July 29, 1995 Acest text este redarea integrala (mai putin pozele si alte desene) a cartii "FRA

!"A#$ %R&A, "isterele dez'aluite ale unei gigantice conspiratii satanice planetare", aparuta la editura "#(am)ala", 1995, su) semnatura pro*+ de ,oga -regorian .i'olaru+ /repturile de copyrig(t ale acestei carti apartin in intregime acestei edituri+ %ste permisa copierea, multiplicarea sau orice alta *orma de editare a oricarui pasa0 din aceasta lucrare, sau in c(iar in intregime+ Acest amendament este 'ala)il atit in Romania cit si in orice alta tara de pe aceasta planeta c(iar *ara consimtamantul scris sau 'er)al al autorului+ /aca doriti sa primiti acest test scris in lim)a engleza, 'a rugam contactati1ne la #2A".A3A ..# 1 4el+ 5678577, orar zilnic 22199+ !artea a aparut de0a pe standurile de carti din .ucuresti si in curand c(iar din toata tara+ &":$R4A 4 ;;; &n curind 'a aparea si partea a doua din seria de dez'aluiri despre planurile satanice ala Francmasoneriei mondiale+ Aceasta a doua parte de0a a circula pe piata dar su) o *orma restrinsa, pentru un numar restrins de oameni+ &n curind ea 'a aparea intr1un tira0 mai mare cit si su) *orma de *isier text pe #2A".A3A ..#+ 4%<4=3 :R$:R&=>&# :3A =R&3% /$"& AR&& & 4R%-&& 3="&, & &4&A4&?A F&<A4A #A #% R%A3&>%>% :A A & A =3 2999& !%3% 26 /% :R$4$!$A3% #%!R%4%, & 4$!"&4% /% !$ /=!A4$R&& FRA !"A#$ %R&%& "$ /&A3% != $!A>&A "AR%3=& !$ -R%# #%!R%4 FRA !"A#$ &! /% 3A .A3%, %3?%4&A, !AR% A A?=4 3$! & A =3 1@97 :R%FA4A %ste un *apt psi(ologic cunoscut ca ma0oritatea criminalilor marturisesc crima inainte de a muri+ :rotocoalele "aestrilor Francmasoni constituie o asemenea do'ada+ !e sunt aceste protocoale decat o ingrozitoare marturisire a

tuturor su*erintelor si mizeriilor pe care le1au pro'ocat si inca le mai pro'oaca FRA !"A#$ &&+ %le ne o*era totodata c(eia secreta pentru a intelege tot raul *acut de ei ce )antuie astazi in omenire+ &n "lumina" :rotocoalelor se patrund mai exact si mai adanc ade'aratele cauze ale *ramantarilor sociale si politice, generate cu o dia)olica a)ilitate de FRA !"A#$ &, de la "area Re'olutie Franceza incoace+ Astazi, insa, lumea a inceput sa se destepte+ $ puternica su*lare antimasonica, nu retrograda, nu o)scurantista, nu pornind din moti'e religioase, ci luminata, nationala, iz'orata din adancul instinctului de conser'are, se ridica A!=" tot mai impunatoare din #tatele cele mai inarmate in lupta pentru existenta+ Aceasta miscare creste pe zi ce trece, cucereste pe indi*erenti si con'erteste pe umanitaristi, care totusi simt ca :atria este mai aproape decat =manitatea+ 3umea crestina a inceput sa 'ada prime0dia, ii simte apasarea si incet, dar sigur, se ridica in su*letul *iecarui roman re'olta contra *rancmasoneriei, mai presus de toate utopiile inselatoare si cosmopolite, in*atisate de ea cu 'iclenie lumii intregi+ A4% 4&%; :rotocoalele sunt un monument de actiune satanica si reprezinta iz'orul tuturor ticalosiilor umane actuale+ :rotocoalele pun in lumina !A=#A !A=#$R=" a decadentei lumii actuale, atat la ni'elul indi'idului, cat si la ni'elul statului+ !itirea :rotocoalelor tre)uie sa se *aca temeinic, *ara gra)a, ca si citirea unui document rarisim, de intelegerea caruia depinde soarta intregii umanitati+ :entru a intelege *aptele petrecute si decadenta in care traim, :rotocoalele tre)uie citite de cel putin trei ori, e'entual memorandu1 se, pentru a ne *i mai mereu la indemana+ &n :rotocoale, *rancmasonii 'or)esc si (otarasc in secret si conspirati'A urmariti1i deci cu atentie, cu *oarte mare atentie+ /upa ce ati terminat de citit, prezentati aceasta )rosura unica si altora, aceasta *iind o datorie morala si o cale de aparare a intregii umanitati+ :rotocoalele contin planurile concepute de secole de *rancmasoni, pentru realizarea 'isului lor de stapanire a intregii planete+ :rotocoalele constau in 26 de procese1'er)ale inc(eiate de di*eritele sectiuni ale "arelui !ongres "asonic, care s1a tinut in %l'etia, la .ale (.asel), in 1@97, si *ormeaza programul masonic de cucerire mondiala, program ela)orat si comunicat unor anumiti "initiati", pentru a se pastra o urma scrisa a acelor con'or)iri ultrasecrete+

/espre modalitatea in care au cazut in mainile "pro*anilor" aceste :rotocoale, exista doua 'ersiuniB prima, ca au *ost copiate de o *emeie, sotie sau amanta a unui "initiat", *iind apoi comunicate crestinilor pentru ca acestia sa se puna in garda si sa ia masuri de aparareA a doua, ca au *ost ridicate dintr1un sei* pe care *rancmasonii il a'eau intr1o casa dintr1un oras alsacian+ 3o0ele masonice au *ost in*iintate pentru a ser'i in lupta pentru suprematie, lupta care are un pronuntat caracter antireligios si in special anticrestin+ =n grup ocult de *rancmasoni de grad *oarte inalt (&erar(ia #uperioara #ecreta) le diri0eaza, inspira, su)'entioneaza si, *ara a0utorul dat de acest grup, 'ictoria lor nu ar *i posi)ila+ &ntr1o zi, cand, con*orm opiniei lor, popoarele crestine 'or *i dez)inate de *rancmasoni si in'ra0)ite unul impotri'a celuilalt de presa si literatura )olna'a 1 la adapostul li)eralismului 1, prin atentate, coruptie si demoralizare, prin degenerare cauzata de tutun, alcool, droguri etc+, prin criza economica mondiala, prin lo'ituri de stat in di*erite tari, se 'a a0unge la un -u'ern "ondial de sorginte masonica+ Raz)oaiele interne si con*lictele mondiale, pe care *rancmasonii stiu sa le dezlantuie, 'or gra)i 'enirea domniei despotismului masonic, in locul li)eralismului statelor crestine+ Atunci, in a*ara de "religia" masonica, toate religiile 'or *i des*iintate+ =n singur stat 'a *i su*icient sa cada in mainile *rancmasonilor, si apoi toate celelalte 'or cadea unul dupa altul, pentru ca, in *inal, "Regele" masonilor sa domneasca peste toata planeta ast*el su)0ugata+ /upa cum 'edem in zilele noastre, se merge cu pasi repezi spre *inalizarea planului masonic, caci aceste "pro*etii", concretizate in cele 26 de :rotocoale in anul 1@97, deci acum aproape 199 de ani, au dus la su)0ugarea Rusiei de catre *rancmasoni, Rusia de'enind ast*el cartierul general al acestora+ :ericolul masonic a inceput sa *ie dez'aluit lumii in anul 1992, cand pro*esorul rus #%R-2%& &3=# a scos o prima editie a :rotocoalelor, editie care insa a disparut imediat, *iind distrusa de *rancmasoni+ &n 1995 a aparut o alta editie, din care un singur exemplar *igureaza in catalogul lui .ritis( "useum din 3ondra+ &n 1997, scriitorul rus !+.=4"&, cu a0utorul *ratelui sau A4+.=4"&, a scos o noua editie a :rotocoalelor, intitulata "3Cennemi du genre

(umain" ("/usmanul neamului omenesc")+ /upa lucrarea lui #%R-2%& &3=# a aparut o alta editie in 1911, la manastirea #*+ #ergiu, editie care a *ost tradusa si de americani+ Alte editii au aparut respecti' in anii 1911, 1912 si 1917, ultima dintre acestea *iind distrusa de poporul rus+ &n 1929 au aparut la .erlin alte editii+ oi editii au aparut in lim)a *ranceza+ #%R-2%& &3=#, in introducerea *acuta la editia din 1917, declara ca *oile continind :rotocoalele erau scrise in lim)a *ranceza si ca i1au *ost remise de catre A3%<&# &!$3A%?&!& #=#$4& , care le1a dat si lui !+.=4"&+ &n 1991, doctorul mason 2ertzl, anunta !omitetul "asonic ca anumiti "dezertori", au permis "paganilor" (crestinilor) sa cunoasca tainele :rotocoalelor, ceea ce con*irma sustragerea acestor documente din ar(i'ele Francmasoneriei+ :rotocoale sunt in numar de douazeci si patru+ #unt mai mult niste in'ataturi sau maxime, decat procese1'er)ale+ #e pare ca autorul sau autorii au urmarit sa prezinte in douazeci si patru de lectii doctrinele *rancmasonice, tinta pe care o urmaresc din cele mai indepartate timpuri si amanuntele celui din urma plan de actiune pentru cucerirea puterii mondiale, atunci cand totul 'a *i pregatit pentru a incepe lupta (otaratoare+ &deile *undamentale ale :rotocoalelor suntB 1+ 11 Francmasonii nu admit alt drept decat cel dat de *ortaA li)eralismul propagat de ei printre crestini a distrus religia crestina si autoritatea statului+ 2+ 11 Aurul a intrat in mainile Francmasoneriei si, cu a0utorul lui, aceasta a pus mana pe presa, dominand opinia pu)lica ce comanda gu'ernele in statele democrate+ &n "area .ritanie, pu)licatii ca 4&"%# sau "$R & - :$#4 au consacrat lungi articole re*eritoare la aceste :rotocoale+ /e asemenea, in -ermania, Franta, #+=+A+, Austria etc+, :rotocoalele au *ost date pu)licitatii, populatia de'enind ast*el constienta de prime0dia reprezentata de Francmasonerie+ :oporul roman tre)uie sa de'ina, de asemenea, constient de pericolul existent si, trecand peste orice am)itii si neintelegeri marunte, sa se uneasca si sa se opuna o*ensi'ei masonice si ro)irii neamului nostru+ =nirea tuturor romanilor este, asadar, singura sal'are+ :rezenta )rosura contine pasa0ele cele mai importante din cele 26 de :rotocoale, *ara nici o interpretare sau comentariu, asa cum se gasesc ele in lucrarea originala+ $.#%R?A4&& :% "AR-& %A :R$4$!$A3%3$R

/in cele expuse in :rotocoale se poate constata ca acestea *ormeaza un 'ast plan masonic de cucerire si ingenunc(iere a lumii crestine, conceput in cele mai mici amanunte+ #ocietatea si su*letul indi'idului au *ost analizate intr1un mod cu ade'arat stiinti*ic, toate punctele 'ulnera)ile *iind identi*icate pentru ca masonii sa ai)a unde sa lo'easca+ :regatiti in spiritul satanicei lor doctrine, ei au pornit atacul, dar nu intr1o tara sau doua, ci pe intreg glo)ul pamantesc, )azandu1se, deci, pe lipsa de pregatire a crestinilor+ "inciuna, santa0ul, per*idia, coruptia, tradarea, lingusirea, crima si necinstea, in toate *ormele lor, sunt armele cu care lupta Francmasoneria+ 4%<4=3 :R:R&=>&# A3 !%3$R 26 /% :R$4$!$A3% A3% "AR&3$R "A%D4R& FRA !"A#$ & :R&"=3 :R$4$!$3 #%!R%4 FRA !"A#$ &! /reptul, in 'iziunea *rancmasonilor, consta in *orta+ 3i)ertatea este o idee (imerica+ 3i)eralismul si anar(ia+ !redinta+ Autonomia+ /espotismul exercitat prin intermediul capitalului+ /usmanul intern+ "ultimea tre)uie sa *ie pacalita+ Anar(ia si e*ectele ei+ :olitica si morala nu tre)uie sa ai)a nimic comun+ /reptul tre)uie sa *ie al celui mai tare+ :uterea ascunsa *rancmasonica tre)uie sa *ie de nein'ins+ #copul *rancmasonic 0usti*ica intotdeauna mi0loacele+ "ultimea este oar)a si de aceea poate sa *ie atat de usor manipulata de *rancmasoni+ Al*a)etul politic secret+ /iscordiile partidelor+ Forma de gu'ern care conduce cel mai )ine la scopul principal urmarit de *rancmasoni este autocratia+ 3ic(iorurile tari si )auturile alcoolice in exces, care *ac sa sla)easca constiinta crestinilor+ !lasicismul+ /es*raul generalizat+ :rincipiul si regulile principale ale gu'ernului superstatal *rancmasonic+ 4eroarea necesara+ 3i)ertate, %galitate, Fraternitate sau marea minciuna+ :rincipiul gu'ernului dinastic+ :ri'ilegiile aristocratiei crestine tre)uie sa *ie cat mai repede nimicite+ oua aristocratie care tre)uie sa apara+ =n calcul psi(ologic *olosit de *rancmasoni+ A)stractia utopica a li)ertatii+ Amo'i)ilitatea (re'ocarea) reprezentantilor poporului+ #a lasam la o parte 'or)ele goale si sa cercetam *iecare idee in sine, sa luminam situatia prin comparatii si deductii+ %u 'a 'oi arata, deci, sistemul nostru, atat din punctul nostru de 'edere, cat si din acela al crestinilor+

4re)uie cunoscut ca oamenii care au instincte si porniri rele, sunt mult mai numerosi decat cei care au porniri )une+ /e aceea, cele mai )une rezultate se ating gu'ernand pe oameni prin 'iolenta si teroare, nu prin discutii academice+ Fiecare om este insetat de putere, *iecare ar 'oi sa se *aca dictator, daca ar putea+ &n acelasi timp, sunt *oarte multi cei care ar *i oricand gata sa 0ert*easca )unurile celorlalti, pentru a1si atinge propriul lor )ine+ !e lucru a tinut si tine in *rau *iarele sal)atice care se numesc oameniE !e i1a calauzit pana acumE 3a inceput ei s1au supus puterii oar)e a pumnului, mai tarziu legii, care nu este decat aceeasi putere, dar mascata+ /e aceea a0ungem la concluzia ca dreptul e in *orta, dreptatea este de partea puterii+ 3i)ertatea este o idee, un gand, un *apt+ 4re)uie stiut cum sa se *luture aceasta idee, cand este ne'oie sa *ie atras poporul in cursa 'icleana a unei idei, in 0urul unui anumit partid, mai ales daca acest partid are de gand sa il zdro)easca pe cel a*lat la putere+ :ro)lema aceasta de'ine usoara daca ad'ersarul isi gaseste puterea in ideea de li)ertate, in ceea ce se numeste li)eralism, si mai ales daca isi 0er*este ce'a din putere pentru aceasta idee+ &ata in ce 'a constata atunci trium*ul teoriei instituite de noiB *ranele sla)ite ale puterii sunt luate in mana de catre altii, deoarece *orta oar)a a maselor nu poate ramane nici o singura zi *ara sa *ie strunita si pentru ca noua putere nu *ace decat sa ia locul celei 'ec(i, de0a sla)ite prin ideea de li)eralism+ &n zilele noastre, puterea aurului a inlocuit puterea gu'ernelor li)erale+ A *ost o 'reme cand domnea credinta+ &deea de li)ertate este acum irealiza)ila, deoarece nimeni nu stie sa se *oloseasca de ea intr1o masura dreapta+ %ste su*icient sa *ie lasat poporul sa gu'erneze cat'a timp singur, pentru ca aceasta autonomie sa se trans*orme de indata in destra)alare+ &ar in clipa aceea se nasc dez)inari care se trans*orma *oarte repede in lupte sociale, in care #tatele se mistuie si unde marimea lor se pre*ace in cenusa+ Fie ca #tatul se isto'este de propriile lui *ramantari, *ie ca certurile sale launtrice il aduc in stare de a *i la )unul plac al dusmanilor din a*ara, din acel moment el poate *i socotit ca pierdut si *ara de scapare+ %l intra ast*el in stapanirea noastra+ :uterea capitalului, care acum este in intregime

in mainile noastre, ii apare atunci acestui #tat ca o luntre de scapare, de care este silit sa se agate pentru a nu se ineca+ :e aceia pe care su*letul lor simtitor i1ar *ace sa considere netre)nice aceste ganduri, i1as intre)aB daca un #tat are doi dusmani si daca ii este ingaduit sa *oloseasca impotri'a unuia dintre ei, dusmanul din a*ara, toate mi0loacele de lupta, ca de pildaB de a nu1i aduce la cunostinta planurile de atac si de aparare, de a1l surprinde noaptea, sau cu puteri mai mari, *ara ca toate acestea sa *ie pri'ite ca imoraleA de ce, aceleasi masuri intre)uintate de noi impotri'a unui dusman si mai rau, care urmaresc sa darame ordinea sociala si proprietatea, ar *i pri'ite ca neingaduite si imoraleE $ minte )ine cumpanita poate oare nada0dui sa ai)a sansa sa carmuiasca cu *olos popoarele prin indemnuri cuminti sau prin con'ingere atunci cand calea e desc(isa contrazicerii, *ie c(iar nesocotita si *ara insemnatate, dar totusi ademenitoare pentru poporul care intelege totul numai usurel, la supra*ataE $amenii, *ie ca *ac parte din patura de 0os, *ie ca nu, sunt carmuiti de micile lor patimi, de o)iceiurile, de traditiile si de teoriile lor sentimentale+ #unt ro)i inconstienti ai impartirii in partide care se impotri'esc intelegerii celei mai cuminti+ $rice (otarare a multimii atarna de o ma0oritate intamplatoare si este mai mereu super*iciala+ Fara a cunoaste tainele politice, multimea ia (otarari *ara rostA si atunci un *el de anar(ie sapa pe dedesu)t gu'ernul+ :olitica nu are nici o legatura cu morala+ -u'ernul, care se lasa condus de morala, nu este politic si, prin urmare, puterea lui este su)reda+ Acela care 'rea sa domneasca tre)uie sa se *oloseasca de 'iclenie si *atarnicie+ "arile insusiri ale poporului 1 sinceritatea si cinstea 1 sunt de*ecte pentru politica, pentru ca ele do)oara regi si tronuri mai usor decat dusmanul cel mai puternic+ Aceste insusiri tre)uie sa le lasam regatelor crestineA noi nu tre)uie in nici un caz sa le luam drept calauza+ #copul nostru este sa a'em in mana puterea+ !u'antul /R%:4 este o idee a)stracta pe care nimic nu o indreptateste+ Acest cu'ant nu inseamna decat atatB "/a1mi ceea ce 'reau, pentru a putea do'edi ca sunt mai tare decat tine"+ =nde incepe si unde se s*arseste dreptulE

&ntr1un #tat unde puterea este rau organizata, unde legile de gu'ernare au de'enit impersonale si usor de ocolit, in urma drepturilor nenumarate intemeiate de li)eralism, eu socotesc ca este un nou drept al meu sa ma arunc, pe )aza legii celui mai tare, asupra tuturor ordinelor si asupra tuturor regulilor sta)ilite, si sa le rastornA sa pun mana pe legi, sa cladesc toate institutiile si sa ma *ac stapanul celor care mi1au predat mie drepturile pe care le daduse *orta lor si de care s1au lepadat de )una 'oie, din li)eralism+ /in pricina sla)iciunii de astazi a tuturor puterilor, stapanirea noastra 'a *i mai trainica decat oricare alta, pentru ca ea nu 'a putea *i in*ranta+ :entru aceasta este insa necesar ca ea sa se *i inradacinat atat de )ine, incat nici un siretlic sa nu o mai poata darama+ /in raul trecator pe care suntem siliti sa1l *acem acum, se 'a naste ulterior )inele unui gu'ern neclintit care 'a resta)ili mersul regulat al mecanismului existentei nationale, tul)urat de li)eralism+ Rezultatul indreptateste mi0loacele+ #a ne orientam cu luare aminte in planurile noastre, mai putin asupra celor )une si morale si cel mai mult asupra celor tre)uincioase si *olositoare+ A'em inaintea noastra un plan, in care este trasa in mod strategic linia de care nu ne putem indeparta, *ara a prime0dui opera mai multor 'eacuri+ :entru a gasi mi0loacele care duc la acest scop, tre)uie sa tinem seama de lasitatea, de nemernicia, nestatornicia multimii, de neputinta ei de a intelege si cumpani posi)ilitatile si impre0urarile propriei sale 'ieti si ale )unastarii sale+ 4re)uie sa intelegem ca puterea multimii este oar)a, nesa)uita, cel mai adesea ea nu gandeste, ci se ia dupa orice z'on+ =n or) nu poate calauzi un alt or) *ara ca sa1l duca la prapastie+ 4ot ast*el, mem)rii multimii, iesiti din popor 1 oricat le1ar *i mintea de geniala 1, nu pot pretinde sa conduca poporul *ara a1l pierde in intregime, din pricina ca ei nu inteleg nimic din politica+ umai un indi'id pregatit inca din copilarie pentru autocratie poate recunoaste graiul politicii si realitatea ei+ =n popor lasat pe seama lui proprie, adica pe seama celor ridicati din sanul sau, se ruineaza prin certurile partidelor atatate de setea de putere, si prin dezordinile care se nasc de aici+ %ste oare cu putinta ca poporul sa 0udece linistit, *ara dusmanii launtrice si sa conduca a*acerile tarii, care nu pot *i amestecate cu interesele personaleE #e pot ei apara impotri'a dusmanilor din a*araE u, e cu neputinta; =n plan impartit in atatea capete cate are multimea isi pierde unitatea, de'ine de neanteles si *ara putinta de a *i in*aptuit+

umai un autocrat (un singur stapan atotputernic) poate alcatui planuri mari si limpezi, poate aseza la locul sau *iecare lucru, in mecanismul masinii gu'ernamentale+ #a recunoastem, deci, ca un gu'ern *olositor tarii si in stare sa1si atinga scopul propus, tre)uie sa *ie condus de un singur indi'id responsa)il+ &n anar(ia a)soluta, ci'ilizatia nu poate exista+ %a nu este opera poporului ci a conducatorului ei, oricare ar *i el+ "ultimea este un )ar)ar ce isi arata )ar)aria la orice prile0+ &ndata ce poporul apuca in maini li)ertatea, ea se trans*orma *oarte repede in anar(ie, care e treapta cea mai deplina a )ar)ariei+ &nc(ipuiti1'a do)itoacele acelea umane im)i)ate de alcool, naucite de 'in, carora li se 'a da dreptul de a )ea *ara masura, in acelasi timp in care li se 'a da li)ertatea+ oi nu putem ingadui ca ai nostri sa decada pana la o asemenea treapta+ :opoarele crestine sunt indo)itocite de )autura+ 4ineretea le este irosita si in0osita de studiile clasice complet inutile si de des*ranarea precoce la care i1au impus agentii nostriB pro*esorii, oamenii de ser'iciu, gu'ernantele din casele )ogate, apoi insasi negustorii nostri si c(iar *emeile noastre din localurile de petrecere ale crestinilor+ &n randul acestora din urma eu numar si pe asa zisele "*emei din lumea )una", care la randul lor imita de )una 'oie, ca niste maimute, luxul si des*ranarea celor dintai+ !u'antul nostru de ordine esteB putere cu orice pret si *atarnicie+ #ingura puterea poate in'inge in politica, mai ales cand este ascunsa in talentele tre)uincioase oamenilor de #tat+ ?iolenta tre)uie sa *ie un principiu, 'iclenia si *atarnicia o regula pentru gu'ernele care nu 'or sa1si predea coroana in mainile agentilor unei noi puteri+ Acest rau este singurul mi0loc de a a0unge la scopul pe care il urmarim noi+ /e aceea, noi nu tre)uie sa ne oprim in *ata mituirii, inselatoriei, tradarii, ori de cate ori ele ne pot ser'i atingerii scopului nostru+ &n politica tre)uie sa te pricepi sa iei proprietatea altuia *ara a so'ai, mai ales daca poti o)tine prin acest mi0loc supunerea si puterea+ #tatul nostru, in aceasta cucerire pasnica, are dreptul sa inlocuiasca groza'iile raz)oiului prin condamnari la moarte mai putin 'azute si mai *olositoare, necesare adeseori pentru a intretine teroarea aceasta care *ace

popoarele sa asculte or)este+ $ neinduplecare constanta, dar strasnica este cel mai mare sustinator al puterii unui #tatA prin urmare, nu este numai in *olosul nostru, este c(iar de datoria noastra sa ne tinem de acest program al 'iolentei si *atarniciei+ $ asemenea doctrina )azata pe calcul este tot atat de *olositoare ca si mi0loacele pe care le intre)uinteaza+ u numai prin aceste mi0loace, dar si prin aceasta doctrina a neinduplecarii, 'om in'inge si 'om ro)i -u'ernului nostru #uprem toate celelalte gu'erne+ ?a *i indea0uns sa se stie ca suntem neinduplecati, pentru ca orice nesupunere sa inceteze+ oi, inca din 'ec(ime, am aruncat poporului cu'inteleB 3&.%R4A4%, %-A3&4A4%, FRA4%R &4A4%, cu'inte repetate de atatea ori de catre papagalii inconstienti care, atrasi din toate partile de aceasta momeala, nu s1au *olosit de ea decat pentru a nimici prosperitatea lumii si ade'arata li)ertate indi'iduala, altadata atat de )ine asigurata prin constrangerea multimii+ $amenii care s1au crezut inteligenti, n1au stiut sa descurce intelesul ascuns al acestor cu'inte si n1au 'azut deloc ca ele se contraziceau, ei nu au 'azut ca in realitate nu exista egalitate in natura si ca nu poate sa existe li)ertate, ca natura insasi a creat inegalitatea mintilor, a caracterelor si a inteligentelor, atat de mult supuse legilor ei+ Acesti oameni nu au inteles ca multimea este o putere oar)a si ca par'enitii pe care si1i alege pentru ao gu'erna, nu sunt mai putini or)i in politica decat ea insasi+ 1au inteles ca initiatul, cel introdus in tainele politicii, *ie el c(iar un prost, poate gu'erna, in 'reme ce multimea neinitiatilor, *ie c(iar plini de geniu, nu inteleg nimic din politica+ 4oate aceste ganduri nu le1au 'enit deloc in minte crestinilor+ 4otusi, pe aceasta se intemeia principiul gu'ernamantului drastic+ 4atal, /omnitorul, transmitea *iului sau secretele politicii, necunoscute, in a*ara de mem)rii *amiliei domnitoare, pentru ca nimeni sa nu le poata trada+ "ai tarziu, o)iceiul transmiterii ade'aratelor principii ale politicii, s1a pierdut+ &z)anda operei noastre s1a marit mult prin aceasta+ 4otusi, in lumea intreaga, cu'intele 3&.%R4A4%, %-A3&4A4%, FRA4%R &4A4% au adus in randurile noastre, prin mi0locirea agentilor nostri or)i, legiuni intregi de crestini care ne purtau cu insu*letire steagurile+ Aceste cu'inte

erau pentru ei niste 'iermi care rodeau prosperitatea tuturora, distrugand peste tot pacea, solidaritatea, stapanind pe dedesu)t toate institutiile #tatului+ ?eti 'edea din cele ce urmeaza sa 'a comunicam, ca aceasta ne1a *olosit cel mai mult noua+ Acest aspect ne1a dat, printre altele, putinta de a o)tine c(eia cea mai importanta sau, mai )ine zis, de a des*iinta pri'ilegiile pe care era intemeiata aristocratia crestinilor si singurul mi0loc de aparare ce1l a'eau impotri'a noastra popoarele si natiunile+ :e ruinele 0alnice ale aristocratiei naturale si ereditare noi ne1am ridicat aristocratia noastra, a inteligentei si a )anului+ Am luat drept )aza a acestei noi aristocratii )ogatia, care depinde de noi, si stiinta, care este indrumata de maestrii nostri+ &z)anda noastra a mai *ost mult usurata si prin *aptul ca, in legaturile noastre cu oamenii de care a'eam ne'oie, am stiut intotdeauna sa atingem si sa in*luentam corzile cele mai sensi)ile ale su*letului oamenilorB mesc(inaria, lacomia, neindestularea, lipsurile materiale, *iecare dintre aceste sla)iciuni omenesti, luate in parte, *iind in stare sa ina)use gradat neatarnarea gandului, punand 'ointa oamenilor in slu0)a celor care ast*el le cumpara su*letul+ &deea a)stracta a li)ertatii ne1a dat putinta de a *ace multimea sa inteleaga ca un gu'ern nu este altce'a decat un loctiitor al proprietarului tarii, adica al poporului, si ca poate *i sc(im)at asa cum se sc(im)a manusile in'ec(ite+ Amo'i)ilitatea (*aptul de a *i re'ocat) reprezentantilor poporului ii pune totdeauna la dispozitia noastraA ei depind de alegerea noastra+