Fusarium spp.

(fuzarioza-putregaiul tulpinilor sau stiuletilor de porumb)

Boala este periculoasa in anii cu conditii de clima rece si umeda. Produce putrezirea semintelor in curs de rasarire si a plantulelor in primele faze dupa rasarire, precum si putrezirea tulpinilor si a stiuletilor. Ciuperca incepe atacul in zona radacinilor adventive, pe internodiile bazale apare o ingalbenire si apoi o brunificare, iar interiorul tulpinii atacate capata o culoare roz. Din interiorul tulpinii, ciuperca se extinde in lungul tulpinii. Boabele pot fi infectate de conidii, formand ulterior pe stiulete un mucegai alb-roz, care se intinde, incepand de la varf si cuprinde intreg stiuletele, dezvoltandu-se abundent sub panusile ce raman lipite de boabe.

F%

I%

2.

Helminthosporium turcicum

(patarea cenusie a frunzelor de porumb)

Boala se manifesta pe frunze, incepand de la baza tulpinii pe care apar pete alungite de culoare cenusieverzuie, apoi cafenie-deschis. Tesutul afectat se usuca si frunzele se sfasie. Apare mai frecvent in anii ploiosi sau in conditii de irigare.

F%

I%

3.

Ustilago maydis

(taciunele comum al porumbului)

Boala apare mai frecvent dupa ce plantele au 7-8 frunze, pe tulpini, frunze, panicule si indeosebi pe stiulete. Produce pagube mai ales in locurile unde plantele au fost ranite.

F%

4.

Sorosporium holci-sorghi

(taciunele prafos al inflorescentelor)

Boala apare in perioada infloritului si fructificarii, transformand inflorescentele intr-o masa pulverulenta bruna-negricioasa, alcatuita din telentosporii ciupercii.

F%

5.

Mosaico del mais

(mozaicul striat al porumbului)

Virusul are ca planta gazda costreiul (Sorghum halepense). Boala se manifesta pe frunzele porumbului sub forma de pete mici verzi-galbui, apoi conflueaza in striuri albicioase.

F%

6.

Erwinia carotovora f. sp. zeae

(putregaiul bacterian sau putregaiul moale al tulpinilor de porumb)

Boala apare in perioada dinaintea infloritului si este localizata pe tulpina, sub teaca frunzelor. Un rol major in initierea infectiei cu aceasta bacterie il are Ostrinia nubilalis.

F%

I%

7.

Nigrospora oryzae

(putregaiul uscat al stiuletelui)

Boala se manifesta pe stiulete in faza de maturitate. Stiuletii atacati au rahisul putrezit, sfaramicios si de culoare cenusie-murdara. Boabele sunt sistave fara luciu caracteristic.

F%

8.

Puccinia sorghi

(rugina porumbului si sorgului)

Se manifesta pe ambele parti ale frunzei sub forma de pustule eliptice, de culoare bruna-deschisa sau galbena.

F%

I%

9.

Fusarium moniliforme

(inflorirea alba a boabelor)

Boala se manifesta pe boabe care la inceput isi pierd luciul caracteristic, apoi are loc craparea (inflorirea) lor si aparitia endospermului la suprafata.

F%

I%

DAUNATORII PORUMBULUI

1.

Agriotes spp.

(viermii sarma)

Atacul este caracteristic primaverilor reci si umede cu insamantare prea adanca. O larva/m2 provoaca goluri mari.

F%

2.

Tanymecus dilaticollis

(gargarita frunzelor de porumb-ratisoara porumbului)

Este cel mai periculos daunator. Adultii ataca din faza de rasarire a porumbului.

F%

3.

Ostrinia nubilalis

(sfredelitorul porumbului)

La panicul larvele rod staminele si perforeaza ramurile si pedunculul paniculului care se frange in timpul vantului si ploilor. Daune mai mari sunt produse de larvele care sapa galerii in tulpina sau in pedunculul stiuletilor. Cavitatile si vatamarile determina o stanjenire a dezvoltarii plantelor, precum si o frangere a numeroase tulpini, ceea ce are ca rezultat sistavirea boabelor si deci o reducere a productiei.

F%

4.

Diabrotica virgifera virgifera

(viermele vestic al radacinilor de porumb)

Este un daunator nou pentru Europa. La noi se considera ca in urmatorii ani aria de raspandire se va extinde in zonele care din punct de vedere climatic asigura conditii propice de dezvoltare. Larvele produc pagubele cele mai insemnate la radacinile porumbului. Larva apare la jumatatea lunii mai.

F%

5.

Falsii viermi sarma :

Opatrum sabulosum

(gandacul pamantiu)

Gonocephalum pusillum

(gandacelul pamantiu)

Pedinus femoralis

(gandacul negru)

Produc pagube atat larvele (ca viermii sarma) dar si adultii, la porumbul in curs de germinatie sau dupa rasarire.

F%

6.

Blaniulus guttulatus

(sarpele orb patat)

Este un miriapod ce traieste in soluri bogate in humus, roade embrionul la semintele in germinare.

F%

7.

Citellus citellus

(popandaul)

Ataca porumbul pe cale de germinatie si plantele rasarite.

F%

8.

Corvus frugilegus frugilegus

(cioara neagra de semanatura)

Corvus cornix sardonius

(cioara sura)

Ataca primavara de la insamantare la rasarire.

9.

Gryllotalpa gryllotalpa

(coropisnita)

Ataca plantutele la colet imediat deasupra radacinii.

F%

10.

Scotia segetum

(buha semanaturilor)

Pe terenurile de lunca ataca de la rasarire pana la stadiul de 8-10 frunze.

F%

11.

Oscinella frit

(musca suedeza)

Plantele se indoaie sub forma de carje si nu apare paniculul.

F%

12.

Anoxia villosa

(carabusul de stepa)

Melolontha melolontha

(carabusul de mai)

Ataca din luna mai pana in toamna, indeosebi la carabusul de stepa, larvele ataca frecvent porumbul distrugand complet radacinile. Apare mai frecvent in Dobrogea si sudul judetelor Ialomita si Calarasi.

F%

13.

Pentodon idiota

(gandacul negru al porumbului)