Formarea alcoolilor

Pe lng metodele de preparare a alcoolilor n laborator, acetia se pot obine i industrial, n mai multe feluri: prin fermentaie folosind glucoz produs de zahr, obinand hidroliza amidonului, n prezena drojdiei i a unei temperaturi de sub 37 C pentru producerea etanolului. Prin hidratare direct: folosind eten sau alte alchene, cu un catalizator de acid fosforic, la temperatur i presiune mari. Metanolul este produs din vapori de ap: este creat din gaz sintetizat, unde monoxidul de carbon i doi echivaleni ai hidrogenului sunt combinai pentru producerea metanolului, folosind drept catalizatori cupru, oxid de zinc i oxid de aluminiu la 250 C i o presiune de 50-100 atm.

Exist organisme care respir n absena aerului. Respiraia desfurat n absena aerului se numete respiraie anaerob sau fermentaie. Fermentaia este un proces important, ntruct prin fermentaie se obin pe lng altele buturile alcoolice. Drojdia de bere face parte din regnul fungi (al ciupercilor) i realizeaz fermentaia alcoolic. Produsul intermediar obinut prin respiraia drojdiei de bere este alcoolul metilic. Prin fermentaia alcoolic se obine alcoolul etilic, prezent n toate buturile alcoolice. Oamenii au descoperit i au folosit fermentaia din timpuri strvechi i n toate colurile lumii. n funcie de resursele pe care le aveau la ndemn, oamenii au produs folosind fermentaia alcoolic diverse buturi.

Celule de drojdie de bere la microscop

Rezervoare de fermentare a berii

Mediteraneeni au produs vin, dar n zonele n care temperatura nu permitea creterea viei de vie s-au obinut buturi alcoolice din resurse. Nord-europenii, care nu aveau struguri, produceau cidru (un vin din mere), mied (o butur alcoolic din miere), bere etc. Mongolii produceau o butur alcoolic din lapte de iap, denumit cums. n prezena aerului, drojdia respir aerob, degradnd glucidele n ap i CO2, de aceea este foarte important ca butoaiele s fie nchise etan.

Cidru

Fermentaia strugurilor

Mied