Curs 11 TGD 21.12.

2012

Realizarea dreptului + manual

1. Definitia notiunii de realizare a dr 2. Formele realizarii dr 1. Realizarea dreptului reprezinta un ansamblu de actiuni statale de transpunere in practica a continutului normelor juridice, in cadrul caruia oamenii, subiecte de drept, respecta si executa dispozitii legale, iar autoritatile statului aplica dreptul conform competentei pe care o au. Din aceasta def rezulta 2 forme de realizare a dreptului - Executarea si respectarea legilor de catre cetatetni: este modalitatea de realizare cea mai raspandita pt ca la ea participa toti cetatenii, dreptul creaza anumite tipologii, ofera modele de comportament si odata aduse la cunostinta publica, normele sale sunt respectate, raspunzand in general intereselor si asteptarilor sociale. Majoritatea cetatenilor participa la aceasta forma de realizare a dr, pt ca sunt in minoritate cei care incalca legea, majoritatea cetatenilor au o atitudine de conformare in fata legii. Exista cateva trasaturi particulare ale acestei forme de realizare a dr: a. Legea sau dreptul se indeplinesc prin atitudinea de conformare fata de dispozitiile sale. Odata ce legea este inteleasa, ea este si respectata de catre cetateni. b. Conformarea este determinate de mai multi factori: continutul dreptului/al normei, drepturile si obligatiile prevazute, acceptarea legii de catre societate c. Aceasta forma de realizare este mai ampla decat cealalta forma, aplicarea dr, pt ca la ea participa toti cetatenii, majoritatea subiectelor de drept, pt ca majoritatea inteleg sa respecte legile d. Aceasta forma se paote realiza si fara incheierea unui act scris, fara conditii speciale de forma sau de fond, aplicarea, spre deosebire presupune emiterea unui act scris e. Aceasta forma, execitarea si respectarea legii, permite crearea de raporturi juridice, pt a valorifica drepturile prevazute de legi f. Cetatenii isi valorifica drepturile subiective - Aplicarea dreptului: este elaborrarea unui sistem de actiuni statale in scopul punerii in practica a dispozitiilor si sanctiunilor normelor de drept. Aceasta forma se concretizeaza prin emiterea actului de aplicare. Trasaturile actului de aplicare prezentare comparative cu actul normative in caietul de seminar. 1. Dpdv al Organul emitent: AN= emis numai de anumite autoritati statale: parlamentul- org suprem legislative, poate delega autritatea legislative guvernului in situatii exceptionala, AP= orice autoritate statala, chiar de parlament pt ca se poate comporta ca un simplu particular. 2. AN= act general, impersonal, injonctiv si irefragabil; AP= individual, concret-determinat 3. AN= are o procedura complexa de adoptare; AP= procedura diferita de la o ramura de drept la alta 4. AN si AP= au un continut si un scop diferit. An cuprinde dispozitii cu carcater general scopul sau fiind Acela de a da satisfactie interesului general al societatii, ap are un continut individual, pt partea respective caruia I se aplica, an este opozabil tuturor, ap este opozabil inter partes 5. An- actioneaza pana la iesirea sa din vigoare; ap- isi epuizeaza efectul in momentul adoptarii sale 6. Ap- apar dprin vointa unilaterala a unei autoritati statatle, care poate fi administrative d dar poate fi si judecator-hotararea judecatoreasca este un act de aplicare; an= declanseaza raporturi jur care presupun accord de vointa 7. An= cuprinde reglui precise privind intrarea in vigoare, activitatea si iesirea din vogoare; ap= este obligatoriu de la dfata comunicarii lui partilor interesante 8. Ap= de la data comunicarii poate fi si contestata, adica curge teremenul de contestere( de eob 30 de zile) in cazul unor nemultumiri, in intantele contenciosului admin; AN=are un sistem de garantii este supus controlului parlamentar sau judecatoresc

Fazele aplicarii dreptului 1. Stabilirea starii de fapt: nu orice se intampla in viata de zi cu zi devine un fapt juridic, adica este suscceptibil sa creeze consecinte juridice, acesta trebuie sa fie prevazut de lege pt a crea efecte juridice. De aceea autoritatea care emite actul de aplicare trebuie sa selecteze dintre fapte, pe acelea care pot fi retinute pt ca sunt prevazute de lege sau pt care legea prevede producerea de efecte juridice. Nu orice declanseaza niste consecinte legale. 2. Alegerea normei de drept corespunzatoare 3. Interpretarea normleor juridice 4. Elaborarea si emiterea actului de aplicare: RAPORTUL JURIDIC- capitol nou

1. Premisele RJ: -nu poate exista raport juridic in absenta unei norme, norma juridical repr prima premise,de asemeeana, trebuie sa existe subiecte de drept care sa doreasca, ca , in baza legii, sa incheie un anumit act sau sa faca ceva: sa lase mostenire, iar, in al 3-lea rand, pt a putea exista raportul juridic trebuie sa existe fapte juridice, produse cu sau fara voia omului, dar acre au consecinte juridice. ( premisele sunt: norma juridical, subiectele de dr, faptele juridice) 2. Definitia si trasaturile RJ Def: RJ este o legatura, o relatie sociala, reglemnetata de norma juridicaa, ce contine un sistem de interactiune reciproca intre participant determinati( presupune existent subiectelor de dr), legatura ce poate fi aparata pe calea cercitiei statului. Un raport social reglementat de norma juridica.

Trasaturi, raportul juridic este un : Raport social: el este expresia unei relatii sociale existente intr-o comunitate sau la nivel statal Raport de suprastructura: raportul juridic suporta influenta altor raporturi sociale, si anume politice, culturale, ideologice, care se suprapun peste el, avand o infleunta asupra aceluia juridic Raport volitional: este expresia manifestarii de vointa a unuia sau a mai multor subiecte de drept; in lit de specialitate se vb despre dublul caracter volitional al raportului juridic, adica raportul juridic reprezinta manifestarea a doua categorii de vointe: pe de-o parte, vointa statului pt ca autoritatile statale au reglementat in norma de dr raportul juridic, iar pe de alta parte este vb despre vointa subiectelor/ subiectului de drept care au hotarat nasterea raportului juridic ( ex:sa incheie vanzarea -cumpararea a unui bun, incheierea unu testament, act unilateral care necesita existent unui sg subiect de dr.-contractact juridic bilateral este de fapt un act juridic??? unilateral prevad drepturi exclusive pt o parte si obligatii exclusive pt o parte- o parte are NUMAI drepturi si o parte are NUMAI obligatii--- acte sinalagmantice- acte in care partile au atat drepturi cat si obligatii, cumulative: pe capul aceleiasi persoane exista atat drepturi cat si indatoriri.)

Categorie istorica: raportul juridic arata evolutia atat a relatiilor sociale pe care le-a reglementata cat si a normei de drept pe care o contine, de fpat ea este expresia evolutiei normei de drept reglementata de-a lungul timpului - Raport valoric: raportul juridic da expresie valorilor sociale pe care le incorporeaza in norma de drept. El concertizeaza valorile aparate de norma, punandu-le in practica: ex: dr de proprietate e o valoare sociala concertizata prin toate acetele referitoare la ea: vanzare-cumparare, inchiriere, locatiune etc. 2. Subiectele Raportului juridic: repr persoana, fie fizica, fie colectiva, titular de drepturi si obligatii izvorate dintr-un raport juridic reglementata de norma de drept. O premise esentiala a subiectului de dr este capacitatea juridical ; nimeni nu poate avea calitatea de sub de dr pt a avea capacitate juridical Capacitatea in general este atitudinea unei pers de a avea dr si obligatii. Dpdv al teoriei dr aceasta se clasifica in capacitate generala si capacitate speciala Capacitatea generala: inseamna aptiutudinea unei persoane de a dobandi si exercita drepturi, precum si de asi asuma si executa obligatii juridice. La fiecare element component, dr si obligatii exista 2 lucruri: dr dobandi si determina; obligatie_ a-si asuma si a respecta Capacitatea speciala: reprezinta aptitudine aunei pers de a dobandi anumite dr si de a executa anumite obligatii prevazute de anumite dispozitii speciale cu respectarea unor conditii particulare sau specific. Ex: in dr civil, capacitatea se clasifica in capacitate de folosinta si capacitate de exercitiu., capacitatea de folosinta repr vocatia sau aptitudinea de a dobandi drepturi si de a-si asuma obligatii , o avem din mom nasterii capcictatea de folosinta. Capacitatea de ex la randul ei se clasifica in: capacitate restransa si capacitate deplina. Cea restransa este intre 14-18 ani , cea deplina este incepand cu 18 ani, de la varsta majoratului. Capcitatea de ex inseamna aptitudinea de a execrcita drepturi si de a executa obligatii .cap restransa inseamna anumite limitary ale acestui exercitiu: ex minorul nu poate face acte de instrainare a bunurilor, pt ca se considera ca nu are discernamantul necesar, in schimb el poate incheia acte de administrare a bunurilor. A nu avea cap deplina inseamna sic a nu poate sta singur in justitie, decat prin reprezentant. Capacitate deplina este opusul. In penal, rapsunderea peneala este de la 14 ani, totusi, pt minori regula este ca pedeapsa se aplica pe jumatate. Aceasta distinctie nu are relevanta in dr constitutional, unde se vb despre capacitate electorala, distinctia intre exercitiu si folosinta neavand relevanta. In dr international public se poate vb despre capacitate speciala, ca stat trb sa te bucuri de suveranitate, concretizata prin idnepenenta statului Clasificarea subiecttelor de drept: a. Persoana, subiect de dr - Lex patriae: pers fizica: este supusa legii nationale sau lex patriae, este supusa legii statului al carui cetatean este.se aplica cetatenilor legea nationala.exista si o exceptie: - Lex domicilii: cetateanului I se aplica legea locului in care se afla; la noi se consacra principiul lex patriae iar lex domicilii este reglm ca o regelemntare speciala- unde nu este reglementata legea domiciliului se aplica legea nationala. Cetatenilor romani li se aplica lex patriae in privinta: starea civila, capacitatea juridica, si relatiile de familie b. Subiectele collective: - Statul:se poate comporta atat ca un singur particular, situatie in care apare ca subiect de dreptu in raporturi de drept privat, dar sic a titular de putere publica, situatie in care este subiect in raport de dr public, dr constitutional sau dr penal. Statul poate fi sub de dr sip e plan international cand incheie diverse tratate si conventii internationale sau poate adera la diverse organizatii internationale: ex: RO este stat membru ONU, al Consililuli Europei, membru NATO etc. autoritatile statului : sunt subiecte collective de drep sunt corespunzatoare celor 3 puteri: puterii ex ii corespund ca autoritati presedintele si guvernul, autoritatii judecatoresti ii corepund instantele

judecatoresti, ministerul public, format din parchete( procurorii) si CSM- judecatori si procurori si o sectie de plen. persoana juridica: este un sub colectiv, este o fictiune juridical, pt a fi sub de dr trb sa intruneasca cumultaiv 3 conditii: organizare de sine statatoare sau proprie, adica separate de alte structuri; trb sa aiba un patrimoniu propriu si patromoniul sa fie afectat scopului,acestea trebuie sa fie indeplinite simultan. Scopul trebuie sa nu fie contra bunelor moravuri. Aceste 3 elemente sunt sine qua non unul fata de celelalt.

COntinutul raportului juridic: concretizat in drepturi si obligatii ( def, clasificare, proba); el este prevazut in normele de dr dar atunci cand ia nastere sub forma diverselor acte iau nastere niste dr si obligatii care formeaza substanta lui. Drepturile subiective: reprezinta posibilitatea recunoscuta de lege unui subiect de drept de a avea o anumita conduita( care poate consta in: a da, a face sau a nu face ceva) si de a pretinde unei terte persoane de a respecta acea conduita, iar, in caz de nevoie, de a apela la forta de constrangere a statului. Drepturile subiective se clasifica dupa mai multe criteria, cea mai importanta dpdv al tGD este clasivifacrea in dr subiective absolute si relative. Cele absolute sunt opozabile erga omnes, de regula categ dr fundamentale din constitutii sunt dr absolute. Relative sunt opozabile numai anumitor parti. Dr de propr dr absolut, dr de creanta e dr debitorului. Obligatiile reprezinta indatoririle pe care le au subiectele de drept in baza legii. Nu exista obligatii juridice in afara legii. Ele se concretizeaza intr-un act juridic. Se calsifica in active si passive. Active sunt obligatiile la care se pretinde o conduita constand intr-o actiune, iar passive sunt indatoririle la care se pretinde o atitudine de abtinere, constau intr-o inactiune. Obiectul Raportului juridic: nu trb confundat cu bunul concret al actului juridic care se incheie. Obiectul rap juridic consta fie in actiuni, fie in inactiuni. Actiunile inseamna fie a da, fie a face ceva. Atunci cand conduita subiectului de drept constra intr-I inactiune raportul juridic este incalcat si poate fi angajata raspunderea juridical a subiectului. Atunci cand obiecyul raportului juridic consta intr-o inactiune, aceasta poate sa constea in actiunea de a face ceva daca subiectul de drept actioneaza, deci are o conduita care consta intr-o actiune, prin care el incalca raportul juridic si poate fi tras la raspudnere.

Ultima premise a raportului juridic, faptul juridic.fatele juridice reprezinta acele situatii, imprejurari, produse fie prin intreventia, sau neintereventia omului si care produc efecte juridice. Se pot clasifica in evenimente si actiuni. Evenimentele sunt acele imprejurari produse fara interventia omului pt care legea prevde producerea de efecte juridice. De ex: calamitatile natural. Actiunile sunt imoprejurari produse prin manifestarea d evointa a omului si de care legea leaga consecinte juridice. La randul lor, se pot clasifica in licite si ilicite. Cele licite sunt acele imoprejurari in care manifestarea de vointa a omului este conforma cu legea. ex: un contract care se incheie in forma prevazuta de lege. Actiunile ilicite sunt acele imprejurari rezultat al manifestarii de vointa al omului care incalca dispozitiile legale. Toate produc efecte juridice, dar intr-o maniera diferita. Unii autori considera ca ar fi trebuit sa retinem o a treia categ de fapte juridice si anume starile, pe langa evenimente si actiuni. Aceastea ar fi imprejurari care nu sunt obligatoriu un rezultat al interbventiei vointei omului si care produc efecte juridice prin natura lor pt ca legea nu face decat sa constate dar nu produce efecte juridice, cum ar fi nasterea sau decesul unei persoane, chiar si distrugerea implacabila a timpului. Majoritatea autorilor subliniaza ca

nu poate fi retinuta aceasta a treia categorie in clasificarea faptelor juridice pt ca s-ar regasi in celelalte doua, in special in categoria evenimentelor, si deci, ar fi in plus.

INSTTUTII JUDICIARE ed 2005 tgd mov 1. Principii de organizare si functionare ale institutiilor judiciare. Teoria justitiei ca serviciu public Sistemul jurisdictional: a. Pp de oorganizare 1. Pp separatiei (are 2 coordonate :pr separatiei jurisdictiilor judiciare de dr comun si cele administrative si princ separatiei personalului judiciar: judecatorii instante-sunt separate de procurori -parchete): 2. Pp ierarhiei jurisdictiilor: judecatorul care judeca fondul nu are voie sa judece si apelul si recursul, prin urmare trebuie sa existe alte instante. Apelul si recursul sunt cai de control asupra fondului si e normal ca acstea sa fie solutionate de alti judecatori. 3. Pp independentei si al impartialitatii: prev in art 6 din CEDO si in const e un pr fundamental de organizare, judecatorul trb sa fie independent, adica supus numai legii si se bucura de inamovibilitate- nu poate fi mutat din fucntie fara acordul sau, trb sa fie impartial. 4. Pp colegialitatiiL de regula litigiile trb judecate de cel ptn 2 judecatori. Cu toate acestea, pt litigiile considerate simple sau usoare, s-a exstins dinc e in ce mai mult principiul judecatorului unic. b. Pp de functionare- cum fucntionaeaza instanta 1. Pp egalitatii ( in fata judecatorului , dr la judecator): egalitatea nu inseamna numai tratament legal al tuturor partiolor in fata legii ci si egalitatea in fata judecatorului atat pt auttoritatile publice cat sip t cetateni. Mai inseamna si egalitatea de acces la judecator,in baza dr natural la un judecator reglementat tot de art 6 CEDO. De ex: daca o autoritate publica a lezat un cetatean printr-un act pe care l-a emis, acel cetatean trebuie sa aiba posibilitatea de a ataca in instant acea decizie 2. Pp gratuitatii: justitia este de regula gratuita, exista exceptii cand se paltesc taxe judiciare in fctie de valoarea patromoniala a obiectului pricinuit. Cu toate acestea litigiile de contencios administrative sunt gratuite 3. Pp neutralitatii: are 2 componente. Neutralitate tehnica- priveste calitatea de judecator sau procur al magistartului respective- are obligatia sa fie detasat cu privire la toate opiniile cu referire la cazul pe care il judeca- si una sociala si politica: judecatorul nu are voie sa se lase influentat sis a se supuna presiunilor politice sau ale grupurilor de interes 4. Pp continuitatii: are la baza teoria justiei ca serviciu public, justita nu numai ca este o functie esentiala a statlui, dar este si un serviciu public, care se administreaza in mod continuu cetatenilor. Cu toate acestea este reglenentata vacanta judiciara care de regula in toate statele este la 1 iulie-1 sept, insa acets lucru nu este de natura sa incalce principiul continuitatii pt ca ea este reglementata dpdv al dr muncii, deci este un drept. Jurisdictii nationale si international a. J oridinare: judecatoriile, tribunal, curti de apel si ICCJ ( organizare, competenta, compunere, conducere) b. J specializate ( ex: tribunalele pt minori, cu sectii pt families i minori, tribunal militare) c. C. sistemul inaltelor jurisdictii: - curtea suprema - ICCJ - CUrtea de justiei de la HAGA, CJUE: are 3 curti fac parte din curtea de justitie a UE, prima se numeste chiar assa si judeca litigii de dr comunitar, a doua instant e tribunalul UE are compnetenta in material

marcii comuniti.etctectectetctectetcectectetcetcetcetctetcetcetcetce, CEDO, CPIcurtea penala intenationala cu sediul la haga etc

Institutii judiciare si proba dreptului TGD ed 2