Poluarea Apelor Raul Somes

Student:Grigore Liliana Angelica Profesor coordonator:Munteanu Sebastian

Facultatea de Management 2011

Cuprins

Cand se produce poluarea?

Efectele poluarii apelor

Poluarea raului Somes

Poluarea apelor si efectele poluarii apelor

Am ales aceasta tema deoarece azi, apa reprezinta una din cele mai pretioase substante de pe Pamant, insa utilizarea neglijenta, risipirea si otravirea rezervoarelor ei unice pune in pericol aceasta resursa unica. Multa vreme am crezut sau in orice caz am actionat ca si cum am fi crezut - ca apa prin imensitatea volumului ei, digera tot ce putem sa arucam in ea ; cu alte cuvinte, intinderile de apa ar fi o imensa lada de gunoi pe care o stiam purificatoare. Au fost necesari 50 de ani in cursul carora am aruncat in mare mai multe deseuri de toate felurile decat in cursul celor 20 de secole precedente pentru ca aceasta iluzie sa se spulbere. A trebuit sa se produca o serie de catastrofe pana sa descoperim greseala pe care am facut-o. Savantii cunosteau primejdia, dar avertismentele lor au trecut, de cele mai multe ori, neluate in seama. Astazi suntem aproape neputinciosi in fata anumitelor fenomene de impurificare. Poluarea se produce atunci cand, in urma introducerii unor substante determinate solide, lichide, gazoase, radioactive apele sufera modificari fizice, chimice sau biologice, susceptibile de a le face improprii sau periculoase pentru sanatatea publica, pentru viata acvatica, pentru pescuitul industrial, pentru industrie si turism. Poluarea apei datorita agentilor biologici (microorganisme si materii organice fermentescibile) duce la o contaminare puternica, bacteriologica a apei, care are drept urmare raspandirea unor afectiuni cum sunt colibacilozele sau hepatitele vitale, febra tifoida. La aceasta categorie de poluare, pe langa apele uzate urbane pot participa in mare masura industriile alimentare, industria hartiei. Se considera, de exemplu, ca o fabrica de hartie de dimensiuni mijlocii echivaleaza, in ceea ce priveste poluarea, cu un oras de 500.000 de locuitori. Nu mai putin periculoase, sunt apele uzate provenite de la cresterea animalelor in marile complexe agroindustriale, caracterizate de o foarte mare concentrare a animalelor pe spatii inchise, foarte restranse. 14189vsy43cio8h Poluarea chimica rezulta din deversarea in ape a diversilor compusi ca : nitrati, fosfati si alte substante folosite in agricultura, a unor reziduuri si deseuri provenite din industrie sau din activitati care contin plumb, cupru, zinc, crom, nichel, mercur sau cadmiu. Dealtfel, poluarea apelor cu nitrati si fosfati a devenit tot mai ingrijoratoare in ultimul timp, mai ales in tarile cu agricultura dezvoltata si industrializate. Excesul de ingrasaminte cu azot in sol sau din alte surse poate face ca o parte din nitrati si nitriti sa

treaca in apa freatica in cantitati mari. Consumul de apa cu concentratie mare de nitrati poate duce la "boala albastra" a copiilor - methemoglobinemie. O cauza principala a poluarii apelor o constituie hidrocarburile - prezente in toate fluviile lumii - ca unul din efectele civilizatiei moderne. Poluarea apei cu substante organice de sinteza este datorata in principal, detergentilor si pesticidelor. In S.U.A., de exemplu, s-a evaluat la 13,1 % proportia de dermatoze (afectiuni ale pielii) provocate de detergenti. La fel de mare este si gradul de poluare a apelor cu PCB (policlorobifenili), care se utilizeaza foarte mult in industria materialelor plastice sau care apar datorita intrebuintarii in orezarii a octoclordifenilului. Pe langa aceste substante, mai participa nenumarate alte substante organice de sinteza, cum sunt fenolii in apele continentale. Poluarea apei datorita agentilor fizici apare ca urmare a evacuarii in apa a materialelor solide, minerale, insolubile, cum este de pilda deversarea in cursurile de apa a reziduurilor de la exploatarea carierelor sau minelor. In aceasta categorie intra si poluarea termica a apei. Poluarea termica este cauzata de deversarile apelor de racire care provin din industrie si de la unele centrale termice si nucleare . Insa, ridicarea temperaturii apei ,ca urmare a acestor deversari, poate duce la modificari intolerabile pentru cea mai mare parte a speciilor animale si vegetale din zonele respective. De asemenea, sunt accelerate fenomenele de descompunere bacteriana ; animalele acvatice sufera pentru ca temperaturile superioare maresc intensitatea metabolismului. Toate acestea determina asa-numita 'poluare termica'. O problema speciala o reprezinta poluarea radioactiva a apelor care poate sa apara in urma unor caderi de materiale radioactive din atmosfera sau, mai ales, ca urmare a incorectei degajari a reziduurilor radioactive lichide sau solide de la industriile care folosesc energie atomica sau de la cercetarile nucleare. si189v4143ciio EFECTELE POLUARII APELOR

Un efect al poluarii apelor, deosebit de grav, este eutrofizarea lacurilor, numita si 'moartea lacurilor', ca urmare a cresterii fertilitatii acestora prin aport de elemente nutritive, mai ales fosfati si nitrati, care favorizeaza proliferarea fitiplanctonului si a plantelor acvatice. Putin cate putin, lacul se colmateaza, se ingusteaza si dispare. Poluarea chimica a apelor afecteaza fitoplanctonul si macrofitele in mod diiferit, dupa natura agentului contaminat. Astfel, sarurile de cupru si cromatii sunt toxice pentru alge. Fitoplanctonul este puternic afectat de numeroase pesticide, mai ales erbicide. De

exemplu, erbicidele din grupa Ureelor blocheaza cresterea fitoflagelatelor. Detergentii sintetici, pe de alta parte, sunt foarte toxici pentru flora microbiana a apelor. Pestii pot muri din cauza tuturor tipurilor de poluare, dar majoritatea cazurilor mortale sunt provocate de lipsa oxigenului dizolvat in apa si datorita pesticidelor si a reziduurilor toxice. Probleme grave ridica, de asemenea, poluarea apelor cu metale grele, mai ales cu mercur, care atinge o mare acumulare pe lantul trofic. Ansamblul consecintelor ecologice ce rezulta din poluarea biosferei cu mercur constituie un semnal de alarma pentru a se pune capat comportamentului iresponsabil al civilizatiei industriale cu privire la calitatea apei. De fapt, nocivitatea poluarii apei se rasfrange direct sau indirect asupra omului si de aceea este necesar sa se cunoasca mai bine aceste pericole, inclusiv efectele pe care le pot avea asupra omului chiar cantitatile mici de substante chimice din sursele de apa. Desi se poate afirma ca exista tehnologii pentru a mentine calitatea bacteriologica buna a apei si pentru a indeparta multe din substantele chimice periculoase din apa potabila, din pacate, acestea nu se aplica pe o scara larga, potrivit cerintelor. Amploarea si diversitatea distrugerilor cauzate de poluare e usor de masurat. In primul rand, este in joc sanatatea omului. Dupa aceea, sunt amenintate un sir de activitati economice. In sfarsit, degradarea vietii acvatice este plina de consecinte, deoarece ea tinde sa reduca resursele alimentare obtinute din mari tocmai intr-un moment in care se are in vedere ulizarea mai larga a acestora. Faptul ca poluarea poate prejudicia turismul este lesne de inteles : rari sunt aceia care nu au intalnit inca o plaja murdara. Si faptul ca ea poate sa fie fatala culturilor de stridii se intelege de la sine. Tot asfel, este usor de inteles ca sanatatea noastra poate fi grav afectata : se stie ca anumite uleiuri deversate in mare contin produse cancerigene. Opinia publica trebuie sa se convinga de gravitatea situatiei actuale. Masa substantelor poluante pe care le deversam in ape creste cu fiecare zi, ceea ce inseamna ca, daca nu luam masuri pentru a preveni pericolul, poluarea de azi nu va reprezenta nimic in comparatie cu poluarea de maine. Cele dintai victime ale panzelor plutitoare formate, de cele mai multe ori, prin imprastierea hidrocarburilor sunt pasarile care au obiceiul sa se aseze pe mare sau sa plonjeze pentru a apuca pesti. Se stie ca in mod normal apa nu poate sa patrunda prin penajul lor, ceea ce le permite sa plonjeze si sa ramana scufundate in

ape foarte reci, deoarece perna de aer retinuta de penaj indeplineste rolul de regulator termic si permite, in acelasi timp, zborul deasupra apei. Poluat de hidrocarburi, penajul pierde aceste insusiri si pasarea moare de frig, fara a se putea smulge din mediul lichid. Acolo unde poluarea atinge un anumit grad, de exemplu in porturi,se constata o saracire generala a florei, care in anumite cazuri poate merge pana la disparitia oricarei forme de viata vegetala. Flora marina este amenintata deoarece pelicula uleioasa formeaza un ecran si impiedica oxidarea apei. Se intelege de la sine ca flora din zona de coasta este cea dintai atinsa, dar aceasta nu inseamna ca flora de pe fundul marii este in afara pericolului, deoarece uleiurile, rascolite si iar rascolite de mare, se aglomereaza impreuna cu microorganismele si formeaza sedimente care inabusa fundul marii. Poluarea perturba, totodata, activitatile economice din zonele litorale. Se intelege de la sine ca petrolul este dusmanul crescatorilor de stridii si al pescarilor, deoarece el poate face ca pestii si testaceele sa devina necomestibile. Aceste maree negre aduc, fireste, un prejudiciu considerabil si activitatilor turistice. In toate cazurile curatarea tarmurilor este foarte costisitoare. Trebuie sa ne convingem ca o lupta impotriva poluarii nu poate fi opera unei tari sau a unei generatii, ci totul trebuie gandit la nivel universal. Este o mare satisfactie sa constatam la tinerii din lumea intreaga o atractie si uneori chiar un entuziasm pentru aceasta batalie, menita sa protejeze mediul nostru. Reintoarcerea la o viata simpla si naturala, care se manifesta prin aceste uriase reuniuni in aer liber, o anumita simplificare in atitudine si in vestimentatie, un entuziasm pentru a continua lupta, foarte vizibile in unele tari, sunt indicii incurajatoare.

Poluarea Somesului

Bazinul hidrografic Some adun cursurile de ape din 5 judee: Cluj, Bistria Nsud, Slaj, Maramure, Satu Mare. Dintre acestea judeul Cluj este brzdat att de Someul Mic ct i de Someul Mre cu care se reunete n zona municipiului Dej. Industrializarea i urbanizarea din ultimii ani au determinat evacuarea n rul Some a unor cantiti crescnde de substane impurificatoare, care au modificat tabloul ecologic al apelor acestui ru. Dac cu ani n urm rul Someul Mare era considerat un ru de categoria I, fapt pentru care s-a acceptat construcia staiei de tratare a apei potabile pentru minicipiul Dej, nu acelai lucru se poate spune n prezent cnd datorit dezvoltrii industriale i a complexelor agrozootehnice ale municipiului Bistria i oraului Beclean, care deverseaz apele reziduale provenite din procesele industriale n rul Some fcnd ca de multe ori caracteristicile apei acestuia s nu mai corespund dect unui ru de categoria a II-a, i aceasta datorit depirii n unele cazuri a ncercrii organice de 2,5 ori a ionului de amoniu de dou ori precum i prezena metalelor Fe, Pb, Mn care creeaz greuti n tratarea apei n scop potabil pentru populaia municipiului Dej. Dezvoltarea industrial a municipiului Dej prin prezena fabricilor de celuloz i hrtie i fabricii de fibre artificiale i a celei de celuloz chimic a contribuit cu ani n urm n mod substanial la poluarea rului Some n aval de oraul Dej. O dat cu trecerea n conservare a fabricii de celuloz chimic i a celei de sulfur de carbon s-a resimit considerabil reducerea procesului de poluare a rului Some. Nu putem afirma c nu exis poluare a rului Some, innd cont de aportul de impuruficatori pe care i aduce Someul n amonte la care se adaug i deversarea apelor reziduale de pe Platforma Nord Dej.

Sursele de impurificare a apei rului Some n zona Dej sunt: 1. Ape uzate menajere provenite din locuine i folosinele gospodreti ale industriilor 2. Ape uzate publice provenite de la hoteluri, restaurante, instituii publice asemntoare cu apele uzate menajere 3. Ape uzate industriale provenite de la fabriciile din oraul Dej, ct de pe Platforma Industrial Nord Dej (S.C. SOME S.A Dej, S.C. Cesom S.A Dej, Depoul SNCFR, PROTAN) 4. Ape uzate provenite de la splatul i stropitul strzilor i spaiilor verzi 5. Ape de ploaie venite n contact cu depozitele de deeuri menajere i industriale 6. Apele meteoritice care uneori n timpul iroirii pot antrena substane n suspensie, pesticide, etc. innd cont de coninutul acestor ape, totui cele mai poluante rmn ns apele uzate industriale. Apele reziduale rezultate din procesul de fabricare a celulozei i hrtiei, a fibrelor artificiale conin urmtoarele substane impurificatoare: y y Substane n suspensie (fibre, achii, noduri) Substane organice biodegradabile i nebiodegradabile (lignosulfonaii, clorligninele) exprimate prin consumul chimic de oxigen (CCO) i consumul biochimic de oxigen cinci zile (CBO5) Sulfai Cloruri Enoli Substane extractibile Sruri de zinc Acid sulfhidric Carbomai

y y y y y y y

Prezena acestor impurificatori a necesitat tratarea lor nainte de deversarea n rul Some n staiile de epurare existente pe Platforma Industrial Nord. Astfel, apele rezultate din procesul de fabricare a celulozei i hrtiei sunt delimitate n funsie de ncrcarea lor organic i tratate n trepte de epurare separate. Apele cu ncrcare organic mai mic de 100 mg/l, sunt tratate ntr-o treapt de epurare mecanic, care are drept scop recuperarea substanelor n suspensie, a fibrelor pentru reutilizarea ei la fabricarea hrtiei igienice. Aceste ape sunt denumite ape incolore i dup tratare sunt evacuate n canalul deschis Cuzdrioara, care apoi se vars n rul Some. Apele cu ncrcare organic mai mare de 100 mg/l, sunt tratate n trei trepte de operare: o treapt mecanic i una chimic existente pe platforma S.C. SOME S.A Dej, i o treapt biologic aezat pe malul Someului n dreptul localitii Urior. n aceast treapt biologic intr i apele tratate n prealabil n treapta de epurare mecanic. Apele reziduale rezultate de la fabricarea celofibrei sunt ape acide i ape alcaline, care mpreun sunt tratate ntr-o staie de epurare compus din bazine de aerare acid, bazine de aerare alcalin i decantoare secundare. n urma tratrii aceste ape sunt evacuate n canalul deschis Cuzdrioare, iar de aici sunt deversate n rul Some. Putem considera, Canalul Cuzdrioara drept un canal colector, care adun apele reziduale tratate de la urmtoarele uniti industriale: S.C. SOME S.A, S.C. Cesom S.A, PROTAN i Depoul SNCFR Dej. Apele reziduale industriale din municipiul Dej ajung n rul Some pe dou guri de deversare: pe Canalul Cuzdrioara, i respectiv prin Staia de epurare biologic Urior. Efectele nocive ale pricipalelor substane impurificatoare evacuate cu apele uzate mai sus menionate n rul Some sunt urmatoarele: 1. Substanele organice consum oxigenul din ap n timpul procesului de descompunere a lor ntr-o msur mai mare sau mai mic determinnd distrugerea petilor i organismelor acvatice 2. Substanele n suspensie mai ales fibrele celulozice rmase pot nfunda branhiile petilor provocndu-le moartea prin asfixiere, iar depunerea lor pe fundul rului duc la intrarea lor n putrefacie i la scderea cantitii de oxigen n ap 3. Scprile de substane petrolier, uleiuri care formeaz uneori pelicule compacte la suprafaa apei, dau apoi un gust i un miros neplcut, i mpiedic autoepurarea apei

rului prin mpiedecarea absoriei oxigenului pe la suprafaa apei i sunt toxice pentru fauna i flora acbatic 4. Srurile sodice n cantiti mai mari de 25 mg/l hidroxid de sodiu distrug fauna piscicol 5. Clorurile peste anumite limite fac ca apa rului a fie impropie pentru alimentare cu ap potabil i industrial 6. Fierul prezent n apa rului produce greuti fabricilor de celuloz n procesul de albire al celulozei 7. Metalele grele (Pb, Cu, Zn, Cr) evacuate cu apele uzate au aciune toxic asupra organismelor acvatice inhibnd procesele de autoepurare 8. Srurile de azot i fosfor produc dezvoltarea rapid a algelor la suprafaa apei 9. Culoarea apelor uzate influeneaz n general absorbia oxigenului n ap i procesul de fotosintez i autoepurare Dac cu civa ani n urm rul Some n aval de oraul dej era considerat un ru aproape mort din punct de vedere al ecosistemelor acvatice, i acesta datorit funcionrii fabricii de celuloz chimic care prezenta un real pericol pentru echilibrul ecologic al rului prin evacuarea de ape cu coninut de leii bisulfitice, nu acelai lucru se poate spune n prezent. Aportul apelor uzate industriale provenite de la fabricarea celulozei i hrtiei la creterea ncrcrii organice a apei rului Some a sczut considerabil. n ultimii ani dup 1989 prin oprirea fabricii de celuloz chimc, nu s-au semnalat depiri ale apei organice n ru, ncrcarea organic admis fiind de 25 mg/l. Din studiul de impact asupra mediului efectuat de Institutul de Cercetri pentru Celuloz i Hrtie, filiala Suceava, prin analizele efectuate att la apele deversate n ru, c i la pele de ru s-a constatat o scdere considerabil a polurii rului Some. Aceasta este dovedit i de apariia unor specii de peti ca: scobar, clean, pltic n aval de deversarea apelor reziduale n rul Some, ct i prezena crustaceelor i a fitoplanctonului. Modernizarea i retehnologizarea fabricilor din municipiul dej, prin utilizarea de tehnologii mai puin poluante vor face ca rul Some s fie tot mai puin poluat.

Interesul deosebit manifestat de toi factorii economici ai municipiului Dej, ct i de Regia Apelor Romne filiala Cluj, vor contribui la evitarea oricrui risc de poluare a rului innd cont c rul Some este un ru de grani. Pentru supraveghereas ct mai atent a polurii rului Some s-a ntrunit o comisie de supraveghere i control a polurii constituite din membri ai: Ministerul Mediului, Regia Apelor Romne Bucureti i Regia Apelor Romne filiala Cluj, Agenia pentru protecia mediului Cluj, Primria oraelor Cluj i Dej, factori de rspundere din unitile economice care analizeaz trimestrial stadiul realizrii msurilor privin reducerea polurii pe rul Some. In concluzie pot spune ca o lupta impotriva poluarii nu poate fi opera unei tari sau a unei generatii, ci totul trebuie gandit la nivel universal. Este o mare satisfactie sa constatam la tinerii din lumea intreaga o atractie si uneori chiar un entuziasm pentru aceasta batalie, menita sa protejeze mediul nostru

BIBLIOGRAFIE

1. Microsoft Encarta 2004 2. Geografie Editura CD Press 3. Biologie Editura Corint