Epilepsia

Epilepsia este o boal a sistemului nervos central, caracterizat prin crize, accese convulsive intermitente, nsoite de pierderea cunotinei, de halucinaii i de alte tulburri psihice. Cauza precis a bolii nu este cunoscut, se presupun predispoziii ereditare, infecii cu inflamaii acute sau intoxicaii care pot s declaneze accese epileptiforme. Accesele epileptce ar fi produse de o descrcare simultan a fluxului nervos la nivelul unor grupe de neuroni din creier. Aceast diagnoz a fost pus cu ajutorul ajutorul electroencefalogramei. Medicaia epilesiei este simptomatic, adic se caut combatrea simptomelor cu medicamente antispastice i relaxante. !au fcut i intervenii chirurgicale pe creier, obinundu!se rezultate ndoielnice. iptome epileptiforme asemntoare s!au depistat i la animale. "n mod normal, neuronii genereaza impulsuri pana la #$ de ori pe secunda. "n timpul unui atac de apoplexie epileptica, rata poate creste de pana la %$$ de ori pe secunda. Epilepticii pot suferi pierderi de cunostinta, miscarea involuntara a bratelor si a picioarelor, si de perceptii distorsionate. Cand rata impulsurilor revine la normal, criza se termina si pacientul are o stare de oboseala extrema. Exista mai multe forme de epilepsie, si tratarea depinde de stabilirea corecta a diagnosticului. Epilepsia este o boala care dureaza toata viata si care poate duce la complicatii grave. &ersoanele cu epilepsie tratate si supravegheate de catre un medic.

Cauze

Exista mai multe tipuri de leziuni ale creierului, care pot provoca epilepsia si convulsiile. 'aca aveti una dintre leziunile enumerate mai jos, nu inseamna ca veti dezvolta epilepsie. Cu toate acestea, poate creste sansa de a dezvolta aceasta boala( un accident vascular cerebral traumatisme la cap si la creier

anumite medicamente febra

tumoare pe creier infectie anumite conditii metabolice )cum ar fi zaharul scazut din sange, scaderea de sodiu, sau nivelul scazut de calciu* boli neurodegenerative )cum ar fi Alzheimer sau boala &ar+inson* mostenire genetica

Simptome

Convulsiile sunt singurul simpotom vizibil al epilepsiei. , convulsie este o schimbare in senzatii indusa de o scurta si brusca dereglare electrica la nivelul creierului. Exista mai multe tipuri de convulsii. -ipuri de crize.convulsii( /. Crize comitiale generalizate( o &etit!mal )absence seizures* ! caracteristice cel mai adesea copiilor, apar intre % si /0 ani si se prezinta prin lipsa temporara a constiintei, cateodata persoanele privind in gol. Crizele incep si se incheie brusc1 Crize atonice )drop attac+s* ! produc pierderea brusca si temporara a tonusului muscular1 Crize mioclonice ! sunt reprezentate de contractii rapide si scurte ale muschilor corpului, cel mai adesea avand loc pe ambele parti ale corpului in acelasi timp1 Crize tonico!clonice )grand!mal.convulsii* ! cel mai cunoscut tip de criza. "n timpul fazei tonice, ritmul respiratiei poate scadea sau poate inceta, ea revenind in timpul fazei clonice la un ritm mai scazut. "n timpul fazei clonice au loc convulsiile propriu!zise. "n timpul episodului epileptic, limba si buzele pot fi muscate.

o o o

0. Crize comitiale partiale( o crize partiale simple( in aceste crize, constiinta este mentinuta. -otusi, persoanele care au acest tip de crize isi dau seama ca nu pot vorbi sau chiar nu se pot misca pana cand criza nu a trecut. Ele isi pot aminti exact ce s!a intamplat in timpul crizei. Acest tip de criza poate modifica miscarile )prin miscari anormale ale limbii sau clipit des s.a.*, senzatiile )se poate modifica perceptia asupra lucrurilor1 persoana poate simti pe piele o briza sau poate auzi diferite sunete s.a.* si emotiile )poate induce frica, furia, fericire s.a.*. crize partiale complexe )epilepsie psihomotorie*( in timpul unei astfel de crize persoana are constiinta pierduta sau alterata, putandu!se afla intr!o stare asemanata de experti unei stari de transa sau de vis. &ersoana nu poate interactiona cu ceilalti intr!un mod

normal, nu isi poate controla miscarile, vorbirea sau actiunile, nu stie ce face si nu isi va aminti la sfarsitul crizei ceea ce s!a intamplat.

tatus epilepticus 2 se caracterizeaza prin crize prelungite sau repetitive, fara o perioada de recuperare intre atacuri. Aceste atacuri implica riscuri, dintre cele mai grave( obstructia cailor aeriene, acidoza, hipotensiune, hipertermie, edem cerebral, hipoglicemie, alterarea functiilor 3C.

Diagnostic

Acesta se face pe baza unui examen clinic si a inregistrarii grafice a activitatii cerebrale, sub forma de electroencefalograma. "n mod obligatoriu, este necesara excluderea prin examen computer tomografic sau 4M3 a unei cauze care sa induca manifestarile epileptice, cum ar fi tumorile cerebrale. Epilepsia nu este o forma de retardare mentala sau o boala mentala. 'esi cateva forme de epilepsie infantila sunt asociate cu inteligenta submedie si probleme de dezvoltare fizica si mentala, epilepsia nu cauzeaza aceste probleme. Convulsiile pot parea ciudate si pot speria, dar ele nu fac o persoana nebuna, violenta sau periculoasa. Epilepsia si convulsiile pe care aceasta le cauzeaza pot deranja independenta unei persoane, respectul de sine si calitatea vietii. 5nii oameni cu epilepsie pot avea greutati in obtinerea carnetului de sofer. &entru femeile cu epilepsie, sarcina poate fi mai complicata sau mai dificila. Copiii cu epilepsie pot avea probleme la scoala. Adultii cu epilepsie pot avea alegeri limitate in ceea ce priveste cariera, deoarece ei nu pot face anumite lucruri. Copiii si adultii pot fi confruntati cu discriminarea in scoala, la lucru si in ce priveste viata sociala, din cauza conceptiilor gresite si a fricii vizavi de epilepsie. Tratament

-ratamentul poate reduce frecventa aparitiei convulsiilor sau le poate preveni in cele mai multe cazuri si determina disparitia crizelor pe toata durata vietii. Convulsiile necontrolate au un impact semnificativ asupra modului de viata si nu se pot obtine permise de conducere de automobile, anumite meserii sunt interzise precum si anumite activitati. 'esi convulsiile prin ele insele nu afecteaza fizic bolnavii, ele prezinta un risc la traumatisme fizice si chiar si moarte, depinzand de locatia in care se afla si momentul in care bolnavul face convulsii. Convulsiile apar pe neasteptate si pot determina caderea bolnavului, inecarea sau alte accidente. Asa numitul status epileptic )o criza convulsiva care dureaza mai mult decat de obicei, mai mult de % minute* duce la coma si moarte. &rin reducerea frecventei sau eliminarea convulsiilor, calitatea vietii bolnavilor se imbunatateste considerabil.

5n diagnostic corect este vital pentru administrarea tratamentului eficient. 'eciziile de tratament se bazeaza in primul rand pe tipul epilepsiei si tipul convulsiilor. E posibil ca un tratament care amelioreaza un tip de convulsii sa agraveze altele. 6arsta, starea de sanatate si stilul de viata sunt alti factori importanti in alegerea tratamentului. Cu ajutorul medicului, trebuie ca pacientul sa cantareasca beneficiile unui anumit tratament comparativ cu dezavantajele, care include efectele adverse, riscurile si costurile acestui tratament.