Violenta intrafamiliala sindromul femeii batute

Profesor coordonator: Prof. univ. dr. Calin Scripcaru

Student: Gogoloi (Paval) Alina Carmen Anul II modul !

"

Violenta intrafamiliala si efectele ei asupra femeii victime

Informatiile cu privire la gradul de raspandire a violentei intrafamiliale din #omania sunt fragmentate si ba$ate in cea mai mare parte pe impactul emotional pe care mesa%ele mass&media il e'ercita aupra publicului sensibili$andu&l fata de aceasta problema. Studiile stiintifice in acest domeniu sunt relativ putine iar datele oficiale nu reflecta decat in mica masura amploarea violentei intrafamiliale asa cum se manifesta acum in tara noastra. ( cunoastere mai amanuntita si mai adecvata a acestor forme speifice de violenta care se consuma in cea mai mare parte in spatiul privat este absolut necesara atat pentru a oferii o indicatie obiectiva organismelor in masura sa asigure un climat de securitate in familie cat si pentru a mobili$a diferite resurse in scopul actiunii de prevenire. (rice strategie menita sa combata violenta intrafamiliala trebuie sa vi$e$e cu precadere cau$ele ei. Gradul de raspandire al violentei intre membrii familiei depinde de o multitudine de factori printre care: normele si valorile sociale traditiile si obiceiurile culturale relatiile dintre se'e si generatii nivelul de de$voltare economic gradul de cultura si civili$atie modul de organi$are si de functionare a unor institutii sociale posibilitatea de interventie activa a comunitatii. )e aceea orice strategie care&si propune atenuarea sau eliminarea violentei din cadrul familiei trebuie sa ia in considerare atat structura sociala cat si mentalitatile culturale e'istente care o intretin si o perpetuea$a ca o problema sociala care afectea$a in primul rand spiritul comunitar. Alaturi de violenta comisa de parinti asupra propriilor lor copii violenta con%ugala constituie una dintre cele mai acute probleme cu care se confrunta in pre$ent familia in societatea contemporana parte componenta a unei probleme sociale mai largi care implica toate formele de violenta e'istenta in cadrul familiei (maltratarea partenerului a copiilor incestul violul marital s.a.). )iverse cercetari intreprinse in mai multe tari indica ca maltratarea sau abu$ul e'ercitat asupra partenerei de cuplu repre$inta cea mai larga proportie din intreaga pondere a vilentei (intrafamiliale) a%ungand la circa *+&*,-. Cu toate ca orice persoana dintr&un .abitat poate fi tinta violentei domestice ea este indrepatata mai ales impotriva femeilor si a copiilor datorita vulnerabilitatii crescute a acestora. Parado'al cele mai frecvente acte de violenta indreptate impotriva femeilor au loc tocmai in sanul familiei din partea unui agresor cunoscut (partener de viata parinte frate prieten alta ruda). )esi violenta con%ugala se poate manifesta in multe cupluri indiferent de varsta pe care o au partenerii ea pare legata in mod specific de dificultatile cri$ele si frustrarile care caracteri$ea$a varsta mi%locie. Cea mai raspandita forma de vilenta con%ugala o repre$inta maltratarea partenerului adica bataia administrata sotiei de catre sot dar si invers a sotului de catre sotie. )iversele anc.ete efectuate in mai multe tari au aratat ca ambele forme de maltratare sunt frecvente desi in ponderi diferite. Specialistii aprecia$a pe de alta parte ca agresiunea intreprinsa de sot este mult mai grava si mai periculoasa deoarece: & puterea fi$ica a barbatului poate determina rani si traume mai serioase/ & actul de violenta comis de barbat se poate repeta/ & cea mai mare parte din agresiunile intreprinse de catre femei sunt acte de legitima aparare/ & o pondere importanta din actele de maltratare intreprinse de sot au loc in perioada in care femeia este insarcinata/ & spre deosebire de barbati femeile sunt mai dependente din punct de vedere economic si au mai putine sanse de a recurge la violenta. 0

Amploarea si actualitatea fenomenului de violenta con%ugal

1n studiu evaluativ intreprins de !anca 2ondiala evidentia ca intr&un numar de 3+ de tari care au alcatuit ba$a evaluarii %umatate dintre femeile investigate au raportat ca au fost molestate de fostul sau actualul partener. ( mare parte dintre ele au declarat ca au fost supuse in plus 4abu$ului emotional5 (certuri amenintari insulte) forma de violenta pe care multe femei o considera c.iar mai rea decat maltratarea fi$ica. Contrar a ceea ce se crede de obicei despre familie ca loc de refugiu dragoste securitate si spri%in afectiv datele cercetarilor intreprinse in mai multe tari demonstrea$a ca femeile (dar si copiii) se confrunta in caminele din care fac parte cu un val de violenta mai mult decat cel comis in afara familiei de catre atacatori sau ucigasi straini. )in acest punct de vedere violenta e'ercitata asupra partenerei de cuplu este mai ampla si mai periculoasa decat violenta de strada. )esi unele studii par sa sugere$e ca violenta con%ugala este mai prelevanta in randul familiilor din clasa sociala defavori$ata care se confrunta cu problema de saracie soma% alcoolism etc./ alte studii au aratat ca ea se manifesta in toate familiile indiferent de statutul lor socio&economic desi in ponderi diferite. Pe de alta parte femeile din mediile defavori$ate la fel ca si cele din mediul rural au mai putine resurse si facilitati de a evita situatiile de agresare sau de a se refugia in alte locuri decat mi%locul familiei. Spre deosebire de aceste categorii de victime femeile din mediile favori$ate sunt mai putin inclinate sa recunoasca ca au fost agresate dar totodata sunt mai putin inclinate sa foloseasca alte locuri decat casele de refugiu sau de protectie a victimelor violentei familiale. )incolo de aceste diferente mai importante violenta con%ugala este un fenomen cu care se confrunta cea mai mare parte dintre familii aproape in toata societatile contemporane. ( anc.eta pe un esantion national repre$entativ efectuata in Statele 1nite ale Americii constata ca : & *- din soti au declarat ca si&au amenintat cu un obiect sotiile lor in anul anterior/ & ",- au raportat ca acest lucru s&a petrecut cel putin o data in timpul casatoriei/ & *- au recunoscut ca si&au palmuit sotiile anul precedent/ & "6- au declarat ca acest lucru s&a petrecut cel putin o data de cand s&au casatorit/ & "3- si&au imbrancit sau amenintat cu lovirea sotiile in cursul anului anterior/ & 07- au aratat ca acest lucru s&a intamplat cel putin o data in timpul casatoriei/ & ".+- si&au batut efectiv partenera in anul dinaintea efectuarii investigatiei/ & +- si&au batut efectiv partenera cel putin o data in timpul casatoriei/ & 8.+- au recunoscut ca au utili$at un cutit sau o arma de foc impotiva sotiei/ & 7- au declarat ca acest lucru s&a intamplat cel putin o data in timul anilor de casatorie. Aceste constatari i&au facut pe specialistii americani sa estime$e ca anual in Statele 1nite sunt inregistrate peste " milionde agresiuni ale sotilor impotriva sotiilor Asociatia 2edicala Americana apreciind ca aproape un sfert dintre femeile americane au 4sansa5 de a fi supuse unui abu$ de un fost sau actual partener intr&o anumita perioada a vietii lor. Aceasta Asociatie a calculat ca 38- dintre toate femeile ucise in anul "998 au fost omorate de soti sau de prieteni. Pe plan mondial & violenta domestica detine 0+- din totalul infractiunilor violente. & doar +- din atacurile violente asupra femeilor sunt raportate la Politie si mai putin de "- sunt pedepsite. & peste 98- dintre agresori sunt barbati & 6+- dintre violatori sunt barbati cunoscuti ai victimelor 3

& ,"- dintre violuri sunt comise in casa cuiva de regula a victimei & " din * femei sunt violate de catre sotii lor & *6- din ca$urile de viol sunt ac.itate & *8- dintre femei au fost .artuite se'ual intr&un anumit moment al vietii lor & " din "" femei au fost violate iar ":3 la prima lor intalnire & " din 0 fete vor fi victimele unei forme de abu$ se'ual inainte de a implini "6 ani In S.1.A. la fiecare , minute o femeie este agresata se'ual iar in Canada la fiecare 7 minute. In ;uropa prevalenta violentei domestice intre celelalte forme de infractiuni ale caror victime sunt femeile este de "7- (2oldova) si de +6- in <urcia. 1n studiu intocmit de !anca 2ondiala arata ca 08- din totalul bolilor de care sufera femeile si fetele cu varste cuprinse intre "+ si 77 de ani din multe tari ale lumii se datorea$a violentei domestice. (Informatii furni$ate de =undatia Sanse ;gale pentru =emei >>>.sef.ro) In #omania asa cum evidentia$a datele Institutului pentru Cercetarea si Prevenirea Criminalitatii: ,7- din victimele infractiunilor de omor in anul "999 au fost repre$entate de catre femei ucise in cadrul familiei de catre soti (78-) concubini (0*-) alte rude (38-). (Institutul pentru Cercetarea si Prevenirea Criminalitatii 0888). In #omania numarul de femei victime ale violentei domestice a crescut de + ori din "99, pana in "996. In "996: & "3- dintre femeile victime ale violentei domestice au murit/ & *7- dintre femeile victime ale violentei domestice au fost agresate de catre soti/ & 7- de catre concubini/ & *- de catre fostii soti/ & "+- de catre alte rude/ (Statistici furni$ate de Centrul Pilot pentru =emeile Victime ale Violentei )omestice !ucuresti) ?udecatorii estimea$a ca in #omania ,8- dintre ca$urile de divort din !ucuresti au avut la ba$a violenta fi$ica iar in "99* 03- din ca$urile de divort au fost tot pe motive de violenta (anali$and cone'iunea e'istenta intre motivele de divort si e'istenta violentei domestice intr&un cuplu). In "996 doar 6- dintre agresori in cadrul familiei au fost femei in timp ce 90- au fost barbati. Violenta impotriva femeii nu se manifesta insa in acelasi mod si in aceeasi masura in toate societatile. Cercetarile comparative de antropologie culturala au aratat ca desi aceasta forma de violenta care se manifesta in cadrul familiei este virtual o parte componenta a tuturor culturilor e'ista si societati in care ea nu se manifesta. In asemenea societati normele si valorile sociale la fel ca si relatiile dintre barbat si femeie functionea$a in asemenea mod incat fie elimina fie micsorea$a riscul de agresiune contra femeii. C.iar acolo unde violenta ramane in stare endemica interventia strategica a statului a comunitatii si a organi$atiilor de femei poate salva vieti poate reduce numarul de raniri si efectele pe termen lung ale victimi$arii femeii si copiilor lor. Interventiile e'istente trebuie rafinate si evaluate in mod sistematic si trebuie e'ploarate noi cai de preventie dar este gresit sa conc.idem ca nu poate fi facut nimic pentru a combate violenta impotriva femeii. (@eise A.A. PitanguB ? Germain A. "99+ p") Cercetarile sociologice intreprinse in diferite tari au aratat ca violenta familiei se manifesta infinit mai putin in aceste familii capabile sa faca fata sc.imbarilor si cri$elor. 4Integrarea si adaptabilitatea5 & aprecia A.A.Stroup ("9,, p.+30C+33) sunt factori c.eie care e'plica capacitatea familiei de a se confrunta cu sc.imbari si cri$e. 4Integrarea5 & vi$ea$a legaturile de afectiune intre membrii interesele si planurile lor comune de viata interdependenta economica din mediul familiei si reciprocitatea rolurilor familiale. 4Adapatabilitatea5 la randul ei se refera la capacitatea familiei de a trece mai usor peste situatii de cri$a prin reelaborarea unei noi strategii de viata familiala ca urmare a unor discutii si deci$ii comune a membrilor familiei. (rice sistem de cri$a implica e'emple atipice 7

sau neobisnuite (e'. soma%ul sotului boala sau decesul unui membru al familiei plecarea unui copil din cadrul caminului aparitia menopau$ei etc.) care prin stresul pe care&l provoaca pot determina sau precipita violenta casnica.

Conflicte con%ugale constructive si destructive

Pre$enta unui 4conflict 4 in cadrul vietii de cuplu este un lucru firesc normal si ineviatbil depin$and de diferentele de temperament ale sotiilor de lipsa de compatibilitate a unor dorinte si interese e'istenta unor iritari cu caracter minor. In anumite conditii anumite conflicte pot avea c.iar un rol po$itiv si stimulator pentru mentinerea constanta a interesului fata de casnicie si fata de partener ca si pentru solutionarea unor probleme implicate de convietuirea comuna. ;le au mai degraba cau$e culturale decat personale motiv pentru care apar aproape in orice familie. Spre deosebire de conflicte 4tensiunile5 au un caracter acut si agresiv fiind de fapt conflicte nere$olvate care se mentin si se acumulea$a de&alungul timpului pana la punctul in care devin factori determinanti in disolutia cuplului. ;le sunt alimentate de reprosuri si dispute care devin factori determinanti in disolutia cuplului. ;le sunt alimentate in permanenta de o serie de certuri reprosuri si dispute care nu au atat ca obiect problemele comune ale cuplului cat mai degraba atacuri agresive la persoane. )istingand intre conflicte (certuri) 4constructive5 si 4destructive5 D.Dalter si #.@ill ("99, p.389&3"") subliniau faptul ca obiectul principal de disputa in ca$ul primelor genuri de conflicte il constituie problemele ca atare ale maria%ului. )in acest punct de vedere nici unul din soti nu face apel la argumente care nu au de&aface cu caminul familiei sau cu modaliati de convietuire comuna. Conflictele constructive generea$a in final un minim de deci$ie care ia forma compromisului. 4Cu alte cuvinte a fost dobandit un nou temei de convietuire. Conflictul nu a produs o situatie fara iesire5. Componentele principale ale solutiilor constructive a conflictelor con%ugale sunt: & ambii soti trebuie sa aiba o po$itie respectata de fiecare dintre ei. Pentru acest lucru este necesar: & e'istenta unui grad de independenta & e'istenta unor conditii de autoreali$are & e'istenta sentimentului de a apartine celuilalt si de a fi dorit de acesta & ambii soti trebuie sa aiba o intelegere adecvata si continua a modului in care dorintele si realitatile fiecaruia sunt afectate de dorintele si realitatile celuilalt in orice situatie care va aparea. Aceasta se poate reali$a prin: & canale desc.ise de comunicare prin care se recunoaste ca fiind legitime dorintele celuilalt limitandu&se in acest fel orice refu$ de negociere & adaptarea adecvata intre impulsurile egoiste le fiecaruia si comunicarea trebuintelor care apar din convietuire comuna & constienti$area faptului ca dorintele legitime ale fiecaruia vor fi satisfacute fara a face apel la confruntari agresive & ambii soti trebuie sa aiba incredere in disponibilitatea si eticitatea unei metode adecvate pentru gasirea unor solutii acceptabile in ca$urile de de$acord care apar. ( asemenea metoda adecvata solicita: & abordarea mai degraba constructiva decat destructiva a conflictelor & nu numai o incercare de 4solutionare5 ci si o abordare inteligenta si realista & solutii eficiente si oneste & un minim de impunere a autoritatii proprii

&

ambii soti trebuie sa accepte responsabilitatea reciproca pentru re$ultatele inregistrate si c.iar sa recunoasca in mod clar liniile de autoritate astfel ca actiunile lor sa nu intre in conflict. Acesta solicita: & o divi$iune a muncii satisfacatoare & eforturi pentru compatibilitatea reciproca a actiunilor intreprinse

)impotriva in conflictele destructive unul sau altul dintre parteneri va da frau liber unor resentimente si atitutdini ostile care&si au de cele mai multe ori sursa in afara maria%ului. Celalalt partener va raspunde cu aceeasi moneda apeland nu la problemele legate de convietuirea comun ci c.iar la atacuri la persoane. In acest ultim tip de conflicte accentul cade pe componentele cele mai vulnerabile si e'puse ale partenerilor situatie de natura a amplifica gradul de violenta si agresivitate al conduitelor re$ultat la punctul unde convietuirea comuna este total compromisa.

Surse principale de evaluare a gradului de raspandire a fenomenului de violenta con%ugala

Cu e'ceptia ca$urilor pre$ente in presa si a unor cercetari intreprinse de cateva institute sau de diferite organisme nonguvernamentale in #omania nu e'ista organisme speciale care sa ofere date complete si sistematice cu privire la aceasta problema. Eotiunea de violenta con%ugala nu se refera numai la maltratarea fi$ica ci la orice alt act de abu$ care are ca scop intimidarea ranirea umilirea sau %ignirea partenerului de cuplu inclusiv i$olarea sociala ori alungarea ei din camin. )esi o asemenea notiune pare limitata la cadrul strict al casniciei unii specialisti aprecia$a ca ea trebuie e'tinsa pentru a include si acte de violenta comise impotriva celuilalt de catre unul sau altul dintre partenerii unui cuplu divortat sau c.iar necasatorit. Cercetarea empirica in acest domeniu datea$a numai de cateva decenii o data cu constatarea re$ulatata din statistici ca numeroase acte de violenta con%ugala se soldea$a cu moartea sau ranirea grava a partenerului. Cea mai mare parte dintre studiile dedicate violentei con%ugale se pot clasifica in 0 categorii principale: & cele care se ocupa de caracteristicile victimei si agresorilor/ & acelea care pun accentul pe consecintele diferitelor acte de violenta con%ugala si pe masurile de sanctionare si prevenire a acestor acte. Sursele principale de unde deriva datele acestor studii repre$entate de anc.etele victimologice cele efectuate in cadrul sectiilor de politie in spitalele de urgenta in institutiile medico&legale sau in asa numitele 4case de refugiu5in care sunt adapostite temporar victimele violentei con%ugale. <otusi cu e'ceptia anc.etelor victimologiei in care cercetatorul stabileste categoriile de anali$a institutiile mentionate nu utili$ea$a o clasificare sistematica a diverselor forme de violenta con%ugala si nu folosesc rubrici oficiale pentru a inscrie in cadrul lor aceste forme. In general informatia cu privire la acest subiect este diseminata in cadrul unor categorii mai ample cum sunt de e'emplu : accidentele sau ranirirle inregistrate de spitalele de urgenta ori evenimente care tulbura linistea publica inregistrate de sectiile de politie. In plus date fiind spatiul potrivit in care se consuma conflictele intre soti si notiunea de violenta specifica cu care operea$a politia aceasta nu intervine fie nu intocmeste nici un raport asupra ca$ului. ( interventie mai decisa a politiei are loc numai cu oca$ia producerii unor omucideri sau raniri serioase care determina in opinia ei 4veritabila5 violenta. ( cercetare sociologica efectuata asupra intreventiilor politiei din Das.ington ).C.a aratat de e'emplu ca politistii nu arestea$a un sot care isi maltratea$a sotia decat atunci cand aceasta solicita asistenta medicilor pentru tratarea unor rani grave. ( alta cercetare efectuata in California a evidentiat faptul ca legile acestui stat nu permit politiei sa califice un act de ,

agresiune din cadrul familiei ca fiind de natura delictuala sau infractionala decat daca acesta produce daune mai mari decat actele violente comise in afara familiei. (?o.nson G.A. "96, p.798) Pe de alta parte nu toate ca$urile de violenta con%ugala sunt raportate politiei sau spitalelor mai ales cand victimei ii este rusine de opinia publica sau ii este teama de agresor. Adeseori cand se adresea$a medicului pentru rani mai grave victima prefera sa declare ca s& a ranit 4din intamplare5 fara a mentiona pe agresor. )at fiind numarul mare de ca$uri neraportate atunci cand e'ista cifre oficiale acestea trebuie multiplicate de cateva ori pentru a fi adevarate. ( sursa mai importanata de date oficiale o repre$inta dosarele de divort e'istente la tribunale in care sunt consemnate motivele desfacerii casniciei printre care si acelea care vi$ea$a violenta partenerului. <otusi nici aceste dosare nu reproduc fidel fenomenul pentru ca sotia nu poate duce dove$i certe care sa poata fi administrate si probate in instanta fie ca ambii soti negocia$a cu privire la conditiile desfasurarii casatoriei fara a mentiona agresiunile comise.

Cau$e generale specifice ale violentei con%ugale

)esi fiecare ca$ de violenta con%ugala se desfasoara in conditii specifice si are cau$e particulare e'ista totusi o serie de factori comuni care definesc e'istenta si tendintele fenomenului la nivelul intregii societati. Acest factor vi$ea$a in primul rand atitudinile si stereotipurile societatii cu privire la rolul 4dominant5 al femeii si cel 4subordonat5 al acesteia inegaliatatile intre se'e pe scurt ceea ce se poate denumi organi$area 4patriar.ala5 a familiei si a societatii in functie de po$itia de autoritate si putere a barbatului. ( asemenea organi$are este ba$ata pe ideea ca 4barbatul trebuie sa e'ercite obligatoriu puterea si autoritatea asupra femeii ca intregul camin apartine barbatului si ca femeia este obligata sa suporte orice abu$ sau orice pedeapsa pe care i&o aplica sotul5 (Goode ;. "998 p.0"*) ;'ista din acest punct de vedere o lunga istorie a abu$ului contra femeii impotriva femeii impotriva sotiilor in general intarita de norme cutume sau traditii. Aceasta istorie a abu$ului permis si legitimat observa 2aria #oB& a fost modelata de conduita barbatilor fata de femeile lor e'istand de mii de ani. =undamentul societatilor in cursul diferitelor perioade istorice a fost familia in care partenerul de se' masculin e'ercita po$itia de autoritate asupra sotiilor si copiilor. Pe scurt brabatul poarta asta$i cu ei o lunga istorie a sub%ugarii si oprimarii femeii si ceea ce este surprin$ator este faptul ca foarte putini din acesti barbati sunt constienti de aceasta mostenire si de aceea nu&si dau seama de efectul ei asupra modului cum tratea$a femeile in secolul FFI. Premisele istorice ale organi$arii patriar.ale ale familiilor si societatii datea$a din cele mai vec.i timpuri din momentul in care femeia a devenit 4proprietatea5 e'clusiva a barbatului un 4bun5 cu care el putea sa faca orice. <recerea de la poligamie la monogamie observa unii istorici a contribuit cel mai mult la subordonarea femeii barbatului in masura in care relatiile poligamice si infidelitatea au ramas privilegii e'clusiv re$ervate barbatului in timp ce femeii i s&a pretins o fidelitate absoluta. Po$itia de autoritate a barbatului a fost intarita de regulile cu privire la se'ualitate e'istand in legislatiile vec.ilor popoare care acordau drepturi numai barbatului iar femeii ii pretindeau o ascultare neconditionata. #eglementarea adulterului constituie un e'emplu sugestiv in conditiile in care pentru un asemenea delict barbatul era e'onerat de raspundere iar femeia era pedepsita cu moartea. (#adulescu 2.S. "99, p. "+&3,). In Grecia antica de pilda legea prevedea fidelitate din partea sotiei dar nu si din partea sotului. Singurul rol al femeii pentru greci din antic.itate observa 2. =oucault era acela de a asigura placere barbatului in timp ce rolul barbatului considerat legitim era acela de 4a fi activ a domina a penetra si a&si manifesta astfel superioritatea. (2. =oucault "99+ p.0,3). In #oma antica barbatul casatorit avea dreptul de *

a avea una sau mai multe concubine concubina%ul fiind o institutie paralela cu ce a a casatoriei. In ;vul 2ediu morala si regulile !isericii Crestine au intarit dependenta femeii fata de barbat considerand&o o fiinta 4inferioara de la natura5. Asa cum a arata Adrian <.atc.er ("993 p."7) referindu&se la mitul cu caracter 4misoginic5 al lui Adam si ;va cea mai mare parte a gandirii biblice este 4androcentrica5 (centrata pe barbat) si discriminatorie fata de femei. =emeile sublinia Gratian unul dintre cei mai repre$entativi specialisti in dreptul canonic din evul mediu 4trebuie sa se supuna barbatului lor. C.ipul )omnului se afla in barbat si este unul sigur. =emeile au fost modelate din barbat care detine puterea data de )umne$eu. (G) )e aceea femeia nu se afla in c.ipul lui )umne$eu. Adam a fost inselat de ;va si nu ea de el. ;ste drept deci ca el al carui femeie l&a dus in pacat sa o tina sub stapanire in asa fel incat sa nu greseasca a doua oara datoriata nestatorniciei femeii5 (!rundage ?. p.39+) <oma dHAIuino considera in acest spirit androcentric ca violul este un mare pacat nu atat prin agresarea femeii ci prin faptul ca violatorul incalca in acest mod dreptul de proprietate al statului sau al tatalui idee impartasita de multe alte conceptii %uridice din cursul ;vului 2ediu. =ara a inregistra modificari de esenta po$itia femeii in familie si societate in perioada moderna si contemporana este la fel de subordonata imaginea ei corespun$and unor stereotipuri tributare 5se'ismului institutional5 adica convingerii inconstiente 4acceptata5 ca atare pretinsa neverificata nepusa sub semnul indoielii ca lumea asa cum se pre$inta pentru barbati este singura lume posibila in asa fel incat valorile create de catre barbat sunt unice astfel ca ceea ce cred barbatii despre modul cum sunt femeile este singura modalitate de a concepe femeia. (Janden D. Vander ?ames "966 p."3) In pofida modificarilor intervenite in legislatiile contemporane pentru a garanta drepturi egale barbatului si femeii sotiei si sotului atitudnile se'iste si conceptia dublului standard prin care este %udecata se'ualitatea au supravietuit in mare masura pentru a mentine in continuare po$itia de subordonare a femeii fata de barbat. )upa cum observa specialistii Institutului pentru Cercetarea si Prevenirea Criminalitatii din #omania violenta con%ugala este o forma de discriminare repre$entand un comportament ce are la ba$a o pre%udecata: statutul social inferior al femeii comparativ cu cel al barbatului. Aceasta pre%udecata devine manifestata intr&un conte't socio&cultural care cultiva valori legate de acceptabilitatea violentei ca mi%loc de a re$olva un conflict caracterul de afacere privata al familiei altadata sub controlul barbatului valori care le dau in mod tacit barbatilor dreptul de proprietate asupra femeii si copiilor.

Bibliografie:
& & & & & & & & & & & & & Informatii furni$ate de =undatia Sanse ;gale pentru =emei >>>.sef.ro Institutul pentru Cercetarea si Prevenirea Criminalitatii 0888 Statistici furni$ate de Centrul Pilot pentru =emeile Victime ale Violentei )omestice !ucuresti @eise A.A. PitanguB ? Germain A. "99+ A.A.Stroup "9,, D.Dalter #.@ill "99, ?o.nson G.A. "96, Goode ;. "998 #adulescu 2.S. "99, 2. =oucault "99+ Adrian <.atc.er "993 Janden D. Vander ?ames "966 Codul Penal al #omaniei "99,