Sunteți pe pagina 1din 7

Curs 8: 23.11.

2012- Teoria generala a dreptului

Sistemele atipice de drept I. II. III. IV. V. Consideratii generale Sistemul scandinav Sistemul japonez Sistemul chinez Sistemul israelian

I.

Consideratii generale

Diversitatea juridical prezinta cateva sisteme de drept care nu pot fi incadrate in niciuna din familiile clasice. Sunt sisteme a caror diferente intriga, dar diferenta nu exclude armonia in diversitatea juridical. ( completari de la biblioteca: Sisteme atipice de drept- UB, seria dr, nr 4/2009, paginile 18-23) II. Sistemul scandinav Face parte din familia romano-germanica( initial), ca ulterior, datorita trasaturilor sale, sa admita faptul ca nu apartine, in mod classic, niciunei familii de drept. Cuprinde 4 state: Finlanda, Suedia, Danemarca, Norvegia, insa unii autori includ si Islanda. Un rol important in formarea sistemului scandinav l-a avut forma de guvernamant: monorhia constitutional ( Finlanda= republica) In Danemarca: Exista regim parlamentar; primul ministru indeplindeste un rol important in jocul puterii datorita faptului ca monarhul are rol decorative. Parlamentul este ales prin vot universal, direct, secret, pe o perioada de 4 ani. Norvegia: stat cofesional lutherian, la fel ca Suedia. Suedia: in alegerea Parlamentului are la baza un system cu scrutin majoritar(310 parlamentari), iar pe de alta parte, un sistem proportional pentru 39 de parlamentari; mandatul este de 3 ani. Finlanda: are regim presidential unde exista functia de prim-ministru care joaca rol de sef al Guvernului; presedintele este ales pe o perioada de 6 ani.

Izvoarele sistemului scandinav Au la baza legea scrisa Adopta solutia codificarii dreptului Au preluat Codurile civile francez si german, adoptand fiecare propriul Cod civil Reusesc sa codifice normele in materie comerciala, financiar-bancare si in material proprietatii intelectuale Dreptul familiei: este organizat dupa principii care reflecta valorile traditionale ale societatii nordice. Este destul de conservator: principiul de a se casatori intre ei ( insa mai putin conservatori decat britanicii) Deptul penal: are drept caracteristica pedepsele mici ( pedeapsa inchisorii are maximum 15 ani). Specificul sistemului scandinav consta in introducerea unor elemente din ambele familii clasice, cu particularitatea ca, desi au introdus solutii juridice din dreptul anglo-saxon, nu le-au concretizat in prealabil, astfel ca, sistemul scandinav este un sistem hybrid, mixt.

III.

Sistemul japonez Prima etapa a formarii sistemului: dreptul traditional japonez. - Marcata de influenta dreptului chinez, afirmata din sec V pana in 1868 - Doctrina care sta la baza : confucianismul - Aceastra docrtina a determinat adoptarea a numeroase coduri, astfel ca s-au dezvoltat dreptul administrative si dreptul penal. - Dispozitiile in materie penala cuprindeau norme repressive - Monarhia japoneza a fost organizata dupa modelul celei chineze - Treptat, confucianismul a fost inlocuit de budism, astfel rolul monarhului s-a diminuat - Au aparut castele, de unde rezulta principiul inegalitatii si a discriminarii si reglementarii a numeroase privilegii. A doua etapa: dreptul modern japonez Aceasta etapa cuprinde doua momente: 1. Europenizarea dreptului( 1868-1945): A insemnat receptarea codurilor civile francez si german

Adoptarea Codului Civil japonez care cuprinde dispozitii atat din drept francez cat si din drept german Au fost adoptate si alte coduri: de procedure civila, Codul penal(1907) si Codul de procedura penala (1922) Dreptul contractelor: are la baza o influenta germana, dar gasim si dispozitii din dreptul francez. Neexecutarea contractului are la baza modelul german. Raspunderea civila este de inspiratie franco-germana 2. Americanizarea dreptului( dupa 1945) In 1946 a fost adoptata prima Constitutie fondata pe principia noi, de inspiratie anglo-saxona si romano-germanica ( ex: principiul egalitatii- desfiintand statul) Normele cutumiare absolvite de Codul Civil au fost abrogate.

Organizarea juridica a sistemului japonez 1. 2. 3. 4. Tribunal de Prima Instanta Tribunale regionale Curti de Apel Curtea Suprema de Justitie Au competenta de judecata in toate materiile, dupa modelul American. Curtea Suprema este organizata dupa US Supreme Court. Are 15 judecatori organizati in 3 complete de cate 5 si un presedinte. Cuprinde 3 sectii: civila, penala, comerciala. Se pronunta asupra tuturor cauzelor cu care este sesizata. Pentru ca nu exista Curte Constitutionala, judeca si litigiile privind constitutionalitatea legilor, dar individual, pentru ca nu exista o sectie separata de constitutionalitate. Stabileste precedente( ca in dreptul anglo-saxon) cu caracter obligatoriu pentru toate instantele. Schimbarea precedentelor este posibila. In Japonia, esxista precedente vechi, de peste 50 de ani, care nu mai sunt aplicabile. In acest caz, se procedeaza la schimbarea lor, dar printr-o alta decizie de speta, ci prin sesizarea plenului Curtii Supreme. ( de exemplu: de curand s-a schimbat pachetul de precedente in material urbanismului) Hotararile se iau cu minimum de voturi si se arata motivele majoritatii Fiecare judecator are dreptul la opinii separate, astfel ca exista 2 categorii de opinii: opinie contrara( difera de cea exprimata pe fondul solutiei data de catre majoritate) si opinie concurenta( judecatorul este de accord cu solutia majoritatii, dar pe argumente diferite)

Pentru judecatori, formarea profesionala se face dupa absolvirea unei scoli unice, atat pentru magistrate, cat si pentru avocati ( stagiul este de 1 an) Numirea judecatorului la Curtea Suprema se face de catre Guvern si este necesara o vechime de 10 ani in magistratura. Pot fi numite si personae exterioare sistemului judiciar: avocati sau profesori universitari ( in CSM)

IV.

Sistemul chinez Cunoaste mai multe etape: A. Dreptul traditional chinez - Are la baza confucianismul si cuprinde atat norme cutumiare, cat si norme scrise. - In materie penala s-a adoptat Solutia codificarii sub forma Codurilor dinastice. - Notiunea de drept subiectiv al persoanei ,specifica dreptului civil , a fost introdusa in sec XX. - In 1949, China devine republica populara. B. Dreptul actual - Are la baza dreptul socialist care a fost atenuat din multe aspect, mai ales in material dreptului de proprietate . - Se inregistreaza carente in ceea ce priveste statutul persoanelor, cu predecare in privinta dreptului subiectiv. - In aceasta perioada, a avut loc un process de reevaluare a izvoarelor dreptului, legea scrisa fiind principalul izvor de drept al sistemului. - Exista izvoare de drept secundare: cutumele civile, comerciale dar si jurisprudenta( doar cea a Curtii Supreme) - Doctrina juridical a pus intrebarea daca in dreptul chinez, normele international au prioritate fata de cele interne atunci cand sunt in conflict cu cele interne. - Exista drepturi care sa prevada prioritatea sau superioaritatea dreptului international.

Organizarea judiciara Exista jurisdictii commune, dar si tribunal special. Cele commune sunt: tribunale populatiei locale si sunt la primul nivel. Exista tribunale locale mijlocii( in marile orase) si tribunal superioare( in provincii). Curtea Suprema are mai multe sectii. Numirea judecatorului este politica. Judecatorul judeca litigii atat in Prima Instanta, cat si un Ultima Instanta. Hotararile sunt obligatorii pentru toate instantele. Dreptul penal continua sa fie influentat de modelul sovietic ; cuprinde infractiunile grave pentru care este prevazuta pedeapsa cu moartea.

Dreptul privat a fost reformat, indepartandu-se de dreptul socialist. Are o puternica influenta a dreptului romano-germanic, in 1897, fiind adoptat un codez: principia generale de drept civil. Are loc o adevarata reforma in material dreptului de proprietate deoarece se admite ca proprietatea privata trebuie sa aiba o pondere rezonabila cu proprietatea de stat. S-au liberalizat relatiile comerciale, fiind adusa mica proprietate, precum si cea mijlocie. Codexul cuprinde mai multe legi care au absobit cutumele. Efectul: consolidarea proprietatii private, aparitia si dezvoltarea dreptului commercial.

V.

Sistemul israelian Formare: curpinde mai multe etape: A. Prima etapa: pana la sfarsitul Primului Razboi Mondial Atunci exista provincial Paletina, parte a Imperiului Otoman Se aplica dreptul musulman, influentat de dreptul European, austriac si elvetian. Au continuat sa se aplice in material statutului persoanei: legi proprii si curti proprii ale dreptului musulman. B. A doua etapa: de la sfarsitul Primului Razboi Mondial pana in 1948 - Aproape 30 de ani - Palestina a fost sub influenta dreptului englez datorita guvernarii britanice( mandatul britanic) sub egida Legii Natiunilor - Aceasta receptare a insemnat aplicarea principiilor familiei anglo-saxone si preluarea doctrinei echitatii - Multe statute britanice au fost copiate si integrate in sistemul acestei provincii. C. A treia etapa: Israelul isi proclama independent( 1948) Exista 3 momente importante: 1. Anii 50: - Legea Intocmirii(Repatrierii) - Nu s-a adoptat constitutia noului stat, dar s-au adoptat legile de baza, declansandu-se un amplu process a dreptului privat. - Nu s-a mers pe ideea unui act normativ/cod - Au fost adoptate peste 20 de statute in materie civila - Au fost excluse: dreptul familiei, dreptul commercial, dreptul muncii ( de la reglementare)

Au fost abrogate majoritatea legilor musulmane Procesul de codificare a fost influentat atat de sistemul de drept Common Law, dar si de sistemul romano-germanic 2. Anii 80: in 1980, a fost adoptat un statut prin care se prevedea ca lacuna legii poate fi acoperita prin analogie, prin principiile libertatii, echitatii si a pacii. Acest lucru a reprezentat o reforma importanta pentru ca a inlaturat sistemul de Common Law britanic, dezvoltandu-se, astfel, propriul sistem de drept. 3. Anii 90: S-a adoptat noul Cod Civil Exista insa Bill of Rights din familia anglo-saxona in materia dreptului public, care cuprinde 2 legi fundamentale Se aplica Rule of Law Dreptul pozitiv prezinta urmatoarele particularitati: cuprinde dreptul laic statal si dreptul religios, limitat numai la dreptul familiei. In ceea ce priveste dreptul familiei: casatoria si divortul sunt numai religioase. Statul nu a legiferat nimic in acesta materie, lasand-o exclusive in competenta normelor religioase si a ritualurilor rabinice. Exista o exceptie pentru casatoriile in afara statului, care sunt recunoscute official de stat, dar care nu sunt recunoste de dreptul lor religios. Divortul, in afara statului, va fi solutionat de tribunal civile si nu , rabinice.Actul de divort de numeste: patur si este inregistrat de autoritatile civile, cu exceptia Israelului. Casatoria este un contract( chetula/ketula?) care se incheie inainte de casatorie. Continutul acestuia se refera la 10 obligatii a sotului fata de sotie, de exemplu: intretinerea, dreptul la imbracaminte, obligatii banesti, ingrijire medicala, rascumparare din captivitate, intretinerea fiicelor dupa decesul sotului, inmormantare, fii primei sotii au parte de mostenire mai mare.

Organizarea judiciara

S-ar putea să vă placă și