii !e valori pentru care functiile !e co'utatie realizate !e circuit sunt nespecificateG ,ezulta !eci o utilizare foarte ineficienta a 'e'orieiG Intr-o astfel !e situatie se poate utiliza pentru i'ple'entarea functiilor !e co'utatieG 2n alt tip !e circuit integrat !e tip L6 si anu'e circuite integrate !e tip KL+G 2n circuit KL+ este foarte ase'enator ca structura ec ivalenta cu o 'e'orie ,O4G .iferenta consta !in faptul ca in locul !eco!ificatorului apar o serie !e porti si# fiecare putin! sa pro!uca un pro!us !e variatie in for'a !irecta sau co'ple'entataG Fi;area ter'enilor pro!usi !e portile 6I ( _G Intrarilor aplicate portilor 6I) si a cone;iunilor !e co'utatie realizate !e catre KL+G 6c e'a bloc ec ivalenta a uni KL+ cu n intrari si 4 iesiri esteD

6e observa ca cele n intrari se vor aplica in for'a !irecta sau co'ple'entata la intrarile portilor 6I in functie !e cone;iunile fi;ate la intrarile portilor 6I# iar pentru fiecare poarta 6+2 se utilizeaza toate cele ; iesiri !e porti 6I sau nu'ai o parte !in eleG La iesirile circuitului se obtine fiecare functie i'ple'entate in for'a !irecta !aca se utilizeaza iesire !irecta !e la poarta 6+2 corespunzatoare sau in for'a co'ple'entata !aca se utilizeaza iesirea unei porti *2 legata la iesirea portii 6+2 corespunzatoareG /ipul circuitului KL+ este !at !e nu'arul !e intrari# nu'arul !e porti 6I si nu'arul !e iesriG 2n e;e'plu tipic !e circuit KL+ are 1A intrari# <? !e porti 6I# ? iesiriG Ca si in cazul 'e'oriilor ,O4 fi;area functiilor realizate se obtine in fabricatie sau prin "progra'are" cu a`utorul unor !ispozitive speciale (in acest caz circuitele KL+ sunt !e tip FKL+)G 2tilizaera circuitelor KL+ este avanta`oasa in cazul i'ple'antarii unui nu'ar 'are !e functii !e co'utatie cu un nu'ar 'are !e intrari# !aca nu'arul !e co'binatii !e valori pentru care toate functiile sunt nespecificate este suficient !e 'areG Keantru a ilustra te nicile utilizate pentru i'ple'entarea cu a`utorul circuitelor !e tip KL+ vo' prezenta !in consi!erente !i!actice un e;e'plu 'ai si'plu care nu respecta con!itia precizata anteriorG Fie functiile !e co'utatie !e > variabila f1 si f8 reprezentate !e ur'atoarele tabele Carnaug G
FB Z 0 00 0 01 0 11 0 10 0

4F

;B z 0 1 00 0 0 01 0 1 11 1 1 10 0 0

' 1 ( x, y , z ) = xz + yz

' # ( x, y , z ) = xy + yz

Cele !oua functii se pot realiza prin utilizarea unui KL+ cu > intrari# > porti 6I si !oua iesiri# configurat in 'o!ul ur'atorD ;

6pecificarea 'o!ului !e i'ple'antare pentru un KL+ nu se face bineinteles !esenan! structura ec ivalentaG 6e construieste o tabela speciala pentru progra'area circuitului KL+G +ceasta tabela este for'ata !in !oua tipuri !e intrariD intrari care !escriu pro!usele realizate !e catre fiecare poarta 6I si intrari care !escriu su'ele realizate !e catre fiecare poarta 6+2G 6e observa ca pentru fiecare poarta 6I e;ista n intrari (corespunzatoare fiecarui se'nal !e intrare)# fiecare intrare poate avea valorile 1#0#-G .aca o variabila se conecteaza !irect (co'ple'entat) valoarea intrarii este 1(0)# !aca o

4=

variabila ' se conecteaza la poarta respectiva valoarea este "-"G 6e observa ca pentru fiecare poarta 6+2 e;ista ; intrari (corespunzatoare fiecarei porti 6I)# fiecare intrare poate avea valoarea 1 sau -G .aca iesirea portii 6I se conecteaza la intrarea portii 6+2# cu alte cuvinte pro!usul respectiv participa la for'area su'ei atunci valoarea intrarii este 1# altfel este WWWWG Kentru fiecare iesire !e poarta 6+2 se precizeaza !aca preluarea se face in for'a !irecta sau co'ple'entaraG 6e consi!era si ur'atorul e;e'pluG 6a se cinstruiasca o realizare cu KL+ pentru functiile !e co'utatie !efinite !e ur'atoarele tabele Carnoug D

;B z 0 1 FB Z 0 1 00 0 0 01 0 1 11 1 1 10 0 1 00 1 1 01 0 0 11 0 1 10 1 0

' 1 ( x, y, z ) = xy + yz + xz F1 ( x, y, z ) = x y + x z + y z

' # ( x, y , z ) = x y + y z + xyz F# ( x, y , z ) = y z + x y + x y z

6e observa ca nu'arul 'ini' !e pro!use !iferite pentru cele !oua functii se obtine !aca se

4H

alege pentru f1 for'a co'ple'entata# iar pentru f8 for'a !irectaG I'ple'entarea necesita un KL+ cu > intrari# < porti 6I si 8 iesiriG /abela pentru progra'area KL+-ului esteD

porti 6I intrari pro!us

xy

Korti 6+2 intrari

; B z 0 0 0 - 0 - 0 0 1 1 1

'1

'#

1 8 > <

1 1 1 1 1 - 1

xz
yz

xyz

5$