Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
mic Grup, Perioad, Bloc Densitate Culoare Numr CAS Numr EINECS Potasiu, K, 19 metale alcaline 1, 4, s 856 kg/m alb argintiu 7440-09-7 231-119-8 Proprieti atomice Mas atomic Raz atomic Raz de covalen Raz van der Waals Configuraie electronic Electroni pe nivelul de energie Numr de oxidare Oxid Structur cristalin 39,0983 u 220 (243) pm 196 pm 275 pm [Ar] 4s1 2, 8, 8, 1 +1 baz tare cubic cu fee centrate Proprieti fizice Faz ordinar Punct de topire Punct de fierbere Energie de fuziune Energie de evaporare solid 63,4 C ; 336,53 K 758,9 C ; 1032 K 2,334 kJ/mol 79,87 kJ/mol
19
Electronegativitate (Pauling) Cldur specific Conductivitate electric Conductivitate termic Primul potenial de ionizare Al 2-lea potenial de ionizare Al 3-lea potenial de ionizare Al 4-lea potenial de ionizare Al 5-lea potenial de ionizare Al 6-lea potenial de ionizare Al 7-lea potenial de ionizare Al 8-lea potenial de ionizare Al 9-lea potenial de ionizare Al 10-lea potenial de ionizare
0,82 757 J/(kgK) 13,9106 S/m 102,4 W/(mK) 418,8 kJ/mol 3052 kJ/mol 4420 kJ/mol 5877 kJ/mol 7975 kJ/mol 9590 kJ/mol 11.343 kJ/mol 14.944 kJ/mol 16.963,7 kJ/mol 48.610 kJ/mol
K K K
40
41
Ed MeV stabil cu 20 neutroni 1,505 10,48% 9 1,27710 ani 89,52% 1,311 stabil cu 22 neutroni T1/2 MD
PD
40
Ar
40
Ca
Potasiul este elementul chimic notat cu simbolul K (Limba latin: kalium, din limba arab: alqalyah cenu de plante). Numrul su atomic este 19, iar masa atomic este de 39.0983. u.a.m. Acest element chimic a fost izolat prima data din potas. Este un metal alcalin de culoare albargintie, moale, care se oxideaz rapid n aer. Este foarte reactiv cu apa, genernd suficient cldur pentru a aprinde hidrogenul evoluat. n natur este ntlnit doar ca i sare ionic, fiind dizolvat n apa de mare i fiind ntlnit ca i constituent al mineralelor. Ionul potasiu este necesar n funcionarea celulelor vii, fiind prezent n
esuturile vegetale i animale. Cea mai mare concentraie de potasiu o au celulele plantelor, n special n fructe. Potasiul i sodiul sunt substane chimice similare, dei au funcii diferite n organisme, n special la cele animale.
Cuprins
[ascunde]
1 Rspndire n natur 2 Descoperire 3 Productie 4 Izotopii potasiului 5 Proprietati fizice 6 Propritati chimice 7 Ionii de potasiu in organism o 7.1 Functie biochimica o 7.2 Polarizarea membranei o 7.3 Filtrarea si excretia o 7.4 Potassium in the diet and by supplement 7.4.1 Aportul adecvat 7.4.2 Aportul optim 7.4.3 Supliment medical si boli 8 Aplicatii o 8.1 Aplicatii biologice o 8.2 Aplicatii alimentare o 8.3 Aplicatii industriale 9 Precauii 10 Note 11 Mai vezi 12 Legturi externe
Potasiul n feldspat
Potasiul nu este rspndit n stare nativ deoarece reacioneaz violent cu apa.[1] La fel ca i ali compui, potasiul are un procentaj de 1.5% din greutatea scoarei terestre i este al aptelea element ca i rspndire pe planet.[2][3][1] Fiind foarte electropozitiv, potasiul metalic este foarte greu de obinut din mineralele sale.
[modific] Descoperire
Potasiul elementar nu a fost cunoscut n Roma Antic, iar numele lui nu deriv din latina clasic, ci mai degrab din neo-latina. Numele kalium a fost mprumutat de la cuvntul "alkali", cuvnt de provenien arab, al qaly = "cenua calcinat". Denumirea de potasiu deriv de la cuvntul "potas", substan al crei nume uzual este dat carbonatului de potasiu i care putea fi obinut din resturile vegetale carbonizate. Prin nclzire, carbonatul elibereaz dioxidul de carbon, iar produsul de reacie este potasa caustica, nume dobndit datorit arsurilor chimice ce pot aprea n cazul contactului cu esutul uman. Potasiul metalic a fost descoperit n anul 1807 n Anglia de ctre Sir Humphry Davy, care a obinut potasiu din potasa caustic, prin electroliza srii topite cu nou-descoperita pila voltaic[4]. nainte de secolul 18 nu se putea face o distincie clar ntre potasiu i sodiu. A fost primul metal care s fie izolat prin electroliz.[5] Davy a extras sodiul printr-o metod similar, demonstrnd astfel diferena dintre elementele chimice.[6]
[modific] Productie
Potasiul metalic pur poate fi izolat prin electroliza hidroxidului de potasiu, proces care a fost puin mbuntit de la Davy ncoace.[1] Metodele termice sunt folosite de asemenea n producia de potasiu, folosind clorura de potasiu. Srurile de potasiu precum carnalitul, langbeinitul, polihalitul i silvitul formeaz depozite scumpe n bazinele lacurilor vechi, fcnd astfel extracia lor s fie viabil. Principala surs de potasiu, potasa, este exploatat n regiuni precum Saskatchewan, California, Germania, New Mexico, Utah. De asemenea este gsit n abunden n Marea Moart. La peste 900 de metri sub suprafaa regiunii Saskatchewan sunt depozite mari de potas, surse importante de potasiu i sruri ale acestuia, cu cteva mine mari ce sunt operaionale din perioada anilor '60. Saskatchewan a pionierat tehnica ngherii srurilor umede (formarea Blairmore) pentru a manevra mine shafts prin ele. Principala companie minier este Corporaia de Potas din Saskatchewan. Oceanele reprezint o alt surs de potasiu, ns cantitatea prezent ntr-un volum dat de apa de mare este relativ sczut, n comparaie cu sodiul.[7][8]
formarii si ca argonul radiogenic a fost retinut cantitativ (de exemplu 40Ar). Mineralele sunt datate prin masurarea concentratiei de potasiu si de 40Ar radiogenic acumulat. Mineralele cele mai potrivite pentru datare includ biotitul, muscovitul, hornblenda plutonica/metamorfica de grad inalt si feldspat vulcanic; mostre intregi de roci din curgerile vulcanice si intruziuni pot fi de asemenea datate daca sunt nealterate. O alta aplicatie a izotopilor potasiului a fost in studiul meteorologic. Sunt de asemenea folositi in studiul ciclului biogeochimic, deoarece potasiul este un macronutrient necesar vietii. Cantitatea de 40K care este raspandita in potasiul din natura (implicit in unii substituenti comerciali ai sarii) este suficienta pentru a indica faptul ca acele pungi cu substituenti sunt surse radioactive in demonstratiile la clasa. In animalele si oamenii sanatosi, 40K reprezinta cea mai mare sursa de radioactivitate, mai mare decat cea a izotopului 14C. Intr-un corp uman, cu masa de 70 kg, aproximativ about 4,400 de nuclei de 40K sunt dezintegrati per secunda.[9] Activitatea potasiului natural este de 31 Bq/g.
The flame-test color for potassium Potasiul este cel de-al doilea metal care are o densitate redus; doar litiul este putin mai dens. Este un metal moale, cu un punct de topire scazut, fiind usor de taiat cu un cutit. In taietura proaspata, este un metal argintiu, insa in aer incepe imediat sa capete o culoare cenusie.[1] La testul in flacara, potasiul si compusii sai emit o culoare pala de violet, care poate fi mascat intrun galben puternic de catre sodiul continut, daca acesta este prezent. Sticla de cobalt poate fi folosita pentru a filtra culoarea galbena provocata de sodiu.[10] Concentratia de potasiu in solutie este determinata prin fotometria cu flama, spectrofotometria cu absorbtie atomica sau prin electrozi selectivi cu ioni.
membranelor pot sa deosebeasca cele doua tipuri de ioni, pompand activ sau permitand trecerea pasiva a unuia din ei, in timp ce al doilea ion este blocat. [13] Un deficit de potasiu in fluidele corpului conduce spre o conditie medicala, care poate fi fatala, numita hypokalemia, care survine din diaree, diureza si voma. Simptomele includ slabiciuni musculare, reflexe scazute, paralytic ileus, ECG abnormalities si in cazurile severe paralizie respiratorie, alkaloza si aritmie cardiaca.
Reference ranges for blood tests, showing blood content of potassium (3.6 to 5.2 mmol/l) in blue in right part of the spectrum. Potasiul este pompat pasiv prin peretele celular. Cand ionii se misca prin pompe, acestea au anumite spatii pe fiecare parte a peretelui celular si doar un singur spatiu poate fi deschis. Ca rezultat, sunt fortati sa intre 100 de ioni pe secunda. Porii au doar un singur spatiu, iar acest tip de ioni pot trece de la un numar de 10 milioane la 100 de milioane de ioni pe secunda.[21] Porii au nevoie de calciu pentru a se putea deschide[22] desi se crede ca acesta actioneaza in mod revers, blocand cel putin unul din pori.[23] Gruparile carbonil din interiorul porilor aminoacizilor mimetizeaza hidratarea apei ce are loc in solutiile apoase[24] prin natura incarcarilor electrostatice al celor patru grupari carbonil din interiorul porilor.[25]
[modific] Aplicatii
Aproximativ 93% din productia mondiala de potasiu este consumata de industria ingrasamintelor.[8]
Potassium and Magnesium sulfate fertilizer Ionii de potasiu sunt o componenta esentiala in nutritia plantelor si sunt intalniti in cele mai multe tipuri de soluri. Principala utilizare in domeniul agriculturii, horticulturii si culturile hidroponice este cea de ingrasamant ca si clorura de potasiu, sulfat de potasiu sau azotat de potasiu. In celulele animale, ionii de potasiu sunt vitali in mentinerea celulelor vii. Sub forma clorurii de potasiu, poate fi utilizat in oprirea activitatii cardiace, de exemplu la operatiile pe inima si in solutiile folosite in executarea prin injectia letala.
Hidroxidul de potasiu este o baza puternica, fiind folosita in industrie in neutralizarea acizilor puternici si slabi, astfel avand o utilizare in controlul pH-ului si in fabricarea sarurilor de potasiu. Totodata este folosit in fabricarea sapunuriloe, uleiurilor si in reactie de hidroliza a uleiurilor, de exemplu a esterilor si in detergentilor industriali. Azotatul de potasiu sau salpetrul de India este obtinut din surse naturale precum guano si evaporiti sau fabricar prin procesul Haber, fiind un oxidant utilizat in praful de pusca sau in ingrasaminte. Cianura de potasiu este folosita in industrie in dizolvarea cuprului si a metalelor pretioase precum aurul si argintul prin formarea complecsilor; aplicatiile acesteia includ mineritul aurului, electroplatinarea si electroformarea acestor metale. Totodata este folosita in sinteza organica pentru a forma nitrilii. Carbonatul de potasiu (potasa) este utilizat in fabricarea sticlei, sapunului si ca un desicant usor. Cromatul de potasiu (K2CrO4) este utilizat in cerneluri, vopseluri, pete, explozibili si artificii, chibrituri. Fluorosilicatul de potasiu (K2SiF6) este utilizat in confectionarea sticlelor specializate, ceramica si smalturi. Sarea lui Rochell (KNaC4H4O6) este folosita in argintarea oglinzilor. Superoxidul de potasiu KO2 este un compus solid de culoare portocalie care poate fi folosita ca o sursa portabila de oxigen si ca un absorbant de dioxid de carbon. Este utilizat in sistemele portabile de respiratie. Este folosit de scara larga de submarine si navete spatiale, avand un volum mai mic decat al O2 (g). 4KO2 + 2CO2 --> 2K2CO3 + 3O2 Cloratul de potasiu este un oxidant puternic, fiind folosit in fabricarea chibriturilor si in agricultura ca erbicid. Sticla poate fi tratata cu topitura de azotat de potasiu pentru a intari sticla, care este mai puternica decat sticla normala.
[modific] Precauii
Potasiul reacioneaz n mod violent cu apa, producnd hidrogen gazos, care de obicei se aprinde. Este inut n uleiuri precum cel mineral sau kerosen, pentru a opri reacia dintre metal i vaporii de ap prezeni n aer. Cu toate acestea, spre deosebire de litiu i sodiu, potasiul nu trebuie inut definitiv n ulei. Dac este meninut n acest mediu mai mult de ase luni spre un an, pe metal se poate forma peroxid sensibil la oc, fiind un factor periculos care poate determina o explozie prin deschiderea capacului mediului colector. Este recomandat ca potasiul, rubidiul sau cesiul s nu fie stocate mai mult de trei luni, dect dac sunt inute ntr-un mediu cu gaz inert (fr oxigen) sau n