DREPTURILE PERSONALE NEPATRIMONIALE

1. Noiunea de drept personal nepatrimonial. Importana i clasificarea drepturilor personale nepatrimoniale Drepturile personale nepatrimoniale sunt legate nemijlocit i firesc de valori ca libertatea, egalitatea, inviolabilitatea persoanei, deoarece ele au constituit principiul luptei dintre nou i perimat, dintre progres i conservatism. Aceste principii, dei in diferite perioade ale dezvoltrii societii au avut un coninut diferit, sunt deosebit de importante pentru fiecare om, unele fiind investite cu putere de lege. Bunoar, la 10 decembrie 1948, Adunarea General a O.N.U. adopt Declaraia universal a drepturilor omului, iar la 4 noiembrie 1950, la Roma, este adoptat Convenia pentru aprarea drepturilor omului i a libertilor fundamentale, care intr in vigoare la 3 septembrie 1953109. in aceste acte internaionale sunt reglementate principalele drepturi personale nepatrimoniale, printre care: dreptul la via; dreptul la libertate i siguran; dreptul la respectarea vieii private i de familie; dreptul la cstorie etc. in Constituia sovietic din 1977, pentru prima dat a fost consfinit sistemul de drepturi personale ale omului, inclusiv dreptul la aprarea cinstei i demnitii, vieii i sntii, dreptul la ocrotirea vieii personale, a secretului corespondenei i a convorbirilor telefonice. Dar, cu prere de ru, nu au fost create condiii reale pentru transpunerea lor in fapt. Dei Constituia din 1977 avea norme chemate s asigure protecia drepturilor nepatrimoniale, mecanismul juridic care ar fi asigurat indeplinirea lor nu a fost creat, efectul acestor norme in aplicarea lor fiind minim. Constituia Republicii Moldova a lrgit considerabil cercul drepturilor personale nepatrimoniale, dandu-le o reglementare expres. Astfel, ea cuprinde un titlu dedicat drepturilor, libertilor i indatoririlor fundamentale cu un numr impuntor de articole 46 -, ceea ce constituie circa 30% din numrul lor total, ca o confirmare a faptului c omul este valoarea fundamental a societii. Totui, trebuie recunoscut faptul c, dei in ultimul timp, odat cu procesele de restructurare, cu schimbrile progresiste din societate, a inceput a se acorda o mai mare atenie drepturilor omului, la noi in ar ele inc nu sunt respectate pe deplin, cel puin in strict concordan cu prevederile constituionale, in prezent se incearc a pune interesele personalitii dac nu mai presus de cele ale statului, cel puin la acelai nivel.

Consfinind drepturile personale nepatrimoniale in Constituie, statul asigur reglementarea lor juridic deplin, adic cu ajutorul normelor mai multor ramuri de drept. Convenia pentru aprarea drepturilor omului i a libertilor fundamentale a fost ratificat prin Hotrarea Parlamentului nr. 1298-XIII din 24 iulie 1997 i publicat in ediia oficial "Tratate internaionale", 1998, v. 1, p. 341. Pentru Republica Moldova aceast convenie este in vigoare de la 1 februarie 1998. 110 in literatura de specialitate din Federaia Rus, opiniile privitoare la aceast problem sunt controversate. Unii autori susin aceast poziie a legiuitorului (Suhanov, E. Op. cit., p.31-33), iar alii sunt contra (Sergheev, A. P. i Tolstoi, I. K. Op. cit., p. 6-8). in complexul reglementrii drepturilor personale nepatrimoniale trebuie evideniat aspectul civil. in teorie au fost expuse dou puncte de vedere in privina reglementrii civile a drepturilor personale nepatrimoniale. Un timp oarecare prioritate se ddea ideii c dreptul civil nu ar reglementa drepturile personale nepatrimoniale, ci doar le-ar apra. in literatura juridic a anilor '80 din secolul XX, tot mai frecvent se folosea un alt mod de abordare a problemei, susinandu-se c dreptul civil nu numai c apr, ci i reglementeaz drepturile personale nepatrimoniale. Discuiile tiinifice in aceast problem au influenat i reglementrile legale. De exemplu, Codul civil din 1994 al Federaiei Ruse prevede, in art. 2, c legislaia civil reglementeaz doar drepturile personale nepatrimoniale legate de cele patrimoniale. Reiese c drepturile personale nepatrimoniale nelegate de cele patrimoniale nu sunt reglementate de legislaia civil, ci doar aprate110. Este de remarcat faptul c reglementarea juridic i aprarea dreptului nu coincid, fiindc reglementare inseamn aprarea drepturilor, iar aprarea lor se face pe calea reglementrii relaiilor respective. Anume din aceste considerente suntem de prerea c cea mai reuit a fost prevederea din proiectul Codului civil care in art. 1, dispunea: "Codul

civil reglementeaz raporturile civile patrimoniale i nepatrimoniale in baza egalitii i autonomiei de voin a subiectelor". Cu regret, aceast poziie nu a fost acceptat
de legiuitor. Astfel, Codul civil prevede in articolul 2 alin. (1): "Legislaia civil determin statutul juridic al participanilor la circuitul civil, temeiurile apariiei

dreptului de

proprietate i modul de exercitate a acestuia, reglementeaz contractuale i de alt natur, alte raporturi patrimoniale i personale nepatrimoniale conexe

obligaiile

lor" (s. n.). Deci, in conformitate cu prevederile art. 2 alin. (1) din Codul civil, doar drepturile personale nepatrimoniale legate de cele patrimoniale (cum ar fi dreptul de autor) sunt reglementate de legislaia civil, celelalte drepturi personale nepatrimoniale rmanand in afara obiectului de reglementate al dreptului civil. Este greu de acceptat o astfel de poziie, deoarece din cuprinsul unor articole ale Codului civil reiese evident faptul c ele nu doar apr drepturile personale nepatrimoniale nelegate de cele patrimoniale, ci i le reglementeaz. De exemplu, dreptul la nume i la domiciliu, drepturile personale nepatrimoniale nelegate de cele patrimoniale sunt reglementate in art. 28-31. Pe de alt parte, Codul civil utilizeaz, pe lang termenul "drepturi personale nepatrimoniale", i ali termeni, ca "drepturile i libertile fundamentale ale

omului"; "alte valori nepatrimoniale". in art.2 alin. (3) se prevede c "raporturile privind realizarea i aprarea drepturilor i libertilor fundamentale ale omului, a altor valori nepatrimoniale sunt reglementate de prezentul cod i de alte legi". Credem c
dreptului civil ii este caracteristic termenul drepturi personale nepatrimoniale, iar termenii drepturile i libertile fundamentale ale omului; alte valori nepatrimoniale sunt caracteristici unor alte ramuri de drept, ca cel constituional. Legiuitorul, in art. 2 alin. (3), are in vedere drepturile personale nepatrimoniale nelegate de cele patrimoniale, indicand c realizarea i aprarea lor se reglementeaz de legislaia civil.

Dreptul personal nepatrimonial este un drept subiectiv al persoanei, nu are coninut economic, este indispensabil legat de persoan i apare in legtur cu reglementarea de ctre normele dreptului civil a relaiilor personale nepatrimoniale.
Drepturile personale nepatrimoniale trebuie aprate cu ajutorul normelor de drept. Faptul acesta are o importan deosebit astzi, cand se stabilesc relaii de pia, cand ceteanul devine proprietar in sensul deplin al cuvantului, inclusiv asupra mijloacelor de producie. Astfel, libertatea economic d natere necesitii obiective de libertate a ceteanului.

Nu mai puin important este i faptul c formarea unui stat bazat pe drept presupune creterea responsabilitii lui fa de cetean, nu numai a ceteanului fa de stat. inseamn c, in caz de conflict intre stat i cetean, se aplic principiul egalitii intre aceste dou pri. Reglementarea unui astfel de litigiu este posibil numai de ctre o parte dezinteresat (judecata). Dei normele de drept civil reglementeaz in mare msur relaiile personale nepatrimoniale, acestea sunt reglementate i de normele unor alte ramuri de drept, fapt pe care il denot art. 2 alin. (1) din Codul civil. De aici i concluzia c alte ramuri de drept de asemenea conin norme ce reglementeaz relaii personale nepatrimoniale. Codul civil cuprinde doar cateva articole generale care se refer la drepturile personale nepatrimoniale111. Astfel, art. 15 se refer la aprarea drepturilor personale nepatrimoniale, art. 16 la aprarea onoarei, demnitii i reputaiei profesionale. Dup caracter, drepturile personale nepatrimoniale sunt absolute. Specificul acestor raporturi juridice const in faptul c titularul de drepturi este cunoscut, iar titularul obligaiei corelative nu, acesta constituindu-se din toate celelalte subiecte de drept civil, in afar de titularul dreptului absolut. Aprarea juridic civil a drepturilor personale nepatrimoniale const in asigurarea posibilitii persoanei de a-i alege singur comportamentul in viaa individual, care ar exclude amestecul unor teri in viaa ei personal, in afar de cazurile prevzute expres i limitativ de lege. Totodat, drepturile personale nepatrimoniale, ca drepturi absolute, se deosebesc de celelalte drepturi absolute (de exemplu, de dreptul de proprietate). Principala deosebire a drepturilor personale nepatrimoniale const in faptul c in structura lor lipsete un element caracteristic altor drepturi absolute. Dac dreptul de proprietate presupune pentru proprietar posibilitatea de a poseda, folosi i dispune, pentru drepturile personale nepatrimoniale aa ceva nu este caracteristic. Aici titularul dreptului ii exercit drepturile personale nepatrimoniale cu aciunile sale (de exemplu, creeaz celor care il inconjoar impresia propriei reputaii). Din cele expuse mai sus se poate trage concluzia c drepturilor personale nepatrimoniale le sunt caracteristice urmtoarele trsturi: nu au caracter economic;

 sunt indispensabile de titular, adic sunt inalienabile; acord subiectului activ (titularului de drept personal nepatrimonial) posibilitatea de a cere celorlalte subiecte s se abin de la inclcarea dreptului su; acord posibilitatea de a cere repunerea prin mijloace legitime de aprare in drepturile subiective inclcate. 111 Proiectul Codului civil a avut un compartiment special, dedicat drepturilor personale nepatrimoniale, cu circa 30 de articole, in care erau reglementate drepturi personale nepatrimoniale, ca: dreptul la via, la sntate i la integritate corporal; dreptul la inviolabilitatea corpului uman; dreptul la via a copilului conceput; dreptul la informaie despre starea sntii; dreptul la secretul strii sntii; dreptul la via privat; dreptul la via familial; dreptul la folosirea numelui; dreptul la informaie; dreptul la secretul corespondenei i al comunicrii; dreptul la documentele personale; dreptul de a lua cunotin de coninutul dosarelor private, in condiiile legii. Acest proiect cuprindea i un paragraf intitulat "Despre respectul persoanei i dup moarte". Vezi: Proiectul Codului civil. in: "Drept moldovean", 2002, nr. 1, p. 9-16. Dei drepturile personale nepatrimoniale sunt inalienabile, aprarea lor poate fi exercitat i de ctre un ter. De exemplu, conform art. 16 alin. (3) din Codul civil, aprarea onoarei i demnitii persoanei fizice poate fi cerut i dup moartea acesteia. Din cele patru caractere ale drepturilor personale nepatrimoniale, o importan deosebit o au primele dou. Dei drepturile personale nepatrimoniale nu au coninut economic, in cazul inclcrii lor este posibil repararea prejudiciului material i moral. i n genere, prejudiciul moral este compensat doar in cazurile prevzute de lege spre deosebire de prejudiciul material, care se repar in toate cazurile, unul dintre ele fiind inclcarea drepturilor personale nepatrimoniale. Aceast regul poate fi dedus din cuprinsul art. 1422 din Codul civil, conform cruia "in cazul in care persoanei i s-a cauzat un

prejudiciu moral (suferine psihice sau fizice) prin fapte ce atenteaz la drepturile ei personale nepatrimoniale, precum i in alte cazuri prevzute de legislaie, instana judectoreasc are dreptul s oblige persoana responsabil la repararea prejudiciului prin echivalent bnesc". Repararea pecuniar a prejudiciului cauzat prin
inclcarea drepturilor personale nepatrimoniale nu permite a se afirma c aceste drepturi au caracter economic.

Pe de alt parte, nu trebuie ridicat la absolut nici caracterul inalienabil al drepturilor personale nepatrimoniale. intr-adevr, aceste drepturi sunt inalienabile, ins unele drepturi personale nepatrimoniale ale persoanei juridice (dreptul la denumire, care poate face obiect al contractului de franchising112) se pot afla in circuit civil. Drepturile personale nepatrimoniale pot fi clasificate in: 7.2.83.drepturi personale nepatrimoniale indreptate spre individualizarea subiectului, ca: dreptul la nume, la domiciliu, la unire, la reedin, la aprarea onoarei i demnitii; 7.2.84.drepturi personale nepatrimoniale care privesc existena i integritatea subiectelor de drept civil: dreptul la via, la sntate, la reputaie; 7.2.85.drepturi personale nepatrimoniale indreptate spre asigurarea inviolabilitii i tainei vieii personale: dreptul la inviolabilitatea locuinei, a documentaiei personale, dreptul la taina vieii personale, inclusiv taina medical etc. 112 Art. 1173 alin. (1) din Codul civil prevede c franchiserul este obligat s pun la dispoziia franchiseeului o totalitate de bunuri incorporabile, de drepturi, mrci de producie. Observm deci c i unele drepturi nepatrimoniale se pot afla in circuit civil. C a p i t o l u l V I 2. Exercitarea i aprarea drepturilor personale nepatrimoniale Dup cum s-a afirmat, drepturile personale nepatrimoniale fac parte din categoria drepturilor absolute. Titularul dreptului personal nepatrimonial singur determin modul de exercitare a dreptului su. Drepturile personale nepatrimoniale de asemenea trebuie exercitate cu bun-credin, in limitele stabilite de lege, astfel incat exercitarea s nu contravin ordinii publice i bunelor moravuri. Subiectul obligat al raporturilor personale nepatrimoniale care nu este determinat trebuie s se abin de la svarirea aciunilor care aduc atingere drepturilor personale nepatrimoniale. Limitele de exercitare a drepturilor personale nepatrimoniale. in principiu, limitele de exercitare a drepturilor personale nepatrimoniale sunt aceleai ca i in cazul celorlalte drepturi. Cu toate acestea, in cazul drepturilor personale nepatrimoniale, legea nu fixeaz limite concrete, ci stabilete interdicii pentru protejarea drepturilor personale nepatrimoniale. De exemplu, art. 8 alin. 2 din Convenia pentru aprarea

drepturilor omului i a libertilor fundamentale prevede c "nu este admis amestecul unei autoriti

publice in exercitarea acestui drept decat in msura in care acest amestec este prevzut de lege i dac constituie o msur care, intr-o societate democratic, este necesar pentru securitatea naional, sigurana public, bunstarea economic a rii, aprarea ordinii i prevenirea faptelor penale, protejarea sntii sau a moralei, ori protejarea